222.referat.

ro

Productivitatea factorilor de productie

1. Conceptul de W a factorilor de productie. Randamente globale si factoriale.

W sau randamentul factorilor de productie este data de eficienta combinarii acestora pentru obtinerea maximului de efecte utile cu minimum de resurse (costuri ct mai mici). W se poate defini, n sens larg, ca raport ntre cantitatea de bogatie produsa si cantitatea de resurse absorbite n cursul producerii ei!. W " #$% & raport ntre re'ultatele obtinute si eforturile (#) si efort depuse pentru a le obtine (factori de productie ( utili'ati). )odalitatea de masurare a re'ultatelor* W fi'ica masoara randamentele n natura ale utili'arii factorilor de productie, fiind exprimati n unitati fi'ice (naturale sau conventionale)& W masurata valoric, permite masurarea eficientei n termeni financiari(monetari. %ste larg utili'ata n gestiunea ntreprinderilor moderne& W bruta aprecia'a ansamblul productiei n raport cu factorii de productie care este (sunt) +n ,,,c-.f bsp&utili'at (i). /n acest ca' productia este privita ca o productie finala! deci ca suma a valorilor adaugate de diferitele activitati de productie& W neta care are n vedere eliminarea din productia finala a valorii ac0i'itiilor exterioare si a costului utili'arii capitalului instalat (amortismentele) pentru a ncerca sa autonomi'e'e ceea ce este direct dependent de efortul productiv al firmei anali'ate. 1iteratura de specialitate foloseste doua tipuri consacrate* W globala, care vi'ea'a efectele combinarii tuturor factorilor de productie, masurnd performanta si eficienta de ansamblu a acestora& W partiala a fiecarui factor de productie, care exprima productia obtinuta prin utili'area fiecarui factor de productie consumat (munca, capital etc).

W (randamentul) globala a tuturor factorilor de productie este mai putin utili'ata n anali'a microeconomica de aceea se foloseste cea a fiecarui factor de productie. W partiala a unui factor exprima eficacitatea sau rodnicia cu care acesta poate fi folosit si se pre'inta sub trei forme distincte* a) W totala a unui factor de productie oarecare (3) definita ca fiind cantitatea totala de efect util (productie) care se poate obtine folosind acel factor n conditiile n care valorile tuturor celorlalti factori sunt presupuse constante. (clau'a cacterias paribus!) deci vom avea o functie de productie de tipul* 4 " f (x1, x-,...xn) atunci W totala a primului 5 (x1) va fi* 61 " f(x1, x-,...xn) unde x- ,...xn reflecta valorile constante ale celorlalti factori de productie. b) W medie (W1) a unui factor este expresia raportului dintre marimea productiei (6) si cantitatea (xi) utili'ata din factorul respectiv*

unde i este un indicator folosit pentru factorul de productie. 7cest indicator reflecta cte unitati (fi'ice sau valorice) de efect util (productie) revin la o unitate (fi'ica sau valorica) de efort (factor de productie i)& c) W marginala (Wmi) a unui factor oarecare i de productie repre'inta sporul de productie scontat care se obtine prin utili'area unei unitati suplimentare din factorul i, ceilalti factori ramnnd constanti.

Relatia de calcul va fi medii,

atta timp ct Wmg va fi superioara W

randamentul factorului considerat va fi crescator. 8 astfel de abordare corespunde anali'elor pe termen scurt unde clau'a factorilor constanti functionea'a. Cnd anali'a se face pe termen mediu sau lung, factorii de productie devin variabili si, ca atare, productia este abordata n raport cu variatia simultana a tuturor factorilor de productie. 9e calculea'a influenta factoriala asupra randamentului global al productiei care poate fi* crescator, constant sau descrescator.

5unctia care si pune amprenta n mod semnificativ pe termen mediu si lung, este progresul te0nic. Conclu'ie* n afara randamentelor (productivitatilor) totale, medii si marginale, n teoria macroeconomica moderna o importanta deosebita o are abordarea din perspectiva randamentelor globale si factoriale! unde ne interesea'a consecinta variatiei unui singur factor de productie. (/n continuare este necesara pre'entarea ndeosebi W muncii si randamentul capitalului) diferitelor randamente factoriale&

-. 3mportanta si caile de crestere a productivitatii factorilor de productie.

/n anali'ele macroeconomice W muncii este indicatorul cel mai mult utili'at pentru ca munca este factorul de productie cel mai important al oricarei activitati. W muncii poate fi definita * ( forta productiva a muncii adica capacitatea (posibilitatea) fortei de munca de a crea, ntr(o perioada de timp, un anumit volum de bunuri si de a presta anumite servicii& ( exprima eficienta cu care este consumata munca. %ficienta muncii este identificata cu W muncii ntruct aceasta din urma repre'inta eficienta cu care este c0eltuita munca. Potrivit altor economisti produsul muncii nu este acelasi cu efectul muncii!. %ste formulata si opinia conform careia W muncii se deosebeste de eficienta muncii, c0iar daca efectul muncii nu ar contine aceste elemente nemasurabile. 5aptul ca poate sa creasca W muncii si respectiv volumul de produse, uneori inutile, ar duce la o diminuare a eficientei economice. Privim eficienta nu numai prin efectele utile masurabile ci si implicatiile asupra mediului ncon:urator vom constata ca ea nu raspunde unui criteriu de ba'a al calitatii. )arimea W muncii se masoara fie prin cantitatea si calitatea bunurilor obtinute cu o unitate de munca, fie prin c0eltuiala ce revine, pe o unitate de bun economic. Raportul ntre productie (#) si factorul munca (1) sau ntre munca si productie masoara W medie a muncii (W). W " #$1 & W " 1$#

W marginala a muncii (2m) repre'intaa suplimentul de productie (;#) obtinut ca urmare a utili'arii unei cantitati suplimentare de munca (;1), n conditiile n care ceilalti factori sunt presupusi constanti. 9e exprima prin relatia* Wm " ;#$ ;1 sau ca derivata functiei de productie n raport cu factorul munca Wm " d#$d1 /n activitatea economica, se folosesc diferite modalitati de pre'entare a productiei si a c0eltuielilor de munca& productia se exprima n unitati naturale, natural(conventionale si valorice, iar c0eltuielile de munca se pot exprima n unitati de timp sau numar de salariati. Prin raportarea venitului national la numarul de lucratori se determina W muncii la nivel national si se exprima gradul de utili'are a fortelor economice din punct de vedere national! ()i0ail )anoilecu, 5ortele nationale productive si comertul exterior! %d. stiintifica si %nciclopedica, 1.<=, p..-). W muncii este expresia cea mai cuprin'atoare a complexitatii procesului productie si trebuie nteleasa ca sinte'a a folosirii factorilor de productie. Randamentul capitalului Potrivit relatiei efort$efect, randamentul capitalului se pre'inta ca W sau eficienta a capitalului. Coeficientul capitalului exprima necesarul de capital pentru obtinerea unei unitati de efect. Raportul dintre volumul capitalului utili'at (>) si volumul re'ultatelor obtinute ntr(o perioada data (#) da coeficientul mediu al capitalului (>)* > " >$# Coeficientul marginal al capitalului (>m) se determina prin raportul dintre cresterea capitalului (;>) si cresterea productiei (;#), ntr(un interval de timp* ?m " ;>$;# %ste exprimat sporul de capital necesar pentru obtinerea unei unitati suplimentare de productie, n conditiile n care ceilalti factori sunt presupusi constanti. W medie a capitalului se exprima prin relatia* W? " #$> 9e poate deduce ca W? " 1$>, adica inversul coeficientului capitalului. de

W marginala a capitalului (Wm?) reflecta sporul de productie antrenat de cresterea cu o unitate a capitalului. Wm? " ;#$;> ea exprima inversul coeficientului marginal al capitalului Wm? " 1$> se poate calcula de asemenea randamentul viitor al capitalului ca raport ntre sporul de productie si capital (;#$>). Conclu'ie* din studiul W factorilor de productie retinem ca cea mai importanta este cea a muncii, ntruct cea a capitalului este secundara. /n anali'a factorului natural se tine seama de particularitatile acestuia* dar! al naturii cu un pronuntat caracter limitat fapt ce impune prote:are, conservarea si utili'area lui rationala. 3mportanta si caile cresterii W Repre'inta procesul prin care acelasi volum de munca se concreti'ea'a ntr(o masa mai mare de bunuri si servicii sau invers& aceeasi masa de bunuri se reali'ea'a cu un volum mai mic de munca& 7re un caracter legic care presupune o sc0imbare n factorii de productie, n modul de combinare a lor. 8 cantitate data de munca dobndind forta de a produce o cantitate mai mare de bunuri. W muncii creste si prin obtinerea aceleiasi productii dar de calitate superioara consum de munca constant$produs superior. Cresterea W reflecta tendinta obiectiva de crestere a eficientei muncii omenesti dar apar si disfunctionalitati* inflatie, soma:, etc. W este influentata de* ( factori naturali* conditiile de clima, de fertilitate, adncimea sau bogatia unui 'acamnt etc. ( factori te0nici* nivelul atins de stiinta si te0nica la un moment dat, de te0nologie etc. ( factori economici* nivelul de organi'are a productiei si a muncii, calificarea salariatilor, cointeresarea materiala& ( factori sociali* conditiile de munca si de viata, responsabilitatea, nivelul de cunostinte, :ustitie, legile civile, politica&

( factori psi0ologici* motivatia n munca si satisfactia pe care le ofera aceasta, climatul relatiilor de munca, a vietii de familie, gradul si modul n care sunt satisfacute unele nevoi sociale etc.& ( factori structurali* influenta W muncii prin modificarile ce au loc n structura productiei, a economiei nationale& ( factori care decurg din gradul de integrare a economiei nationale n economia mondiala tipuri de speciali'are te0nica si economica, capacitatea de performanta si competitivitatea productiei pe piata mondiala. /n conditiile progresului te0nico(stiintific contemporan, se modifica modul de combinare a factorilor munca si capital. 7re loc o revolutionare a capitalului te0nic, a resurselor materiale si energetice, se modifica structura factorului munca. Cresterea W pe calea automati'arii flexibile a productiei si a roboticii, de @(, ori mai mare.. nivelul W influentat de nrumarul cadrelor calificate n economie revolutia manageriala Cresterea W muncii are efecte economice si sociale* ( economisirea factorilor de productie consumati& ( reducerea costului productiei& ( cresterea productiei, a competitivitatii bunurilor obtinute& ( cresterea profitului, a salariului nominal si a celui real& ( economisirea timpului de munca si cresterea timpului liber. /n economia moderna distribuirea venitului ca urmare a cresterii W are loc n interiorul ntreprinderii ct si n afara acesteia, n favoarea consumatorului, prin scaderea preturilor. 7legerea comportamentului producatorului din perspectiva alegerii variantei optime are mare importanta pentru sporirea W si a veniturilor. 7ceasta alegere vi'ea'a maximi'area profitului printr(o combinare eficienta a factorilor de productie capabili sa asigure maximi'area efectelor n conditiile minimi'arii eforturilor (costurilor).

Problema de maxim este cea a utili'arii optime a resurselor& consta n gasirea unor nivele care sa maximi'e'e profitul net, respectnd doua serii de conditii* fiecare nivel de activitate sa nu fie negativ si, cresterea resurselor rare sa nu depaseasca disponibilul acestora. @. 1egea randamentelor neproportionale %ste o lege generala* daca o productie oarecare reclama utili'area a doi sau mai multi factori de productie, si daca se adauga progresiv aceeasi do'a la cantitatea folosita dintr(un factor, n timp ce cantitatea altor factori nu se sc0imba, produsul marginal al factorului variabil creste pna la un anumit punct, apoi descreste. Randamentele descrescatoare privesc nu productia totala (#t), ci doar productia marginala a factorului variabil. Ae aceea, aceasta lege este denumita si legea descresterii produsului marginal. 1egea randamentelor neproportionale nu este valabila dect n anumite conditii care vi'ea'a n principal, urmatoarele* a) factorii de productie considerati trebuie sa fie omogeni. Aar, munca si capitalul se pre'inta sub multiple si variate forme& b) legea admite ca se pot adauga unei cantitati constante dintr(un factor, do'e suplimentare dintr(un alt factor. Aar n acest proces daca nu se adauga dect un factor de productie se obtine un produs aditional nul. c) legea nu poate fi repre'entativa dect pentru o stare data a te0nicii. Punctul de plecare este acela de la care se intra n fa'a de randamente descrescatoare, deplasndu(se sau ndepartndu(se n masura n care metoda de productie se perfectionea'a& legea nu este valabila dect pentru o scara de productie data& ea se aplica n ca'ul n care se adauga, la o cantitate fixa a unui anumit factor, unitati succesive ale altui factor variabil. Cnd doi factori cresc n aceeasi proportie apar urmatoarele situatii* a) produsul poate creste n aceeasi proportie& randament constant de scara& se aprecia'a ca exista un

b) produsul poate creste ntr(o proportie mai mare& este randamentul crescator de scara& c) produsul poate creste ntr(o proportie mai mica& se aprecia'a ca este un randament descrescator de scara. 7vanta:ele interne ale scarii sunt acelea care decurg din cresterea dimensiunilor firmei si care pot fi datorate unor cau'e cum sunt*

( speciali'area muncitorilor pentru un volum ridicat de productie& ( utili'area unui capital te0nic mai eficient care este adesea indivi'ibil si care, n consecinta, nu poate fi folosit economic dect pentru nivele de productie ridicate& ( factori te0nologici care dau mai multa eficienta scarii dar si mai multa productie n aceasta situatie cresterea nrumarului de mecanici este mai mica dect a masinilor ac0i'itionate. Pe masura ce firma creste n dimensiuni avanta:ele tind sa se reduca n timp, manifestndu(se pierderi pe scara& ndeosebi cnd dimensiunile cresc considerabil. Conclu'ie* combinarea :udicioasa a factorilor de productie devine o c0eie pentru manageri ea contribuind, alaturi de strategia minimi'arii costurilor, la optimi'area comportamentului producatorilor.

Prin urmare, o functie de productie n care se identifica, de regula, doi factori de productie ( forta de munca (1) si capitalul fix (>), se caracteri'ea'a prin urmatorii indicatori* ( elasticitatea productiei n raport cu forta de munca (%1 "), care este raportul dintre productivitatea diferentiala si cea medie a muncii, si caracteri'ea'a cresterea procentuala a re'ultatului 1a o crestere cu o unitate procentuala a fortei de munca& ( elasticitatea productiei, n raport cu capitalul fix (%> (@), care este raportul dintre eficienta diferentiala si cea medie a capitalului fix, si caracteri'ea'a cresterea procentuala a productiei la cresterea cu o unitate procentuala a capitalului fix& ( norma de substituire a factorilor (r(>,1)), care se defineste prin raportul dintre vite'ele de variatie ale celor doi factori de productie si caracteri'ea'a modul in care acestia se pot substitui unul altuia, n asa fel nct re'ultatul sa ramna acelasi& ( elasticitatea substituirii factorilor de productie (a(>l1)), care se determina ca raport ntre rata diferentiala si cea medie de substituire a factorilor, arata cu cte unitati procentuale se modifica rata de substituire atunci cnd se modifica cu o unitate procentuala n'estrarea te0nica a muncii.

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate