Ariul IV. No. 2.

10 1910

Strada Mântu'easa No. 9.-Bucureati. No. 28.005.

www.dacoromanica.ro
Ariul XIV. No. 2. 10 Octomvrie 1910.

Revistá
GOMITETUL DE REDACTIE:
Ion Halinderu, P. Garboviceanu, G. P.
Adameseu, I. P. Dulfu, V. S. Moga, N.
Gr. Teodossiu, C. C.

Abonarnentul in pe an lei 5 Abonam. in an lei 8

pe 3 numär
Pentru anunelurl leu Mica 5
ard.
Redactiunea ca, din articolele
ce nu se vor puted publied sd dea
sau rezumate.

P. Duifu, Dor de frati.

Palatul brâncovenesc din Potlogi 4 ilustrafiuni).
Miscarea cooperativä la de peste munti.
M. Lupe5cu, Holera.
I.M. Raureanu, con§tiincios.
Lucretia Cum vei a§terne, vei dormi.
Preot Gh P. Buzatu, prieten bun.
V. 5. sa facä plugarul in Octomvrie ?
Starea a României la finele lui Septemvrie.
Pretul
DIN ZIARE I REVISTE1:
Cât timp poartä animalele de casä.
PAGINA :

Pâtitul, Scrisoare anonimä 11 ilustrafiuni).

PAGINA COPIILOR :
páreti: Cum se face iepurele ?
SUPLEMENT :
Nleotinul activitätii sociale a preotilor anul
IIIBu 2 dela 10 Octomvrie 1910.

www.dacoromanica.ro
 OR DE FRATI.
plac,
de copaci, 'n se
Mai taci !
frati, de ce-mi
Nurnai negre tristul
din mers,
Pentru ce-mi aduci, bati,
Tot suspine dela frati?- D'un alean, d'un foc nestins !
Dinspre
tu mi-o
Când de te 'ntorci, M'am 'n
din ochi storci Sd tree
lar de peste munti- vai, vai!- dau fratilor,
Cu ce-mi spui, prin piept cumplitul dor.
de tot,
Unde-i chip tree in not?-
Bate vântul, bate Doamne, seacd-1 'n fund,
Nu e e amar: numai prund!
Plâns de din
Risipiti. . . tree picioarele,
Sa-mi
duce 'n sbor ... din
Fratii mi-i la piept.
Muntii 'n cer fac
Calea mi-o 'nchid.
Tu, din 'n vârf de fag,
Muntii nu-i ! Ce tot spune viersu-i drag ?
ziduri 'n Spune 'n cântec :

frati surori? Române,

mare, Prutu-i ...
e Dumnezeu
nu-s!
Vine 'n sbor, de peste
frati, un glas
«Foae verde, fir de bob,
-n'au fost s'au dus!
Vai de cine-i Prutul, vor seed,-
... se vor .

e lui «Fratii, care plângi,

nici nu-i ! la piept o ti-i strângi
P. Dulfu.

www.dacoromanica.ro
30 ALBINA

Palatul din

In No. 2 din «Buletinul comisiunii monumentelor

d. V. Dr5ghiceanu un articol despre Palatul din
Pollogi al lui Brâncoveanu.
Comuna Potlogi este jud. Dâmbovita, plasa
lintinul. Pe ad drum pe deoparte spre spre
Câmpulung, de parte spre
Nu se a devenit Constantin Brâncoveanu
pe Potlogi. Se vede 1683, 5 ani de
a fi Domn, a ridicat o bisericá hramul Sf. Dumitru.
Domn, pune de zide§te palat destinat
direa se anul 1698.
obipui Domnitorul sä petreacá de mai multe ori
an, numai familia, fie multi.
Dar soarta nenorocitä a lui Brâncoveanu a lovit palatele
sale. Turcii, ascun§i diferite zidárii, au stricat
au ruinat palatele.
La 1848, vin Ru§ii ocazia luptelor dintre
matele austriace cele a§eazá Potlogi cartierul ge-
neral fac multe de-acolo. Dar mai târziu
nimeni nu mai interesat de ele dupá cele ce spune d.
Dräghiceanu in articolul citat - amenintate sá
totul, dacá nu intervena comisiunea monumentelor
istorice.
ad ale cládirilor acestui palat
letinul» citat.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Vederea generali: intrarea, palatului
 www.dacoromanica.ro
Palatul PotIoli.
- Fatada poarta de intrare. -
 PI5ANIA PALATULUI DELA POTLOGI.

V(oevod).

Aceste case den sänt de lu-

Domn Io Costandin Basarab Voevod
lui säu Costandin Bräncoveanul,' Incepându-le
la leat 7206 (1) la al zeacelea an al
domniei sale, ispravnic Mihai Vt (2) Post (3) Corbeanul

Anul dela facerea Dela Hristos 1698.

(2) Vt este prescurtat : vtori slavon) al doilea.
(8) Post prescurtat din Postelnie.

www.dacoromanica.ro
 cooperativä peste

Cu oCaziunea congresului al cooperativ inter-

Const. Popp, functionar al «Albina»
Transilvania a tipárit o despre miscarea cooperativá
a Românilor de peste munti. din Sibiiu
(Anul XII No. 37) traduce o parte din acea care
scris limba Credem va pe cititorii
nostri reproducem acele :

La Românii din Ungaria, cari conform ultimului recensämânt.

al populatiunii 3.200,000 de suflete, cooperativä
este de mai ; abia are un trecut de decenii.
In urma rélatiilor politice interne nefavorabile, Românii
Transilvania.si Ungaria au fost lipsiti 70 de
organizatie economia. In anul 1872 ei primul
institut de bani «Albina» sediul in Sibiiu, având un capital
initial de K 600000, (1) care azi se deja cu K 3
Acestei fondäri in curând alte fondäri
azi numárul institutelor de române din Ungaria se
la 200, având un capital social de K 25.000,000, rezerve in
suma de K 10.000.000, active totale de K 180.000.000 ; depozitela
spre fructificare administrate de ele se la suma de K 95.000.000,
profitul net realizat ultimul an de gestiune se poate
la K 3.000.000.
intemeiate, exemplul in marea
pe actii, totus, natura afacerile institutele
de române au caracterul unor adevärate bánci populare
rolul le revine sânul poporului Ele sunt
preponderantä fondári ale poporului, au sediul comune
rurale de unde alirnenteazä., in conditii avantagi-
oase, trebuintele de credit ale poporatiunii rurale, desteptând
promovând in mijlocul acesteia totodatá de economisire.
Din beneficiile anuale, bäncile române din Transilvania
Ungaria sacrificá an de an sume considerabile - anul 1909
putin K 150 000 - pentru scopuri culturale-filantropice :
pentru sustinerea de poporale, intregiri de salare
resti, mese studentesti («Albina» din Sibiiu singurä sustine deja
de de o a studentilor», la care 50 de
(1) 0 coroand (K) pretueste 1,10 lei aproximativ.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA

-dela licee de prânz gratuit), pentru burse la studenti

sfiraci, ucenici calfe de meserii, pentru biserici, spitaluri
-diferitele reuniri culturale etc.
In privinta aceasta institutele de bani române sunt de o
munificentä, care este intrecutä la diferitele popoare ale Ungariei
de Sasii transilväneni.
Miscarea cooperativ propriu prin de
a la Românii din Ungaria -a bstrângând de unele
neisbutite ale «Albinei» reuniuni de credit sistem
-
Schulze.Delitzsch primii ani ai existentei sale de alte
in anul 1894.
comunele rurale românesti din
la anul acesta a se
Sibiiului, urma
stäruintelor a propagandei intensive de «Reuniunea
de agriculturä., sediul Sibiiu, primele de
credit sistem Raiffeisen, al aror numär azi se acest
comitat la 18.
De aici miscarea pentru de sätesti s'a
räspândit apoi succesiv asupra celorlalte comitate poporatie
: Fägras, Cluj, Bistrita-Ndsäud, Sälagiu,
:Severin etc.
Animate de rezultatele favorabile, cari sätesti
conlucrá de ani de zile la ridicarea materiale a
la Sasii transilväneni, regatul vecin al
la Românii bucovineni, in ultimii 5 ani, cercurile conducdtoare
ale Românilor din Transilvania Ungaria au a da o
atentiune miscárii cooperative. Aceasta este promovatá
atât materialiceste prin institutele de bard existente, cât
pe calea pressei, indeosebi a celei de specialitate :
«Revista (Sibiiu) (Orástie), precum
prin prelegeri poporale sistematice asupra importantei coope-
aranjate de «Asociatiunea pentru literatura cultura
poporului sediul Sibiiu.
Propaganda aceasta a dat rezultate
românesti de tot soiul azi este de 200, din cari !

80 de credit
50 sätesti de consum
i5 de productiune valorizare.
Restul sunt reuniuni pentru asigurarea vitelor, reuniuni
de alte categorii de
Insotirile rornânesti din Trasilvania Ungaria indeosebi cele
de credit sunt in marea majoritate independente,
acoper de credit institutele de bani
române existente; o parte comunale de credit, din
comunele românesti apartin «Insotirii centrale regnicolare
intemeiatä baza articolului de lege XXIII : 1898 ;
de consum stau aproape excluziv cu centrala
de consum «Hangya» din Budapesta.
In urma desvoltárii ce au luat diferitele soiuri
de românesti, se impune tot mai mult necesitatea de a
aceste azi in o centralä proprie a
Aceasta probabil va anume cadrul centralei
institutelor de bani române existente, intemeiate la 1907 pe baza
cooperativä : «Solidaritatea» sediul Sibiiu, care
generalá din acest an a luat privitor la inzestrarea

www.dacoromanica.ro
 ALBINA
36

organizarea satelor române§ti calea

importante.
aceasta centralä, altá ocazie sigur va posibil a
asupra rezultatelor opereaa
de toate categoriile, unele date mai deaproape, exprimate
cifre, a compunere de
- n'a fost posibilä. fi atunci
in jurul azi modestä va
co mod sistematic de factorii chemati va
desigur - la alte popoare culte pentru.
poporul una dintre bazele mai solide ale
materiale morale ale notri.

G6tre

intrat in al XIV-lea prietenii

a face abonati, ce ar
se aboneze, vor primi revista vor trimite
cererea de abonament abonamentului 5 lei pe
Reamintim prietenilor nostri, ne face
pntin cinci din pentru anul curent,
eu au dreptul la un abonament gratuit,
fie biblioteca pentru parohie,
In al 14-lea anul trecut, vom abonatilor
4 tablouri colorate, dupi
din sau cam alte
despre cari vom vorbi numerile viitoare.
devil gimnazil, seminarii,
etc., se aboneara eel cinci din aceeasi
abonament redus, lei 4,20 pe an, in de
5 lei.
de primare din rurale,
ducem la patru (4) lei pe an, se abo-
neazii singur, o mai la un abo-
nament. Cererea abonament in acest caz
dirigintele sau prin preot.
In tot cazul cererea de abonament trebue
platä, altfel nu se va satisface. Abonamentele se fac
an
ularitatea care bogatul material
ce am acest timp eel mare de ilustra-
ce in numär, o revista este
pe baze se de sprijinul inerederem
taturor.
ADMINISTRATIA.

www.dacoromanica.ro
 s'aude de Grigore !
da, hueste prin târg ba holera-i
granitä, ba
- Mare pacoste-i pe capul nostru asta de
! Nu ni-o fost de ajuns birurile din
; nu ni-o fost de ajuns foametea, de care greu
am biciul lui Dumnezeu ni-ajunge din
mai strasnic. multe mari Gri-
gore, noi tot suntem !

vedem noi s'a pornit asupra

Celui de ; ce fâcem !? De
suntem ; de Domnului. Da nici Dum-
nezeu nu mai pune el mintea intr'adins noi.
Mor mult de decât de eu
am auzit dela un Turc dela s'a dus
se la mormântul Dumnezeului acolo,
parte, pe drumul cam pe unde a
timit Mântuitorul. el pe drum, se
neste holera, pisemne darul lui Dumnezeu sá
vadä ce-i Holera cum vede, «noroc bun»

- due
nostru celui
unde se duce.
mä la mormäntul Dumnezeulur

-
- Da tu te duci?
la voi.
- De te duci acolo, uite, prietenA, ce te : Inconjurä

-
satul casa mea
de seamä,
eu de ajutor la necaz.
doar nu de geaba suntem prieteni vechi.
fac hatârul

www.dacoromanica.ro
 38 ALBINA

fiecare aceea de drum.

Holera a ajuns tara noastrá secerat mul-
time de norod; n'a bat-o pustia, nici satul
casa turcului rugase nu-i nici un ráu. Turcul
nostru aude de asta. Ciuda lui n'a fost proastá, se
cá de ce n'a strâns el holera de gât, sá se sfâr-
odatä dânsa.
Când Turcul se acasá, iacá se cu
holera, pe la jumátatea drumului.
- Bine, prieteno, ce-ai fácut? te de cuvânt ? Vai
de mine de mine cá m'ai präpádit !
Eu nu-s vinovatá, prietene; martor mi-e
de m'am dus eu satul ori in casa ta. ce-au
murit acolo, s'au istovit de fried.
nu crezi, cá nu-i Frica-i mare
belea capul omului. Câte nu face omul de fricá
- De, finule, o da când vine peste oameni
beleaua lui Dumnezeu, nu-i glumá! De-am curd-
renie sufleteascd trupeascd de multe ne-ar Gel
de sus (1).
M. Lupesen
Zorleni-Tutova.

Primarul
de I. M.

Acum vr'o de ani, corporatia brutarilor

se duse la primar sd-i ceard voia de a ured
ldsard
de pe o eu galbeni. Se
apoi dupd zile, punga le fi
cauza multd tdrie.
Primarul le rdspunse: «am d-voastrd
am n'au nici o greutate.
mea este nu se ea, pentru o
fac a poporul ; pe de parte,
am cei galbeni, funded am
erezut ed nici voit sd-i
De apoi am cd, in stare
de daruri, merge destul de b cd nu
precum in meseria

(1) Sfatul acesta auzit dela tata eram 1866.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 39

Cum vei dormi.

A fost odatä sat un
gospodar el femeia lui,
la cu lumea, cu 'n Dumnezeu grozav
de harnici. Din doi o hectare de
pe cari le aveau la inceputul cdsniciei au ajuns
cei mai cu stare oameni din sat, ba de cum
de se firul de iarbä nu se mai de
pe ornul aláturi cu femeia din zori 'n
noapte numai de cele hectare de se numai de
trebi imprejurul casei vedeau nu läsau un pic de vreme
sä-1 stând degeaba. la fie
citi, miluiau din avutul pe sáraci; aceea Dumnezeu
le 'ajutor !
fi vre-odatä nea Ion se'ntrece la chef ?
sfântul ! de veselie sä tot petreci cu el, dar niciodatä
nu ai fi vzut se la pahare. Lelea Stana, femeia lui,
suveicä de harnick n'o vedeai niciodatä ochi pentru
casa ori avutul altuia, ori cârteascä ea impotriva ori
s-1 vorbeascd de se vede
! la oameni Dumne-
zeu se uitä mai cu drag cäci le bund
trai bun, ba le därul o fatá care, se vede,
bunurile De ce o vedeai aceleasi apucäturi
bune, vorba ceea: «Zina se cunoaste de «Aschia
nu sare departe de trunchiu».
Pärintii se uitau la ea ca la ochii din cap, ... ei,
alt copil nu mai avem, asta ne va fi mângâierea bucuria
Cu toate aceasta le sigurul odor, scump chiar
decât lumina ochilor ar fi fost stare sä se
ori-cât pentru ea numai numai s-o la ei fericitä,
se sileau puteau s-o creased frica lui Dumnezeu,
fie ascultätoare supusä vorbelor bätrânesti.
pe biata lele Stana când veded pe
ei plângând de câte ori se cd a vreo
Lelea Stana nu vrea pe nimeni fata fetei ca
n'o vorbe proaste pânä sd-i dreptate, de
multeori o cu vorbele : «Nu mai plânge fata ia
vezi fi spus tu degeaba nu se leagä nimeni de
Ori când dela - cd o nu la
void fie fata mai deck a altora,
Floarea se
plângeä a fost pedepsitä, Doamne fereste nu i-ar fi
gäsit Stana dreptate. In fata ei, spunea: fata mea,
sä'nveti s'asculti pe d-nul nu te mai
pedepseascd. D-nul copiii cuminti silitori
pedepseste cu dreptate».
Floarea lui nea Ion, cu ochii
pärintii acasd tot de bine o povátuiau, dela
tot de bine par nu mai sat mai cuminte, mai
mai frurnoasd decât ea
Se de horä, mare dragul s'o
Floarea numai cu haine de de mâna ei.
mâna lui Ion fata cu mätase,
cine mai toarne banii? da, el ca lelea Stana :

www.dacoromanica.ro
40 ALBINA

am dela unde hainele-s

in
de femeei, acolo banul
mai face in punga lucruri de nimic
S'apoi fata gustul mai
drag vadä ea o rochie de lânä toarsä, vopsitä esutä de
mâna ei, deck o panzeturä de putredii.
Dar nu vä spusei cä Floarea o prietinä, ea, din
pärinti mai cari nu voiau pe fata lana mai
pre de altele ca imbräcäminte.
Neculai lelea Petra, pärintii vedeau de bine
cuminte nea Ion fata, dar nu-si ei
osteneali copiii, ei mai de capul de aceea
iesise niste neascultátori. o rochie
la o fatá din picior ia, lelea Petra par de
! fetei rochie, Neculai, are ea
vede la altul ! pofta fetei a
copii, se cä-si
dela c'ar fie mai nu se'ntreacä
cei dare de ? Nu voiä lelea Petra se
mai bine. «Särac curat bogat adicá
in datorii cum erau ei dinpricinäcä nu voiau se
lase de rochii scumpe.
Floarea lui nea Ion lui Neculai erau
fete le acum vremea
Se'ntreceau mai buni mai stare din sat
pe Floarea, nu dar mai dar fiindcá se dusese vestea
prin toate satele deprinprejur de cumintenia ei.
Mai deck toti se babei Ruxandra,
Mihai, báiat bun, muncitor, dar nu bogat, erau copii
Floarea mai c'ar fi vrut pe Mihai;
frumos bäiat ! Demulteori el urechile sä
el ne vrem, ce ne mai
.. Dar Floarea cea cuminte care nu din
niciodatá, se mare necaz le-ar face la
dac'ar Ea de multeori pe nea Ion vorbind
de de fetele care fac mare care fug din
casa fie voie, fie voie, - !
«E vina pärintilor, zicea nea Ion, nu aunt pe copii
? cum or-fi pe copii, de mici le voie
le fac toate poftele, se'ntelege copilul mare e mai greu de
! Cum mi-asi eu fata pe care-am crescut-o lui
Dumnezeu, curätenie altora, binecu-
din casa Domnului !
«Eu zic pärintii copiii de capul lor, care-i
a din casa párinteascá färä a le pune cununie cap,
uitä mai au in cer un Dumnezeu de porunca trebue
s'asculte, fac una din faptele cele mai rele, de cari oame-
judecatá din ziva de azi s'ar
Stana nu pe Mihai, nu n'ar fi bun, dar ea:
«Las sä mai stea fata tot o fi Mihai avusese
va trecere se când
lelea Stana cu De aceea pe Floarea
dar ea nici se ! «Cum o fi voia !
ea mereu. «Uite, zicea Mihai, prietina ta a fugit
Neacsu al lui ei voia au

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 41

fugit. Tine-te de lelea Stana! «Eu nu pot, fiecare

norocul Floarea.
Azi mâine petitori curgeau la casa lui nea Ion
si Mihai mare nu bätând din
'n Ruxandra
la petit.
Lelea Stana nu ce mai spuie atâtor
rânduri de petitori; la unu-i altu ba
ba nu-i gata,
nea Ion, primi de ginere tot Mihai. mai ce-i
drept, dar cuminte o mare muncitor pereche.
de ziceau amândoi. Ce faci
minte !» Pe Mihai mai pämântul de
bucurie a luat fata mai muncitoare cuminte din sat,
dar pe Floarea par o tot Mihai
mai tronc din Multumirea mare a Floarei
nu ascultase de Mihai ci omeneste,
cununie binecuvântarea pärintilor, s'au dus la casa
Ea se 'ntalnise de multe ori ca se
una de traiul din de 7 luni
de zile din casa pärintilor nunta nu o fäcuse !
Din fata la durdulie se acum scân-
Ea máritatä o s'o tot acasä, când
o läsase mai mult voie poftele. De
drept vorbind, nu fusese mult de
acum petic. o luase cununie
usor s'o lase nu i-o plac, doar legase popa!
trebuia pe de-o parte
tate ea de acasä. nu se
ei mofturile, bárbatul nu-i ! De .. vina acum
o auzeau mereu ea nu mai poate duce cask
e pe zi când biata
lelea Petra Neculai se cu
din casa socrilor - nimeni n'o mai Se câineau
se bietii oameni pe drumurile de amara
rocire ce le-a venit pe ! alte rude dar
s de nu mai
se nici in ruptul capului. Ajunsese
bolnav de mereu säracul de mine ce
nenoroeire mi-a fost dat sä chiar cu copil ! S'o
ba mâine poimâne copilu ! Noi suntern
vinovati, noi suntem vinovati n'am cum
copii am mai dat-o din cununie. Asta nu ne
dela Dumnezeu ! Daca ne crestem copiii
bin e, frica cum a fost Floarea lui nea Ion,
n'ar fi avut nici streinul-ce o dädeam
cu ori cum ar fi fost ea, n'o din casa
lui usor, se mai se impäcau. Acum
acum tot Neacsu noi
ne-am dormim.
Stana nea Ion erau nu puteau
de dragul a lui Mihai nu mai cum multu-
lu Dumnezeu de fericirea Petra
nu mai vedeau zi ci of din
pricina blestemau mereu zilele mintea care
cum copiii le fie bine.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Palatul
- Interior (stiucaturi) din saloanele
 Primim urmAtorul articol pe nici un
comentar, cäci nu putem fi propria noasträ
Ori-ce vieata sa are sau putin trebue sd aibe prieteni,
omul prieteni e ca mortul intre vii, pot
este omul acela care are prieteni mai buni,
vorbele, unui prieten bun, la o rea,
poate de Greu este a deci cari pot
sinceri la moarte, cari nu te
vor
Eu cunose prieteni cari sinceri mo-
anume i nu se
maxima: «Nici o exceptie», nu pot
buni ; printre ele continut destul
in nu ca auzite de
Dar sunt destul de bune, de instructive de
ralizatoare ieftine (Mel multi se feresc de ce e scump).
nu vorbesc despre general, voiu
despre prietenul meu eel mai sincer,
«Albino».
prieten al meu «Albina» e modest, sincer devo-
tat la moarte. In schimbul unei mici
sfaturile cele mai necesare recomand, iubite lector,
e pretentiuni. vine de-ti face face pri-
mirea chiar un de ani, ori din casii ; nu
nevoit la ceilalti prieteni sd-i casa ba
chiar pui tot satul picioare.
Apoi te camera de lucru uncle
nici-o pretentiune sfaturile cele mai folositoare. aceea
trece in rafturile preuite ale unui duläpior, ori pe
unei nu in poclul acolo cea
mai mied vei nevoe de sfaturile

www.dacoromanica.ro
 INA

petreceri, cumetrii, praznice, el nu deranjeazd

de putin, prieteni.
deei un prieten cuminte, modest,
care nu va nu te va niciodatd, dorindu-ti
ricirea din foarte
de lui. mare de
Luni, va de
lui imi inimei, imi sufietul,
toate gdndurile cele rele pier; prin sfaturile lui curaj
la de am vite mari sau
spune cum le ingrijesc, le ca le
am bune la cazuri, Doamne de
spune cum le de am spune cum
muncesc ce fel de plante de sunt slujba
sau particular, spune cum trebue procedez
rile mele maxima lucru este
incleplinirea datoriei» ori ce
Dar merg mai departe, ies din ingustimea
vrea eu ce se mai aude prin lumea asta mare
-

balonului, Polul Nord s'au

lefonul de . s'au inventat ? Tubercu-
s'a lemul?
isprdvi mari nu in lumea aceasta, despre care eu
poate n'am nici idee.... Ce fac? Ce dreg? da eu
pot ce se petrece in lume? m'ar pe mine un
drum prin lume pela New-York, Londra, Paris, Berlin etc....
eu lumea peacolo cum Cum face eu
despre [Basarabeni, Mara-
etc? Ei cum mai cum trdesc? Sd-i
eel vr-o doind de jale sd eu

Ei bine ! Despre acestea..prietenul meu revista «Albina»

mi-le spune mie. El,
albina, din &are in miere, din sat sat,
ora$, din trece chiar peste noud
peste oceane.. . vede, cerceteazd, culege,
(oameni de vorbind .. vine grabd
mine, la gura sobei, camera mea
totul cea mai mare exactitate ; e o petrecere
spune, merge la
deci, lectore, face prietenie, pe
a o recomandd apoi la mai

www.dacoromanica.ro
 46

Românul va albina casa sa,

casa sa va exemplele sfatul
va sigu-
o mai sus scara binelui.
Preotul P. Buzatu
Bresnita de Ocol - Mehedinti.

Ce plugarul

de orz
; sä ;
porumbul.
Daca a isprävit, sä are porumb4tele
pentru de ;
tura fie pentru ca
pämântul apa din ploi din topitul
Daca a seranat prin s'o
peze u§urel; a semánato in rânduri, s'o sape
s'o plante o depArtare de
20 cm.
a pus taie tulpinele
la suprafata ; apoi scoatä rädäcinele
cu cazmaua, cu furca de fier ori plugul anume
pentru treaba aceasta. de
rädäcini le acopere noaptea paie.
In s'a pus
timp ; ori dacä
pe
culege pe umezealA, sä-1 u-
suce odaie de 15 grade. Sä
sä nu puie roadele pe pämânt, ci in grijä
saci. ori In

are de pomi,
gropile pentru sädit pomi. sape puie
funclul gropii bun, la suprafatä cel
mai pämânt, dar amestece cu

www.dacoromanica.ro
 ALBINA

a§tepte o apoi pomii; dar

bage de nu taie firi§oarele cele
tiri ce sunt pe aduce de departe po-
mi§orii, ce i-a scos din
gAturi de câte 10 le rAdAcinele
paie le ude bine. ce a sAdit, ude
Peste 4--5 zile, lege de arac.
In grildina de legume are acum mult de
Acum culege varza. din
aceea pe care vrea s'o pen-
tru ; pe s'o taie de
curete grajdul vitelor, are vre-o-
ca fie bun pentru adApostul de
nu uite iarna vitele trebue stea
de 15-18 grade centigrade.
lase pe berbeci oi pe la 14 Octomvrie.
se la albine. cerceteze stupii
au pentru iarnä, puie
la iernat. La se puie o tinichea ca
sä aer. are pod
pod; nu, atunci curte, dar
rogojini, paie, a.

PA GINA COPIILOR.

Umbre pe
Cum facem iepurele ?

www.dacoromanica.ro
 Starea
la 5eptemvrie 1910 5t. n.

Luna Septemvrie a fost caracterizatä printr'o

aproape in treptatä dela pânä
la ei. In ceeace ploile, au foarte nepo-
trivit ; pecând in partea de jos a mai ales la apus,
ele au fost foarte abundente, producând inundatiuni stricAciuni
in partea de sus au fost rare putine de tot.
Dela 19 la lunei temperatura a a
simtitor, noptile au fost reci.
punctuldevedere agricol, luna Septemvrie se prezintä
cu totul deosebit pentru partea de jos a pentru cea de
sus. In partea de jos mai ales la apus unde au cäzut ploi dese
abundente, maturitatea culesul porumbului au
fost stingherite dincauza prea multei ; aräturile
mänäturile de toamnä nu s'a prea putut face, pe de o parte din
cá ereä prea moale, pe de alta din cauza
epizootiei de febrä aftoasä de care sufer mai toate vitele. In par-
tea de sus, din conträ, timpul secetos frumos a activat matu-
ritatea culesul porumburilor care a foarte de timpuriu
din a doua a lunei ; schimb, din cauza prea mare
uscäciuni a pämântului nu s'au putut face aräturi semänäturi
de toamnä.
Treeratul cerealelor s'a terminat de in
unele pärti ploile au produs oarecari depreciere calitate
culoarea mai ales la acele cari se gäsiau pe câmp in
Semänäturile de toamnä, de grâu, de orz, fäcute din
luna precedentä sau ploile din prima jumätate a acesteia,
au räsärit s'au desvoltat repede partea de jos a ;
cea de sus nu progreseazi unele se usuce
chiar, pe acolo unde s'au pus in nici n'au
Rapita câmpie a räsärit a crescut frumos, pe
apärând al doilea rând de frunze.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA

Productiunea porumbului este catsepoate de satisfäcätoare

de calitate in toatá partea de sus a cea de jos
;

la mare, ea este mai micä regiuni. In vestul

deosebi n'a legat porumbul sernánat de timpuriu
aceasta o productiune de o calitate mediocrä, din
cauza timpului nefavorabil de de cules.
fânetele miristile din cânpie in deosebi din ve-
stul au dat iarbä ploile ce au cäzut, as
vitele hraná abundenta; unele locuri
si naturale sau artificiale au fost cosite au dat
otavá. In partea de sus a fânetele n'au mai dat
s'au uscat de secetä, in vitele mai nu gäsesc
ce se hräneasc. Ploile abundente din vestul au stricat
parte din nutreturile strânse sau sire.
Sfeclele de de pretutindeni,
o productiune
In definitiv la acestei luni se tara
culesul porumburilor al viilor ; acolo unde
bune conditiuni, cum este regiunea de câmpie, se fac
aräturi semändturi de toainnä ; partea de sus se fac
turi mai greutate, prea uscat,
prin unele pärti chiar se pune useturä.

animalele de ca55.
Vacile la Mare 9 luni, sau 38 de
sau 270 zile.
Bivolitele 11 sau 48 sau 330 zile.
poartá 11 luni jumdtate, sau 50 sau
350 zile ; tot atâta poartä
Oile caprele peste 5 luni, sau 21 de sdptämâni,
sau 150 zile.
Scroafele poartä 4 luni, cam 16 säpfämâni, sau
120 zile.
de poartá dela 30--32 zile.
3 sAptämâni, sau 21 zile.
mai bine de 4 cam
de zile.
Ratele clocesc tot gâstele, cu acea
deosibire, prea ouäle, de aceea se pun
li-le cloceascd.

www.dacoromanica.ro
ADM INISTRATIA PESCARIILOR DIN

Pretul pe timpul dela 1--15 Gctomvrie.

T
SPECIA Pretul en maxim Pretul en maxim
gros care pot cu care pot
vinde gros detaili5tii

Crap mare, 4 k. s. 0,90

Ciorto-Crap, k 0,75 0,75
Ciortan, 0,50 . 0,55
p. 1 k. 0,25-0,30 0,40
. . . 0,15-0,25
Lin 0,30-0,40
0,20 -0,30 0,35
0,401
Cosac 0,25 0,35
mare, 2 s 1,00
k. . . 0,55
p. 1 k. . 0,40
mare, 1 k. s. 0,45
0,30
Avat 0,25-0,30 o
Subitä 0,25 0,25
Biban 0,15-0 20
0,20
0,10 -0,15
-
Somn s. 0,70 p.
iarma,8 k s. 0,80
iaprac, s. 0,50 0,6
Somotei pang 2 k. s. 0,35 0,45
k. 0,15 0,25
Morun mare, 15 k. s. 1,10 w
0,80
Nisetru mare, 6 k. 1,20
» mie, p. 6
Pastrungä 0,70 0,70
mare, 2 k. s. 2,80
» k. in s.
» » k. s. 1,80
k. s. 1,2
de morum I. 24,-
II. 22,-
nisetru I. 21,-
II. 19,-
tescuite
.
I.
II.
15,-
-
,

C.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 51

Pagina

5cri5oarea

Ati trimis vre-o scrisoare anonima ? Nu ?

Foarte bine facut, e lucru vorbesti
de pe altul sa te ascunzi ca scapi de raspun-
dere. chiar ascunzandu-te, s'o
o poveste care va spune lucruri pretioase.
Intr'un sat un batran bogat, care avea prieteni
buni pe doi vecini. copil, n'avea
purcel . . . vorba ceea. La moarte lasa testament da
toata averea lui Ion Celalalt vecin Petre
afland de acestea, crapa de ciuda cauta
toate chipurile ca sa-si Sa-si pe mort
Nu se deci viu. Se trudi multa vreme
psi. faca o scrisoare anonima lui Ion Ini-
prin care sa-i nevasta a luat din casa
batranului bogat niste lucruri de vândut.
Cauta Intr'un dulap o sticlula cerneala
Se sa cerneala aceasta, va fi amai
greu sa-1 afle.

Dupa ce se duse la sticla In

apa crezand ca inlatura fel de chip de a fi des-
chiar daca i-ar fi rascolit prin casa. Dupa
ce arunca sticla, ca s'a patat pe mana. Ce faca?

www.dacoromanica.ro
 ALBINA

Daca l-o vedea vecinul pricina ? Atunci lega mana

carpa se lega ca cum ar fi fost ranit.

Scrisoarea efectul, Inimabuna se

para strasnic pe nevasta, jura ca nu e
vinovata nirnic. Atunci ea pleca pe sa se mai
era tare mahnita.
tocmai pe Petre :
- Dar ce ai la mana, vecine !
- Nimic, rn'am taiat cutit din gresala.

Ducandu-se pe la satului, acesta citi in

gazeta cu doua nopti se facuse o la
drurnul mare. Un fusese ucis, altul Rani-
tul ca s'a luptat cu ucigasul ca acesta a fost
taiat la o Auzind acestea, ferneia spuse
torului ca s'a Petre ca el mana
gata. unul la altul, ajunse la jandarmi. Sergen-
tul de jandarmi cheama data pe Petre

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 53

mana legata, la banueli

puse la mchisoare ca sa cerceteze lucrul.

- ?CeCeai pe degete? E sange

? Ce ai scris
-Nu, e cerneala?
ea? -0 scrisoare !- Unde
e sticla ? - Am aruncato apa. . .

Nu e vi se pare ciudat ?
o scrisoare apoi arunci sticla .

Va ca a trebuit sa marturiseasca fapta: ca

a o scrisoare lui Acum
era daca acesta va sa dea scrisoarea.
n'o cate necazuri va !

Spre norocul lui, vecinul era bun dete

soarea apoi, dupace Petre ies1 din mchisoare, ierta
pentru necazul ce-i adusese cherna la

Deatunci Rautaciosul jura ca se va schimba nu va

mai unelti nimic contra altora. Pätitul.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA
54

La 5trada Marituleasa 9 se
de intrate vigoare dela 20
Septemyrie a. e. :

Programa a normale de
lei 2,20.
2. Programa analiticil a urbane ca lei 1,20
3. a lei 1,20.
Luate administratie, se 20 bani, care
tru porto.

Licitatiuni.
- In ziva de Octomvrie 1910, ora 10 a. m., se va tine licitatie
la Ministerul Agriculturei Domeniilor, viciul zootecnic, prin
oferte sigilate, darea in intreprindere a clädirilor abatorului de
frontierä dela Burdujeni.
Caetul de sarcini, proectele, precum devizul luerdrilor sem., pot
la
de cei interesati in zi de lucru, dela ora 9 - 12 a.
rectiunea serviciului hidraulic, biuroul pentru construirea abatoriilor
de frontierk Calea Victoriei No. 107.
- In ziva de 1 1910, ora 10 a. m., pentru darea in
a urmätoarelor patru loturi ale amenajárilor mecanice din
batorul dela :
Furnitura executarea instalatiunei refrigeren te, precum
masinelor motrice.
Lotul B.-Furnitura instalarea aparatelor de transporta-
rea topitorii
Lotul Furnitura instalarea aparatelor necesare
de
Lotul D.-Furnitura instalarea cântarelor platforme. desemnele proec-
Conditiunile ofertelor, caetul de sarcini,
tului se pot in de lucru dela ora 9 - 12 a. m., la direc-
tiunea serviciului hidraulic, biuroul pentru construirea de
frontierk calea Victoriei No. 107.
- In ziva de 23 Octomvrie 1910, ora 101/2 a. m.,pentruse va tine la Eforie,
B-dul Elisabeta, licitatie publicá cu oferte darea
treprindere a lucrárilor de enrocamente necesare la consolidarea Mun-
telui Gagu, pe malul Prahova.
Devizul sumä de lei 000.
Supra oferte oferte conditionale nulaseServiciul
primesc.
Domenial, in toate
Conditiunile devizul se pot
zilele de lucru, între 10-12 a. m.
Garantia provizorie va fi de lei 500, iar cea definitivä va fi de lei 1.000.
Licitatia se va tine conform art. din legea comptabilitätei

- Adevärata bogätie e inimii.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 55

Societatea lucreazä pentru

rea popor, tipárirea
de scrieri morale,
triotice de practic, pentru impiedeca-
rea, prin toate mijloacele legiuite, a räspandirii de scrieri
publicatii imorale, sau cu tendinte contrarii statului ideii
tionale
In acest scop o bibliotech populard, din care au aparut
acum urmátoarele a 20 de bani :
No. 1. Din Tara Basarabilor, de G. Cosbuc - un Istoriel
nationale, colonizarea Dacilor la pentru
nare din 1877-78.
2. Foloasele de descriere a de azi a
sátenilor asemänare a din Wile apusene mijloacele
de dreptare.
No. 3. Minunea cheia lumii, de D. povestire
No. 4. de legume, de Joan Hasegann-tratat de grádindrie.
No. 5. Medicul poporului, partea I, de I. Felix -- practice
de
No. 6. ce ne de T. - spicuiri din
Istoria Literature indemnuri pentru la
No. 7. Medicul poporului, partea II, de Dr. - povete pentru
pdstrarea
No. 8. Biserica de I.
explicatiuni asupra slujbei bisericesti a picturilor murale din Biserici.
No. 9. Alex. - povestire a fap-
telor räsboaielor purtate Marele Domn al Moldovei.
No. 10. Ce se poate dela un drum lung, de Dr. I.
povestiri de exemple din viata sátenilor din a
ca táranilor nostri.
No. 11. Comoara Sadoveanu-pildk despre un
stricat din pricina betiei, care, In urma unor
s'a indreptat pe bunk un gospodar de frunte satul
, No. 12. La de I. Slavici --povestire moralá cum tre-
bue se poarte omul in societate cum pe Dumnezeu.
No. 13. Domnul Tudor din de N.
despre Tudor Vladimirescu.
No. 14. Tara de
a Rom&niei.
No. 15. de de I. Sirlanu-studiu statistic.
No. 16. Romanii Dacii, de Dr. I. povestire populark, despre
luptele dintre Romani Daci despre obársia poporului
No. 17. Satul de N. despre agriculture
gospoddria sätenilor.
No. 18. Cum ne put em feri de boalele molipsitoare, de
sfaturi folositoare trebuitoare pentru Ingri-
jire pästrare a
No. 19. pdgubitoare ale poporului nostru, de George
No. 20. Ivireanul, de N. despre viata
care a fost din cei mai insemnati, de cari am avut parte In
trecut.
Societatea a urm5toarele 5 tablouri in calori, executate artistic
cromo:

www.dacoromanica.ro
 ALBINA
56

Portretul M. S. 0.50.
Reginei 0.50.
S. R. Principelui Ferdinand . 0.50.
Pincipesei Maria . 0.50.
lui Stefan cel Doinnul . . 0.50.

Administrafia este la librária C. Sfetea,

Sf. Gheorghe, pentru cererile de inscriere ca membri, a se d-lui
Sp. Haret, str. Verde.
Cotizatia este de putin doi lei an, pentru
preoti rurali säteni, de putin un leu pe an. Fie-care mem-
bru este indatorat ca, cel an primirea sa, fac
a se Societate doi membri noi.
In schimb membra prime§te cite un exemplar din sau
tablourlle publicate de societate anual.
: Prefedinte, Ion Membru al Academiei
Vice-preodinte, mare proprietar, fost senator.-
Administrator C. Haret, Ministru, profesor univer-
sitar. - Secretar, Bann, profesor secundar, fost inspector feo-
lar. - Membrii Petre GArboviceann, Administrator al Casei
Biserici Autocefale Ortocloxe Române, profesor la Seminarul
Director al Normale a pentru poporului
român ; Dhnitrescn senator, Primar al Capitalei; M.
fost Ministru, profesor universitar ; S. Negoescn, fost ad-
ministrator al 6coalelor, profesor secundar ; Pompiliu Eliade, pro-
fesor universitar.-Censori, inginer de mine; Preotul
econom
Membril (urmare).
Natalia H. Lecca Codreanu, 3 lei; Haralamb G.
Codreanu, 2 Ana Marinescu (str. Principalk
lad), 2 lei; Gheorghe Popovici (Sadova), 4 lei; Iorgulescu (Sa-
dova), 2 lei; Costächescu (Sadova), 2 lei; Teodor Teodorescu
(Sadova), 2 lei; Constantin Petrescu (Sadova), leu; Ion Olteanu (Sa-
2 (Sadova), 2 ; Nicolau Gheorghe (Sadova),
leu; (8adova). leu; Vasile Caramalin (Sadova), leu; Aga-
pie (Sadova), leu; Dumitru (Sadova), leu; Petre
(Sadova), leu; Bauer (Sadova), leu; Panait D. Preda
(Sadova), leu; Fane Dumitrescu leu; Constantin
eanu, (Sadova), leu; Carnolin (Sadova), leu; Stan Musuroi
(Sadova), leu; Radu Cârciu (Sadova), leu; Bauer (Sadova),
leu; Dumitru Ene Pascu (Sadova), leu; Rizu Barbulescu (Sadova),
leu; Toma Busuioc (V. Sadovi), 2 leu; Toma Stänculescu, (V. Sadovi),
leu; (V. Sadovi), leu; Popescu (V. Sadovi),
leu; Murgäsanu (V. Sadova), leu; Gheorghe I. Ciuciuc (V.
Sadovi), leu; Iscru Fl. Sadovi), Marin I. Chituleasa
(V. Sadovi), leu; Gheorghe Mihai (V. Sadovei), leu; leu; Toma P. Par-
van (V. Sadovi), leu; I. Pârvu (V. Sadovi), Burehi-
(V. Sadovi), Hârzui (V. Sadovi), leu; Stan I. Coto-
(V. Sadovi), leu; I. (Plantatie), 2 lei; Florea
leu; I. (Plantatie), leu; Nicolae St.
(Plantatie), leu; Ion leu; Grigorie Epure
2 lei; Alexandru (Piscu), leu; Ion
leu; I. Stavarache leu; Constantin L leu;
Petre Chirichi leu; Ion (Piscu), leu; Ion Coman
leu; Ilie Mateiu leu; Marin
(Piscu), leu; Gheorghe leu.
(Va

www.dacoromanica.ro
 RENUME Recomandat de medici in pentru
adulti copii de mid. De o eficacitate absolut singurul con-
tra constipatiunei,congestiunei migrenei. Pläcut la gust, nu produce
colici n'are rele asupra organismului.
mai economic, cutia 25 purgative Lei 1.50
a se refuza
stilele cari nu PURGEN inscriptie,
f e,
sunt
vor ceas R*
produc

THE BANK OF ROUMANIA, LIMITED

Capital Lire sterline 300.000 deplin SOCIETATE DE ASIGURARE, BUCURESTI
Sediul Londra. Sucursala Capital actiuni intreg värsat in
aur 2.000.000
central: la Londra Fonduri de
Rate, compuse din prime
G. I. Goschen daune 3.955.388.76
Vicontele . Idem format din capi-
W. H. Barry . tal alte rezerve 1.075.812 60
Robert Hamilton Lang . .
Total aur Lei 7.052.531.36
Demetre de Frank . . . . iena Paune plätite . . . . Lei 33.000.000
P. Paris Vice-presedinte
Ad Vernes general E. Griinwald.
C. A. Stolz TIATIONALdo contra
Director!: E. E. cediului, a egrindinei», contra
Censori : loan Kalindera, lui pierderii valorilor. Asigurärile
Ghika pentru sunt primite in
combinatiunile obisnuite : de
Sedlul social: moarte, supravietuire,
Sediul social in palatul Soc. din str.
Londra 7 Creta Winchesterstreet. Doamnei No 12, Bucuresti. Bapres-
: Buc4resti, Plata in str. No. 4
ghe. Agentii in orasele din

Str. 4..
.A.ugust: 15)

frumoase durabile cele

mai ieftine.
mare deposit de articole :

Far5e, 5urpri5e, Aparate

5urprinatoare de 5carnatorii

www.dacoromanica.ro
CREMA, PUDRA 51 FLCRA"
nu se embalagiul original aci (un sfert din
rimea urmdloarele preturi:
Crema lei 1.50 lei - Säpun lei
Refuzati dar in interesul D-v. ca neveritabile vi s'ar aceste
preparate mai
sau
original aci
elichetele

Crema Pudra se pot intrebuinta de

timp, acest fapt e stabilit oficial de institutul de Chimie al Statului, care
a constatat la Septembrie sub No. Pudra
nu substante sau de acele cari
pot Pomada de
pentru Ingrijirea higienica a ; Borcan mare lei 2.50,
mic lei 1.75-Capilogen (apa de
; Sticla mare lei 3.25, lei 2.50-La nemul,u-
mire restitue pentru oricare din aceste preparate.

3teanu
reconstituante ale corpului
reste greutatea corpului pofta de
Fectosin suveran pentru a
tusea cea mai bate lipsa clorosa,
e preparatul i debilitatea generald, dispepsia,
rational pentru a stipatia, Leucorea (poala alba la femei)
succes bronsitele acute si Histeria, Neurastenia,
cronice, tuse convulsiva birea memoriei, Limfatismul, etc.
), moferul este autorizat de Onor.
pulmonar etc. Sticla lei - Consiliul Sanitar Superior recomandat
La Droguerii macii. de eminent» nostrii medici Prof. dr. Bui.
Prof. dr. Prof. dr. Negel
experientele
altii,
Pretul lei
La Droguerti
- farmacii.

durerile de cap,
cele mai rebel grena, durerile
matismului acut, articular lumbago, durerile de dinti cele
mai mai ales nevralgice, precum ori-ce
provenite din sunt combatute cu deplin succes
prin intrebuintarea
Pastilelor Nevralgine Jurist
Aprobatede Consiliul Superior. Pretul unui
lacon Lei bani. La Droguerii Farmacii.

Inst. de Arte Grafice 'Carol L Rasideson.

www.dacoromanica.ro