AnuI XIV. No. 5. 31 1910.

Mântuleasa No. 28.138.

www.dacoromanica.ro
 XIV. No. 5. 31 Octomvrie 1910.

Popular
DE REDAGTIE :
Ion P. G. Cosbuc, P. V.
Gh. Adamesen, I. Otescu, P. Dulfu, V. S. N.
Gr. Teodossiu, C. C.

Abonamentul in an lei 5 Abonam. in sträinätate pe an

6 luni 3 Un numär bani.
leu 5
Dilanuseriptere nepublieate se ard.
din
nu se vor dea numai
sau rezumate.

T. D. 5nerantia, Opinia in popor.

Irimla Boalele lipicioase.
Gh. Em. Sericicultura pe Domeniul (sfârsit).
Preot V. Traiul sätenilor din (eu 4
tra(iuni).
Alex Tintariu, Agriculture
G. Alvire5cu-Sadoveanu, Poveste. (Din popor).
LITERATURA :
I. Nenite5cu, Increde-te viitor (poezie).
DIN ZIARE REVISTE:
SFATURI PRACTICE :
Elena M. Demetrescu, de mere.
CRONICA:
Cassa profesorilor (eu - Informatiuni. - Scrisoare
Redactie.
ILUSTRATIUNI:
Palatul din : (doud
PAGINA
A. Cine azi o o dar or in
or picioarele (eu 2 ilustrafiuni).
PAGINA COPIILOR:
Umbre pe facern pe omul !

SUPLEMENT:
Buletinul activitätii sociale a preotilor anul
HI, No. 5 dela 31 Octomvrie 1910.

www.dacoromanica.ro
 IN VIIT@R

veacuri lungi de jeaf

Tu, neamul meu eel !
De dusmanii rei se

Putine neamuri suferit-au

tu ai
lung in moarte...
Dar te-ai marit,
ai ajuns prin
stetpdnitor.
Cu 'ncredere dard
De-acuma

de-i rupi o creangd

Mai crengi
de-i aripa
Aripi mai vasnice
de lei» 1891, 50).

www.dacoromanica.ro
 popor.
n tot ce face, in toate faptele asculta
de se dupa Se altul
sa se se dupa altul sa-si
faca o casa, cum sa se casatoreasca, ce se
vete, de ce sa s'apuce, ori ce profesiune sa-si
aleaga ; se dupa altul toate. Se dupa altul sau
dupa altii, vorba e ca se dupa
Daca este atunci cum vor faptele unui ?
Vor cum vor aceia dupa cari se acei de
Se vede prin urmare ca de fapta rea nu e vinovat
numai ce-o face, dar dupa cari s'a luat
ce-a Negresit ca tot e cu fapta buna.
rectiunea unei are tot dreptul sa se laude mare
parte elevii buni precum mare parta
e vinovata pentru cei Se ca laude
se atribue parintilor.
Si lucrul acesta e atat de adevarat ca daca s'ar cer-
s'ar face statistica, s'ar ca precum sunt
localitati cu indeletniciri anumite, de pilda ca lo-
se face tuica, In alta ceapa, In alta usturoiu,
alta tesaturi, paturi; alta oale, donite, etc., sunt
anumite apucaturi rele :
de cai, In altul betie, altul pe sfoara,
batai, violuri, etc.
Ce urmeaza de aici ?
De ad urmeaza adevarul povestei sau pildei
Mere putrede mere bune", adica marul bun pus

www.dacoromanica.ro
 ALB INA
115

tre cele putrede se strica. Al doilea ca sa

departezi merele sa nu-1 atinga pe bun. Dar
e greul.
E usor de spus : Nu pune pe cei buni Impreuna
cei ; dar cum faci ca sa nu-i ? E o localitate
un sat ori un unde se obicinueste a se spune min-
ciuni, se minte fara S'au obici-
nuit a mintl mint mereu.
Mint toti. Mint toti cari sunt acuma, dar cei ce se ri-
dica, copiii nu stiu sa minta; dar cu timpul se vor
ei.
Ei, ce poti sa le faci ca sa nu se a
Sa-i scoti de-acolo din sat ori din targ aiurea,
sa-i duci Intre oameni cari nu mint ! Dar se poate
asta ? Ori sa scoti, sa izgonesti de-acolo pe ceice mint,
pe ceice sunt ? Pe batrani
Am luat exernplu mintitul, dar se poate lua exem-
plu cu apucaturä rea.
Negresit ca pe Innaraviti e greu sa-i vindeci,
boate acestea tot e un leac.
Obiceiul rau poti de-odata, dar poti
besti Poti mai din
adica a face sa nu se mai laude cu el cari
practica; apoi sa-1 mai mult, faci urat, etc.
Aceasta se poate face prin ceeace se chiama destep-
tarea opiniei dar care trebuie sa se
chiar formarea publice.
Formarea opiniei publice consta In stabilirea, In
tea oamenilor de maxime de
Mijlocul cel mai puternic pentru a lumina
tru a maxime de conduita, este literatura a-
literatura de citit teatrul.
Teatrul are putere de pentruca se adreseaza
la mai multe simturi, de aceea efectul lui este foarte
Efectul lui este chiar mai puternic decat reali-
tatea, pentru teatrul 1ntocmeste scenele anume ve-
derea efectului moral apoi efectul teatrului este pu-
prin aceea ca pe cand realitatea o
numai odata atunci din Intamplare necompleta,
nele de teatru se pot dupa cat de
plet voim. puterea repetirii e foarte mare.
gaureste piatra numai pentruca se repeta!
www.dacoromanica.ro
116 ALBINA

Literatura de citit are putere maralizatoare, putere

de a opinia publica, pentru ca omul citind-o pe
Indelete, are cand stea sine sa se gandeasca
rasgandeasca, sape minte lucrul bun, mai are
putere prin aceea ca pot s'o citeasca multi, toti chiar.
Am zis Cat mai e pana vor toti ! Dar
se fac toate. Pana ce vor toti, ar bine
cei ce pot.
Prin aceasta se poate opinie publica prin
nie publica,
Th. D.

Am in al
eâtre abonatii
an.
- prietenii nostri
a face noi abonati, ce ar
se aboneze, cii vor numai vor odatä
cererea de abonamentului de 5 lei
Reamintim prietenilor face
cinci din pentru anal curent,
odali numele au dreptul la un gratuit,,
pentru biblioteca pentru literar, etc_
In al 14-lea ca in anul trecut, abonatHor
4 colorate, copli
din striiniitate sau din alto
tiri vorbi in numerile viitoare.
Pentru seminarii,
etc., se eel
acordiim abonament redus, 4,20 pe an,
5
de primare din comunele rurale,
abonamentul la (4) lei an, se
neazá unul o grupá de mai la un
Cererea de abonament acest caz
dirigintele sau prin preot.
In tot cazul abonament trebue
de nu se va satisfaces fac
numai an
Regularitatea care de 14 material
am in thnp mare
ce in o
solide se bucuri sprijinul

www.dacoromanica.ro
 lipicioa5e.

Insusirea de lipicioase se la boalele cari se iau dela

la Ele se mai numesc contagioase sau
molipsitoare.
In vechime se chiar in zilele noastre mai
cu privire la boalele lipicioase popor, daca
un a luat o dela altul, aceasta s'a
din omului s'a potrivit
cu al celui dela care a luat boala.
potrivirea
sânge are de fapt obâr-
cu din cinci oameni de
: cari
ingrijesc de un de numai unul sau
iau boala ; sau din cinci oi care stau
oerie cu o oaie de nurnai se molip-
sesc de Pentru cei ce au vArsatul,
sau animal, se zice a fost o potrivire de sânge,
pentru ceilalti din o nepotrivire.
nepotrivirea de
boalelor de unii, se datoreste mai totdeauna,
fie unei molipsiri neizbutite a unei bune sari de
fie unii dintre ei, au fost altoiti, sau
cuse deja de acele ceea ce adus stare de a
nu mai dobândi boala, cel putin pentru un timp oarecare.
Nu trebue dar ne a boalele
rnolipsitoare de credinta potrivirei nici
ca sä ne scape, ci ne amintirn
vesnic bunul Dumnezeu a zis lui Petre: din rnâini,
Petre, nu te vei

www.dacoromanica.ro
118 ALBINA

Cu alte cuvinte fereste-te de boll, nu te vei

Dar pentru ca ne päzim noi sau animalele noastre

de boalele lipicioase, nevoie cunoastem ce con-
stä o boalá molipsitoare, cum se ea.
boalele lipicioase, individul bolnav, Imprumutá celui
sänätos, pentru a-1 ce, special boalei
lui, ceva necesar pentru boala. Acel
nu boalei lui molipsitoare.
pildä: avem putini, una
tärâte. Dorim acum ca cuprinsul pu-
tinei In bors; pentru a ajunge la acest
scop, n'avem decât husci dela putina
bors, pe cari le punem In putina cealaltá
noastrá va satisfácutá, dacä ea va asezatä la putinä.
cáldurá. Ce am fkut noi? alt ceva, de cât ne-am
Imprumutat husci, cari nu sunt de sau.
mai bine, cari contin borqului.
bine, pilda se pot
foarte bine cu acel din corpul sau animalului
de molipsitoare, care este sau contine
acelei boale care, trecut la oamini sau animale
skátoase, le dá In totdeauna acea
boalelor lipicioase, numitä dofto-
riceascá miasm, virus contagiu, nu este decât aceea
ce se numeste tot acea microb.
Microbii dar, pricina hotárâtoare boalele
toare pe cari omul sau animalul pot din.
alimente stricate, din murdare, din ape
toare te miri de unde. Dar ei odatá luati de
mal sau se de obiceiu mai
putere molimei se face multá
rintä. Pope5cu
Medic Veterinat.

Un lup prins In cursä, nu va mai carne

ci numai or mult numai Pe când
iacá un
se
- se
acasá prin
frumos
la el
zise lupul, ce foame mi-e !
Biblioteeii pentru toti,

www.dacoromanica.ro
 Sericicultura pe Domeniul

Rentabilitalea. Tinând de sumele plätite

domeniu pentru cresterea vermilor filatul mátásel, am
avut :
1. Plata elevelor ucenice dela atelier intrebuintate exclusiv
la culturá Lei 220,00
2. Idem a copillor la culesul frunzei »

3. Leafa pe timp de o luná 80,00

4. Transportul frunzei la localul de 45.00
5. Amortismentul stelajelor, paturilor masinelor
92,20
6. Combustibil, hârtie perforatá de asternut . . 63,00
Suma cheltuitá Lei 622,00
Recolta de de 25 kgr., revine kilogramul la un
-cost de productiune de 24 lei 85 cu cheltuielile
mic de oarece acest material procurat din nu se
poate dobandi calitate uniform sub 45 lei kgr.
cu acest de multe ori nu se gáseste.
ne punem situatiunea nu am fi avut la
frunzá, cheltuielile s'ar mai fi márit
lei aproximativ, ceeace ar fi reprezentat un cost
de productiune de 40 lei kgr. sau un dela de
100/ asupra capitalului pe un relativ scurt
6
Dupá mai de o medie a cheituielilor
vom cu preciziune:rentabilitatea acestei
(1) No. 4.

www.dacoromanica.ro
120 ALBINA

scopul nostru a fost a produce atelierului de tesätorie

materialul prim de care are absolutä necesitate, a deprinde
eleve cultura a experimentâ, culturä
mare poate fi rentabilá.
Tunderea duzilor. cum am spus mai sus, culesul
zei fäcându-se greutate dela a patra a vermilor
prea multä cheltuialä, tunderea pentru intinerirea
duzilor, plantati pe lângä pepinierá vie.
având de 9 ani ne fiind tun§i, am ca scur-
tarea ramurilor se stabileascä o proportie regulatá
trunchi, ramuri Tunderea s'a fácut prin suprimarea
ramurilor date direct din trunchiu a acelor
tirea uscáturilor lästarilor dela baza trunchiului. Crá-
cilor lungi s'au scurti, acelor scurte cepi mai
lungi, astfel ca forma coroanei sä rámânä s'a
fäcut ferástrául netezindu-se apoi cutitul. S'au
scurtat crácile de mâna a doua, din cele principale
cele crescute räu.
Tunderea s'a fäcut la 20 Maiu peste 10 zile ivit noui
muguri din cari in timp de 40 zile s'au format lästari
abondentá mare. Ace§ti din cá nu au mai fost
au avut totdeauna o mare cantitate de fructe,
ceeace este un mare incovenient la cre§terea gândacilor, deo-
parte frunzei se face greutate iar pe de alta
frunza se cresteazá, ramâne micá rará. Lästarii dati
acesta, vor rämâne In anul viitor. Sau tuns 400 de
curent, peste doui sau trei ani, operatiune li se va
repea In an se va supune de Inti-
un numär de -500 vederea dezvoltärii frunzei
de calitate buná, micsorärii productiunii de fructe
borelui o
Un singur lucrátor experimentat, a putut tunde zilnic
dupá care s'a cules frunza vermilor.
Cultura vermilor de mätase o mare, nu se poate
face nu poate fi rentabilä exploatatiuni agricole cari
au plantatiuni indestulátoare de duzi, de
pätor, brate suficiente ieftine personal conducAtor priceput
activ.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA

Aceastá culturä mod rational, ar fi destul de

mai ales pentru femeile dela cele dela periferia
oraselor, daca s'ar deprinde a creste vermi mai bune
ditiuni igenice din sämântä bine contra boalelor.
,Cantitatea de mätase ce s'ar produce ar
putin ca astäzi, aproape muna cheltuealä.
Apoi Cu roate primitive de care se tärancele,
e un neajuns, cáci nu dau flrul uniform deci calitatea
borangicului nu are valoarea sa realk
Numai exemplul poate servi tärancelor ca capete o
rationalá asupra acestor culturi, cáci bunávointa nu
fäcând o culturá plácutá care nu le
mult timp, putând de ocupatiunile obicinuite.
primávará domeniul a culturk fe-
meile din localitate s'au sceptice, dar
au väzut rezultatul obtinut, au a de
modul s'a cultivat, multe cerând per-
premenit la anul viitor, mai ales vermii
pe la casele au mai de a se
cauza boalelor molesirea nelngrijirea. Este
de luptat rutina prejudecätile din cauza
nu vor alte cauze la moartea vermilor,
decât acelea create de imaginatdunea
Domeniul avantagiat pentau desvol-
tarea sericiculturii, poate face pe viitor progrese Insemnate In
directiune, prin o culturá rationalä tovärgsie
räncile, un local mai mare de crestere o specialä,
cu multe masini de filat, unde se tragá maasea mod
tematic, aducând astfel la indeplinire dorinta M. S. Reginei
a se da o mai mare desvoltare gAndacilor de
indreptarea ferneilor dela pentru industria casnick
Gli. Manoleseu
$eful Domen Coranei

- Omul care se e care n'a

www.dacoromanica.ro
-
Palatul
despre

www.dacoromanica.ro
 ALBINA

7raiul sätenilor bin corn. palbant,

Starea economica din trecut cat din prezent

a facut ca de aici mai omeneste.
Au locuinte bune spatioase, acoperite olane, ta-
bla stuh.

Vederea unei case dintre cele mai bune.

Prin bordee stau mai ales Turcii Tiganii. Casele

turcesti un aspect deosebit mai îngrijite.

Vederea case turcesti.

www.dacoromanica.ro
 124 ALBINA

In alimentatie painea prea putin sau

de mamaliga. In timpul postului mancarea
de (rapita !). Carnea de oae,
mai ales a celor grase, o mancare
Carnea de porc nu o pun la fum pentru a o putea
mai mult timp; ci sau o pun In cue pe pe-
retii din fata casei ca sa se usuce la soare, sau
putina saramura dau zor,
cat mai degraba.
Turcii prepara mancarea seu de oae sau unt
de bivolita.
alimente n'ar fi painea care se compenseze
hrana cam prost preparata, atunci ar duce-o cam greu
din acest punct de vedere.
E curioasa diametral opusa parerea unui locuitor
vechiu dobrogean a unui veteran, relativ
buintarea painii mamaligii alimentatie.
Intrebând pe primul privinta are sa ti
punda :
«Cand mananc eu cateodata mamáliga, doare
2-3 zile si de rau In cat Incovoi ca
un covrig nici nu mai pot ci stau numai
cat» ; secundul are sa-ti cu totul :
«Daca manca numai paine, nu mai
Mamaliga este, ce este, painea fudulie.»
Dreptatea partea primului, ca painea
contine mai multe substante hranitoare ca mamaliga.
Satencele coc paine de cate doua ori pe saptamana
acolo unde gospodaria ii mai binecuvantata ajutoare
la munca, dar mai ales la mancare.
Unii pastreaza vinul pana timpul muncii agricole,
dar sunt cam putini acestia, caci cei mai multi se silesc
ispraveasca de cu rarnanandu-le pe urma
scatiru
Nu fac abuz spirtoaselor. Beau rachiu
cantitate mica curat, fie cumpärat dela fabrica din
Tulcea, fie facut din tescovina la cazanul din sat.
Bautura favorita tuturor ceaiul si cafeaua cari se
foarte ieftin.
(1) slab de tot format din apa ce s'a turnat peste tescovind
masá dela

www.dacoromanica.ro
 ALBINA

Prin case se pentru numai cate un pat mare

lat, asezat mtre fundul sobei peretele din fundul
casei, pe care dorm toti membrii familiei. In unele case
se mai cate-o lavita Ingusta.
Turcii dorm, dupa prescriptiunile Coranului, jos la
mant, pe care-s asternute rogojini.
In casele nu se nici paturi, nici mese si nici
scaune.
Pe peretii din interior se covoare frumos
alese la tesut, cat prosoape cari mai de care mai
frumos
Cu toate ca-n formeaza majoritatea
locuitorilor, portul obicinuit cel bulgaresc, amestecat
nuante din turcesc, adica : largi cu fun-
de aseminea, dintr'o pereche de acele se pot
face 2 potrivite, apoi bondite sau cusute cu
returi mguste picioare opinci, fie cat de
un lat, care
cate un cutit dupa obiceiul turcesc.

Vederea unui grup de säteni.

In timpul poarta cojoace lungi, iar cap

pe cari unii nu le prea leapada nici in !

In Trestenic crestinii poarta botine cu scar haine

stramte.
Femeile poarta dupa modelul bulgaresc, adica

www.dacoromanica.ro
 ALBINA

o singura larga incheiata la unde se

cinge un colan de metal frumos lucrat. Pe
pra poarta de obiceiu niste pieptare de matase.
picioare poarta in majoritate papuci calcaiul
(I).
Toate poarta pestelci care mai de care mai frumos

Vederea unui grup de satence.

La gat poarta salbe bani turcesti de aur.
rea unei salbi poate ajunge pana la lei. In cap pe
sub imbrobocleala poarta fesuri turcesti. Pe spate atarna
in 2 cari ajung pana mai jos de
cheetura dela genuchi (2).
Cadanele poarta haine curioase anume : o rochie
care de ce merge In jos se stramteaza, la glesna
piciorului strans lipita de picior.
Pe de.asupra poarta un acoperamant negru numit
care serveste pentru a fata.
Portul national se vede numai veterani.
Cam acestea am crezut ca ar fi de spus ceeace
priveste traiul satenilor din aceasta comuna
Preotul V.
Nalbant-Tulcea.

(1) Pe fete le incomodeazd la papuci, care ies din picioare.

pun din
(2) Turcoaicele preparä o care face sä pärul foarte mare
Seeretul detin numai ele.
(3) Acest luat din Monografia com. trimis autor.

www.dacoromanica.ro
 Agricultura

O parte a locuitorilor din Ungaria se cu

Amäsurat datelor statisticei de agriculturä din anul 1895,
e de 48.834.673 jugäre eadastrale, care se
refere§te numai la Ungaria zisk färä teritoriul Croatiei,
Slavoniei al dalma tine ; tot acum numita
nu sunt cuprinse acele teritorii, cari nu stau in atingere
cultura, cum sunt de ex. drutnurile de stradele, cimitirele etc.
Teritoriul de 48.834.673 jugäre cadastrale, s'a anul
1905 ramuri de culturá :
I. . 20.904.568 jug. cad.=intr. teritor 42,81
. 652.870 » »=» » 1,34 »
III. Rât 4.977.636 » »= 10,19 »
IV. Vii 488.799 » »=» » 0,99 »
V. 6.361.265 » »= 13,03 »
VI. Päduri 12.989.990 » »=» » 26,60 »
VII. Stuh (trestie) . 140.484 » » » » 0,29 »
VIII. neroditor 2.319.061 » » » » 4,75 »

48.834.673. jug. cad. 100,00 0/0

Deoarece teritoriile läsate din suma de 48.834.673

jugäre cadastrale sunt necultivabile, numai teritoriul de sub
punctul VIII pämânt neroditor» e ceva mai mare realitate.
Aceastä abatere e foarte
Din toate de de 20.904.568 jug. cad.
de pämânt arätor, 1895 a fost ogor 2.594.420 jug. cad. ;
teritorii 181.922 jug. cad. numai detra-
gerea acestora, teritoriul ce mai rámâne, 18.128.226 jug. cad.
a fost semänat cu diferite producte.
Din acest teritoriu a fost :

www.dacoromanica.ro
128 ALBINA

1. . . . . . 5.566.769 jug. cad.=

2. grâu 2.011.760 » » 11,09 »
3. Orz 1.790.638 » 9,87 »
4. 1.701.016 » 9,38
5. Cucuruz . 3.769.566 » 20,78 »
6. 808.525 » 4,46 »
7. Alte prod. 2.479.952 13,68 »
. 18.128.266 jug. cad.
Ogor fost . . . 2.594.420
Intreg teritoriul
arätor a fost
20 722.646 jug. cad.
Din aceste date se vede, dintâi
care cucuruzul, vine apoi
Márimea teritoriului semänat eu producte
care an se aceste date deci nu-i iertat le considerdm
de stabile. uncle intervale mai scurte de timp. totusi proportia
acestei schimbdri nu e mare. Pentru rezultatele seceri-
fie cât mai exacte, privire la arätor, din
vreme in vreme fac noi fixäri a teritorului. Aceasta s'a fäcut
in toamna anilor 1900, 1903, 1906 1907 resp. anului
1908; sfârsit, cu considerare la vremea deosebitä din 1908,.
economic 1908/909.
teritoriului in 1907/908, teritoriul
pämântului arätor din 1895, s'a ridicat dela 20.904.568 la
22.127.888 jug. cad.; semänat s'a ridicat dela 18.128.266 la
20.106.629 Mare parte a acestei de
a fost cu grâu cucuruz, teritoriul sämanat
grâu fatä cu datele anului 1895 s'a jug. cad.,
semänat cucuruz, s'a ridicat 361.309 jug. cad. A
teritoriul pämântului ogor, 2.594.420 la
jug. cad., ceeace desvoltarea agriculturei in Ungaria.
Cu prilejul teritoriului in anul 1907/908, a con-
statat, cä cele 22127.888 jug. cad. de arätor a fost
pärtit astfel :
Grâu 6.214.664 jug. cad.
grâu îndoit . . . 1.942.475 » »
Orz 1.894.601
Ováz 1.871.619
Cucuruz 4.130.875
Cartofi 1.024.583
Alte producte . . 3.027.812
Total . . . 20.106.629 jug. cad.
Ogor a fost 2.021.259 »
Intreg pämântul arätor 22.127.888 jug. cad.
cele mai noui date din 1908/909,
mântul semänat a crescut,
ogorul a
anumite producte, vedem teritoriul acelora
cari mai toamna seamänä,
obisnuite din anul 1908
acelor producte
-
anii trecuti -a
in urma vremei ne-
; teritoriul
cari sä seamänä prim a crescut. Astfel

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 129

teritoriul a sc5zut cu 349.251 jug. cad., a secarei grâului

cu 56.224 jug. cad.; a teritoriul orzului 130.882,
jar a cucuruzului cu 178.390 cadastrale.
Cu prilejul celei mai noi a teritoriului, anul
1908/909, din cele 22.172.095 jug. cad. arätor, anumitele
producte ogorul se astfel :
1. (de primávarA) . . . . 5.865.413 jug. cad.
2. pr.-varä) grâu 1.886.251 » »
3. Orz (de primävarä) . 2.025.483 »
4. 1.915.266 »

5. Cucuruz 4.309.265 »
6. Cartofi 1.052.011
7. Alte producte 3.137.807
. 20.191.496 jug. cad.
A pentru ogor 1.980.599 »
teritoriul semánat, . 22.172.095 jug. cad.
E de amintit ceste date sunt numai teritoriile
semánate, nu cele culese, pentru teritoriile culese
urma pagubelor elementare - pagube mai sau mari ce au
suferit deosibesc de datele aici expuse.
Alex. Tintariu.

5faturi pentru
de mere.
merele grije scoti sâmburii. Le
pui le la un foc viu.
Ferberea este repede. Când le
steci bine s'a Le jos foc
sä le La kgr. de mere stre-
curate se pune 3 kgr. zahär, sau
coaje de Le punem din nou pe foc, meste-
cându-le ne-am convins ca la pasta de gu-
tui. la o parte, punem la
cuptor ca pasta de gutui.
Se poate pune borcane, a mai pune
la cuptor.
Astfel se poate da pe ca
un magiun de prune, care este mai gustos.
M. Demetre5cu.

www.dacoromanica.ro
 popor.

i-ca a fost un mare bogat

numai un fecior. feciorul mare
se frumos de nu-i puteai afla pereche'n
lume, parintii cand se uitau la dansul lacra-
mau de bucurie; de viteaz, nu trebue sa va mai
spun, caci merse vestea peste
Cand
la dansul si-i zise :
- Tu vezi, mai ca eu sunt slab numai ce
pune intr'o buna zi pe un pat ca sa nu ma
mai scol. Tu trebue sa te Insori, ca dupa moartea mea
va trebul sa-mi urmezi tu scaun si vrea te vad
pus la cale, cat voi. De aceea te
ese sa te duci prin imparatiile vecine, sa-ti alegi o fata,
ce-ti va
Nu feciorul mult pe ganduri, ci o
in petit, caci nu se sa-i din cuvant
neagului : ce el, implinit, sa facut pe
dracul in patru.
Umbla el dela imparat la caci mai toti a-
veau fete, ce fata n'ar fi mers un fecior ca
dar lui nu-i placea nici una. La toate le cusur : ba
ca una nu era frumoasa, alta prea cuminte, el
ca femeea nu trebuie sa nici cam batuta
leuca, dar nici sa prea multe, caci ea e sta-
pan In Casa tu sluga la darloaga, vai de a ea
casa, unde-i femeea capul. Negasindu-si nici una pe

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 131

se feciorul rnainile'n
Vazand mosneagul feciorul nu putù alege ne-
pe plac, se aleaga el una, astfel
sfetnicii curtii la el sa se sfatueasca ce-i de
Unul altul altul. dar nu-i
potrivit nici unul. Hat mai se
un sfetnic batran mtelept zise imparatului el
crede ca deorece feciorul Sale vrea sa-si o
nevasta cuminte, sa faca un palat cu odai multe
ca cu greu sa poata cineva
ele, fara rataceasca. Bun H planul
acesta faca palatul. Cherna mesterii cei
mai vestiti din imparatie le porunca aspra sa-i
palatul caci nu li va fi moale.
se trup suflet pe lucru peste vrerne
dadura gata palatul.
Atunci porunci Imparatul de pusera diferite
prin toate odaile palatului, apoi cherna toate fetele de
din imparatie la curte le zise : ca acea
care vrea sa-i sa umble prin toate odaile
latului sa-i aduca semn dintrInsele.
Mai au intrat fetele cele de mai mari, apoi
cele de mai tot la cele mai
dar nu strabate nici una prin toate odaile.
In marginea orasului aceluia un
tot Roman de-ai de nu-i
Romanul nostru o fetita isteata.
Ea auzi despre porunca se ruga la
sa amândoua la palat, sa se uite ele. Masa
pe tatA-so, dar el nu se ci le mai
-
arunca o gluma pe cancl ieseau ele pe
Numai sa luati
paratul!"
sa nu ma
:

Ele nu se uitara la vorbele lui, ci iesira

stanga furca iar dreapta Invârtind
fusul.
Ajunse aici, se dinaintea palatului se
intra fetele ies una dupa alla buzele umflate.
fu spre întreba miparatul ori de a

www.dacoromanica.ro
'132 ALBINA

'ramas carevá, atunci fata, luand-o gura pe din nainte,

zise fara sa vrea :
Auzind ma-sa aceasta, cerca a o dojeni, dar Impara-
chemase launtru apuca fata sa-i
furca, dar fus. Cum intra ea palat, ne mai
'nimenea printr'insul, a ata de pe fus prin
pe unde astfel izbuti fata sa umble prin
toate odaile, luand din fiecare cate un semn cat de
Ispre crezare.
gasi ea odaie costumul de mireasa pentru
aceea care sa-i fie ursita feciorului imparatrlui,
alta odaie gasi inelul de logodna puse
pe deget. Apoi dupa ce gati de cutrierat palatul,
depana ata pe un ghem, pe care-I baga
iesi afara.
Cand o feciorul imbracata costu-
mul de nunta, care-i ar fi fost croit pe
-dansa, nu de bucurie. Ea arata semne de
prin toate odaile, apoi pleca tot alaiul curtii spre
Imparateasca, sa se logodeasca. drum o
treba mirele, cum de a putut prin toate odaile,
ea raspunse va spune totul de dupa
nunta.
Mama fetei se duse tot fuga spuse vestea
barbatului, care lua o camasa itarii opincile
cele de cu femeea spre curtea
parateasca.
Si se o nunta ce trei zile trei nopti de-a
randul. Fost-a poftiti acolo Imparati crai vecini nu
s'au rusinat sa steie la o masa parintii neamu-
rile fetei, cari erau gospodari de-ai nostri. La masa a
fost rugat tatal fetei sa cante o doina de-ale noastre
tara, caci el erá cantaret bun, li-o de
duios c'au lacramat irnparatii la auzul ei.
Atunci spuse fata, la rugamintea barbatului
cum a izbutit umble prin toate s'au minu-
nat toti de intelepciunea fetei, sfetnicul batran
pe palatul, zise, caci nu
-
lipsia nici el de aim:
Minte este, Lurninate, in bordeiu, nu numai

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 133

ne mai putand purta sarcina

Mcredinta tronul fiului sau, care a domnit bland cu
ca tatal sau de n'a murit, traeste
astazi, eu am incalecat pe o v'am spuso
Onciu, elev Suceava).
G. Alvirescu-5adoveanul.

ea5a profe5orilor.
Punerea pietrei fundamentale.
In urma interventiunei d-lui Mihail Popescu, administratorul
*coalelor, d-1 ministru Haret a a cercul pro-
fesorilor secundari cu un local al propriu pentru a-i feri atât
de neajunsul plätii chirki cât de acela de a se tot din
local in local ; a le da in sfârsit un local propriu care se
intruneascä liniste a diferite chestiuni
scoalei.

Ca5a profe5orilor.

Prin donarea acestui local, cercul mai având de pltit

se vor cä absolut toti profcsorii
vor fi membri.
Aceastä clädire consistä din un un parter etaje
cuprinde : de distractie recreative, de popice, biliard
bufet, säli de utilitate culturalä didacticä, biblioteca, sala de con-

www.dacoromanica.ro
134 ALBINA

ferinte, precum mai multe camere etajul de sus, la dispo-

zitia profesorilor din provincie, cari vin Bucuresti
personale sau chestii de minister.
In parter vor apartamente de inchiriat, cari ver da
un venit de -3 mii de lei anual, sä asiguratä
toate raporturile existenta durabilitatea Cercului
Solemnitatea punerii pietrii fundamentale a local s'a
Dum. 24 Octomvrie la orele 2 printr'un serviciu divin
oficiat de P. S. S. Arhereul Meletie Constänteanu, asistat de S.-sa
preotul Ath. Protopopescu, protoereul Capitalei un numeros

serviciului religios, d-1 Mihail Popescu, admi-

nistratorul Casei a citit actul de fundatiune, care a
semnat de d-1 Sp. Haret, ministrul cultelor, de administra-
torul Casei de -comitetul cercului, de inspectorii
etc.
D. C. administratorul cercului, a rostit apoi o
uvântare.
D-1 Sp. Haret, ministrul instructiei, a ráspuns acestei cuvân-
täri a anuntat este pe cale de a se tot de Casa
.*coalelor un local pentru didactic primar.
Ureazá noul local un semn de unire dragoste
membrii corpului didactic, care sä continue a desbate
mod frätesc toate chestiunile ce privesc
La sampanie, d-1 ministuu Haret a inchinat pentru M. S.
gele familia
Au toastat apoi pár. Nazarie; d-1 M. d-1 C.
Solemnitatea s'a terminat la orele 3 p.

Palatul din Potlo_gi.

- Vedere interloará asupra -

www.dacoromanica.ro
 Pagina glumeatá.
eine azi o máine 5i o
Dar or or
de ANTON D.

Nastratin Hogea 'ntr' o vrerne nici vre-un câstig având

cea mai de pe urmä särácie ajungând,
fure dela un al säu vecin
Ce destule 'n nu da la vre-un strein,
Dar väzând Nastratin Hogea el o 'ncuià,
Plan pe sä intre noaptea
Deci suindu-se pe privind pe jos,

Se 'n el umbra lunii chip de

pe vale de acea umbrä-amAgit,
Deodatä veste se pomeni jos träntit,
ca vai de dânsul piciorul rupt
mica norocire n'a fost vaträ foc.
Desteptandu-se vecinul, de bufnirea-i când
Se sculä tot deodatä, nici o nu

www.dacoromanica.ro
136 ALBINA

Strigd, cere la nevastä lumânare 'ngrab, dea,

Mai curând cine e a-1

Hogea zise:-Vecine sä nu te gräbesti,

ce-am tot aicea gäsesti.
(Názdrävánlile lui

PAGINA COPIILOR
pe

facem pe ornul ?

www.dacoromanica.ro
 ALBINA

Informatiuni.
La 1911, 2 p. m. se va tine concurs la Eforia
lelor civile din Bucuresti, pentru postul de al Spitalului Zossima
din comuna judetul Ialomita, ce se aflä ocupat provizoriu.
Conditiunile de admisibilitate programa publicate
torul No. 279 din 11 Martie 1900.
Registrul de candidatilor se aflä in cancelaria Efo-
zi de lucru se va 10 zile libere
de concursului.
- Postul de al Spitalului Zossima din comuna ju-
detul Ialomita, devenind vacant prin neprezentarea suplinitorului
concurs, se la cunostinta doctori in
cari doresc ocupe acest post, prezinte cererile d-lor la
Conditiunile de admisibilitate sunt :
cä are 4 ani de sau 2 de functie ca medic se--
cundar prin concurs Spitalele
2. Actul prin care se pen-
cei naturalizati actul care sä dovedeascä au obtinut
tea de cetätean
3. Certificatul constatator a satisfäcut legea militard.
4. Diploma de doctor «Monitorul care
dreptul de
g-lSocietatea de «Andrei a elevilor din sect. ped.
Sibiiu s'a constituit pe anul 1910/11 tinutä la 29 Aug.
Sept) 1910, sub Preacuviosiei Sale protosincel,
seminarial, Dr. Eusebiu R.
Presedinte: Dr. Vasile Stan, prof. Vicepresedinte : Drago-
mir, ped. IV; Notar I: Zichil, ped. IV; Notar II: Gavril
Bogdan, ped. II; Casier: mion Dragoman, ped. III;
Iuliu Herlea, ped. II; Bibliotecar: George Sparchez, ped. III;
Vicebibliotecar: George Grozea, ped. I; Redactor: Vigheciu, ped.
IV; Econom: Streulea, ped.
Membrii in comisiunea :
Dionisie Herlea, ped. IV; Alexandru ped. IV;
Clinciu, ped. III; Nicolae ped. III; Dionisie Albu, ped.
II; Nicolae Pascu, ped. II; Virgil ped. I; Nicolae Nistor,
ped.

5cri5oare redactie.

noua analiticá a scoalelor primare-rurale,

prevede div. fie deprinsi a alte cárti i
deck cartea de cetire, m'am ca sá le pun
revista enciclopedica In caz, rog binevoiti a mi-se
räspunde puteti elevilor dela aceastä un abo-
nament pe anul XIV, 4 lei (ca pentru Cred cä aceastä
idee e binevenitä va aveä multi imitatori.
Gh.

NOTA REDACTIEI Administratia revistei a admis propunerea din aceasti

www.dacoromanica.ro
138 ALBINA

Scoalelor.
Biblioteca
No. 1. Didactica magna de Amos Comenius 1,55
No. 2. idei asupra edueatiei Partea I de Locke 1-
No. 3. Pedagogia practicA de Ad. Matthias 2,50
4. Introducere pedagogia lui de Chr. Ufer 1-
No. 5. Leonard Gertruda de Pestalozzi 3 10
No. 6. pedagogicA de Martig 3 50
No. 7. Eroii de Th. Carlyle 2,-
No. 8. idei asupra educatiunei Partea II de Locke 1,-
2) Biblioteca pentru popor.
No. 1. Alexandria 0,30
No. 2. Arghir Elena O 25
No. 3. Isopia 0 40
No. 4. Genoveva din Brabant 0,45
No. 5. doctor I
No. 6. doctor Partea II 0,30
No. 7. unui doctor Partea III
3) didactice.
1) ortodox de Econ. Gotcu 2,30
2) Dreptul bisericesc de Dr. Boroianu 2,30
Introducerea in noului testament de I. 2,30
4) vechiului testament de C. Chiricescu 1,75
5) Explicarea evangheliilor de I. 2,20
Liturgica de St.
7) de Ec. 1,75
8) Teologia dogmaticA de Ec. St. CAlinescu 2,30
9) Omiletica de Pr. V. 2,55
10) Pastorale de I. 1,75
11) Sf. Vasile Mare de I. 1,75
12) Sf. Grigore Teologul de I. Valaori . 1,60
13) Sf. Ion Ciysostom de I. Valaori 1,75
Sf. de I. Valaori 1,75
15) Carte de exercitii pentru cl. III aV
de I. Valaori 1,50
16) Carte de exereitli penttu el. IV
de I. Valaori 2,25
17) De civitate dei de I. 1,50
18) De illustribus de L Dianu 1,75
19) De vita de I. Dianu 1,75
20) Carte de limba pentru I de G. Chelaru 1,60
Carte de pentru clasa de G. Chelaru 2,10
22) Carte de limba pentru class IV seminarialA de G. . 2.50
4) Diverse.
1) Curs de contabilitate de G. DumitrescuBumbeoti 2,50
2) bisericei Volumul de N.
Istoria bisericei romAne Volumul II de N. 2,-
4) sub Mihai Viteazu de N. 2,50
5) Teatrul 1908-1909 de P. Eliad 0 60
6) de Chiriac, Saxu 1,50
7) Colectia de incondeiate de Maria Panaitescu 0,50
nationale de Maria Panaitescu 3,60
9) Populare. Vol. II de G. Coobuc 1,-
10) secundare din Frankfurt I Main de:M. Dimitrescu.
11) Organizarea gimnaziilor Saxonia de M. Tilenschi.
Doritorii de a-si procurà aceste vor consemna pe
recipisa o vor oassei In
vor primi Sub un nu se prin
mandat postal, vor fi refuzati.

Directiunea deNo. 4 din Bucuresti aduce

.d-nei C. Calliady, in corn. Costesti, Arges, pentru suma
de 5 lei, ce a binevoit a därul cu care s'au copiilor
din aceastä

www.dacoromanica.ro
 Societatea lucreazä pentru
in popor, prin räs-
de morale,
triotice de practic, pentru
rea, prin toate mijloacele legiuite, de
publicatii imorale, sau cu tendinte contrarii statului ideii
române.
In acest scop o bibliotecá populara, din care au
acum urmätoarele cârticele a 20 de bani :
No. 1. Din Basarabilor, de G. Coshuc - un al
nationale, dela colonizarea Dacilor pentru
nare din 1877-78.
No. 2. Foloasele de P. Dulfu-o descriere a de azi a
Atenilor nostri a din apusene mijloacele
indreptare.
3. Minunea cheia lumii, de D. Sperantia-o povestire
instructivá.
No. 4. de legume, de de
No. 5. Medicul poporului, partea I, de 1. Felix practice
de higienk
No. 6. ce ne de T. Dutescn-Dutu - spicuiri din
lstoria Literatura nationalk indemnuri pentru la
No. . Medicul poporului, partea II, de Dr. I. Felix - povete pentru
pästrarea sánatätii.
No. 8. Biserica de Victor
explicatiuni asupra slujbei bisericesti a picturilor murale din Biserick
No. 9. de Alex. - povestire a fap-
telor rásboaielor purtate de Marele Domn al Moldovei.
No. 10. se dela un drum lung, de Dr. I.
povestiri de exemple din viata sâtenilor din tári a fo-
losi ca táranilor
No. 11. Dorobanfului, de Mihail Sadoveanu-pild& despre un
stricat din pricina betiei, care, urma unor
s'a pe buná, devenind un gospodar de frunte in satul
No. 12. La de I. Slavici -povestire cum tre-
se poarte omul in societate cum pe Dumnezeu.
No. 13. Domnul Tudor din de N.
aminuntitá despre Tudor Vladimirescu.
No. 14. Tara de
.economica a României.
No. 15. de peste de I. Russu Sirlanu-studiu statistic.
No. 16. Romanii Dacii, de Dr. I. Lupas-povestire
dintre Romani Daci despre alcätuirea poporului
No. 17. Satul de N. Ridalesca-Nlger-povete despre agricultura
gospodäria sätenilor.
No. Cum ne em feri de boalele molipsitoare, de
sfaturi folositoare trebuitoare tuturor pentru buna
pästrare a
No. 19. ale poporului nostru, de George
No. 20. Ivireanul, de N. Dobrescu-schitä despre viata acestui
care a fost unul din cei mai insemnati, de cari am avut parte In
trecut.
Societatea a urmAtoarele 5 tablouri in culori, executate
cromo:

www.dacoromanica.ro
 ALBINA
140
Bani
Portretul M. S. Regelui României 0.50.
Reginei Romäniei 0.50.
A. S. R. Principelui Ferdinand . 0.50.
Pincipesei Maria 50.
lui eel Mare, Domnul Moldovei. .

Administrafia publicatiunilor este la librária C. Sfetea,

Sf. Gheorghe, pentru cererile de inscriere ca membri, a se
Sp. str. Verde.
Cotizatia este de eel putin doi lei pe an, pentru invättori,
preoti rurali de eel putin un leu pe an. Fie-care
bru este 1ndatorat an primirea sa,
a se Societate eel putin alti doi membri noi.
schimb membru primeste un exemplar din carticelele
tablourlle publicate de societate anual.
Comitetul : Ion Membru al Academiei Ro-
mdne.-Vice-presedinte, Somdnescu, mare proprietar, senator.-
Administrator C. Haret, Ministru, profesor
sitar. Secretar, Coast. Bann, profesor secundar, fost inspector
- Membrii : Petre GArboviceanu, Administrator al Casei
profesor la Seminarul Central
Biserici Autocefale Ortodoxe
Director al c. Normale a pentru poporului
; I. Dimitresce Procopie, senator, Primar al Capitalei;
fost Ministru, profesor universitar ; Crista S. Negoesen, ad-
ministrator al Casei coalelor, profesor secundar ; Pompillu Eliade,
fesor universitar.- Cenzori, Coast. inginer de mine;
econom Coast. profesor secundar ; Alexandresen, institutor.

No. 92.302 16 1910.

- Prima tragere la sorti a titlurilor de 4 amortibild
din 1910
imprumutul de 128.000,000 lei se va in ziva de 18 Noemvrie/1.
Decemvrie 1910, ora 10 dimineata, in a Ministerului Finan-
conform dispozitiunilor stabilite prin publicat
cMonitorul Oficial» No. 245 din 7 Fevruarie
La tragere se vor titluri pentru o valoare
de lei 677.000 in proportia urmätoare : 115.000 lei
23 titluri a 5.000 lei
76 » 2.500 » 190.000 »
173 » » 1.000 000 »
398 » 500 » 199.000 »
670 titluri pentru o valoare 677.000 »
Publicul este rugat a la tragere.

Administratia 5trada No. 9,

vigoare dela 20
Septenarie a. i :
1. analitieä a norm. de eu
2.
lei 1,20.
3. analitica a rurale eu lei 1,20.
Luate din administratie, se 20 bani, sunt pen-
tru

www.dacoromanica.ro
CU de medici in toatá pentru
copii de De o eficacitate absolut singurul con-
tra constipatiunei, congestiunei migrenei. Pläcut la gust, nu produce
colici n'are efecte rele asupra organismului.
Cel mai economic, eu 25 purgative Lei

pa
a se refuza
e cari nu
PURGEN e,
vor a AYER* produc colici.
Depozit general pentru de
unelte, inginer & Berlescu,
Bucuresti, str. Doamnei, 21.
del» din renumitele Fabrici:

DIN
M, Viena,
Budape5ta
din fabrica
Berledorfer Ei5enwerk, Soc. anon.
Bergedorf.
Se gäsesc in depozit
Separatoare Alfa-Laval, putinele de
de untul,
cdlzitoare recitoare de lapte,
doane , aparate pentru controlul analiza
laptelui, forme de unt, pergament etc.
Unelte pentru cresterea vitelor, trocare,
sonde, foarfeci de tuns, de urechi
pentru speciale, etc.,
aparate pentru clocirea artificialä
terea
Toate necesare pentru instalatiuni de Láptárli aburi.
Masinile Alfa-Separator sunt singurele adoptate de cätre toate
Domeniilor Coroanei, de catre cooperative sätesti, de
de toate mai mari din
La cerere se trimite gratuit

splendide, de un grandios, importate dela o

din Anglia.

foarte frumoase durabile in diferite colori

Ghirlande, Confetti, 5erpentine, Articole
de
toate articolele pentru
Serbari de Y petreceri

Str. 15).
www.dacoromanica.ro
CREMA, PUDRA
nu se in embalagiul original aci din
rimea
Crema lei 1.50 lei 2- Säpun lei 1.25
Refuzati dar in interesul D-v. ca neveritabile vi s'ar
preparate in mai
sau in
embalagiul original aci
etichetele
neatinse.

Crema Pudra se pot grijä de mul

timp, acest fapt e stabilit oficial de institutul de Chimie al Statului care
a constatat la 12 Septembrie sub No. : «Crema Pudra
nu contin substante toxice sau de acele cari printr' o intrebuintare
pot Pomada de
Ingrijirea rationald a ; Borcan mare lei 2.50,
mic lei 1.75- Capilogen «Flora» de mareata
intrebuintdri ; Sticla mare lei 3.25, lei 2.50-La
mire restitue pentru oricare din aceste preparate.

reconstituante ale corpului

Fectosin 3teanu rete greutatea corpului pofta de
perclutd, suveran pentru a
tusea cea mai bate anemia,
e preparatul cel mai debilitatea generald, dispepsia,
rational pentru a cu Leucorea alba la femei)
succes acute si Histeria, Neurastenia, Amefelile,
cronice, tuse birea memoriei, Limfatismul, etc.
emflsemul moferul Iteanu este autorizat de Onor.
pulmonar etc. Sticla 3.- Consiliul Sanitar Superior recomandat
La Droguerii far de eminentii nostrii medici Prof. dr.
Prof. dr. Leonte, Prof. dr. Negel
altii, dupä experientele
Pretul lei
La Droguerii
- farmacii.

durerile de cap,
cele mai rebel grena, durerile reu-
matismului acut, articular lumbago, durerile de dinti cele
mai tari, mai ales nevralgice, precum ori-ce
provenite din sunt combatute cu deplin succes
prin trebufntarea
Pastilelor Nevralgine Jurist
Aprobatede Consilful Sanitar Superior. Pretul unui
flacon Lei bani. La Droguerii Farmacii.

Inst. de te Grafice «Carol I. St. Rasidescu.

www.dacoromanica.ro