Seminar 5.

Pronumele

Morfologie. Seminar 5 Mădălina Tăbăcitu

madalina.tabacitu@litere.unibuc.ro

1. Pronumele mi este în exemplul Mi-a adus cartea pe care i-o împrumutasem:

(a) personal; (b) reflexiv.
Construiţi un exemplu în care mi să aibă cealaltă valoare.

Mi-am adus mașina. - mi = pronume reflexiv

2. Selectaţi din enunţurile de mai jos formele clitice / neaccentuate ale pronumelor personale şi
caracterizaţi-le sub aspect morfosintactic şi semantico-referenţial:
(a) Nu le duce grija copiilor, pentru că sunt mari şi pentru că ştie că o duc bine.
(b) Să nu îmi iei paharul!
(c) Pe Ion îl doare măseaua numai când mănâncă dulciuri.
(d) Îţi mulţumim pentru scrisorile pe care ni le trimiţi de sărbători.
(e) La un moment dat am constatat că lipseşte geanta cu care venisem. Şi atunci dă-i şi caută în
toată casa.
(f) Dacă vrea să plece, n-are decât s-o facă.

Rezolvare:
(a) le - pron. pers., pers. a III-a, nr. pl., formă clitică de D; după modul de obținere a referinței, este
anaforic; Ci este dublu exprimat - prin pron. și prin subst. copiilor;
o - formant al expresiei a o duce bine; formă omonimă cu pron. pers. de pers. a III-a sg., clitic în
Ac, fără funcție sintactică;
(b) îmi - pron. pers., pers. I, nr. sg, formă clitică de D; din punct de vedere semantic, desemnează
posesorul; după modul de obținere a referinței, este anaforic;
(c) îl - pron. pers., pers. a III-a, nr. sg., formă clitică de Ac; din punct de vedere semantic,
desemnează posesorul; după modul de obținere a referinței, este anaforic;
(d) îți - pron. pers., pers. a II-a, nr. sg., formă clitică de D; după modul de obținere a referinței, este
deictic;
ni - pron. pers., pers. I, nr. pl., formă clitică de D; după modul de obținere a referinței, este deictic;
le - pron. pers., pers. a III-a, nr. pl., genul fem., formă clitică de Ac; după modul de obținere a
referinței, este anaforic;
(e) -i - formă omonimă cu pron. pers. de pers. a III-a, nr. sg., clitic de D, nu are funcție sintactică,
fiindcă nu desemnează un referent;
(f) o - pron. pers., pers. a III-a, nr. sg., formă clitică de Ac; reia anaforic propoziția completivă
directă dacă vrea să plece.

3. Identificaţi pronumele reflexive, precizând persoana, numărul şi cazul:

(a) Îmi număr banii în acea lumină himerică, îi sclipesc în pumn, dar nu reuşesc să-i socotesc şi
încep să plâng, căci nu ştiu dacă-mi ajung să cumpăr o pâine.
(b) Şifonierul era pe atunci aşezat paralel cu patul, şi mă priveam minute-n şir în luciul lui galben.
(c) Îşi suflecau acum fustele-n faţă, arătându-şi pulpele groase.
(d) Fetele îşi aplecară capetele împrejurul vedeniei.
(e) Trebuia să ne tundem acum toţi la chelie. (M. Cărtărescu, Orbitor)

Rezolvare:
(a) îmi - pron. reflexiv, posesiv, pers. I, nr. sg., cazul D;
(b) mă - pron. reflexiv, propriu-zis, pers. I, nr. sg., caz Ac;
(c) își - pron. reflexiv, posesiv, pers. a III-a, nr. pl., caz D;
-și - pron. reflexiv, posesiv, pers. a III-a, nr. pl., caz D;
1
 Seminar 5. Pronumele

(d) își - pron. reflexiv, posesiv, pers. a III-a, nr. pl., caz D;
(e) ne - pron. reflexiv, factitiv, pers. I, nr. pl, caz Ac.

4. Pentru fiecare dintre exemplele de mai jos, stabiliți dacă apare un pronume reciproc cu funcție
sintactică sau un reflexiv formant:
(a) Ei se duc unul la altul frecvent. (d) Ei se gândesc unul la altul.
(b) Ei se visează unul pe altul. (e) Ei se tem unul de altul.
(c) Ei se laudă unul pe altul. (f) Ei se tachinează unul pe altul.

Rezolvare:
- în (a), (d) și (e) - formant reflexiv în structura verbelor inerent reflexive a se duce, a se gândi, a se
teme;
- în (b), (c) și (f) - pronume reciproc în cazul Ac, cu funcția sintactică de Cd; verbele a visa, a
lăuda, a tachina nu sunt inerent reflexive.

5. Analizaţi formele subliniate:

Rezolvare:
(a) Te consider prietena mea. - pron. pers., pers. a II-a, nr. sg., clitic de Ac, Cd.
(b) Îmi tricotez un pulover. - pron. reflexiv, pers. I, nr. sg., clitic de D, Ci.
(c) Îmi aduc parfumuri din străinătate. - ambiguu:
1. pron. pers., pers. I, nr. sg., caz D, Ci (pron. în D este la pers. I sg., iar S subînțeles și verbul sunt
la pers. a III-a pl., citirea: Ei îmi aduc parfumuri din străinătate);
2. pron. reflexiv, caz D, Ci (pron. în D, S inclus și verbul sunt la pers. I, sg., citire: Eu îmi aduc
parfumuri din străinătate).
(d) Mă văd în oglindă. - ambiguu:
1. pron. pers., pers. I, nr. sg., caz Ac, Cd (pron. în Ac este la pers. I sg., iar S subînțeles și verbul
sunt la pers. a III-a pl., citirea: Ei mă văd pe mine în oglindă;
2. pron. reflexiv, caz Ac, Cd (pron. în Ac, S inclus și verbul sunt la pers. I, sg., citire: Eu mă văd pe
mine în oglindă).
(e) Îmi văd copilul rar. - ambiguu:
1. pron. pers., pers. I, nr. sg., caz D, Cposesiv (pron. în D este la pers. I sg., iar S subînțeles și verbul
sunt la pers. a III-a pl., citirea: Ei îmi văd rar copilul);
2. pron. reflexiv, caz D, Cposesiv (pron. în D, S inclus și verbul sunt la pers. I, sg., citire: Eu îmi
văd rar copilul).
(f) Îşi scrie memoriile. - pron. reflexiv, caz D, Cposesiv (pron. în D, S subînțeles și verbul sunt la
pers. a III-a sg.).
(g) Nu te poate ajuta nimeni. - pron. pers., pers. a II-a, nr. sg., caz Ac, Cd (pron. în Ac este la pers. a
II-a sg., iar S și verbul au formă de pers. a III-a sg.).
(h) Te poţi ajuta singur. - pron. reflexiv, pers. a II-a sg., caz Ac, Cd (pron. în Ac, S inclus și verbul
sunt la pers. a II-a sg.).

6. În contextele de mai jos, reflexivul este ambiguu. Comentați aceste ambiguități, precizând
diferențele de analiză morfologică decurgând din interpretările posibile:

Rezolvare:
(a) Se consideră că e vinovat.
- pron reflexiv, pers. a III-a, nr. sg., caz Ac, Cd (citire: El consideră despre sine că este vinovat.);
- marcă sintactică a diatezei pasive (citire: Oamenii consideră că el e vinovat.).

2
 Seminar 5. Pronumele

(b) Ea își face unghiile.

- pron. reflexiv, pers. a III-a, nr. sg., caz D, C posesiv (citire: Ea își face singură unghiile ei.);
- reflexiv factitiv, pers. a III-a, nr. sg. caz D, Ci (citire: Ea pune pe cineva să îi facă unghiile / își
face unghiile la manichiuristă.).

(c) Se crede că e cel mai inteligent.

- reflexiv propriu-zis, pers. a III-a, nr. sg., caz Ac, Cd (citire: El crede despre el că este cel mai
inteligent.);
- marcă sintactică a diatezei pasive (citire: Se crede de către toată lumea că el este cel mai
inteligent.); în urma reorganizării pasive, CD din structura de bază (că el este cel mai inteligent)
ajunge să ocupe poziția de S - Se crede că el este cel mai inteligent.; structura devine astfel pasiv-
impersonală, cu poziția S ocupată de o propoziție subordonată.

(d) Se gândește mult.

- formant în structura verbului inerent reflexiv a se gândi (citire: El se gândește mult.)
- marcă sintactică a diatezei impersonale pentru verbul intranzitiv a gândi (citire: Oamenii gândesc
mult.).

7. Completaţi spaţiile goale cu adjectivul pronominal de întărire potrivit:

(a) Domnilor, fiţi voi înșivă sfătuitorii voştri!
(b) Însăși apariţia lui era o surpriză.
(c) Draga mea, pe tine însăți să te superi.
(d) Ei înseși i se părea că a greşit.

8. Corectați următoarele enunțuri:

(a) Am face orice ca un moment de grație să fie repetat în aceleași condiții, cu aceeași aceiași
protagoniști.
(b) Acelora care Aceia cărora le-a căzut în mână Jurnalul național au aflat că I.C. a plecat de la
ziar.
(c) I-am spus de o mie de ori băiatului ăsta ăstuia să fie mai atent.
(d) Nu pot să-ți spun mai multe despre asta, însă tot ce știu e că fata cealantă cealaltă, Creața, a
greșit.
(e) Opinia mea rămâne aceiași aceeași: aceeași aceiași băieți au greșit.

9. Alegeți varianta corectă, tăind-o pe cea greșită:

(a) Nici una / Niciuna, nici două, gata să se omoare.
(b) Nici un / Niciun coleg nu ne-a ajutat.
(c) N-am cerut ajutorul nici unuia / niciunuia, nici altuia.
(d) Nu-i nici o / nicio problemă.
(e) N-a rezolvat nici o / nicio problemă, nici două, pur și simplu nu și-a făcut tema.
(f) Terenul din jurul casei este de nici o / nicio sută de metri.
(g) După nici un / niciun kilometru de alergat, a abandonat cursa.
(h) Ion este arogant și nu e nici un / niciun cercetător.

10. Analizați morfologic pronumele și adjectivele interogative din exemplele de mai jos:

Rezolvare:
(a) Cine a fost răsplătit? - pron. interogativ, invariabil după gen și nr. (apare în context de masc.
sg.), caz N, S.
(b) De câte zile ești plecat? - adj. pron. interogativ, se acordă în gen, nr. și caz cu subst. zile (gen
fem., nr. pl., caz Ac; f.s. de determinant; determină subst. zile, care nu este însoțit de art.).
3
 Seminar 5. Pronumele

(c) Cărui copil nu-i plac prăjiturile? - adj. pron. interogativ, se acordă în gen, nr. și caz cu subst.
copil (masc., sg., D), f.s. de determinant.
(d) Ce-ai pățit? - pron. interogativ invariabil în gen, nr. și caz, Cd.
(e) Cui îi spui secretul? - pron. interogativ invariabil în gen și nr., caz D, Ci.

11. Identificați pronumele și adjectivele demonstrative din textele de mai jos și analizați-le
morfologic:

Rezolvare:
(a) aceleași - adj. pron. de identitate, se acordă în gen, nr. și caz cu subst. condiții (fem., pl., Ac),
determinant;
aceiași - adj. pron. de identitate, se acordă în gen, nr. și caz cu subst. protagoniști (masc., pl., Ac),
determinant;
(b) celorlalte - adj. pron. de diferențiere, se acordă în gen, nr. și caz cu subst. activități (fem., pl.,
G), determinant;
(c) acestei - adj. pron. de apropiere, se acordă în gen, nr. și caz cu subst. escrocherii (fem., sg., G),
determinant.

12. Analizați morfologic pronumele și adjectivele indefinite din textele de mai jos:

Rezolvare:
(a) Îi lua o abureală, dar nu s-ar fi clătinat unul, nici cât podul Brooklyn, sub vânt (H. Gârbea,
Enigme în orașul meu)
unul - pron. indefinit, masc., sg., caz. N, S.
(b) Deci omul care-i conduce pe alții este bolnav (ibid.)
alții - pron. nedefinit, masc., pl., caz Ac, Cd.
(c) Fiecare ins viu este un dușman în viață (ibid.)
fiecare - adj. pron. nedefinit, caz N, determinant.
(d) Am cunoscut un individ care se lăuda că-I cunoscuse pe toți scriitorii importanți din România
de după ’50 (H. Gârbea, Rață cu portocale)
toți - adj. pron. nedefinit, se acordă în gen, nr. și caz cu subst. scriitorii (masc., pl., caz Ac),
cuantificator extern.
(e) Acești mulți protestatari din piață vor să vorbească cu prim-ministrul.
mulți - adj. pron. nedefinit, se acordă în gen, nr. și caz cu subst. protestari (masc., pl., caz N),
cuantificator.
(f) Dar furnicile erau altceva, erau prea mici (H. Gârbea, Enigme în orașul meu)
altceva - pronume indefinit, caz N, np.

13. Alegeți pronumele și adjectivele pronominale negative și analizați-le morfologic:

Rezolvare:
(a)Un mod de a spune că nicio definiție nu poate să-l circumscrie, niciun atribut nu-l epuizează. (G.
Liiceanu, Jurnalul de la Păltiniș)
nicio - adj. pron. negativ, se acordă în gen, nr. și caz cu subst. definiție (fem., sg., N), determinant.
niciun - adj. pron. negativ, se acordă în gen, nr. și caz cu subst. atribut (n., sg., N), determinant.
(b) Câte, de pildă, din conceptele lui Heidegger au prins? Niciunul, cred. (ibid.)
niciunul - pron. negativ compus, cu formă de masc.-n. (reia subst. n. concept), nr. sg., caz N, S.
(c)Nu am avut profesori, nu m-a preluat nimeni cu gândul lui (ibid.)
nimeni - pron. neg., invariabil în gen, nr. și caz, caz N, S .
(d) Dar problema asta poate deveni și a nimănui dacă nu o ataci cu o idee (ibid.)
4
 Seminar 5. Pronumele

nimănui - pron. neg., invariabil în gen și nr., caz G, np împreună cu al.

5
Seminar 5. Pronumele