INTERVENTIA - IN PSIHOLOGIA APLICATA DIN TRANSPOPRTURI

PSIHOLOG PRINCIPAL
TRASCAIAN STELUTA

Schimbarile economice si sociale survenite in ultimii ani, au

determinat modificari majore atit in conditiile de desfasurare a activitatii
din transporturi cit si in cele de pregatire , instruire si formare a
operatorului de transport fie rutier, feroviar, naval ,aerian sau subteran.
In acest sens, in transporturi a intervenit, atestatul profesional
pentru fiecare tip de transport si functie din sig,circ, si a navigatie, se afla in
discutie posibilitatea introducerii permisului auto probatoriu, exista o noua
politica a societatilor si companiilor de transport diferita astazi atit sub
aspectul modului de desfasurare a activitatii cit si a utilizarii resurselor
umane.
C resterera traficului , in special a celui rutier, numarul mare de
autoturisme si de alte mijloace de transport,multe de mare viteza , situatia
precara a drumurilor,comportamentul neadecvat la volan au condus , o
spune statistica la cresterea numarului de accidente rutiere.
Deasemeni, cadrul legislativ specific acetui domeniu de activitate a
suferit multiple schimbari pe parcursul timpului, iar prin adaptarea lui la
cerintele Uniunii Europene s-a constituit ca un alt factor ce a cauzat o serie
de alte modificari, impunind sistemului noi modele de activitate, scopuri si
cerinte.
In acest context activitatea de asistenta psihologica, a capatat noi
sensuri si conotatii la care a trebuit sa se adapteze si sa rapunda in mod
dinamic si eficient prin eliminarea formalismului, cresterea calitatii si a
profesionalismului.
Ceeace se cere psihologiei aplicate din domeniul transporturilor este
renuntarea la modele perimate, constatative obiectivate printr-un simplu
aviz psihologic, si inlocuirea acestora cu alte strategii ce presupun
interventii, solutii practice , strategii de recomandare atit sub aspectul
cresterii fiabilitatii sistemului de sig.circ. si a navigatiei, cit si sub aspectul
cresterii calitatii factorului uman, respectiv a operatorului de transport si
care sa conduca la rezultate concrete sub aspectul eficientizarii actului
psihologic.
 De aceea, necesitatea impune in mod imperios abordarea activitatii
dintr-o noua perspectiva care sa inceapa in primul rind cu transformarea
conceptului de examinare sau testare in cel de evaluare psihologica ca baza
si fundament in desfasurarea unor activitati psihologice ulterioare acesteia ,
respectiv de elaborare a unor strategii de recomandare, consiliere,
consultanta profesionala adresate atit individului , formatorului din scoala
de soferi , sau institutului de pregatire si formare a personalului cit si
angajatorului sau manegerului societatilor de transport.
Stabilirea prin evaluare a unor ti[pologii comportamentale la volan ,
va permite realizarea si implementarea unor programe educative in scopul
modelarii de comportam,ente si atitudini sigure in conducerea
autovehicolului.
Pentru aceasta , continutul si scopul evaluarii psihologice va trebui sa
puna accent pe psihodiagnosticarea individului sub aspect nu numai
aptitudinal ci cu preponderenta atitudinal-comportamental.
Din aceasta perspectiva vor trebui structurate intr-un mod diferit decit
cel utilizat in prezent, tehnicile si metodele, in consens cu noua finalitate ca
si pentru cresterea valorii prognostice a evaluarii psihologice.
Acest lucru impune utilizarea si administrarea de instrumente
psihologice din ce in ce mai performante, standardizate, si care sa respecte
criteriul validitatii lor in analiza si predictia factorilor aptitudinali-
comportamentali ce se doresc a fi inventariati.
Rezultatele obtinute prin probele aplicate tebuie sa coreleze
semnificativ cu performantele individului participant la traficul rutier,
feroviar sau naval.
Din acest punct de vedere, metodologiile si procedurile psiho-
diagnostice vor fi completate cu teste, probe, programe de abordare
specifica a personalitatii sub aspect comportamental, a rezistentei la factori
de stress si oboseala, de evidentiere a factorilor de asumare a riscului si de
raspuns a individului in situatii specifice.
Fata de cele mentionate devine necesar utilizarea si realizarea unei
“noi generatii de probe psihologice” cu caracter dinamic si situational ,
avind punct de plecarea reanalizarea si reactualizarea tuturor modificarilor
aparute in standardele ocupationale ale personalului din transporturi
urmare schimbarilor aparute, pentru a se putea pune in valoare cerintele
psihice minime obligatorii predictiei reusitei profesionale .
Interpretarea rezultaelor si a performantelor obtinute de individ in
contextul evaluarii psihologice trebuie sa depaseasca faza psihotehnica de
absolutizare a rezultatelor cantitative ,raportate secvential la baremuri,
apreciindu-se evolutia globala a subiectului coroborata cu observatia
psihologului asupra comportamentului subiectului la evaluare sau probe,
datele anamnestice, precum si cu celelalte informatii non test.
 Numai procedind in acest fel, fisa de evaluare psihologica –
recomandarea va fi veridica si va putea furniza informatii obiective, iar
consilierea si consultanta psihologica se vor constitui intr-o modalitate
finala de interventie activa a psihologului in procesul de instruire, formare
si educatie profesionala.
In acest sens urmeaza a se stabili principiile si procedurile fiind in
curs elaborarea unor norme si reglementari de desfasurare a activitatii de
interventie pentru a fi cunoscute si aplicate de psihologul din transporturi
in scopul realizarii evaluarilor, a fisei de recomandare, ceeace inseamna in
mod concret stabilirea si standardizarea modalitatilor de efectuare a
proceselor de consiliere, consultanta si de educatie a personalului din
transporuri.
La modul general ,strategiile de abordare a fenomenului vor fi
diferite in modul de tratare specifice celor ce solicita permis de conducere
sau categorii,celor ce urmaresc obtinerea unor atestate profesionale, sau
indeplinesc functii din sig.circ.si a navigatiei.
Principiul de baza intr-un astfel de demers il constituie schimbul
permanent , activ si dinamic intre evaluatorul psihologic- formator si
cursant, sau evaluator- personal- angajator., iar interactiunea acestor
factori trebuie sa fie flexibila si adaptata particularitatilor psihologice atit
ale celui consiliat cit si a formatorului..
Numai printr-o astfel de munca, cea de echipa , se vor putea obtine
rezultate concrete se vor putea oferii solutii , dovediindu-se utilitatea si
eficienta actului psihologic.
Consilierea, consultanta profesionala, educatia rutiera, prevenirea
factorilor de risc in producerea accidentelor, a factorilor legati de stress si
oboseala de imbunatstire a conditiilor de munca sint numai citeva
modalitati de interventie activa a psihologului prin care acesta poate oferii
solutii practice , gasindu-si utilitatea si eficienta profesionala.
Adresabilitatea psihologului practician in aceste cazuri este atit catre
persoana fizica cit si catre formator, societati, companii sau catre alte
institutii cu responsabilitati in sig.circ.si a navigstiei.
Prin consiliere in baza unor strategii de rercomandare stabilite in
functie de caracteristicele proprii individului rezultate in urma evaluarii
psihologice se incearca constientizarea carentelor , a lipsurilor si punctelor
slabe ce pot ingreuna procesul de instruire si formare de catre cel in cauza,
cautindu-se in structura sa aptitudinal- caracteriala , elemntele pozitive si
compemsatorii ce pot contracara sau suplinii deficientele constatate si prin
care putem optimiza procesul in curs de derulare.
Consultanta reprezinta modalitatea specifica psihologului prin care
acesta comunica si ofera formatorului informatii de natura psihologica
legate de caracteristicele si trasaturile psihice ale celui care se formeaza in
scopul realizarii uni act de instruire si formare calitativ.
 O consiliere sau consultanta profesionala reala si eficienta nu se
poate realiza decit in masura in care se urmareste evolutia individului la
cursuri sau in cadrul activitatii desfasurate efectiv,numai astfel fiind
posibila interventia activa, aplicarea si implementarea unor modele de
optimizare a comportamentelor de formare sau a celor profesionale.prin
monitorizarea acestor cazuri de catre psiholog.
Interventia educationala, devine astfel un proces care se desfasoara
atit individual vizavi de persoana in cauza, dar care in general urmareste
punerea in practica a unor programe cu adresabilitate larga si participare a
mai multor factori responsabili cu care se conlucreaza la implementarea si
modelarea unor comportamente profesionale functie de anumite tipologii in
scopul dezvoltarii mecanismele necesare autocenzurarii si autocontrolului
pentru o conduita preventiva la volan, sau a parteneriatului in trafic.
In acest sens, mentionam faptul ca numai prin abordarea unor
traininguri tematice bine structurate pe tipologii comportamentale se poate
reforma un comportament deviant fie el agresiv sau nehotarit.
In acest scop, programele educative isi stabilesc obiectivele si
masurile necesare pentru realizarea si inducerea unui nou tip de
comportament la volan, elaborindu-se planuri si programe individuale sau
de grup ce vizeaza cresterea securitatii sig.circ. rutiere, constituindu-se
intr-un pachet psiho-profilactic de preventie si diminuare a fcatorilor de
risc in producerea de accidente rutiere.
Un astfel de program, pe care ni-l propunem, va fi etapizat .
pornindu-se de la evaluarea individului sau a grupului, stabilirea
tipologiilor comportamnetale,pentru constientizarea ulterioara a
perspectivelor si consecintelor ca si a necesitatii implementarii de noi
atitudini prin monitorizarea cursantilor de catre trener, iar la final acesta
va comunica rezultatele programului , a trainigului urmat, tragind
concluzii si oferind solutii.
Vorbind in continuare si de alte modalitati de implicare a
psihologului in procesul educativ al viitorilor participanti in trafic au a
celor deja existenti, o importanta deosebita o are legatura care ar trebui sa
fie permanenta intre acesta si factorii responsabili sau institutii abilitate ,
in elaborarea de programe si strategii comune, interventii in mass-media,
studii, cercetari in domeniu, utilizarea bazelor de date rezultate in urma
evaluarilor toate finalizindu-se prin gasirea unor solutii comune , concrete
cu aplicabilitate practica in domeniu ,si prin care psihologul sa-si aduca
propria contributie la cresterea fiabilitatii sistemului sig.circulatiei si a
navigatiei.
Accidentologia, stuidiul si analiza cauzelor accidentelor si a
factorilor de risc in porducerea acestora, corelarea lor cu rezultatele
evaluarilor psihologice , psihoprofilaxia acestora, ramine un domeniu
insuficient abordat din punct de vedere psihologic de catre cei ce lucreaza in
domeniul transporturilor si care trebuie neaparat activat.
Consideram, ca aceste deziderate nu vor putea fi realizate si
transpuse in practica , fara instrumente adecvate, metodologii clare de
lucru, standardizate, si fara o pregatire profesionala a psihologilor
practicieni adecvata si care sa le confere competnte profesionale.
De accea , prin urmarea unor forme de pregatire si formare
continuua teoretica si practica, putem devenii competitivi in domeniu,
modificindu-se actuala mentalitatea de lucru a psihologului practician in
transporturi , din pacate inca inert si care reactioneaza cu destula intirziere
la noile schimbari si cerinte. .