JL:JK9EK*LLC

A' <=>AEAA=
Substantivul (subst.) este partea de vorbire care denumeteobiecte
n sens Ioarte larg (adic Iiinte, lucruri, Ienomene, stri, actiuni, nsusiri,
relatii etc.) si se declin (adic suIer modiIicri Iormale dup numr si
caz):
fat,cas,fulger,ieire,somn,tinerete,fericire,prietenie s. a.
"A' ;= J= 9E9CAO=9O C9 LE JL:JK9EKAM8
A. Func(iile sintactice
Substantivul ndeplineste urmtoarele Iunctii sintactice:
1) subiect n:
N. Craiova esteunorafrumos. Corina invatbine.
G. Ai Mriei auplecatlamunte, (exceptie aparent de la N.)
Ac. Aumaiplecat dintre candida(i, (exceptie aparent de la N.)
2) nume predicativ n:
N. Eminescueste Eminescu. Acestaeste copilul meu.
G. Pixuleste al elevului. Noisuntem contra corup(iei.
D. Copiiisunt aidoma prin(ilor. Gabrieleste asemenea tatlui su.
Ac. Cadouleste de la mama. Nepotiinotrisunt ca fra(ii.
3) atribut substantival n:
N. Profesorul Popescu estefoarteexigent.
Colegul tu, avocatul, estefoartecunoscut.
G. Caietele elevului suntcurate.
Banca din fa(a Manei estedefect.
D. El este martor luiPopescu.
Transmitereadesalutri profesorilor ecevaextraordinar.
JgUefTaf\hg_ **
Ac. Cadoul de la mama e foarte scump.
Oameni ca fra(ii nu prea se mai gsesc.
4) complement direct n:
Ac. Noi ii respectm pe profesori. Cosmin o afut pe Corina.
G. Tu ii afuti pe ai vecinului. Noi ii respectm pe ai Mriei.
(exceptie de la Ac.)
5) complement indirect n:
G. Cainele s-a npustit asupra copilului.
Nadia este posesoare a medaliilor.
D. Noi le telefonm prin(ilor sptmanal. Pixul e util omului.
Bravo prin(ilor votri ' Onoare educatorilor votri '
Ac. Elevii discut despre examen. Noi ne ba:m pe teorie.
Eu conte: pe copiii mei. El i-a adus aminte de copilrie.
Fiica mea a plecat foarte departe de cas.
Coul e plin de mere.
6) complement de agent {cu valoare de subiect logic) n:
Ac. Temele sunt scrise de elevi.
Tata a fost operat de un bun specialist.
G. Casa a fost ridicat de ai Mriei, (exceptie de la Ac.)
7) complement circumstan(ial de loc n:
Elevii merg la ycoal. Ei au fost la Paris.
Noi locuim aproape de parc.
n spatele blocului a crescut un brad.
Nepotii s-au adunat n jurul bunicii.
mprejurul parcului sunt plopi.
Stai locului! Duceti-l naibii!
8) complement circumstan(ial de timp n:
G. Pe vremea bunicilor nu erau taxiuri.
naintea examenelor nu pierdem timpul la televi:or.
Ac. La mas au vorbit numai despre examen.
Nadia i sotul ei s-au cunoscut la olimpiad.
Nu ieiti din cas pe timp de ploaie !
Ac.
G.
D.
*+ ?dT`Tf\VT cdTVf\V T _\`U\\ db`naX TVfgT_X
9) complement circumstan(ial de mod n:
G. Sportivulinoat contra curentului.
D. IoneliIleanasuntfrumoi aidoma mamei.
Copiiisecomport asemenea prin(ilor.
Eiaureali:atproiectul conform indica(iilor date.
Ac. Andreiestemaimare dect Horia.
Proiectulafostreali:at n conformitate cu indica(iile date.
Eleviiinvatteoria cu plcere.
Dunreaacrescut cu trei metri.
/.' complement circumstan(ial de cauz {j8
G. Din cauza lui Radu ampierduttimpul.
~ N-amvenitdinpricinagerului, (cauza unui eIect negativ)
D. Datorit mamei avematateavalorimateriale.
Copiiivorluaexamenele datorit nv(turii, (cauza unui eIect pozitiv)
Ac. Afostpedepsit pentru neaten(ie.
Aufostsanctionatipentruneplataamen:ii.
11) complement circumstan(ial de scop n:
G. Recapitulareaseface n favoarea elevilor.
Eisepregtesc:ilnic n vederea examenelor.
Ac. Nadias-apregtitserios pentru concurs.
Oameniilegiiauplecat n anchet.
12) complement circumstan(ial condi(ional n:
Ac. In ipoteza plecrii, luati bilete ' In caz de nevoie, trageti semnalul'
Mergeti cu mine n eventualitatea respectrii programului.
G. n locul lui Radu, eu nu te pedepseam.
n locul colegului tu, eu te-a f i afutat.
13) complement circumstan(ial concesiv n:
G. n ciuda febrei, el tot a venit la ore.
mpotriva ayteptrilor, tot a venit l
n pofida rugmin(ilor, el nu ne-a spus adevrul.
Ac. Cu toate eforturile, tatl meu n-a mai putut f i salvat.
Cu to(i banii avuti, ei tot se plang.
D. Contrar ayteptrilor, ei tot au plecat.
JgUefTaf\hg_ *,
14) complement circumstan(ial consecutiv n:
Ac. Corinainvtapan la epuizare. Areuit spre bucuria tuturor.
15) element predicativ suplimentar n:
N. Easenumete Roxana. Peelilcheam Liviu.
L-aubote:at Tiberiu. ii:iceau Maria.
Aupuspeliberal premier. Aufcutgalbenul maro.
G. Acelcurentnumit al analogiytilor mi-apicatlaexamen,
Oameniiiltiau mpotriva corup(iei.
D. Noiilcredeam aidoma prin(ilor.
Ac. S-adat drept deputat deDolf. Avenit ca primar insat.
iltiam ct bradul. ,JD-mipe Jidrata de vam !...
16 a) apozi(ie neacordat (atribut apozitional):
N. Temeleelevului Popescu suntcorectate.
Euiitelefone:elevului Popescu.
Noiilafutmpeelevul Popescu. Eudiscutcuelevul Popescu.
16 b) apozi(ie acordat (atribut apozitional):
G. Te:apremiantului, a lui Popescu dintr-aXL-aA, eperfect.
adic a lui Popescu
D. I-amdatpremiantului, adic lui Popescu, nota:ece.
lui Popescu dintr-aXl-a.
Ac. L-amfelicitatpepremiant, pe Popescu dintr-aXl-a.
adic pe Popescu
V. Bade Ioane ! Nene Iancule ! Iscusite vntorule !
B. Clasificarea substantivelor
Substantivele pot Ii:
1) simple: elev3 om,pix, cas, caine, Maria, Liviu, Bubu, Paul, Adi,
Arin s.a.
2) compuse: untdelemn, floarea-soarelui, punct i virgul, :garie-bran:,
Campulung, Cluf-Napoca, Drobeta-Tumu-Severin s.a.
3) comune: cas, mas, elev, fericire, fotbal, genero:itate, altruism,
dor s.a.
*-
?dT`Tf\VT cdTVf\V T _\`U\\ db`naX TVfgT_X
4) proprii: Corina, Cosmin, Timioara, Craiova,Ana-Maria, Jarfulcu
Dor, OM/, FacultateadeDrept, iWL, NATO, C/B y.a.
5) concrete: copil, urs, ceas, dulap,pom, banan, mam, coal, ca/ef,
pix, televi:or, computer,grdin, liliac, biseric s.a.
6) abstracte: democratie, insingurare,bucurie,apatie,solidaritate,fobie,
bucluc,fraternitate,idee,infatuare,vibratie,voints.a.
7) regulate: soldat, poart, copil, dulap, elev, profesoar,
paaport,femeies.a.
(rdcinacuvntului
rmneaceeasi
ndeclinare)
8) neregulate: 1. sora 3. ou 5. cap
(rdcinacuvntului 2.nor 4.om (cupluralul-ete)
evariabilncursul
declinrii)
9) variabile: sg. e/ev, lectie, caiet, cafea, pix
(auIormede (pi.) (elevi) (Iete) (lectii) (caiete)(caIele)(pixuri)
singularside
pluraldistincte)
10) invariabile:
(auaceeasiIormlasingularsilaplural)
masculin: ochi,genunchi,rinichi,vraci,tei,ardei,unchi,pui,puti,
feminin (derivatele n suIixul -toare; animate): dansatoare,
autoare, desenatoare, lupttoare,fumtoare, organi:atoare,
conductoare,
neutru: prenume,nume,pronumes.a.
11) defective de singular:
zorz,ghilimele,funeralii,icre,lapti,ochelaris.a.
/27,Ploieti,Piteti,Alpi, Carpati,Balcani,Bucuretis.a.
JgUefTaf\hg_ *.
12) defective de plural:
fotbal,handbal,baschet,ahs.a.
feudalism,sclavagism,capitalisms.a.
Iewe,ruine,team,frics.a.
foame,setes.a.
13) epicene (auaceeasiIormlamasculinsilaIeminin):
ras,elefant,crocodil,dihor,uliu,fluture,greiers.a.
:ebr,giraf,panter,cmil,viper,lebds.a.
14) mobile suntsubstantivelecareIormeaz,cuajutorulsufixelor mo(ionale:
a) femininul de la masculin:
-. na,fin,elev,copil,marchi:,
-c. romanc,olteanc,bnteanc,ardeleanc,
-oaic. bulgroaic,unguroaic,turcoaic,
-es. printes,contes,duces,stewardes,
-it. doctorit,chelnerit,barmanit,colrit,
-eas. croitoreas,blnreas,lptreas,
-toare. lucrtoare,dansatoare,lupttoare,
b) masculinul de la feminin:
-oi. vulpoi,rtoi,cinte:oi,
-an. curcan,gscan.
C. Genul substantivelor
Substantiveleapartinunuiadintreurmtoarelegenuri:
1) masculin
2) feminin
3) neutru
*/ ?dT`Tf\VT cdTVf\V T _\`U\\ db`naX TVfgT_X
Sg.
un: unelev unfrate unbrad
pl. doi: doielevi doifrati doibra:i
Sg.
o: oelev osor ofloare
pl. dou: doueleve dousurori douflori
Sg.
un: unpix uncaiet untablou
pl. dou: doupixuri doucaiete doutable
D. Numrul substantivelor
Substantiveleau,deregul,IormdesingularsiIormdeplural:
1) singular: elev,elev,munte,perdea, telefon, cutie,dulap s.a.
2)plural: elevi,eleve,munti,perdele,telefoane,cutii,dulapuri s.a.
~ Existsubstantive colective:
a) cuIormdesingularsicuntelesdeplural:
card,stol,roi,turm,ciread,oaste,hoard,
grup,grup,echip,detaament,regiment,
lume,omenire,popor,populatie s.a.
b) derivatecusuIixesubstantivalecolective:
-iy: frun:i,stufri,:meuri, -arie.curelrie,ore:rie,
-et: brdet,frun:et,puiet, -rime.opincrime,muscrime,
-iyte: canepite,inite,porumbite, -reticopilret,slugret,
-ar: frun:ar,:meurar, -ri.stufri,spinri,
-raie: fumraie,apraie,lcraie, -tur/ -ur.aduntur,
-ime: studentime,muncitorime, -eata.faneat,grneat.
tinerime,
~ ExistsubstantivecuIormemultiplesintelesuridiIeritelaplural:
corn
bob
comun
coame pas
corni

boabe
bobi band
boburi

elemente
cap-
elementi
pasi
psuri
benzi
bande
C capete
, ..
i *
ochi
puior
agttct !!
L
ochi
ochiuri
puisori
puisoare
blni
blnuri
JgUefTaf\hg_
*0
E. Cazurilesubstantivelor(Sintaxacazurilor/Iunctiilecazurilor)
Cazulnominativ- N.(cine?),
SubstantivulncazulnominativpoateIi:
1)subiect:
Liviuaplecatinstrintate. Eleviiserioiinvatiteoria.
2)numepredicativ:
EminescuesteEminescu. AcestaesteGabrielalnostru.
3)apozitieneacordat:
CaieteleelevuluiPopescusuntaici.
NoioapreciempesportivaNadiaComneci.
4)elementpredicativsuplimentar:
ElsenumeteAndrei. ilcheamHoria. L-ambote:atGabriel.
ii:icemAna-Maria. Aupuspebancherpremier.
SubstantivulncazulgenitivpoateIi:
1) subiect:
Ai Mriei auplecatlamare. (exceptiedelaN.)
2) nume predicativ:
Pixuleste al elevului. Noisuntem contra corup(iei.
3) atribut substantival genitival:
Caietele lui Andrei suntordonate.
Banca din fa(a lui Popescu edefect.
4) atribut substantival apozi(ional (apozitieacordat):
Caieteleelevului, ale lui Ionescu, suntaici.
5)complement direct (exceptiedelaAc.):
Eul-amafutat pe al vecinului.
6) complement indirect:
Eis-aunpustitasupra lui Dan. Nadiaedetintoare a medaliilor.
7)complement de agent (exceptiedelaAc.):
Casaefcutde ai Mriei.
8) complement circumstan(ial de loc:
naintea intrrii, acrescutunplop.
In fa(a blocului, avemogrdin.
*1
?dT`Tf\VT cdTVf\V T _\`U\\ db`naX TVfgT_X
9) complement circumstan(ial de timp:
naintea examenului, neodihnim.
n timpul Revolu(iei, aumurititineri.
10) complement circumstan(ial de mod:
Sportivulinotacontra curentului.
11) complement circumstan(ial de cauz:
Din cauza furtunii, auc:utcireele.
Din pricina lui Dan, amintar:iat.
12) complement circumstan(ial de scop:
n favoarea elevului sefacerecapitularea.
Eleviiinvatn vederea admiterii.
13) complementul circumstan(ial condi(ional:
n locul lui Dan, eunutepedepseam.
n locul colegului tu,euteafutam.
14) complement circumstan(ial concesiv:
In ciuda ploii, eitotauvenit. mpotriva ayteptrilor, eltotaplecat
n pofida rugmin(ilor, ein-aumaivrutsstea.
15) element predicativ suplimentar:
ilcredeammpotriva lui Dan. Jtiammpotriva corup(iei.
Precizm c substantivul n cazul genitiv nu poate Ii complement
circumstan(ial consecutiv.
Cazul dativ - D. (cui?)
SubstantivulncazuldativpoateIi:
1) nume predicativ:
Copiiisuntaidoma prin(ilor. Blocurilesuntconform proiectului.
2) atribut datival:
Elestenalui Ionescu. Eaestecumnatpreyedintelui.
Trimitereadeafutoarebtrnilor ecevaextraordinar, (nuestec.i.)
3) atribut apozi(ional (apozitieacordat):
I-amdatluiRadu, elevului premiant,nota:ece.
EuamtelefonatluiPopescu, adic elevului meu.
4) complement indirect:
Euletelefone:prin(ilor. Noile-amoferitcopiilor totul.
Lui Popescu i-amcerutcartea. Caietelor le-ampuscoperti.
5) complement circumstan(ial de loc (D. locativ):
Statilocului! ,Iarnoilocului netinem...`
Aurmastintuitiscaunului. Duceti-lnaibii de-aici '
JgUefTaf\hg_
*2
6) complement circumstan(ial de mod:
Copiiiauprocedatconform n(elegerii.
Gabrielesteblondasemenea mamei sale.
7) complement circumstan(ial de mod ( exceptiedelaAc.):
Elletelefonamaimultca altorfete.
8) complement circumstan(ial de cauz (cauzaunuieIectpozitiv):
Datorit eroismului, tataafostdecorat.
Jetireui,datorit nv(turii.
9) complement circumstan(ial concesiv:
Contrar ayteptrilor, eltotaplecat.
10) element predicativ suplimentar:
iltiamaidoma prin(ilor.
Ocredeamasemenea mamei sale.
complement circumstan(ial condi(ional
complement circumstan(ial consecutiv
Cazul acuzativ - Ac. (pe cine? ce? cu cine? cu ce? n cine? n ce? y.a.)[
SubstantivulncazulacuzativpoateIi:
1) subiect (exceptiedelaN.):
Aumaiplecatdintre meseni. AvenitacoloIa lume...
2) nume predicativ:
Cadoulestede la prui(i. Andrei,GabrieliHoriasuntca fra(ii.
3) atribut prepozi(ional:
Cadoulde la prin(i escump. Oamenica fra(ii nusemaigsesc.
4) atribut apozi(ional (apozitieacordat):
L-amafutatpePopescu,adic pe elevul bolnav.
Noiilrespectmpesecretar,adic pe Ionescu.
ilateptmpeDobrescu,pe yeful grupei.
5) complement direct:
I-amv:utpe nepo(ii meiieri. Citeala revista aceeadetreiore.
Nul-amv:utpe Liviu deapteani.
Pe Gabriel ilvise:noaptea.*Dunrea, Marea,petoatele-ndrginu
6) complement indirect:
Neba:mpe Cosmin. Copiiicontea:pe prin(i.
Eumgandescla tata. Eleviidiscutdespre examen.
11) subiect
complement circumstan(ial de scop
+) ?dT`Tf\VT cdTVf\V T _\`U\\ db`naX TVfgT_X
Nuvremsintrmn bucluc. Elebunla geometrie.
I setragede la apatia pecareaavut-o. E bine de e l '
A plecatcu copiii in strintate. El scriecu un stilou chine:esc.
Se ducecu avionul la Roma. Este foarte bunla gramatic.
A fcut avereprin furt. Ei au pariatpe un cal alb.
Simtean el un gol imens. Au fost de fat toti,fr Maria.
Ei au rbdatde foame. El persistn greyeal.
7) complement circumstan(ial de loc:
Elevii se ducla ycoal. Copiii vinde la grdini(.
Medicul vedean abdomen, la ecograf, organul afectat.
Bgan gur totul. La orizont se vedea curcubeul.
Gabriel i Horia s-au ascunsn dulap, iar Andrei a intratn cmar.
Noi locuimpeste drum de parc. A venit cu vitelede la pscut.
8) complement circumstan(ial de timp:
In copilrie, dormim cu adevrat.
Nadia i sotul ei s-au intalnitla olimpiad.
Au plecatpe frig. Ei s-au cunoscutla admitere.
Sub $tefan cel Mare s-au construit multe mnstiri.
La mas, au vorbit despre bacalaureat.
Odat cu mama a venit i tata. Timp de aseani va sta AU aici.
9) complement circumstan(ial de mod:
Mama traversea:cu grij. Ei s-au intelesfr ceart.
Tata e la fel de bunca mama. Horia e mai putin inaltdect Andrei.
Dunrea a crescutcu treimetri. Au pltit 3milioane de lei.(ct?)
Ei au procedatn conformitate cu legea. J iubimdin suflet!
Referitor la clim, nu sunt probleme. invtati teoria cu plcere !
10) complement circumstan(ial de cauz:
A venit pedepsit pentru nerespectarea programului.
N-au venit din cauz de timp. Sunt indignat de indolen(a ta.
El n-a v:ut pdurea, de uscciuni.
11) complement circumstan(ial de scop:
Maria a plecat dup cumprturi.
Elevii se pregtesc pentru concurs.
In scop de reuyit se face recapitularea.
12) complementul circumstan(ial condi(ional:
In ipoteza plecrii, luati bilete.
In ideea unei diete severe, ti-am luat fructe i legume.
JgUefTaf\hg_
+*
Nutesupra, n eventualitatea intar:ieriimele.
Dup nevoie, trageti semnalul de alarm '
In caz de ploaie, luati dou umbrele '
13) complement circumstan(ial concesiv:
Cu tot efortul depus, tata n-a putut f i salvat.
Cu toate rugmin(ile, eu tot nu-ti spun secretul.
Cu to(i banii catigati, el tot se plange.
14) complement circumstan(ial consecutiv:
Copiii mei invtaupn la epuizare.
Au reuit,spre ncntarea tuturor.
15) element predicativ suplimentar:
S-a datdrept senator. A venitca primar in sat.
il tiauct bradul. A participatn calitate de consilier.
A venitn chip de binefctor. ,J)-mi pe Jidra tade vam !
Despresubstantivulncazulacuzativsepotspuneurmtoarele:
1)nuareIunctiesintactic;
2)esteelementregentpentru:
a)atribut adjectival n V.:
,Dulce Romanie, asta ti-o doresc/
Drag mam, Dumne:eu s te binecuvante:e '
b)atribut substantival genitival:
Tineriai mileniului trei, luptati pentru o democratie real '
Fatamamei! Puiul mamei!
Oameni ai epocii de maine, incercati s fiti mai buni'
c) atribut adverbial:
Tineri de mine, nu v pierdeti speranta '
3) are o punctuatie speciIic si obligatorie:
Maria, vino la mas '
Jino, Maria, la mas '
Jino la mas, Maria !
~ Virgula vocativului poate separa grafic dou PP n raport de
juxtapunere prin conjunctia coordonatoare copulativ yi:
Jino, Maria,7/ |T/| termin-ti supa
++ ?dT`Tf\VT cdTVf\V T _\`U\\ db`naX TVfgT_X
~ Se stiecyi copulativnuacceptvirgulanainteasa,asac,dac
,disparevocativul,,disparecuvirgulecutot,rmnndstructura:
Jino*/ i]termin-tisupal2
"2S Despre situatiile in care confunctiile coordonatoare accept
virgula in fata lor s-ar putea scrie o lucrare foarte interesant i util
tuturora.
4)sensotestecuunverblamodulimperativ:
Radu, terge tabla
Copii, mancati-v prfiturile
5)arearticolhotrtlamasculinsingularsimasculin,Iemininplural:
Biatule, de ce m superi l
Fetelor, v dau o veste bun
Studentilor, pregtiti-v pentru examene
6) are la masculin singular -e si la Ieminin singular -o, care nu sunt
articole,cidesinen(e:
Biete, fii cuminte 1
Ileano, ce dor imi e de tine
7) cnd este urmat de semnul exclamrii, are valoare de propozitie
neanalizabil:
Ana-Maria 1 vino la mas. 2l
F.[ Articulat sau nearticulat
Substantivul este totdeauna articulat sau nearticulat. Se speciIic n
analizsidac e nearticulat.
Elevul invat. Un elev invat bine.
Am vorbit cu acel elev care a luat olimpiada.
~ Substantivul n G. poate Ii nsotit si de articol posesiv genitival.
Pentruaaveao ordinenanaliz,mai ales dac substantivul mai are si o
prepozitie,analizaaratnIelulurmtor:
Noi i-am afutat pe ai vecinului.
pe ai vecinului complementdirectsimplu;
substantiv comun, simplu, genul masculin,
numrulplural,cazulG. (exceptiedelaAc.);
precedatdeprepozitiasimplpe;
nsotitdearticolulposesivgenitivalai;
articulatcuarticolulhotrtenclitic-lui.
JgUefTaf\hg_
+,
D_' FIKF?I9>A9 LEFI JL:JK9EKAM=
1) Substantivele proprii se scriu cu initial majuscul (liter mare); n
anumite situatii,pe copertaunorcrti saupe genericulunorIilme,pentru
a se obtine un eIect graIic, se pot scrie si cu minuscule (liter mic):
Maria, Liviu, Roxana, Tibi, Cosmin, Andrei, Gabriel, Horia,Popescu,
Ionescu, Carpati, Cluf-Nap ca. Facultatea de Drepts.a.
2) Substantivele compuseproprii, cuambiitermeni nN.Ac., se scriucu
cratim: Drobeta-Turnu-Severin, Cluf-Napoca, Targu-Jiu, Piatra-Olt,
Ana-Marias.a.
3) Substantivele compuse proprii cu al doilea termen la G. se scriu Iar
cratim: FaIea Oltului, FaIea Jiului, FaIea Prahovei, Campia
Brganului, Campia Dunrii .a.
4) Substantivele masculine se scriu cu trei i cnd sunt articulate cu
articolul hotrt enclitic, cnd au terminatia rdcinii -i si desinenta de
plural-i:
copiii, fiii, uliii,
bidiviii,vi:itiii, :apciii,
geamgiii,bragagiii,:ar:avagiii.
5)Dups,j sescrie,nue:
mnu, ppu, cpua.
6) Dup s, j se scrie e numai dac acesta apartine unui suIix (-ean sau
-eal):
clufean, dolfean, maramureeans.a.
greeal*oblofeal, prfeals.a.
7) G. D. Iemininsingulararticulat, lasubstantiveleIeminineterminaten
dou vocale diIerite n hiat, se Iormeaz de la singular nearticulat
articolulhotrtenclitic-i:
cutie-cutiel* cofetrie-cofetrieiMaria-Marieif Siria-Siriei.
8) G. D. Ieminin singular, la substantivele Ieminine care exprim
senzatii, stri Iiziologice, sentimente, se Iormeaz de la singular
nearticulatarticolulhotrtenclitic-i:
lene-lenei foame-foamei sete-seteis.a.
+- ?dT`Tf\VT cdTVf\V T _\`U\\ db`naX TVfgT_X
9) G.D. Iemininsingulararticulat,lasubstantivelecelelalte, se Iormeaz
de la Ieminin singularnearticulat (Iormidentic cupluralul nearticulat)
articolulhotrt-i:
fat- fete-fetei
tar- tri-trii
facultate- facultti-faculttii
vulpe- vulpi-vulpii
minge- mingi-mingii
potrniche-potrnichi- potrnichii
idee- idei- ideii
10) G.D. Iemininsingular,lasubstantiveleIeminineterminatensecventa
-ca/-ga, seIormeazcusecventa-ciAgi.Anci,Bianci, OlgL
11) Substantivele compuse cu cratim, de tipul nou-nscut, au Ilexiune
laaldoileateraien:
nou-nscutul,nou-nscutului,
nou-nscutii,nou-nscutilor.
12) Substantivele compuse cu cratim, de tipul bun-cuviint, au
Ilexiunelaambiitermeni:bunei-cuviinte.
AL' ;FEM=IJALE=9 JL:JK9EKAM=CFI
Semaipoatenumi:
-schimbareaclaseimorIologice;
-schimbareacategorieigramaticale;
-transpozitialexico-gramatical.
~ Dinsubstantive,princonversiune,sepotobtine:
1)adjective:
femeie brbat ,caini maibrbati
pantofibalerini
2)adverbe:
a) aiei glont adormi bustean a s e face covrig
af i frumos Ioc
b) Varaafostcanicular. VaraneducemlaDunreanoastr.
(ce? sb.-subst) (cnd? c.c.t.-adv.)
c) Toamnaeste un paradox pentru noi' (sb. - ce?, subst.)
JgUefTaf\hg_
+.
Latoamnculegemvia. (subst.)
inaceast toamnculegemvia. (subst.) ~-c.c.t.-cnd?
Toamnaculegemvia. (adv.)
3)prepozitiecuD.:
Fetitaavea gratie.
Gratiemamei,aminvtatbunelemaniere.
4)interjectie:
e jale ! pe naiba ! ce dracu !
M' DF<=C <= 9E9CAO JAEK9;KA;F&DFI>FCF?A;
Analizati substantivele / cuvintele subliniate din propozitia ce
urmeaz:
Adolescentaeste oetapars denelinistiexistentiale.
adolescenta subiectsimplu
substantivcomunsimplu
genul Ieminin, numrul singular (deIectiv de
plural),cazulN.
articulatcuarticolulhotrtenclitic-a
oetap numepredicativsimplu
substantivcomun,simplu
genulIeminin,numrulsingular,cazulN.
articulatcuarticolulnehotrtproclitico
denelinisti complementdeagentsimplu(cunuantcauzal)
substantivcomun,simplu
genul Ieminin, numrul plural, cazul Ac.
precedatdeprepozitia simplde
nearticulat
LA' F:J=IM9AA
~ Cuexceptiaarticolului,careesteopartedevorbiresinsemantic
(adic nu are valoare de sine stttoare), toate prtile de vorbire au
locutiuni
26 ?dT`Tf\VT cdTVf\V T _\`U\\ db`naX TVfgT_X
~ Locutiunile substantivalei provin, n general, din inIinitivele
lungialelocutiunilorverbale:
aducere-aminte bgaredeseam nebgaredeseam
prerederu luaredecuvant tineredeminte
incetaredinviat
AcestelocutiuniseanalizeaznIelulurmtor:
Nebgarea de seam lavolanilcostpeofer.
nebgarea de seam subiect dezvoltat (parte de propozitie
dezvoltatneanalizabil)
locutiunesubstantival
genulIeminin,numrulsingular,cazulN.
articulatcuarticolulhotrtenclitic-a
~ n continuare, vom da exemple care ilustreaz toate Iunctiile
sintactice ale acestei locutiuni substantivale pentru a ntelege c si o
locutiunesedeclinipoateaveadiferitefunctii.
1) subiect: veziexempluldemaisus;
2) nume predicativ:
Astainseamnnebgare de seam.
Neatentialavolaninseamnyi nebgare de seam.
3) atribut substantival genitival:
Cau:elenebgrii de seam lavolansuntdiverse.
4) complement direct:
Eunuintelegnebgarea de seam aoferilor.
5) complement indirect:
Laradio,discutaudespre nebgarea de seam lavolan.
6) complement de agent:
Oriceincidentegeneratde nebgarea de seam aoamenilor.
7) complement circumstan(ial de mod:
Elcirculacu nebgare de seam.
Referitor la nebgarea de seam lavolan,suntmultedespus.
8) complement circumstan(ial de cauz:
Din cauza nebgrii de seam lavolan,aparmulteneca:uri.
JgUefTaf\hg_ +0
9) complement circumstan(ial concesiv:
Erabeati, n ciuda nebgrii de seam, aafunsacas.
~ Substantivulnuesteprea ,generos; n schimb,princonversiune
siprinideeadevaloare,alteprtidevorbireimbogtescextraordinarde
mult clasa. Acelasi lucru se poate spune si despre adjectiv sau despre
adverb.
Substantiveseobtindin:
1)adjective:
leneul,bogatul,nebunul,unlene,nitenebuni,acest pgubits.a.
2)adjectivesilocutiuniadjectivale:
celsrac,celharnic,ceabun,celereles.a.
celcunoroc,celcufudecat,ceademilioane, treabs.a.
~ Aici trebuie speciIicat Iaptul c sunt doar substantivizate, nu
suntsubstantive,absolute, deoarecepotavea,totusi,graddecomparatie
speciIicadjectivului:
Cei mai buni vorr:biinviat.
3)pronumediIerite:
eul,unoarecare,untemiricine,unaltul,ineles.a.
4)numerale:
:ecele,un:ece,doiul,undoi,unspre:ecele,acest:eces.a.
5)verbelaparticipiu:
invitatul,inecatul,multumitul, rnit,w/Ipgubit;ace/rwiYs.a.
6)verbelasupin:
cititul,fumatul,semnatul,aratul,scrisul,mersul,unscriss.a.
7)verbelagerunziu:
suferindul,intrandul,unintrand,acestsuferind s.a.
8)dinadverbe:
aproapele,unbine,binele,acestbine,labines.a.
9)interjectii:
oful,vaiul, unof, acelof s.a.
10)oricealtpartedevorbirencadratdeghilimele(nmetalimbaj):
,ma-`,,b`,,sub`(vezisicap. SUBIECTUL).
~ n alte contexte, substantivul i mprumutnumeralului ideea de
valoare substantival si, n acest Iel, cteva numerale, Iar cele
multiplicative si adverbiale, cnd apar singure, Iar substantiv, au
valoaresubstantival,canexempleleceurmeaz:
+1
?dT`Tf\VT cdTVf\V T _\`U\\ db`naX TVfgT_X
Dou vorpleca Amndoi aureuit. Primul estepixulmeu.
Cei doi ne-aumultumitpentruafutor. Cte doi sepregtescdefa.
Seanalizeaz: dou subiectsimplu
numeralcardinalpropriu-ziscuvaloare
substantival
genulIeminin,numrulplural,cazulN.
~ n cele din urm, substantivul reuseste s includ numeralul
cardinal propriu-zis, cutotul, n clasamorIologica sa, n urmtoarele
situatii:
1)cndnumeralulareIunctiedeatribut apozi(ional:
Copiiiauluatnota:ece.
atr. apoz.
(expr. prin subst.)
Bunicas-anscutinanul1940. |nanulEminescu, Brncuyi s.a.|
atr. apoz.
(expr. prin subst.)
2)cndnumeralulareIunctiedesubiect:
Ceinseamn2005pentruvoi?
subiect
(expr. prin subst.)
33aplecatdefaincurs, |sportivul,maratonistulcunumrulde
subiect concurs33]
(exprimat prin subst.)
DisociatiLIiindatentilaacord:
33auplecatincurs.
subiect
(expr. prin num. card. propriu-zis cu val. subst)
u
33aplecatdefaincurs, |sportivul,maratonistul|
subiect
(exprimat prin subst.)
~ Acelasi lucru sentmplsicuadjectivul, si cuadverbul,cumse
poateconstatadinexempleleceurmeaz:
JgUefTaf\hg_
+2

v.
4
Disociati i Iiind atenti la acord:
Ei ii st bine cu aceast culoare portocalie, (care? - portocalie)
atr. adj.
(adj. propriu-zis)
Ei ii st bine cu royu. (cu ce? - cu ceva)
c.ind.
(subst.)
Bine faci, bine gseti. (aici, dup unii cercettori, ar Ii
subst. subst. numai substantivizare)
(c.d.) (c.d.)
Costumul albastru e nou.
adj.
Albastru de Joronet nu gseti nicieri in alt parte.
subst.
(sb.)
Situatii precum cele din ultimele propozitii citate au Iost posibile
datorit unui tip special de conversiune, si anume sintactic, aseznd
numeralul, adjectivele si adverbele, din exemplele de mai sus, n contexte
adecvate clasei substantivului, adic n postura de subiect, de complement
direct sau de complement indirect.