Stimularea ouatului si obtinerea clostilor

Stimularea ouatului si obtinerea clostilor

Topic: Agricultura
In general, productia de oua a gainilor depinde de rasa si de
asigurarea conditiilor de viata.
Alegerea rasei trebuie sa se faca in functie de posibilitatile de
hranire si adapostire pe care le putem asigura pasarilor.
Astfel, rasele mixte, mai ales Rhode Island - cu penele rosii si
creasta dintata - sunt, in general, mai putin pretentioase la
aceste conditii, dar au un consum mai mare de furaje cu
aproximativ 10% si oua mai putine decat gainile din rasa
Leghorn, gaini albe cu creasta dintata, mare.
Alti factori foarte importanti care influenteaza productia de
oua sunt: hranirea, caldura si lumina.
Rezultate cu adevarat eficiente in cresterea pasarilor se obtin
cu nutreturi combinate, care contin toate substantele nutritive
necesare acestora, bine echilibrate

Se recomanda ca nutretul combinat cumparat de la societatile
specializate care il fabrica, eventual prin schimb cu cereale.
Furajele proteice (sroturile, faina de carne si de peste) se pot
inlocui intre ele, in functie de posibilitati, astfel incat sa
asigure cantitati asemanatoare de substante nutritive.
Adaugarea unor surse de saruri minerale in ratie, asa cum
este creta furajera, faina de oase, varul stins, faina de scoici,
care pot inlocui sursele prezentate in tabel, astfel incat sa
asigure 3% calciu si 0,6% fosfor, este absolut necesara
pentru a nu avea oua cu coaja moale, chiar fara coaja.
Acestea insa influenteaza si numarul de oua produse.
Sarea de bunatarie este, de asemenea, necesara, in
proportia prezentata, lipsa ei putand opri productia de oua, iar
excesul peste 1%, in ratie, poate determina intoxicatii.
In concluzie, pentru stimularea ouatului, trebuie ca gainile sa
primeasca in ratie furaje proteice, daca nu cele clasice macar
boabe de leguminoase fierte (soia, fasole, mazare), tarate de
grau, drojdie de bere, furaje minerale si vitamine, care s epot
asigura partial prin folosirea de graunte incoltite (revista
"Fermierul" (vezi nr. 7(29)) sau nutreturi suculente (nutret
verde, radacinoase etc.), 5-10% din ratie, faina de grau de
lucerna, 3-7% din ratie.

Durata zilei lumina influenteaza in mare masura productia de
oua, regula fiind ca in perioada de ouat acestea sa fie in
crestere sau pastrata constant, evitand sa acada.
Pentru stimularea mai accentuata a productiei, desi in mod
natural ziua lumina primavara este in crestere se poate mari
durata de iluminare zilnica a adapostului cu 30 minute pana la
o ora, in fiecare saptamana, dimineata si/sau seara (inainte
de lasarea amurgului), pana ce se ajunge la 12-14 ore
lumina/zi, dupa care regimul se mentine constant.
Acest lucru se realizeaza cu becuri cu incandescenta de 25-
40 W astfel incat sa asigure 3-5 W/m sau cu lampi
fluorescente de 1,5-3 W/m.
Temperatura erului din adapost trebuie sa fie de 13-20C,
gainile suportand destul de bine temperaturi cuprinse intre 10-
30C.
In sistem gospodaresc, intr-un adapost bine construit si
intretinut, iarna se asigura minim 6-8C, daca adapostul este
plin cu pasari (3-5 cap/m.p.), iar pardoseala acoperita de
asternut in grosime de 10-20 cm.
Daca gospodarul doreste ca gainile pe care le creste sa cada
si closti, trebuie sa evite rasele de gaini care se cresc de
obicei in fermele mari de stat, deoarece acestea sunt
selectionate special sa nu cloceasca, pentru a obtine productii
maxime de oua (in timpul clocitului gainile nu oua) fiindca este
mult mai eficient ca ouale sa fie incubate artificial, mai ales in
statii de incubatie de mare capacitate.
Dintre rasele de gaini care clocesc bine se pot mentiona cele
mixte, cum sunt: Rhode Island (nu hibridul Rosso din fermene
de stat), Susex, Orpington, Wyandotte, rasele grele (atentie
gainile prea mari strivesc puii): Cochinchina, Brahma; gainile
comune.

Unele specii de pasari clocesc bine, iar altele nu clocesc
deloc.
Astfel, curcile sunt cele mai bune closti, incuband bine oua de
toate speciile, cu exceptia celor prea mici, pe care le-ar putea
sprge, cum sunt cele de fazan.
Clocesc de mai multe ori pe an, scot foarte bine, mai ales,
puii de gaina, pe care ii ingrijesc bine in cresterea naturala.
Ratele, de regula, nu clocesc, cu exceptia ratelor lesesti, iar
gastele din rasa chineza (Leseasca), clocesc mai slab.
In unele situatii, cand nu se gasesc closti sau se urmareste
obtinerea de pui timpurii, apare necesara fortarea clocitului.
Acest lucru se poate realiza la aproape toate speciile de
pasari domestice insa mai ales la curci si la pasarile adulte
care au produs deja o serie de oua.
Pentru fortare se folosesc cuibare de dimensiuni obisnuite (cu
suprafata de 35x40 cm pentru gaini si 60x60 cm pentru curci),
de forma unei cutii cu capac, care sa permita respiratia
normala a pasarii.
In cuibar se pune un strat de paie atat de gros, incat pasarea
asezata in pozitie de clocit sa ajunga cu spinarea la nivelul
superior al cutiei.
In cuib se pun 4-5 oua la incercare (eventual incalzite la 39-
40C de doua ori pe zi), pe care se aseaza pasarea.
Cutia se acopera cu capac, care nu permite pasarii sa se
ridice, ci o obliga sa stea pe oua.
Pasarea este scoasa de doua ori pe zi cate 10 minute pentru
hranire si adapare, dupa care se aduce inapoi in cuibarul
curatit corespunzator.
Se procedeaza astfel 5-6 zile pana cand se constata ca ouale
de incercare s-au incalzit si ca pasarea isi manifesta dorinta
de a-si continua clocitul.
Din acest moment se reduce grosimea asternutului la normal,
iar capacul se poate scoate.
Daca pasarea cloceste linistit in aceste conditii timp de 24 de
ore, ouale de incercare sepot inlocui cu oua de incubatie.
In acest mod pot fi fortate sa cloceasca si ratele si chiar unii
masculi.