www.dacoromanica.

ro
AnuI XIV. 6. 7 1910.

Revist&
COMITETIK DE REDACTIE:
Ion P. GArboviceanu, G. G-1 P. Nitsturel,
Gh. I. P. Dulfu, V. S. Moga, N.
Gr. Teodossiu, C. C.

Abonamentul In an lei 5 Abonam. strAintate an

6 luni 3
leu linia. pubtieitate, 5
se ard.
Redactiunea dreptul ca, din
ce nu se vor dea numai
extrase sau rezumate.

Artur Gorovei, Despre depozit.

G. Papucii lui Abdul-Casem - povestire persan.
Irimia Popescu, pielei cal.
T. G. Muzica primar.
I. G. Duca, cooperative de arendare.
seara 2
DIN LITERATURA :

D. Moartea lui Mihaiu Viteazul (e ilustratie).

DIN ZIARE REVISTE:
Ce e holerina? - Un vis
CRONICA:
Dela depeste Organizarea partidului
din Bucovina. - Starea a Romdniei. - Depe
Coroanei. - Scrisoare Redactie. - Pretul pestelui dela 1-15
Noemvrie.
SFATURI PRACTICE :
Hrana mieilor Rectificare.
ILUSTRATIUNI:
din : (vedere spre Interiorul din
camera de a Domnulni.
PAGINA COPIILOR :
Baba oarba ciomag (eu
PAGINA :

Iubiti florile, dar nu pe vecini. Poveste cuvinte

(3 ilustratiuni).
SUPLEMENT:
Buletinul activittii a anul
III, No. 7 Noemvrie 1910.

www.dacoromanica.ro
 LUI

LI IN

Turdei pe un .verde plaiu,

marelui Milzaiu.
cortu-i Domnul se
Ferieirea
Are-o presimtire turburat;
pe capul a plecat.
In
Inaintea celor ce
Cu o manta d'aur el se ascunded.
cdpitanii ce
- Dragii mei! ertati-mi
Eo de care
au un tare,
sunt minute natura cere
Dela eel mai partea-i de .
pot mai la noud
De noi batem eu dupmani.
Este ... am lume,
acesta eel mai mare
ce-i de
Ceea ce-i noapte focul minciunos!
Singurd nu-i

www.dacoromanica.ro
142 ALBINA

Nu voiu de stele, ci voiu foc de soare,

mii de moarlea n'a
edle pase n'a

Tara este 'n lacrdmi se pustie$le;

Floarea tinerimei
raza unde
pe noi ne mistuim.
ori ce
Ea va lovirea cea mai de pe

www.dacoromanica.ro
 ALBINA

este timpul ca
Sau ne perdem, sau

le . dar doi soli

Doi trimisi ai ,Bastei... capii
- Basta trimite? spunefi ce
Basta, Basta! nu mai
-Ce dore$te? zice unul din caldi,
Basta la vasalii
banda in
vorb'amard.
-Mereli, zise l'al vostru
un
Care dea arma nu se bate! ..
De-i bdrbat, vie a combate!
- Este limp! ..
trage palopul u$or,
c-o repede tare,
eroului mare.
iute sar inconjor.
Dar Mihai le zice: eu mor...
Spuneti Doamnei mele nu se
iubirea mei sd-i creased:
vor le spue ea
Cd nu voiu pentru mea;
.Numai pentru
sd !
voi mie
mna
La aceste vorbe cade
Toat'a lui
Apele pe cale se opresc ;
'n aer triste .eiripesc.
cu-a ei fa(a lui atinge;
vorba i se stinge.
sboard
Ca mirosul dulce unei stinse
La din 5trada 9,
ggsese de programe intrate vigoare dela 20
Septemvrie a. :
1. a norm. lei 2,20.
2. Programa a urbane lei 1,20.
3. Programa a rurale 1,20.
Luate din administratie, se scad 20 bani, earl sunt pen-
tru porto.

www.dacoromanica.ro
 LEG ILE

Despre
Vreau s plec la un drum mai lung am lucruri
la care foarte mult, de niste doctmente vechi
ale familiei. Prietenul meu Ion se cu mine
acele lucruri s mi le dea cnd cere.
Intre mine Ion s'a format, astfel, un contract care
numeste depozit. Eu sunt deponent, adic am depus lucrul,
jar Ion este depozitar, a luat lucrul in depozit.
In depozit se pot da numai lucruri misctoare depozi-
tarul se le pstreze, primind sau nu, o
pentru aceasta. dintre lucrurile numai
corporate se pot da in depozit.
Depozitarul este obligat pstreze lucrul in
s-1 dea la termenul hotrit, sau s'ar cere.
Lucrul trebue se dea proprietarului, a-
cesta a murit, se mostenitorilor lui se poate
un contract prin care depui un lucru, pentru ca la un
anume timp dea unei persoane, dac s'ar
un asemenea lucru, mult ar face danii fr
a mai taxele cerute s'ar face multe dela legi.
Depozitarul nu are dreptul se de lucrul luat
de el, depozit, dect proprietarul
Depozitul prin buna a se nu-
meste depozit voluntar.
Se de pild, mi se aprind casa ;
adnn ctev din lucrurile mai de dnd fuga la
i-le las pe i
El n'a consimtit primeasc lucrurile depozit
noi consimtimnt, nu se poate form niciun
contract. acestea, seam o
de neprevIzut, legea socoteste asemenea depozitare
este un contract, cum s'ar fi fcut cu con-

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 145

simtimntul depozitarului. Un asemenea depozit se

depozit necesar lui i-se aceleasi regule
voluntar.
deosebire este numai, aceste depo-
: cel voluntar se dovedeste cu act necesar
se poate dovedi martori.
strin trag la un hotel ori la un
han, unde.-mi las toate bagajele plec nevoile mele.
mine hangiu s'a format un adevrat contract de
depozit s'ar mi se fure bagajele de
servitorii dela han, ori de ctre alti caltori, hangiul
rspunde de paguba mea.
aflu proces cu pentru un lucru; zicem
pentru o pusc. Eu zic a mea, Ion zice a lui.
Pentru ca, timpul ne vom nu umblm cu
pusca unul o dm depozit
la Vasile el o dea aceluia dintre noi care va
procesul.
noi, adic mine Ion, de o parte,
Vasile, de parte, s'a format un contract de
care se secvestru de bunvoia noastr
am dat pusca pstrarea lui Vasile, se secvestru
conventional.
In depozit se dau numai lucruri misctoare; secvestrul
asupra celor
aflu proces, cu niste neamuri, o
pmnt. Procesul poate tie ani, pentruca s
siguri unii nu se va venitul acelui
pmnt, pe timpul va judecata, am dreptul
la judectorie, pe care s adminis-
treze acea avere, de pild, inchirieze pmntul
depue banii, la o de economie. Judecata, Incuviintnd
cererea mea, ordon, ceea ce se numeste secvestru jude-
(judiciar).
Persoana care judectorul o rndueste administreze
averea, se ea secvestru primeste plat pentru
munca ce o face.
Artur Goroyci.

prima societato Bucuresti.

Publicatiune.
Se aduce la Datentorilor de cupoane, plata cuponului
de 1 1911 a Scrisurilor la sorti
ultima tragere, se va face de Marti N a.
dela orele 11-3 p. m., de Joia cnd nu se fac
DIRECTIUNEA..

www.dacoromanica.ro
 Papucii lui Abdul-ea5em.
- Poveste -
Bagdat un negustor gro-
zav de Abdul-Casein
burL Cu toate putred de bogat,
numai pe cap purt.
un turban de care de vechiu ce
nu se mai ce avusesc Dar
ceeace mai ciudat
boas, erau papucii. Erau petice, ca hainele
unui ceretor, cu tMpile ghintuite nite
capetele pumnul de mari. Toti din
Bagdat papucii ani nu
deck petic peste
tic. erau papucii de grei,
vrea cutare lucru e prea greu,
apoi batjocur e greu papucii
lui Casem."
Inteo zi calicul nostru se duse
mai pe nimic o de sticlarie
A doua zi un negustor, care numai
miresme, ar tare stramtorat c'ar vrea se
de nite de trandafiri, mai
Abdul Casem se foloseasca de
nevoia nenorocitului de negustor apa
de trandafiri, o din adevratu-i
Nu mai de bucurie, bun,
dar numai lui se toate
de ieftin.. . cinsteasca prietenii bea
aldmaul, cum s'ar zice ? Ferit-a !

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 147

risipa ce e c se s o
lucru care nu i se Intmplase de mult vreme,
la bae s dea parale.
drum, spre bae, se cu unul, pe care
(cu toate nu li
s'ar cuveni s prieteni). Cum vede, acesta
spune c n'ar alti papuci,
- cu stia pe care-i
vede !,
n'ar fi tocmai
se face de rsul lumei.
Casem, cu toate
de lepdat... ,
m'ar mai pute mult .
Ajunse la bae, se intr
In vremea asta s se Cadiul.
iese din baie lui, se
cnd d se mai gseste papucii
cei vestiti, de ci o pereche
de papuci noi de tot frumosi.
Inchipuindu-si dar din partea
nului se pe drum, pune
cioare spre cask are papuci
noi frumosi.
In vremea asta Cadiul din bae.
robii papucii Cadiului, dar nu gsesc
papucii cunoscuti de toti, ai lui Casem.
Cadiului nu mai margini, cnd auzi
pierit papucii dat
in fat Abdul Casem. Se sill el, Casem,
se dezvinovteascd, s se apere, c n'a furat
pucii, nu fu fu
aruncat de unde nu izbuti ias
deck ce plti o parale, mai ales
bogat
Turbat de se acas, papucii,
din pricina ca s nu-i
mai vad, arunc care
ferestrale lui. Peste noapte niste dau
scoat plasa din ei plasa-i grea
de se bucurk c'au cine
stie colo, ce s vad ? de
peste, papucii lui Abdul-Casem, cari din pricina cuie-
au mai rupt din ochiurile plasei...

www.dacoromanica.ro
148 ALBINA

pescarii iau papucii

zgarcitului. Papucii, cu putere, cad drept
odaia lui Abdul-Casem sparg toate
toat apa de trandafiri se risipeste pe jos. . .

mai multe nu.

cu
-Casem
de cele
de necaz
! Afurisiti papuci
fire de
apucndu-se
care-i mai
pe cap. De-acum n'o mai prici-
nuiti un o sapg,
o mare papucii.
Dar un vecin, care are el,
monind . repede la Cadiu,
du-i Abdul-Casem a gsit o comoar
a trebuit, ca s pofta de bani a
diului. Numai Casem e arun-
cat din nou inchisoare. Bietul
se spune nu-i pra
vecinului, a groapa numai ca
groape papucii, cari iau pricinuit atta
attea necazuri ca cere se sape
se papucii . . Dar n'are cine-1 crede . . .
Cadiului trebue Abdul-Casem_
nu din inchisoare de ce iar mai
o de
spre papucii
- Nu, nu sgrcitul
mai vreau, nu vreau mai
pe unde vine apa. Dar
diavolul n'are de lucru ca mai putin,
papucii fel, opresc
sire cursul apei. lucrtorii din ce
nu mai curge apa
. dau papucii lui Casem. duc Cadiu-
lui
- spun
.deaceea
sunt
c'a vrut
pricina.
se rzbune pe Cadiu
aruncat papucii acolo !, ei.
Nenorocitul al papucilor e
e osndit o mare mai
mare de cele de mbinainte, dar i-se dau
Ce mai ? se bietul I-am

www.dacoromanica.ro
 149

aruncat i-am tot de

:geaba Ori ce-am ori ce-am dres, tot
a iesit . . Nu-mi rmne de altcev
pun foc . . .
de atta batjocurd a soartei se
numai de Dar erau
de se. acoperiul casei
puse se usuce la soare.
Pisica vecinului, papucii, pe
se joace cu ei. Tot
la magazia acoperisului drum.
Papucii lovesc o femeie care
atunci prin dreptul casei.
Din pricina loviturii prea tari din pricinafricei
copilul. ei
se duce cu papucii la Cadiu se
papucii lui Abdul-Casem sunt toat pricina ne
norocirii ce Casem e chemat din
i osndit mai greu de
acum, omoare o femeie din
garea lui de
papucii
-
se apropie de Cadiu
judecat!
spune :
tale . Dar te rog eu
. .
supun cu umilint
scapi de
blestematii stia de papuci, din pricina
dur inchisoare umilire Am mi-e
pierd capul, cine ce
belele or s-mi mai de i-oiu mai
vreme!
Cadiul primi bucuros rugdmintea zgrcitului
opri papucii la judecdtorie,
rata economie nu e a fi lacom a
necontenit la ci a cheltui cuviincios.
Dar sfatul zadarnic, bietul Casem
din pricina attor necazuri aflase tocmai trziu
de tot, de primejdios e, cnd perechea
de papuci mai mult de trebue.
(preluerare de G. C).

www.dacoromanica.ro
 www.dacoromanica.ro
Palatul
- Vedere In spre spre -
 ALBINA 151

(1)
cooperative
Progresul acestor ese mai mult la Ci-
urmgtoare ne progresele realizate
rale arendare, dela Congresul din Cremona astgzi :
Numarul Supr. domeni- Suma Numrul membrilor
asociatiilor ilor luate ex- pentru
arendare pl. de
co

CO

co
Hect. Lei Lei
68 275 54.681 190.521 111.611,428 15.574.53111 - 36.075
urmgtor ne va desvoltarea asociatiilor rurale
de an an:
o Suprafata Suma
domeniilor Capital vrsat
pentru de asociati
Anul exploatare arendri
de asociatii
Hectare Lei Lei

1903 8 8 4.940 94.785,69 -- --

1904
1905
1906
8
21
31
16
37
10.557
358
54.681
256.025,49
66.144,08
1.611.428,34
-- -
1907 35 103 73.344 2.183 822,78 409.258,51 118
1908 69 172 133.227 3.698.062,02 852.163,59 23.336
1909 103 275 5.574.531,26 1.286.524,21 36.071
Preturile de de pe hectar, erau la
Decemvrie 1909 :
Maximum lei 95,73
Minimum 4,44
Mijlocie . 35,96
Suprafetile loturilor date membrilor pentru cultivare erau la
31 Decemvrie 1909 :
Maxim m hectare
Minimum . . . 1.-
. . 3.-
Cea mai mare asociatle arendare la 31. Decemvrie 1909
1260 membri contract un domeniu al Sta-
tului o de 5000 hectare, pentru care obte
lei 170.720 anual.
au consemnat proprietarilor plata- con-
tractului, ca garantie :
a reproduce de pe Economic& din Sibiu a doua
parte a raportului prezentat de Duca la Congresul din Hamburg.
Vezi No. 4.
www.dacoromanica.ro
 152 ALBINA

In 1907 . . . Lei 425.197,89

1908 . . . 902.488,49
1909 . . . 1.299.417,92
Spre a face fat, angajamentelr, au contractat
prumuturile urmtoare, direct Casa sau prin
termediul bncilor populara:
Rambursate Rest la anului
Anul Imprumuturi an sau
1907 583.876,41 292.073,76 191.803,66 =
1908 1.657.775,56 1.018.785,49 639.990,07 = 38,
1909 1.969.384,95 1.134.610,94 834.774,02 =
Aceste progrese se mai multe cauze. In primul
s'au nscut dintr'o trebuint mod
foarte puternic de aceea de a reduce
arendasilor cari, rnecanizmul vietii noastre agri-
cole, erau mai mult colectori de impozite dect agricultori ve-
ritabili.
In al doilea rscoalele agrare din 1907, legislatorul
a vzut aceste asociatiuni cooperative unul din mijloacele
cele mai eficace apte a mod conflictele
existente marele proprietar ranii cultivatori; de aceea
am lncurajat prin toate mijloacele desvoltarea
La 10 Aprilie 1910 s'a votat o lege prin care domeniile apar-
tinnd Statului la toate de binefacere sau de
educatie national nu vor fi viitor dect la
Obstia este singur : cnd
o anchet prezidat de agentii Casei Centrale s'a dovedit c
ranii din locaIitate sunt absolut imposibilitate de a alctui
o societate durabil. Cum domeniul Statului al
acestor diferite asezminte este considerabil, este usor
de ce avnt au luat dintr'o zi ca
zicem a Increderea ce
acestor cooperitive, din proprietari atunci
nelnereztori ctre ele au imitat exemplul arendat
de asemenea pmnturile acum 4 sau 5
s'au primele cooperative pentru arendarea mo-
aceste erau considerate ca mod
vag un caracter revolutionar. Astzi cei mai fricosi s'au
se spre a o miscare care
unanimi de a o ca trebue
mrturisim din prima proprietarii nu s'au de
crederea ce leau
In toate prtile aceste au
fat la angajamente scrupulos.
meni nu poate mai regret, c
proprietatea In Nu voiu aci asupra organi-
acestor asezminte. Am mai vorbit ele ocazia

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 153

gresului din Cremona. Se tipul ce l-au adoptat

mnia este acela care se arata In sub numele de af-
fitanze divisa.
Membrii cari s cele mai detalii ale
organizatiei pot statutele-tip cari le-am tradus
ocaziune. Tinem de a face cunoscute a-
ceste statute, att mai mult, ct legislatorul a introdus
de curnd niste modificri care conduce aceast
terie.
Printr'o lege votat la 14 Apri lie 1910, obstia a
legislatiunea romn un tip de societate special* care nu intr
nici din tipurile cooperative cunoscute
astzi. Legislatorul s'a inspirat din realitatea lucrurilor. El a con-
siderat societatea ca iesind din ale popula-
i-a dat o consasrare mai mult, s'au
simplifIcat formalittile de constituire s'a Casei
trale puterea spre a aceste societti drumul
progresului. Puterile de cari dispune Casa de
control, dreptul de a numi un agronorn, care conduce exploa-
tarea din punctul de vedere de cte ori este
bitoarea sa-pot exagerate la toti aceia, locuitori
ai civilizatie obisnuiti de a li-
bertatea cea mai singura garantie a progres real.
Dar nu trebue plin
teptare ca in tara initiativele colective ca cele
dividuale au mai toate trebuinth de sfaturi de
min. De aceea a Casei centrale are mai ales un
caracter educativ.
Ceeace noi urmrim primul rnd controlul nostru
este de a face educatiunea a populatiuni rurale, de a
nivelul micei agriculturi, care rudimen-
a face satele mai indeprtate
putin din care nu s'ar
ajunge la un progres economia national*
Agronomul este pentru noi mult un agent de civilizatie
supraveghere considerdm Casa mai mult
ca o mare, dect ca un rigid sever de
control.
Intinderea ce a luat miscarea obstiilor a tins astfel de pro-
potiuni In se poate spune fr exagerare ele formeaz
un factor de primul rang organizatia economicl agricol
a Romniei actuale.
Dac ne am mai mult asupra acestui subiect
avem convingerea ferm form a corporatiunii n'a
luat o astfel de pentru acest motiv
putin merit atentia tuturor cooperatorilor.
I. G. Duca.

www.dacoromanica.ro
 Palatul di
-
a urma )-

www.dacoromanica.ro
 la peste hotare.

partidului romnesc

Foaia din Cernuti statutul de orga-

nizare al partidului national din Bucovina.
cuvintele de introducere ale :

De cnd treste neamul nostru romnesc pe acest

niciodat nu s'a fcut o rndueal aceasta Romni,
n'am fost organizati fel cum ne organizm acuma.
tocmai din pricin nimeni din noi nu e deprins
organizarea sau rndueala aceasta niamul nostru, de aceea
multi se cari nu pot puterea foloasele
acestei e lucru de mirare acesta, cu mai
ct mai aproape de mintea este lucru
cu cap cu rndueal mai trinicie are mai mare-
foloase aduce dect unul fcut ori ce plan cap.
SA numai o Zicem cA oameni au de
din o piatr grea. nu se rnduesc sau nu
organizeazd jurul acelei stnci, nici nu poate s
o din s'ar de mult, chiar
vor ochii cepele, tot nu va nimic
piatra va nemiscat.
Cam s'a cu noi acuma. Stnca cea mare
a a nevoilor noastre obstesti a remas acuma
din ogorul intelenit al binelui nostru obstesc
numai ici colo, pe colturile acestei stnci uriase a
putin iarb verde.si pentru Romnul bucovinean,
colo vai de capul nostru a fost in ziva de azi. Ar prea
s artm din nou toate durerile noastre, cum au
veneticii peste noi, cum ne-au desmostenit din avutul nostru str-
mosesc, cum ne-au la o parte pe lepdturi
omenimei, cum ne-au isgonit limba de prin cum ne-au tinut
ne tin biserica lanturi de grea robie, ne-au pustiit totul
o ceat de lcuste, cum ne-au prefcut din stpni robi
cte altele. Toate acestea s'au dinpricina n'am fost
n'am ne aprm de nenumratele primejdii
ce-au peste noi fiecare din noi a fcut ceea ce 1-a trsnit

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 157

prin ; a mers altul ceala, a zidit, altul a

sipit. De aceea nici putut psl spre bine, ci am dat
in multe. timpul din s'a desteptat in
fletele noastre un dor nebiruit timpuri mai fericite am
a alipi cu incredere de acei brbati luminati ai nea-
mului nostru despre cari ne-am ne vreau binele.
Dm i primul capitol care arat scopul acestei
ganizri :
1. Partidul romn are de scop a prornovh, ca-
drul credintei pentru Austria interesele nationale,
confesionale, culturale economice ale Romnilor bucovineni.
2. privinta partidul vrea pentru limba
romn drepturile ei cuvenite la diregdtorii, viata
obsteasc.
3. privinta confesional cultural el va de pro-
gresul Romnilor bucovineni pe temeiul legii, limbei al obi-
ceiurilor
4. rezerv deplina sa
5. chestiile economice, el programul crestin-social.
Dorirn organizarea se
mai
R.

5tarea alricol a Romniei

la land Octomyrie 1910 st. n.

Sem'Inaturile de lunile precedente s'au des-

voltat bine urma ploilor ce au
a se culege pretutindeni; partea de
sus a s'a terminat de depe ; de jos
se culege a suferit de ploile ce au producandu-i
pe alocuri stricaciuni. Productiunea porumbului, este se
poate de bun cantitativ calitativ partea de sus
centrul vestul de jos este
sau mediocra.
au avut iarb
repede ploile din luna precedenta chiar din aceasta,
vitele au mers necontenit la
Sfeclele de de precum zarzavaturile s'au
desgropat transportat pe la fabrici. S'a depozitarea
pentru
Viile s'au terminat de ; multe podgorii a
descurcatul, pe alocuri chiar ingropatul
la arborii, pomii roditori, dupa bruma
din ultima decada, s'au au mai mare
parte.
(Comunicat de Observatorul meteorologic).

www.dacoromanica.ro
 REVI5TE.
e holerina ?

Publicul citind ziare Basarabia, Rusia

sau alte vecine bntue holera, e grozav
de alarmat cnd de diaree.
In timpul mari, urma mustului,
urma bduturilor reci, inghetatelor, urma mn-
pepenilor, castravetilor, ori a altor fructe, se
poate produce holerina, o ce se
holera, dar care din fericire nu este att de
Bolnavul nu se simte bine, are ieire ca apa,
dar nu cu durere ; are sete ; aceasta este
forma cea a boalei. Alteori boala un
mai gray bolnavul pe diaree, mai
are vrsdturi verzui ; o durere vie, arzdtoare pe tot
tubul digestiv, 'corpul i se rAceste, are crampe
pulpele picioarelor, are
Bolnavul se va pat, va va
face cu de nalbd, de
mac, cu va potolitoare
albuminoas), va pntecele balsam tran-
quil, sau ulei de camforat, va
de (5 pahar cu
de ori zi. Bolnavul - orct e de
boala - se dieta, se
de oboseli, boala din cum e, se poate

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 159

agrav! dar bolnavul singur, nu poate

face deosebire holera adevgrat holerina,
nu se alarmeze, dar s trimeat medic ! Nu
cului -
joac mare rol - pltiti degeaba vizita medi-
bolnavului, mai mult.

5eara.
limba erman )

E pe sear... Ea s te cate,
lucrtorii plata... alte
S'a 'ntunecat, dar, uite ct, o de
nu mai vine tata! Tu, tat i te-arti!
In odita pe
Copii-a dorm Cu ochii
lacrmi curg mamii S'au dus, s'au dus
Din ochii mari de greu munciti!

tare-acuma
Cazi ca un par
mama, la icoan,
Se zadar.

www.dacoromanica.ro
 160 ALBINA

Cnd nu bei:
E pe sear... Si-acum el cas.
lucrtorii plata... Ce vorb ce rs:
Ce vesel ce ba nu,
Mai vine astzi tata! Ei, vin' ps, ps!
Copiii Apoi banii mamii
prag cu dor; 'ntors copii,
In st masa pus, Le-arat'n mna dreapt
Friptura-i in cuptor. Uu pumn de jucrii..

Ce pace se coboar
Pe-al nostru palat,
Pe casa care doarme
Subt cerul instelat!
(Versuri din .Biblioteca

Un
Uu din portul Dundee povest dimineata sotiei sale
visul ce-1 avusese peste noapte. Vzuse patru apropiindu-
se de el, unul dup altul. Cel dinti gras mare, ceilalti
erau grozav de slabi, din urm orb.
Srmanul se auzise zicndu-se
goareci de visezi femeie nu
gseasc deslegarea visului; dar foarte cuminte fu
acestui nou Faraon: Soarecele gras mare, zise el
crciumarul din pe care te duci vezi
att de des la care toti doi slabi ma-
eu, cel orb egti dumneata, tat.
din popor).

www.dacoromanica.ro
 PIELEI LA CAL (1).

ceast se mai filariosa

sau sudori de
Ea nu se observ la toate soiurile de
ci mai mult la caii ungureti,
este produs de un parazit, de vermior
zis filaria hemoragica, despre care nu se
prin ce trece el s sub
pielea calului, dea boala. Probabil
molipsirea cailor viermi, se face tim-
pul iernei sau la Inceputul primverei.
Boala se arat primvara vara, prin ivirea
pe grebdn, pe spete, pe pe coaste chiar pe
alte ale corpului, a mici ridicauri nedure-
roase, a unor broboane, din cari mici ca o
sau mai mari, altele ca o Nu trece
un ceas dela ivirea cnd din ele a
se scurge snge, cnd mai zicem, calul
de snge pe corp, pielea.
scurgerea sngelui, ridicAtura, broboana,
se micoreazd, dispare a vre-o de
a pielei, locul pe unde a eit sngele
proape neputndu-se
Boala o
cursul veri, apare de doud-trei ori la
celai cal.
(1) Articol provocat de o Intrebare preotului R. Smarandescu, ve-
chiu abonat al revistei.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA

Cu apropierea iernei boala dispare cu

sire; toate acestea nu este de mirare de a o
aparnd din la caii cari au ve-
rile anilor urmtori.
In genere animalul se nici un
este bine a se
bicarbonatd Droportie de trei grame
boric la grame de sau
cu creolind, punndu-se la un litru de
linguri de
Un veterinar francez Drouilly,
pentru a viermele ridicaturile
piele, a se astfel : se rade prul pielea
din dreptul broboanei, vrful se observ
un punct de a se deschide,
de a se rupe punctul acela roietic, pentru a se
scurge sngele, se se taie putin broboana
se zrete interiorul ei, cum viermele se
se se pielei.
Popescu
Medic veterinar.

De pe Domeniile Coroanei.

Acum zile, d-I Administrator ai Domeniului

a fost la Dorneniul din jud. Suceava.
Interesndu-se de obiceiu de starea bisericilor, scoalelor
a locuitorilor, d-1 Ion Kalinderu a dispus Adm:nistratia
meniului Coroanei s contribue la zidirea unui nou de
Praie, cum la eldirea unui local de Pri-
mrie comuna DrAceni chiar le execute A
asemenea s se adauge cu cheltueala Domeniului Coroanei,
la din una pentru cealalt pen-
atelier.
A mai druit diferite tablOuri, lar pe multi
i-a ajutat, pe unii pentru snttii, pe altii pentru
a-si face case, pentru a le pierderea ce au suferit din
c s'au furat vitele pe linia Bucovinei.
In a tinut a da incurajare preotilor
torilor spre a-i in munca ce depun pentru sfdtuirea
indrutnarea stenilor pe calea propsirei.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 163

primar.
ne o scurt privire asupra
primar la noi, vom muzica este obiectul care s'a
glijat mai mult. din ce cauz provine
neglijentd. Multi vor zice din cauza ceeace nu
este adevdrat.
Majoritatea nostri sunt muzicanti dau toate
silintele aceast Cu progresele nu
se din se lovesc de un neajuns, care este de
muzical.
Scoalele normale, au posibilitatea de a da buni muzicanti, dar
nu repertoore.
Vor zice acum : de ce nu singuri
cele de care au nevoe, din multele manuale de ?
ttorul ar face acest lucru, dar se lovesc de un neajuns
nume, acela manualele de rnuzic, pe care ar vrea le cum-
pere, sunt prea scumpe, avnd un de 3 cel
zece cntece, din care nu gsesc potrivite pentru a
pe copii dect sau 2, celelalte necorespunznd din
cauze. Din acestea vedern nu le convine
dea un mare pret, pe asemenea crti, din inicul lui
salariu.
Acum vine : care ar fi mijlocul prin care s'ar
prtile, dea un
pertor, un numr ct se poate mai mare de cntece
un mai mic?
Solutia n'o putem deck apelnd la Onor Casa Scoalelor,
a ambele prti, pe
un capabil adune cntecele pentru primar
manual, aranjate pe divizii, tinndu-se in
de desvoltare al copiilor.
acest manual, Casa
vnzndu 1 apoi in cost.
Teodor G.

REDACTIE.
D-le Director,
zilele care avem destule ocazii vedem
ritia o de uncle din izvoare sigure bogate
bine putere de care garanteazd lucruti mari, pe cnd
altele slabe dela menite sfrsitul apa botezului.
Nurnele de popular sau popalare nu le din ele
nu iese ca-i popular In zadar se
el.
Dintre toate acestea, aceea care face o exceptie fericit, aceea care
ce un real serviciu tuturor special populatiei cititoare dela sate,
este aceea ce un modest nume :
este intotdeauna mica care felurite
face mierea dulce; preget, ascultatoare,
este modesta Pentru aceste bune lucruri, noi o pri-
cu drag in o mereu, spre a sta mult
de
Dirigintele din Arge.

www.dacoromanica.ro
 PAGINA CONILOR.
Daba oarba

-
Acum
-0
lui
Baba oarba. .
cor toti copiii.
un joc.

-E ; nu cum o
ciomag. Cel care cade
voi. E Baba oarba
fie e legat la
ochi i se un baston Ceilalti
imprejur. baba atinge bastonul pe unul

din copii, acela apuca de capatut bastonului zice

de patru cinci ori vorba: Vai !, schi-
vocea ca nu.1 cunoasch, baba
oarba cunote vocea, atunci scoatem
dela ochi se face
Sfa.turi
grarta mieHor dupa
cea mai a mieilor
este proaspt ; nu e bun, ame-
stecati fdinoase, cum ar bobul. o prepara-
ce o recomand veterinarii:
de livede . . . 0,08 k.
0,25
sfecle 0,17
0,25
bob 0,34
de . . . 0,17

1,26 k.
RECTIFICARE. In No. trecut la 129 s'a strecurat o gresal de tipar : s'a
trebue se 3-4 kgr. zahr in de kgr.

www.dacoromanica.ro
 PAGINA GLUMEATA.

lubiti florile, dar

- Pove5te -

www.dacoromanica.ro
166 ALBINA

ADMINISTRATIA PESCARIILOR STATULIJI DIN

timpul -15 Noemvrie.

SPECIA
Pretul Pretul maxim Pretul en
gros care pot
vindedetailistii gros

Crap mare, 4 k. in s. 0,90

Ciorto-Crap, 2-4 k. 0,60-0,70 0,75
Ciortan, 0,45-0,50
p. k. 0,55
1
0,35- 0.40 0,50
C 0,25- 0,30 0,20
0,50 0,55
tic. . 0,30-0,40 0,45
0,15-0,30 C
0,35
Babu 0,10- 0,25 0,25
Mr 0,35
0,40
Co sac 0,20-0,25
mare, 2 k. 0,35
s 1,10
k. . .
0,65
mic, p. 0,50
o
k. . 0,50
mare, k. in s. 0,40
mic, . . . 0,15-0,30
Avat 0,40
0,20-0,30 0,40
Subit 0,20-0,25
Biban 0,30
0,15-0,20
0,20
0,10-0,20
Fruuza Plopului .
0,05 z 0,101
Somn pan, s. 0,80
o iarma, 8 k s.
iaprac, k. s. 0,901
0.50 n
Somotei 2 k. 0,35 0,4511
p. 1 0,15
Morun mare, 15 k. 1,10
. 0,80 1,30
Nisetru mare, 6 k. s. 1,20
p. 6 k. 0,80 z
0,90
. 0,70 .
Ceg mare, 2 k. in s. 2,80
pan, 2 k. in s. 2,-
D k. s. 1,80
k. in s. 1,20 1
Icre de morum I. 27,-
25,-
nisetru I. 24,-
22,-
pstrug . 18,-
tescuite calit. I. 21,-
20,- ca
. . 5 lei suta

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 167

Societatea pentru intinde-

invatturii popor,
de
triotice de practic, pentru impiedeca-
prin legiuite, a rspandirii de
publicatii sau cu tendinte contrarii statului ideii na-
rornne.
In acest scop o bibliotec popular, din care au aprut
articala a 20 de bani :
No. 1. de G. - un al
nuastre nationale, colonizarea Dacilor la pentru
din
Foloasele de P. descriere a de azi a
stenilor in asemnare a celor din trile apusene mijloaeele
de indreptare.
No. 3. cheia de povestire
moralA si instructivA.
No. 4. legume, de loan de grdinrie.
No. 5. Medicul partea de I. Felix -- povete practice
No. Avon ce de T. - spicuiri din
Literatura national, eu indemnuri la
No. 7. Medicul poporului, de I. Felix - povete pentru
?strarea
No. 8. Romnci, de I. Victor
explicationi asupra slujbei a picturilor murale din
No. 9. Le - povestire a fap-
telor rsboaielor de Moldovei.
No. 10. Ce se dela un drum lung, de I. Simlonesca-
povestiri de exemple din stenilor din staine, a
losi nostri.
No. 11. Comoara de Mihail Sadoveann-pild despre un
stricat din pricina betiei care, in urma unor
s'a indreptat pe calea cea bun, devenind un gospodar de frunte satul
No. 12. La Rdscruci, de I. Slavici povestire tre-
bue se poarte omul in societate si cum iubeasa pe Dumnezeu.
No. 13. Domnul Tudor din de N.
despre Tudor Vladimirescu.
No. 14. Tara de Aldem-o
economica a RomAniei.
No. 15. de peste de I. statistic.
No. 16. Romanii Dacii, de povestire popularli, desprs
dintre Romani Daci despre alatuirea poporulni
No. 17. Grivita, de N. despre agriculture
gospodria stenilor.
No. 18. Cum ne put em feri de molipsitoare, de Doctoral
-lmuriri folositoare trebuitoare tuturor pentru buns Ingri-
jire pstrare a
No. 19. Superstittnnile ale poporului nostru, de
Cosbue.
No. 20. Ivireanul, de N. Dobrescu-schiti despro viata
care a fost unul din cei mai insemnati, de cari am avut parte In
trecut.
Societatea a urmtoarele tablouri in culori, execntato artistic pa
hrtie cromo:

www.dacoromanica.ro
 NA

Portretul M. S. Regelni
0.50.
Romniel
A. S. R. Principelui Ferdinand . . . 0.50.
, Pincipesei Maria . 0.50.
lui Mare, Domnul . . . 0.50.

Sf. Gheorghe,
publicatiunilor este la C. Sfetea,
pentru cererile de inscriere piata
Sp. Haret, Bucureti, str. Verde. membri, a se
Cotizatia este de putin doi lei pe an, pentru
preoti rurali de cel putin un leu pe an. Fie-care
bru este Indatorat ca, cel an
a se primi Societate cel putin alti primirea sa, fac
membri noi.
In schimb fiecare membru un exemplar din
tablourlle publicate de societate anual.
Comitetul Ion Membru al Academiei Ro-
mane.-Vice-presedinte, mare proprietar, fost senator.-
Administrator C. Haret, Ministru, profesor
sitar. - Secretar, Const. Bann, profesor secundar,
lar. - Membrii : Petre fost inspector
Biserici Autocefale Ortodoxe Administrator al Casei
Director al profesor la Seminarul Central
Normale a
; I. Dimitrescn Procopie, senator,pentru poporului
Primar al Capitalei;
fost Ministru, profesor universitar; Crista
ministrator al Casei coalelor, profesor secundar ; S. Negoescn, fost ad-
universitar.-Censori, Const. inginer de mine;
Ionesca,profesor secundar; Const. Alexandresou, Preotul
institutor.
Membril pltite (urmare).
Turing (Oculna), leu; Gheorghe D. Dumitrescu
Dobre (Ocolna), leu; Tudor St. Puna (Ocolna), (Ocolna), leu;
Ion (Ocolna), leu; Florea D. Diaconu (Ocolna), leu; Gheorghe leu; Cioblu
(Ocolna), leu; Andrei Prscoveanu (Ocolna), leu;
Popescu (Ocolna), Nicolae M. Ro?ca (Ocolna), leu; R.
(Ocolna), leu; C. Gr. Petcu (Ocolna), leu; Constantin N. Neacsu
Puna (Ocolna), leu; Nistor Iscru (Ocolna), T. M.
leu; loan Gr. D. Mihai D. Stan
(Ocolna), leu; Stan (Ocolna),
Dumitru Drguin (Ocolna), leu; Gavril Bata (Ocolna), leu;
Satu (Ocolna), I leu; Stan Gaur (Ocolna), leu; Ion V. S. Cotesleu; Ion V.
leu; (Ocolna)
St. Istrste (Ocolna), leu; Grigorie Calman (Ocolna),
leu; Dumitru Gngioveanu (Ocolna), leu; Constantin Dumitrescu
(Sadova), leu; Dumitru (Sadova),
(Sadava),_Lleu; Constantin St. Ion (Sadova), leu; Haralambie Tutescu
(Ogrin, Plant.), leu; Gheorghe Epure (Ogrin, leu; Gheorghe Bnutoiu
Plant.),
T. (Ocolna), leu; Ion Coco Mare (Ocolna), leu; Dumitru
Gr Sandu (Ocolna), leu; Tudor Oprea
(Ocolna), leu; (Ocolna), leu;
St. (Ocolna), leu; Ion Hristea (Ocolna)
leu; Antonie Nicolae (Ocolna), leu; Gheorghe P.
leu; I. Teodoreanu (Nucet, (Ocolna),
bovita), 4 lei; N. Albu (Nucet, Dmbovita), 4 lei; M. (Nucet, Dm-
2 lei; V. Vasilescu (Nucet,
Dmbovita), 2 lei; Dionisia Fanea (Nucet, Dmbovita),
Popescu (Nucet, 2 lei; Gheorghe
2 lei; 2 lei; Gustav Venejih (Nucet, Dmbovita)
gescu (Bucureti), leu; Nicolae Geor-
Stefnescu (Baloteasca, Dmvovita)
2 lei; Const. I. Dumitrescu (Glmbocata Dmbovita), leu; loan S.
(Glmbocata, Dmbovita), leu; M. Sonereu (Dragoaia,
bovita), 2 lei; Mihail (Bucure$1), leu;
(Va

www.dacoromanica.ro
THE BANK OF ROUMANIA, LIMITED
Capital Lire sterline 300.000 deplin SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE,
viirsat. Sediul Londra. Sucursala Capital in vrsat
aur Lei 2.000.000
Comitetul central : la Londra Fonduri de
compuse din prime
I. Goschen . daune
Vicontele . Idem format din
E. W. H. Barry tal alte rezerve 1.075.812
Robert Hamilton Lang . Total aur Lei 7.052.531.38
Demetre de Frank . . . Panne pltite . . . Lei
. 33.000.000
P. . Paris Vice-prepedinte A.
Ad Vernes general E.
C. A. Stolz contra
Directori : E. E. cediului, a cgrindineio, contra
Censori : loan Demetra lui pierderii valorilor. Asigurrile
loan Ghika Arthar Green. pentru sunt primite in toate
combinatiunile obipnuite : de
social: moarte, supravietuire, zestre
Sediul social palatul Soc. din str.
Londra 7 Creta Winchesterstreet. Doamnei No 12, Bucurepti.
: Plata sf. Gheor- str. No. 4
Agentii in toate orapele din

UNIVER3AL. Recomandat de medici in pentru

adulti de De o eficacitate singurul con-
tra constipagunei, migrenei. Plcut la gust, nu produce
colici n'are efecte rele asupra organismului.
Cel mai economic, 25 Lei 1.50
Rugm a se refuza
stilele cari nu PURGEN inscriptie.
e,
sunt
vor a *BAYER* produc colici.

Str. 15.
special

frumoase durabile preturile cele

mai ieftine.
mare deposit de :

Far5e, 5urpri5e, Aparate

5urprinatoare de
www.dacoromanica.ro
 CREMA, PUDRA
nu se aci din
rimea urmdloarele
-Crema lei 1.50 -Pudr lei Spun lei 1.25
dar in interesul D-v. neveritabile vi s'ar aceste
in mai
sau in
i aci

Crema Pudra se pot fdr de

timp, fapt e stabilit de institutul de Chimie Statului, care
a constatat 2 Septembrie sub No. Pudra
nu contin substante sau de cari
delungald pot Pomada de neintre-
pentru ingrijirea a prului ; Borcan mare lei 250,
mic 1.75- Capilogen de
; Sticla mare lei 3.25, lei 2.50-La
mire restitue pentru oricare din aceste preparate.

xemojerul lean Unul

u
reconstituante ale corpului
Fectosin reste greutatea corpului pofta de
pentru a
tusea cea mai bate anemia, lipsa clorosa,
e preparatul mai dispepsia,
rational pentru a cu Leucorea alba la
succes acute si Neurastenia, Ametelile,
tuse convulsiva birea 2nemoriei, Limfatismul, etc.
emfiseinul este autorizat de Onor.
r etc. Sticla 3.- Consiliul Sanitar Superior recomandat
La Droguerii macii. de eminentii nostrii medici Prof. dr.
Prof. dr. Leonte, Prof. dr. Negel
(Iasi)
- Pretul lei
La Droguerii
-
experientele Indelun-
farmacii.

cele mai rebele

matismului acut, articular durerile i cele
mai tari, mai ales nevralgice, precum ori-ce
provenite din sunt combAtute cu deplin succes
prin intrebuintarea
Pastilelor Jurist
Aprobatede Consihul Sanitar Superior. Pretul unui
Lei o bani. La Droguerii Farmacii.
Inst. de Arte Grafice Carol I. St. Rasidescu.
www.dacoromanica.ro