Sunteți pe pagina 1din 10

Tehnica taierii de primavara la pomii fructi feri

categorii:
09  Ianuarie  2012 -  08:25

Tăierile care se aplică pomilor trebuie să fi e diferenţiate, tratând fi ecare pom şi fi ecare
ramură din ansamblul coroanei separat. Astf el, la pomii care abia au intrat pe rod, la care ramurile
de schelet cresc viguros, este nevoie ca, în cazul când acestea au creşteri anuale mai mari de 50-60
cm, să se scurteze prelungirile cu ¼ din lungimea lor, pentru a favoriza, pe de o parte, noi creşteri
în vârful acestora şi a sti mula, pe de altă parte, garnisirea ramurilor de schelet ti nere cu ramuri
roditoare. 

La scurtarea ramurilor de schelet se ţine seama de subordonarea ramurilor în cadrul


sistemului de ramifi care bilateral-altern introdus la formarea coroanei.
În afară de aceasta, este necesar ca ramurile din coroană care cresc în direcţii nedorite să se
înlăture, pentru că altf el duc la îndesirea coroanei şi devin inuti le.
Cu prilejul tăierilor trebuie, de asemenea, eliminate ramurile uscate, cele rupte şi cele
bolnave. La pomii în plin rod, la care prelungirile ramurilor de schelet pe an ce trece cresc tot mai
puţin, iar spre interiorul coroanei multe din ramurile roditoare, îmbătrânite, încep să se usuce sau
nu mai formează muguri de rod, tăierea diferă de cazul expus mai sus.
Atunci când prelungirile ramurilor de schelet au creşteri anuale de 35-40 cm, ele rămân netăiate.
Când creşterile anuale sunt de 20-25 cm ramurile se scurtează la 1/2 din lungime, iar când
aceste creşteri sunt de 10-15 cm, ramurile se scurtează cu 2/3 din lungime.
Toate ramurile uscate, cele atacate de boli şi de dăunători, cele care se încrucişează şi cele
care sunt plasate defectuos în interiorul coroanei se îndepărtează. Ramurile groase se taie. Tăierile
executate incorect (lăsând cioturi, ruperea scoarţei ş.a.) împiedică vindecarea rănilor. Ramurile
uscate se taie până la lemnul sănătos; în caz contrar rana nu se vindecă .
Ramurile subţiri se taie cu foarfeca, iar cele groase cu ferăstrăul.
Pentru ca scoarţa să nu se desfacă, ramurile se scurtează mai întâi dedesubt şi apoi se taie
complet de sus în jos.
Ca să nu se despice sau să se rupă, ramurile mai groase se taie începând din două părţi.
Toate tăieturile trebuie netezite bine cu un cosor ascuţit; după netezire se ung cu masti c sau
vopsea preparată cu ulei vegetal.
La unele forme de coroană cum sunt fusul subţire, gardul belgian, cordonul orizontal şi
scheletul arcuit se taie mult mai puţin, fructi fi carea se asigură însă prin dirijări ale ramurilor.
De reţinut că în pomicultură foarfeca reprezintă un accesoriu, o unealtă de neînlocuit, de
aceea folosirea ei cere o anumită tehnică. În anumite condiţii se folosesc platf orme mobile pentru
tăiere şi chiar uti laje specializate.  

Urmatorul pas dupa cumpararea si plantarea unui pom este efectuarea de taieri pentru
formarea si dezvoltarea coroanei.
Un pom fructi fer care nu este taiat(tuns), poate sa dea deja rod din anul urmator plantarii.
Ramurile se incovoaie si nu mai cresc sub povara fructelor. Pe masura ce pomul inainteaza in
varsta, recolta este din ce in ce mai slaba. Cu cat atarna mai multe fructe de o ramura, acestea
raman mici si de calitate slaba.
Formarea unei coroane se obti ne in 4-5 ani de la plantarea pomului, prin taieri propriu-zise,
prin scurtari sau suprimari de ramuri sau prin diverse operati i de modifi care a poziti ei de crestere a
ramurilor si lastarilor.
Cu ajutorul foarfecelui, prin taieri vom dirija energia pomului spre ramurile ti nere, astf el
incat ajutam pomul sa isi dezvolte ramifi cati i puternice si sa isi pastreze capacitatea vegetati va.
Dupa formarea coroanei, pomul trebuie ajutat in anii ce urmeaza prin taieri de intreti nere si
taieri de fructi fi care.
Taierea pomilor fructi feri trebuie sa inceapa abia dupa terminarea gerurilor. In principiu, inceputul
lunii marti e este favorabil inceperii lucrarilor de taiere a pomilor. Taierile executate mai devreme
pot slabi rezistenta la gerurile care mai pot surveni.
Pomii care nu au fost supusi taierilor au rezistat mai usor gerurilor decat cei care au
suportat acti uni de taiere inaintea apariti ei acestor geruri.
Tratamente de primăvară la pomi fructi feri, arbu ști și vița de vie

Scris de huni pe 06.04.2011 in categoria Gradinarit, Livada (15 comentarii)


Eti chete: buleti n de averti zare, livada, lucrari actuale, stropiri pomi, tratamente, tratamente
fi tosanitare

Acest material a fost preluat din buleti nul de averti zare nr. 1 din
25.02.2010, de pe pagina ofi cială a direc ției pentru agriculutra in județul Cluj, secțiunea de
prognoza și averti zare , dar poate fi uti l si celor din alte jude țe. În orice caz, vă recomand să
consultați și buleti nele de averti zare pentru jude țul vostru. (huni)
Tratament 1
Pentru combaterea agenti lor patogeni din plantati ile de pomi fructi feri, arbusti si vita de
vie , dupa taierile de rarire, corecti e, rodire, formare a coroanelor in plantati ile ti nere, obligatoriu
se va efectua un tratament cu un produs pe baza de cupru (din hidroxid de cupru sau oxiclorura de
cupru) .
Kocide 2000 – 0,25 % sau Funguran OH WP – 0,2 % sau Champion 50 WP –0,2- 0,3 % sau
Alcupral 50 PU – 0.3 % sau Champ 77 WG -0.2 % sau Zeama Bordeleza ti p, MIF ’- 0.5 % sau alte
produse omologate. Stropirea se face in zilele insorite, fara vant cu temperatura aerului peste 5-6
˚C.
Tratament 2
La toate speciile de pomi, arbusti si vita de vie recomandam folosirea unui insecti cid
omologat pentru combaterea daunatorilor care ierneaza in diferite stadii pe ramuri, pe scoarta si
in crapaturile ei, in solzii mugurilor (larve hibernante, adulti de Psylla pyricola, oua hibernante)
Se foloseste unul din insecti cidele :
Nuprid OIL 004 CE- ı.5 % ; Confi dor OIL 004 CE – 1.5 % ;
Concentrati a folosita : 1,5 % pt. Specia mar (22.5 l/ha in 1500 l apa sau 1.5 l in 100 l apa ,
150 ml /10 l apa )
1.5 % speciile de prun, cires ,cais , piersic (15 l in 1000 l apa / ha sau 1.5 l /100 l apa , 150
ml / 10 l apa )
1.0 % pt. Vita de vie (10 l in 1000 l apa / ha sau dupa necesar : 1 l 100 l apa sau 100 ml / 10
l apa )(Tetranycus urti cae, Partenolecanium corni )
Aceste produse au o dubla acti une: sistemica datorata componentei insecti cide si fi zica de
asfi xiere datorata uleiului. Daunatorii combatuti sunt larve hibernante de Quadrispidiotus
perniciosus, oua de iarna ale paianjenului rosu comun Panonycus ulmi , oua de afi de.
Recomandari de uti lizare :
Intre tratamentul cu substante cuprice si cel cu insecti cid trebuie sa treaca un interval de
minim de 2 – 3 saptamani.
Tratamentul cu insecti cid se aplica la sfarsitul repausului vegetati v – inceputul
dezmuguritului (faza de ”urechiuse de soarece” la speciile de semintoase si de ”buton verde” la
speciile de samburoase)
La speciile de cais si piersi aplicarea tratamentelor – pana la dezmugurire !
Tratament indicat a se face atunci cand temperatura aerului este mai mare de + 4 º
C( Opti ma 10 º C ) si nu sunt conditi i de precipitati i in ti mpul sau dupa aplicarea lui ;
Restricti i de uti lizare:
Confi dor OIL SC 004 nu se amesteca cu zeama bordeleza, polisulfuri, produse ce conti n sulf,
captan. Pentru orice combinati e se face in prealabil un test de compati bilitate fi zico-chimica.
Recomandarea producatorului de Nuprid oil 004 CE :
Pentru soiurile de măr sensibile la făinare, dacă tratamentul cu NUPRID® OIL 004 CE se face
la începutul dezmuguritului, se poate aplica în amestec cu un fungicid sistemic (TOPSIN® 500 SC,
MYSTIC® 250 EC sau BUMPER® 250 CE) pentru prevenirea/ combaterea atacului ti mpuriu de făinare.
Alte asocieri/amestecuri cu alte produse, pentru prevenirea/combaterea ti mpurie şi a altor boli ale
pomilor (cum este focul bacterian (Erwinia amylovora) la meri sau monilioza la cireşi şi pruni), se
pot face dacă există recomandări de specialitate. Nu se va aplica în amestec cu produsele pe bază
de sulf.
Recomandări generale pentru tratamentele fi tosanitare
Citi ti si uti lizati produsele conform recomandarilor de pe ambalaj
Folositi echipament de protecti e (manusi, ochelari, combinezon) la manuirea produselor ppp
(produse de protecti a plantelor)
Clati ti de trei ori recipientele in care au fost produsele de uz fi tosanitar si goliti apa in
pompa. Asa se uti lizeaza intreaga canti tate de produs iar ambalajul devine colectabil pentru
distrugere (SCAPA – SISTEMUL de COLECTARE a AMBALAJELOR de PESTICIDE ) si se reduce mult
riscul pentru sanatate si mediu.
Tratamentele se efectueaza cu mijloace de stropit terestre, prevazute cu sistem de agitare
conti nua a soluti ei in rezervor, pulverizarea sa fi e cat mai fi na, se urmareste o imbaiere cat mai
uniforma a ramurilor si trunchiului fara a siroi soluti a pe sol.
Resturile de soluti i, suspensii, spalaturi rezultate din curatarea echipamentelor de lucru
(pompe, instrumente de masura, recipiente etc.) Vor fi ingropte departe de cursurile de apa,
depozite de furaje
Vor fi respectate cu strictete normele de lucru cu produse de protecti a plantelor, cele de
protecti a mediului, animalelor, familiilor de albine
Alte lucrari, obligatorii in livezii (unele inaintea efectuarii tratamentelor)
Se elimina si se ard toate ramurile si lastarii care prezinta atac de fainare, foc bacterian sau
daunatori Atenti e la rezerva de ciuperci patogene din frunzisul de sub coroana pomilor (strangerea,
ardererea, incorporarea lui in sol)
Ranile mai mari de 2 cm rezultate in urma taierilor se ung cu masti c, ceara de albine sau
chiar vopsea de ulei
Se conti nua araturile pe rand precum si săparea vasului in jurul fi ecarui pom, se aplicarea
ingrasamintelor organice si chimice (fosfor si potasiu) acolo unde nu s-a efectuat aceasta lucrare
in toamna
Combaterea rozatoarelor mici unde se constata prezenta lor. Produse recomandate
BROMAKOL : 25-50 gr/ galerie sau CRITOX – 1 cartus fumigen / galerie acti va .
Daca ti mpul o permite aplicarea erbicidelor peliculare, cu efect rezidual impotriva
semintelor de buruienilor anuale, mono si dicoti ledonate .
Printre primele lucrări din an din grădină sunt cele care implică tăierea pomilor fructi feri. Ca
defi niţie, tăierile sunt operaţii tehnice de dirijare şi tăiere a ramurilor prin care se schimba poziţia
relati vă a ramurilor în coroană şi a mugurilor pe ramură.
Cu riscul de a repeta ce a mai scris Huni legat de acest subiect am să enumăr şi eu scopurile
principale ale tăierilor:
Să se construiască un schelet puternic şi echilibrat, sufi cient ca să susţină producţia, dar să
asigure şi condiţiile de lumină şi aeraţie necesare;
Să se garnisească la maxim posibil întregul schelet cu ramuri roditoare;
Să se menţină prin masuri tehnice o viaţă cât mai lungă a ramurilor roditoare;
Să se asigure o longevitate economică cât mai mare pomului întreg, reînti nerindu-l la
nevoie.
Tăierile se pot clasifi ca în patru grupe şi anume:
1. Tăieri de formare
Se aplică pomilor în perioada de ti nereţe , până la intrarea pe rod şi urmăresc încadrarea
acestora într-o anumită formă de coroană, în concordanţă cu sistemul de cultură sau scopul
urmărit. Trebuie reţinut ca la coroanele cu schelet şi mai ales fără sistem de susţinere, aceste tăieri
trebuie aplicate riguros, renunţând la puţinele fructe – tentante de altf el – ce apar în primii ani,
deoarece în caz contrar la prima producţie serioasă pomii se vor dezbina. Acest ti p de tăiere de
obicei vizează tăierea în ramuri de vârstă de 1-2 ani şi implică dirijări pentru corecţii de unghiuri de
incidenţă şi de ramifi care.
2. Tăieri de rărire şi fructi fi care
Se aplică pomilor pe rod şi urmăresc în principal echilibrarea proceselor de creştere şi rodire
pe tot parcursul vieţii pomului, pentru a obţine producţii mari şi constante an de an. Acest ti p de
tăiere de obicei vizează tăierea în ramuri cu vârstă cuprinsă între 2-3 ani şi implică şi dirijări pentru
corecţii de unghiuri de incidenţă şi de ramifi care.
3. Tăieri de regenerare
Se aplica pomilor afl aţi în perioada de declin sau de diminuare a rodirii şi urmăresc, în
general, prelungirea perioadei de rodire pentru încă câţiva ani. Acest ti p de tăiere vizează tăierea
în ramuri de o vârstă cuprinsă între 6 – 10 ani.
4. Tăieri de corecţie
Sunt specifi ce pomilor netăiaţi sau a celor tăiaţi necorespunzător. Acest ti p de tăiere vizează
tăierea în ramuri de o vârstă cuprinsă între 1 – 8 ani.
Având în vedere că majoritatea citi torilor au pomi pe rod, am să detaliez câteva detalii
legate de tăierea de rărire şi fructi fi care cu promisiunea că în viitorul apropiat am să revin cu
probleme legate de tăierea de formare şi schiţe desenate privind tăierile din primii ani. Dar să
revenim la tăierile noastre…
Unul dintre profesorii mei de pomicultură ne-a spus la ore:
Dacă ipoteti c pui patru pomicultori lângă acelaşi pom, nu rămâne din pom numai ramurile
de schelet şi semischelet, dar acest lucru nu înseamnă că vreunul a tăiat greşit.
Această afi rmaţie este adevărată în cazul în care acei pomicultori se ghidează după aceleaşi
principii şi reguli. Tăierile de rărire şi fructi fi care urmăresc reglarea echilibrului dintre creştere şi
rodire prin normarea încărcăturii de rod, plasarea acesteia la lumină şi forţarea creşterii, apoi
asigurarea rodirii constante an de an prin reînnoirea semischeletului şi a formaţiunilor de rod,
menţinând forma de coroană. Tăierea de rărire şi fructi fi care se execută diferenţiat în funcţie de
vârsta pomului, prezenţa sau absenţa rodului sau a creşterilor, parti cularităţi de creştere şi rodire
pe care le prezintă combinaţia soi – portaltoi. Astf el pomii ti neri se taie cât mai puţin posibil
recurgându-se mai mult la operaţii de dirijare a ramurilor pentru a ajunge într-un ti mp scurt la
volumul maxim de creşteri vegetati ve pe care îl cere forma de coroană. Biologic, problema este
întemeiată, întrucât prin tăieri energice , se epuizează pomul, se forţează noi valuri de creştere,
care întârzie intrarea pe rod. La pomii maturi tăierile de rărire şi fructi fi care vor trebui să răspundă
la următoarele obiecti ve:
Reparti zarea uniformă a semischeletului tânăr de o parte şi de alta şarpantelor (ramurile
groase ce pornesc de pe ax) la 20 – 30 cm şi nu deasupra sau dedesubtul lor;
Apropierea pe cât posibil prin tăieri de reducţie a rodului de şarpante şi subşarpante pentru
îmbunătăţirea condiţiilor de hrană.
Completarea spaţiilor create accidental în urma frângerii ramurilor sub povara rodului sau
din alte cauze;
Aplicarea unor tăieri de reducţie prin care se deschide unghiul de inserţie în partea
superioară a pomului pentru temperarea creşterii şi unor tăieri de transfer pe semischelet ce
reduce unghiul de inserţie (unghiul faţă de verti cală) pentru a sti mula creşterea în partea
inferioară a pomului;
Înlocuirea semischeletului viguros din partea superioară a pomului prin tăieri de plafonare a
creşterii de vigoare slabă pentru a evita formarea aşa numitelor “pălării” în special la coroanele
aplati zate;
Scurtarea severă a semischeletului îmbătrânit, în curs de epuizare.
Asigurarea, prin tăieri de rodire, a unui raport de 3:1 între formaţiunile care prezintă doar
muguri vegetati vi şi formaţiuni care poartă muguri de rod; şi a unui raport de 8:1 între mugurii
vegetati vi şi de rod; sau cca 5-6 muguri de rod pe fi ecare cm2 din suprafaţa secţiunii transversale a
trunchiului.
Pomii la care creşterile sunt slabe iar mugurii de rod sunt în exces se vor tăia sever, pe când
pomii cu creşteri exagerate şi fără rod nu se vor tăia sau se vor tăia foarte slab, urmând ca
normarea producţiei să se facă anul următor.
Să nu uitam nici de faptul că tăierile aplicate în primii ani de viată afectează pomul toată
viţa lui (schelet) şi cele aplicate în ti mpul rodirii afectează cel puţin trei ani de la efectuarea tăierii.
La fel de importantă este menţinerea subordonării pe verti cală a etajelor şi a ramurilor din
cadrul etajelor, dar şi păstrarea echilibrului verti cal şi cel orizontal(fi g.1 şi 2). Unghiurile de
inserţie (faţă de verti cală) ne vor ajuta menţinerea echilibrului între creştere şi fructi fi care (fi g.3).
Cu cât creşte unghiul de la verti cală spre orizontală, cu atât se reduce lungimea creşterilor şi apar
fructele. Avem un echilibru la un unghi de cca 45º, la care avem creşteri anuale şi producţie de
fructe la un nivel echilibrat. Cu cât creşte unghiul spre orizontală se reduce lungimea creşterilor
anuale, se măreşte numărul de fructe şi se reduce dimensiunea lor. Pomul doreşte să facă cât mai
multe fructe (seminţe şi nu pulpă) pentru a se înmulţi (modul natural de înmulţire în fl ora
spontană), iar dacă nu intervenim prin tăiere de normare a rodului, nu vom avea fructe de calitate.
[View with PicLens]

Cu convingerea că am reuşit să răspund la câteva întrebări legat de tăierea pomilor


fructi feri vă urez spor la tăieri şi recolte frumoase. În cazul în care aveţi întrebări suplimentare (şi
presimt că veţi avea ), nu ezitaţi să le puneţi şi vă vom răspunde cât mai repede posibil.
Taierea vitei de vie pe tulpina inalta si semiinalta
taierea vitei de vie, cultura vitei de vie, ochi, intreti nere, taieri, direct 9, taierea vitei,
distanta, cultura, pergola, vedere, tutori, vara, grosimea, plantele
Se practi ca mai multe ti puri de taiere si conducere a vitei de vie: pe tulpina de 70-80 cm
(cultura semiinalta) sau de 1,00-1,20 m, chiar 1,50 m (cultura inalta).
Dintre ti purile de taieri care pot fi practi cate: menti onam cordonul, uni sau bilateral cu
cordite sau speronat (in cepi), Guyot pe tulpina, pergola cu streasina simpla sau dubla, pergola
rati onala etc.
In general, lucrarile de intreti nere aplicate in primii ani de plantare sunt aceleasi ca si in
cazul culturii joase (clasice). Deosebiri apar, in primul rind, in ceea ce priveste taierea de formare si
rodire a butucilor si a mijloacelor de susti nere uti lizate.
Taierea  de formare si de fructi fi care la conducerea inalta
In cazul conducerii pe forme inalte se practi ca mai ales ti pul de taiere Lenz Moser.
Tipul de taiere Lenz-Moser:
Taierile de formare si fructi fi care
Taierile de formare sint asemanatoare celor efectuate la ti pul Cazenave, (in verigi de rod, cu
cordi t e si cepi), cu deosebire ca tulpina va fi proiectata la 1-1,2 m.
Taierea de fructi fi care se practi ca in acelasi mod ca la taierea Cazenave, lasindu-se pe cordoane
verigile de rod formate din cordi t e (4-6 ochi) si cepii de inlocuire, amplasa t i cit mai aproape de
cordon.
Pe forme inalte cu tulpina de 1-1,2 m se pot practi ca si taierile in verigi de rod (coarde de 10-12-14
ochi si cepi de inlocuire), in cordon speronat etc, si in coarde lungi (sistemul de taiere lung) - ca la
taierea Sylvoz, Pergola ra t ionala etc.
In cazul taierilor cu cordoane orizontale (speronat, Cazenave, Lenz-Moser) au fost prezentate
modalita t ile de formare a cordoanelor bilaterale, dar butucii se pot forma si cu un singur cordon,
situa t ie in care lungimea cordonului va fi egala cu distan t a dintre doi butuci invecina t i (1 - 1,20 m).
Prezen t a cordoaneior bilaterale, insa, diminueaza degarnisirea cordoaneior si faciliteaza refacerea
lor.
Taierea de formare si fructi fi care la conducerea semiinalta
La forma de conducere semiinalta, in primii ani trebuie sa se formeze tulpina, de 60-80 cm,
apoi pe ea elementele de rod, sau cordoanele uni sau bilaterale. Durata de formare a butucilor este
de 5-6 ani.
Cordonul speroliat (cu cepi, fi g. 7):

Taierea de formare
La cordonul speronat, (in cepi) elementele de rod sint cepii de rod, amplasati pe cordoane, uni sau
bilaterale.
In anul al II-lea de la plantare se lasa o singura cordita de 3-4 ochi. In vara se aleg 2-3 lastari care
se paliseaza de tutori, restul suprimadu-se.
In anul al III-lea se proiecteaza tulpina, scurtandu-se coarda cea mai viguroasa, dreapta, sub prima
sirma. Restul coardelor se taie. in cazul cind coarda rezervata pentru proiectarea tulpinii are
grosime de peste 8 mm (in diametru) pe o porti une mai lunga decit lungimea necesara formarii
tulpinii, se procedeaza la formarea cordonului, coarda scurti ndu-se fi e la lungimea egala cu 1/2 din
distanta intre butuci sau acolo unde diametrul ei este mai mic de 8 mm.
In anul al IV-lea, din doua coarde cu poziti e superioara se formeaza cele doua cordoane, scurti ndu-
se fi ecare la lungimea egala cu 1/2 din distanta dintre butuci pe rind. in cazul cind in anul anterior
s-a format un cordon, pe acesta se vor scurta coardele la 3 ochi, realizindu-se cepii de rod si se va
forma si cel de-al doilea cordon.
In anul al V-lea se incheie formarea butucilor, lasindu-se pe ambele cordoane cepi de rod de 3 ochi.
Taierea de fructi fi care
In urmatorii ani taierea se face numai in cepi de rod, avind grija ca acesti a sa fi e amplasati cit mai
aproape de cordon pentru a evita degarnisirea cordoanelor.
Taierea Guyot pe semitulpina (fi g. 8):
Taierea de formare
In anul al II-lea de la plantare se lasa o cordita de 5-6 ochi. in vara se aleg 2-3 lastari, cind au 8-10
cm lungime si se paliseaza pe tutore. Restul lastarilor se indeparteaza, ca si copilii de pe lastarii
palisati .
In anul al III-lea de la plantare se proiecteaza tulpina din coarda cea mai de jos, mai viguroasa, si
se taie sub nivelul sirmei. Cu excepti a a 3-4 ochi din virf, restul ochilor de pe tulpina se orbesc sau
in ti mpul verii se suprima lastarii porniti din acesti a.
In anul al IV-lea se formeaza primele verigi pe rod (2). Se aleg 2 coarde din virful tulpinii, cu poziti e
opusa si se scurteaza la 8-10 ochi, fi ecaruia revenin-du-i si cite un cep de 2 ochi. Coardele lasate la
taiere se leaga de prima sirma a spalierului.
In anul al V-lea se incheie in mod obisnuit formarea butucului, lasindu-se 4 verigi de rod, respecti v
4 coarde a 12 ochi, in medie, si 4 cepi a 2-3 ochi. Pentru dirijarea coardelor lasate se recomanda
dublarea primei sine a spalierului.
Taierea de fructi fi care
In fi ecare an se lasa pe butuc cite 4 verigi de rod, rareori mai multe, avind grija ca prin cepii lasati
sa se menti na elemente de rod cit mai aproape de tulpina.
Cordonul Cazenave (fi g. 9):
Taierea de formare
La cordonul Cazenave, elementele de rod sint verigile de rod formate din cordita (4-6 ochi) si cepul
de inlocuire.                                           
In anul al II-lea de la plantare, la taiere se lasa o cordita de 5-6 ochi.
In anul al III-lea de la plantare se proiecteaza tulpina semiinalta, scurti ndu-se sub prima sirma a
spalierului sau se realizeaza si un cordon, daca grosimea coardei depaseste 8 mm (in diametru). Cu
excepti a a doi ochi din virful tulpinii, restul se orbesc, ca si ochii de pe partea inferioara a
cordonului, daca s-a realizat.
In anul al IV-lea se formeaza ele doua -cordoane sau, in cazul cind s-a 'ormat deja un cordon in
anul anterior pe [acesta, coardele se scurteaza la cepi de 2-3 ochi.
In anul al V-lea coardele crescute .din cordoanele proiectate in anul anterior se scurteaza la cepi de
2-3 ochi. in cazul cordonului pe care anul trecut au fost lasati cepi, in acest an se formeaza primele
verigi de rod. De pe fi ecare cep coarda cu poziti e superioara se scurteaza la 4-6 ochi (cordita), iar
cea cu poziti e inferioara la 2-3 ochi (cep).
In anul al Vl-lea se poate considera, incheiata formarea prin lasarea pe ambele cordoane a
corditelor si cepilor de inlocuire.
Taierea de fructi fi care
In fi ecare an, la taiere se ya avea in vedere lasarea elementelor de rod cit mai aproape de nivelul
cordonului si, in masura posibilitati lor, reinti nerirea formati ilor de rod prin cepii lasati direct pe
cordon.
Taierile de formare pot fi reduse cu 1-2 ani, daca plantele sint uniforme ca vigoare, cu cresteri
normale, incit sa fi e tratate toate in mod asemanator. In aceasta situati e, tulpinile - ca si o parte a
cordoanelor - pot fi realizate inca din anul al II-lea, iar in anul al III-lea sa se formeze complet
cordoanele.
In cazul cind se practi ca cultura semi-protejata (musuroind butucii), la baza tulpinilor se
formeaza cite un cep de siguranta de 2 ochi, iar coardele rezultate din acesta se protejeaza
toamna, prin acoperire cu pamint.
Alte arti cole
Ingrijirea vitei de vie in al 2-lea an de la plantare
Se aplica aceleasi lucrari ca in anul I, la care se adauga dezmusuroitul, taierea de formare si
instalarea mijloacelor de susti nere. Dezmusuroitul vitelor se face cind temperatura aerului se
prevede a nu mai scadea sub minus 6-8 grade C...
Erinoza vitei de vie
Erinoza vitei de vie sau basicarea este o consecinta a atacului produs de un paianjen microscopic
Eriophyes viti s. Primavara, paianjenii ies din locurile de...
Antracnoza vitei de vie
Boala este produsa de ciuperca Gleosporium ampelophagum. Sint atacate toate organele aeriene
ale vitei de vie, in special primavara sau la inceputul toamnei...
Fainarea vitei de vie
Boala este produsa de ciuperca Uncinula necator cu forma conidiana Oidium tuckeri, afecti nd toate
organele verzi ale vitei de vie : frunze, lastari, fl ori...
Taierea vitei de vie pe tulpina joasa
In anul al II-lea dupa plantare, in primavara, se taie la 2 cepi a 2-3 ochi, sau la un singur cep - in
cazul vitelor mai puti n viguroase. In anul al III-lea de la plantare se rezerva pe butuc, din
coardele...