Diatezele verbelor

Diatezele sunt formele pe care le iau verbele pentru a arăta raportul dintre acțiunea pe care o exprimă și
subiectul gramatical. În limba română verbul are trei diateze: activă, reflexivă și pasivă.

Diateza activă

Diateza activă arată că acțiunea este făcută de subiectul gramatical. Subiectul gramatical poate fi sau nu
exprimat în propoziție.
 Copiii merg la școală. (subiectul copiii efectuează acțiunea – “merg”)
 Ai cumpărat cartea pe care ți-o doreai. (subiectul neexprimat -“tu” efectuează acțiunea – “cumpără”)

Diateza reflexivă

Diateza reflexivă arată că acțiunea este făcută de subiectul gramatical, dar este și suferită de acesta. Verbul
aflat în conjugare este însoțit întotdeauna de pronume reflexive sau pronume personale neaccentuate –
folosite ca pronume reflexive. Pronumele folosite astfel nu au funcție sintactică, ele sunt semne gramaticale
ale diatezei reflexive.
 Te-ai supărat ca măgaru pe sat. (“tu” – face și suferă acțiunea “a supăra”)
 Mă gândesc și acum la filmul pe care l-am văzut ieri. (“eu” fac acțiunea de a gândi și tot “eu” o
sufăr)
Nu orice verb însoțit de un pronume reflexiv este la diateza reflexivă. Atunci când pronumele reflexiv are
funcție sintactică proprie, verbele sunt la diateza activă pronominală. Ca mijloc de control se verifică dacă
pronumele reflexiv poate fi înlocuit cu un pronume personal sau dacă poate fi reluat printr-o formă de
pronume personal accentuat. În această situație pronumele nu face parte din structura verbului.
 Şi–au mâncat mâncarea în pauză. (au mâncat – verb la diateza activă pronominală, și (lor) –
complement indirect)

Diateza pasivă

Diateza pasivă arată că subiectul gramatical suferă acțiunea făcută de altcineva. Subiectul gramatical –
autorul acțiunii poate fi exprimat sau poate fi neexprimat. Diateza pasivă se formează dintr-un verb auxiliar
și participiul verbului de conjugat.
 Vei fi judecat săptămâna viitoare. (vei fi – viitorul auxiliarului “a fi” + judecat – participiul verbului
“a judeca”)
 Profesorii trebuie să fie respectați. (subiectul profesorii suferă acțiunea de a fi respectați de terți)
Verbul auxiliar a fi își modifică forma după mod, timp, persoană, număr. Participiul se acordă în număr și
gen cu subiectul. (eu să fiu respectat, ea să fie respectată, noi să fim respectați)
În majoritatea cazurilor verbele la diateza pasivă sunt însoțite de un complement de agent, care arată cine
face acțiunea. Existența unui complement de agent alături de verb (sau adăugarea unuia dacă nu există) este
o formă de a distinge între un verb la diateza pasivă și un verb copulativ + nume predicativ.
 Copiii sunt plecați la școală. (a fi – verb copulativ + nume predicativ)
 Copiii sunt văzuți la școală. (verb la diateza pasivă poate primi complementul de agent “de către
părinți”)