Vocabular
DERIVARE COMPUNERE
-SE FORMEAZĂ UN Formăm cuvinte noi prin
CUVÂNT NOU, DIFERIT unirea a două cuvinte:
DE CEL DE LA CARE
AM PLECAT: EX: Galben-verzui
Galben- gălbenuș -comp prin alăturare-
cuvintele nu depind unele de
A îngălbeni altele:
CUVINTELE OBȚINUTE EX: Despre, dinspre
DIFERĂ ATÂT CA
FORMĂ, CÂT ȘI CA -compunerea prin
subordonare-cuvintele
SENS)
depind unele de altele:
Floarea-soarelui
-Compunerea prin abreviere:
STB, ONU, USA, TAROM,
PLAFAR
-Compunerea savantă
(sufixoide, prefixoide):
hidrocentrală, claustrofob,
cinefil
CONVERSIUNE
Cuvântul obținut nu este
unul nou.
-el diferă doar ca valoare
morfologică
Ex: albit-vb la participiu
-albit-adj participial
Îngălbenit-vb la participiu
Îngălbenit-adj participial
Acesta a venit. -p
demonstrativ
Acesta băiat a venit- adj pron
dem
CONVERSIUNEA SE
VEDE DOAR ÎN ENUNȚ
 Fraza

Fraza este un enunț complex alcătuit din mai multe propoziții.

Numărul de propoziții dintr-o frază este egal cu numărul de predicate. (Obs!!!Verbele la
supin, la participiu, la gerunziu și la infinitiv NU SUNT PREDICATE!!!!)
O frază poate fi alcătuită fie doar din propoziții principale, fie din propoziții principale și
secundare.
FIECARE FRAZĂ ARE CEL PUȚIN O PROPOZIȚIE PRINCIPALĂ.
Propoziția principală- are sens de sine stătător și nu depinde sintactic de o altă propoziție.
Propoziția secundară/ subordonată- depinde sintactic de un cuvânt dintr-o altă propoziție.
Acel cuvânt se numește element regent, iar propoziția din care acesta face parte se numește
PROPOZIȚIE REGENTĂ.
Ex: Eu dormeam 1/când ai ajuns tu acasă.2/
PV PV
P1-PP(p. Principală)
P2-PS(P. Secundară)
Dormeam-element regent pentru P.2
Observație :Propoziția regentă poate fi atât principală, cât și secundară.
Ex: Mă gândeam 1/să te ajut cu eseul 2/pe care îl ai de făcut3/
PV PV PV

P1-PP, P2-PS
Mă gândeam- el. Regent pentru P2 (p1- ESTE PROPOZIȚIE REGENTĂ PENTRU P2.)
P3-PS
Eseul-element regent pentru P3-(P2 este propoziție regentă pentru P3.)
Relații în frază:
 De coordonare- se stabilesc între propoziții de același fel, fie principale, fie
secundare.
Coordonarea poate fi reazlizată prin:

-juxtapunere- virgulă

-joncțiune- prin conjunții coordonatoare!!!!! (le găsești în caiet, în manual sau, dacă
ai fost conștiincios, în MEMORIE!)

 De subordonare- se stabilesc între o propoziție subordonată și regenta ei.

Subordonarea poate fi realizată prin:
a) Pronume relative: care, cine, ce, cui etc
b) Adverbe relative: unde, cum, cât, când
c) Conjuncții subordonatoare: că, dacă, să, ca să, deoarece, fiindcă etc
d) Pronume nehotărâte: oricui, oricine, orice
Observații:

1. Pt. a construi o C.D, folosesc în P. principală verbul „Nu știu.”

Ex: Nu știu 1/dacă ai venit.2/ ( p2-CD)

2. Pt. a construe o atributivă, folosesc în principală „Mă chinuie gîndul”

Ex: Mă chinuie gândul că nu ai venit

 3. Pt a construi o completivă prepozițională folosesc în principală ,,Mă gândesc”

Ex: Mă gândesc să te ajut.

4. Pt. a construe o completivă indirectă, folosesc ca element de relație : ,,cui”

sau ,,oricui”

Ex: Îi dau cartea cui vreau.

A NU SE CONFUNDA!

a) Valorile morfologice cu funcțiile sintactice

Valoare morfologică=parte de vorbire (substantiv, adjectiv, verb, adverb)

Funcție sintactică=parte de propoziție (subiect, predicat etc)

b) Subiectul cu complementul.direct- ÎNTREBAREA „CE?” O VERIFICĂM

ÎNTOTDEAUNA CU „CINE?”

Dacă același cuvânt răspunde la ambele- e subiect, dacă nu, e complement direct

c) Construcția pasivă cu predicatul nominal!

Datele erau culese (de cineva)- construcție pasivă

Datele erau importante- predicat nominal/- nu permite complement de agent

d) Circumstanțialul de loc cu atributul subst prepozițional

Mergem la Maria-( la Maria-circ. De loc- COMPLEMENTUL DETERMINĂ UN

VERB!- Unde mergem?

Cartea de la Maria este interesantă. (de la Maria-atribut.- ATRIBUTUL

DETERMINĂ UN SUBSTANTIV) -Care carte?

d) Pronumele cu adjectivele pronominale.

Pronumele apar singure, iar adjectivele pronominale însoțesc substantive cu care se

acordă în gen, număr și caz!

e) diftongul cu falsul diftong

marea- ea-diftong

ciocolată- cio-diftong fals

 ATENȚIE LA GRUPURILE CE/CI/GE/GI/ + VOCALĂ ÎN ACEEAȘI
SILABĂ. NU SUNT DIFTONGI!!!!!

f) Adverbul cu adjectivul

-adverbul determină un verb: El scrie frumos.

-adjectivul determină un substantiv: Băiatul este frumos.

f) Cuvintele polisemantice cu omonimele

Omonimele-cuvinte cu sensuri total diferite:

Ex. 1. Care minte?

2. Au trecut niste care.

Cuv polisemantice: sensuri asemănătoare:

Trece trenul

Imi trece supărarea

Trece examenul.