-Constituie, în frază, o realizare propozițională a circumstanțialului de scop.
-Răspunde la întrebările: cu ce scop?, în ce scop?.
Elemente regente:
1) Verb/ locuțiune verbală:
L-am chemat/ să mă ajute./ A ținut minte greșeala,/ ca să nu o repete./ 2) Adjectiv: Era amabil cu toți/ ca să facă o impresie bună./ 3) Interjecție predicativă: Poftim un ceai/ ca să te încălzești./
Elemente de relație:
1) Conjuncții subordonatoare (ca să, ca…să, să, de):
S-a dus la munte/ ca să se relaxeze./ Vino/ să îți dau cartea!/ Hai/ de mănâncă!/
2) Locuțiunea conjuncțională pentru ca…să:
Am urmat toate sfaturile grădinarului/ pentru ca planta să se prindă./
3) Pronume relative însoțite de prepoziții:
Muncise mult/ pentru ce avea de realizat./ A plecat în oraș/ după ce avea de cumpărat./
Propozițiilor circumstanțiale de scop le corespund, în regentă, adverbe și locuțiuni
adverbiale corelative (de aceea, de asta, de aia, pentru aceea, anume, înadins, într-adins, intenționat). Rolul acestora este de a marca suplimentar relația dintre cele două propoziții, clarificând felul propoziției subordonate. Propozițiile circumstanțiale de scop apar după propoziția regentă când sunt introduse prin conjuncțiile să, de și ca… să (disociat). Dacă sunt introduse prin ca să (nedisociat) și pentru ca … să, pot sta și înaintea propoziției regente.
Ex.: De aceea stă la umbră,/ ca să nu se bronzeze./