Propoziția predicativă (PR) 

este propoziția subordonată care îndeplinește în frază funcția

sintactică de nume predicativ al unei propoziții regente; arată însușirea sau caracteristica
subiectului din propoziția regentă, prin intermediul unui verb copulativ.
El este darnic. (darnic – nume predicativ)
El este1/ cum sunt oamenii buni la suflet.2/ (P2 ‒ PR)
Ocupația elevului este învățătura. (învățătura)
Ocupația elevului este1/ să învețe2/. (P2 ‒ PR)
Întrebări și recunoaștere
Identificarea subordonatei predicative nu se face cu ajutorul întrebărilor, așa cum se face în
cazul numelui predicativ. Predicativa poate fi recunoscută după conținut și după faptul că
ocupă locul imediat după verbul copulativ din regentă.
Adevărul este1/ că nu am știut.2/ (P2 ‒ PR imediat după verbul copulativ „este”)
Termeni regenți
Predicativa nu are elemente determinate în propoziția regentă, de felul cum au celelalte
propoziții subordonate. Ea spune ceva despre subiect prin intermediul verbului copulativ. Prin
urmare, ea „determină” un verb copulativ, care reprezintă predicatul nominal incomplet al
regentei. Exemple de verbe copulative: a fi, a deveni, a se face (= a deveni), a ajunge (= a
deveni), a ieși (= a deveni), a părea, a rămâne (= a deveni), a se naște, a însemna (≠ a scrie, a
nota, a face semn) etc.
Avem regente de tipul:
Întrebarea mea este ..
Dorința lui era.....
Convingerea sa a fost.....
Verbul copulativ „determinat” poate fi la moduri personale și la moduri nepersonale.

modul indicativ
Decizia lui este1/ să plece.2/ (P1 ‒ PPr; P2 ‒ PR)
modul infinitiv
A deveni1/ ce dorești2/ necesită multă școală.1/ (P1 ‒ PPr; P2 ‒ PR)
modul supin
Nu e greu de devenit1/ ce ți-ai propus.2/ (P1 ‒ PPr; P2 ‒ PR)
modul gerunziu
Rămânând1/ cum era,2/ nu a convins pe nimeni.1/ (P1 ‒ PR; P2 ‒ PPr)
Ca mijlocitor al predicativei cu subiectul putem avea și interjecția (copulă) iată.
Iată1/ ceea ce ne trebuie.2/ (echivalentă cu Cartea de română este1/ ceea ce ne trebuie.2/)
Elemente relaționale
Propoziția predicativă este introdusă în frază prin următoarele elemente de relație (relatori):

conjuncții subordonatoare: că, să, ca ... să, dacă, de (= dacă)

Prietenul meu se face1/ că nu mă cunoaște.2/ (P1 ‒ PPr; P2 ‒ PR)
locuțiuni conjuncționale subordonatoare: ca și când, ca și cum, după cum, de parcă
Viață este1/ după cum și-o face omul.2/ (P1 ‒ PPr; P2 ‒ PR)
pronume relative sau adjective pronominale relative: cine, care, ce, cât, cel ce
Problema este1/ cine a fost de serviciu.2/ (P1 ‒ PPr; P2 ‒ PR)
pronume nehotărâte sau adjective pronominale nehotărâte: oricine, orice, oricare, oricât
Melodia este1/ pentru oricine o ascultă.2/ (P1 ‒ PPr; P2 ‒ PR)
adverbe relative: cum, cât, unde, când, încotro
Clasa a rămas1/ cum o știam.2/ (P1 ‒ PPr; P2 ‒ PR)
adverbe nehotărâte compuse cu ori-: oricum, oricât
Viața poate deveni1/ oricum dorim noi.2/
.
Confuzii cu alte subordonate
Predicativa poate fi confundată cu următoarele subordonate:

atributivă
Dorința lui este1/ să călătorească.2/ (P1 ‒ PPr; P2 ‒ PR)
! Prin înlăturarea verbului copulativ, aceasta devine atributivă:
Dorința1/ să stea2/ este a lui.1/ (P1 ‒ PPr; P2 ‒ AT)
completivă directă
Ea a devenit1/ ce a dorit.2/ (P1 ‒ PPr; P2 ‒ PR)
circumstanțială de mod
Cărțile sunt1/ cum le vrei tu.2/ (P1 ‒ PPr; P2 ‒ PR)
Topica
Predicativa stă de regulă după verbul copulativ al regentei. Atunci când vorbitorul vrea să
sublinieze mesajul din predicativă, poate sta și înaintea regentei.

Mașina e1/ cum e șoferul.2/

Cum e șoferul1/ e și mașina.2/
Cum e turcul1/ e și pistolul.2/
! În situațiile în care predicativa stă înaintea regentei, pot apărea în regentă corelative, care fac
dificilă identificarea predicativelor.
Unde ai dispărut,1/ aceasta e problema.2/ (P1 ‒ PR; P2 ‒ PPr)
Propoziția anterioară este echivalentă cu:
Problema este1/ unde ai dispărut.2/ (P1 ‒ PPr; P2 ‒ PP)
Punctuația
Predicativă nu se desparte prin virgulă de regenta ei.
Contragerea și dezvoltarea:

PN

El este /elev

Vc + NP

PS PRED

El este/ ce și-a dorit

Elev=ce și-a dorit