Genul dramatic cuprinde operele literare, în versuri sau în proză,
scrise pentru a fi montate scenic, împărțite în acte, scene și tablouri. Discursul dramatic este structurat pe două niveluri: replicile personajelor însoșite de numele acestora și indicațiile scenice care aparțin autorului. Textele dramatice se concentrează în jurul unui conflict dramatic, modul de expunere predominant fiind dialogul care se împletește cu monologul dramatic.
Opera literară........este, în opinia mea, un text dramatic deoarece
îndeplinește caracteristicile foemale și de conținut ale acestuia. Această operă aparține genului dramatic, în care autorul se exprimă în mod indirect, prin intermediul personajelor, care sunt antrenate în derularea unor evenimente într-un anumit timp și spațiu, creația literară fiind destinată reprezentării scenice. În primul rând, din punct de vedere structural, textul este alcătuit din acte și scene. Putem observa că fragmentul citat face parte din Actul..., Scena... Replicile personajelor sunt precedate de numele acestora, scrise cu majuscule. Discursul este structurat pe două niveluri: replicile personajelor (......) și indicațiile scenice. Autorul își exprimă în mod indirect ideile și sentimentele prin intermediul acțiunii care evolează gradat prin replici și cu ajutorul personajelor. Personajele comunică prin intermediul replicilor, care sunt precedate de numele lor (P. Rareș- Da, te sărutam...). Tema o reprezintă....(ex. mărturisirea iubirii) care generează reacțiile diferite ale celor implicați. Astfel, în deschidere apare o listă cu numele personajelor și cu precizări privind ocupația lor....(2 exemple), textul este structurat în ......acte (câte acte conține opera), care conțin ....scene (câte scene conține fiecare act), înaintea fiecărei replici este indicat numele personajului care o rostește....(citat în care se transcrie o astfel de replică) și se remarcă prezența didascaliilor, ca modalități de intervenție directă a autorului ......(două exemple). În al doilea rând, acțiunea pe care o deducem din replicile personajelor se concentrează în jurul unui conflict dramatic. Se remarcă prezența indicațiilor scenice, care reprezintă notațiile autorului scrise cu rolul de a oferi informații utile actorilor și regizorului pentru montarea adecvată a spectacolului teatral. Acestea au următoarele roluri: oferă precizări privind numele personajelor (OANA singură; apoi P. RAREȘ) și orientează jocurile actorilor, fiind indici comportamentali (râde), prin care sunt evidențiate stările sufletești ale protagoniștoilor. În plus, se remarcă prezența personajelor....(care sunt personajele) și a unui conflict dramatic....(ce forțe sunt antrenate în conflict și cum evoluează, pe scurt, acesta). Evenimentele sunt plasate într-un cadru spațio-temporal, marcat prin indici specifici:.........(exemple de indici de timp și de spațiu). Modul de expunere predominant este dialogul care se îmbină cu monologul dramatic. În concluzie, trăsăturile mai sus prezentate justifică încadrarea textului suport în genul dramatic.