Propoziția subiectivă (PSb)

De niție:
Propoziția subiectivă este cea care îndeplinește rolul de subiect pentru predicatul
din propoziția regentă. În propoziția regenta nu vom avea subiect exprimat, iar
predicatul va la persoana a III-a.

Elemente de relație:
1. conjuncții subordonatoare: că; ca; să că
2. pronume relative : cine; ce; care
3. adverbe relative: când; unde; cum

Topica(locul):
Propoziția Subiectivă stă (de-obicei) înaintea propoziției regente dar poate sta și după

Punctuația:
Oricare ar propoziția, PSb față de regenta acesteia nu poate izolată prin virgulă
niciodată.

Subiectiva poate cerută de:

1. Verbul a trebui și a (unipersonal)
2. Verbe re exive impersonale(se zice; se cuvine; se poate)
3. Verbe la diateza pasivă impersonală( este știut; este cunoscut; este văzut)
4. Expresii verbale impersonale (e posibil; e resc; e ușor)
5. Adverbele și locuțiuni adverbiale predicative ( rește; probabil; bineînțeles; fără
îndoială ;cu siguranță)

Exemple:
1
Era limpede/că lumea îl credea nesăbuit/2

1. PR 1
2. P.Sb
2
 Propoziția subordonată predicativă (Pr)

De niție:
Propoziția predicativă îndeplinește rolul de nume predicativ al unui verb copulativ din
propoziția regenta.

Elemente de relație:
1. conjuncțiile: că; să; ca să
2. adverbe relative: când; unde; cum
3. pronume relative; cine; ce; cât
4. pronume nehotărâte: oricine; orice; oricare

Topica:
Propoziția predicativă stă de-obicei după propoziția regentă

Punctuația:

Pr nu se desparte niciodată prin virgulă

Exemple:
1 2
A cunoaște bine o limbă înseamnă/ să citești literatură artistică/

1. P.P.R
2. Pr
1

2
 Propoziția subordonată atributivă( PAt)

De niție:
PAt este propoziția ce determină un nume din propoziția regentă

Elemente de relație:
1. Conjuncții subordonatoare: să; că; ca să
2. Pronume relative: care; cât; câte; câți
3. Adverbe relative: când; unde; cum

Topica:
PAt poate intercalată în propoziția regentă sau după propoziția regentă.

PAt

Explicativă Determinativă

PAt(e) nu este absolut necesară pentru PAt(d) este cea care întregește sensul unei propoziții,
înțelegerea sensului enunțului din care aceasta niciodată nu se izolează prin virgulă.
face parte deoarece numele pe care îl
determină mai are un atribut, aceasta
se izolează de propoziția regenta prin
virgulă.

Exemple:
Determinativă

1 2 1
Felul/ în care este rezolvat con ictul/ i-a uimit pe toți/

Explicativă

1 2 11
Vijelia îngrozitoare/ care vine,/ calcă totul în picioare/
 Propoziția subordonată completivă directă (PCD)

De niție:
• Propoziția subordonată care determină un verb tranzitiv din propoziția regenta și
este echivalentă cu un complement direct se numește propoziție subordonată
completivă directă.

Elemente de relație:
1. Adverbe relative: când; unde; cum
2. Pronume relative: cine; ce; care
3. Conjuncții subordonatoare: să; ca să; că; dacă

Topica
• În general PCD stă dupa PPR, dar poate sta și înaintea regentei.

Punctuația
• Când stă după regentă nu se izolează prin virgulă. Se va izola când va înaintea
propoziției regente, la fel se va izola când va juxtapusă.
i
Exemplu:
1 2 3 4
Știi/ când pleci,/ dar nu știi/ când ajungi/
 Propoziția subordonată completivă indirectă(PCId)

De niție:
• Propoziția subordonatoare care determină un verb din propoziția regentă și
este echivalentă cu un complement indirect se numește propoziție subordonată
completivă indirectă.

Elemente:
1. Conjuncții subordonatoare: că; să; ca să; dacă
2. Pronume: cui; oricui
3. Adverbe relative: când; unde; cum

Topica
Completiva indirectă stă de obicei după regentă , dar atunci când vorbitorul vrea să
scoată în evidență conținutul ei, stă înaintea regentei.

Punctuația
Subordonata completivă indirectă așezată după regenta nu se desparte prin virgulă.
Când se a ă înaintea regentei se desparte de regulă prin virgulă.

Exemplu:
Duduia Lizuca se minuna/ cum o ință așa de închisă și de ursuză ca
mm
bursucul poate/
a
să joace/ și să e veselă/

1. P.R 1
2. PCId cum
3. PCD 2
4. PCD și să
3 4