Speciile de plante invazive sunt fie straine, fie native (autohtone).

Potentialul acestora de a ocupa nisa ecologica a altor specii este determinat de conditiile stationale favorabile. Acestea se manifesta prin afectarea unuia sau mai multor factori naturali (abiotici si biotici), schimbare determinata si de modificarea presiunii unora dintre factorii antropici. Impactul ecologic si economic al speciilor invazive se simte de la nivel local la scara globala. Oamenii de stiinta, proprietarii de teren, dar si publicul larg devine tot mai constient de acest fenomen. Invazia ecologica este considerata a doua amenintare grava pentru habitatele naturale sau seminaturale, dupa fragmentarea si pierderea acestora. Proiectul are ca scop inventarierea speciilor vegetale invazive din ariile protejate din vestul Romaniei. Un alt aspect urmarit este elaborarea de mijloace expeditive de evaluare a dinamicii si impactului celor mai frecvente specii asupra covorului vegetal. Cercetarile vor urmari aspecte privind modificarea biodiversitatii, dinamica fitocenozelor afectate de aceste specii, distributia spatiala a speciilor invazive pentru mai multe tipuri de comunitati vegetale. Pentru a spori valoarea teoretica si practica a rezultatelor se vor face interpretari statistice, previziune, simulare a dinamicii si impactului asupra covorului vegetal. Acestea sunt necesare pentru stabilirea masurilor corecte de gestionare a suprafetelor afectate de prezenta speciilor invazive. O astfel de diagnoza poate fi utila pentru stabilirea unor masuri de prevenire a expansiunii acestor specii in comunitatile vegetale. Metodele de evaluare de acest tip ar putea fi utilizate in cazul suprafetelor situate in interiorul unor arii protejate, in zone tampon i in imediata apropiere a acestora, mai ales cand exist pericolul ca una sau mai multe specii invazive sa afecteze habitatul unor specii rare.
Prezentarea proiectului: Importanta studierii speciilor invazive este data de faptul ca problematica acestora este foarte putin studiata in Romania. Studiile de acest tip sunt deosebit de complexe datorita caracterului lor interdisciplinar, astfel fiind necesare cunostinte de ecologie, botanica, fitocenologie, etc. Studiile asupra speciilor invazive fac in prezent obiectul unor noi directii de cercetare care au dus la aparitia unei noi ramuri a ecologiei, si anume ecologia invaziei, in concordanta cu problematica actuala a ecosistemelor, care sufera modificari profunde datorita activitatii directe sau indirecte a omului asupra lor. Chiar daca in multe cazuri schimbarile sunt aproape imperceptibile trebuie sesizat fiecare amanunt deoarece in timp implicatiile sunt de cele mai multe ori dezastruoase, iar rezultatele ireversibile. Pe plan international studiile de acest tip au devenit obisnuite deoarece s-au demonstrat stiintific o serie de aspecte legate de aceste specii, dar cu toate acestea sunt inca insuficiente deoarece impactul speciilor invazive este un fenomen global. Speciile de plante invazive sunt fie straine, fie native (autohtone). Potentialul acestora de a ocupa nisa ecologica a altor specii este determinat de conditiile stationale favorabile. Acestea se manifesta prin afectarea unuia sau mai multor factori naturali (abiotici si biotici), schimbare determinata si de modificarea presiunii unora dintre factorii antropici care pot influenta compozitia floristica unei fitocenoze. Ecosistemele perturbate au un potential de invazibilitate ridicat. Rolul dezechilibrelor din ecosisteme asupra proliferarii speciilor de plante invazive este esential. Dintre factorii naturali care determina dezechilibrul ecosistemelor si care determina cresterea incidentei invaziei, cei mai importanti sunt: eruptiile vulcanice, incendiile, suprapasunatul si

subpasunatul. Toate elementele de perturbare care afecteaza ecosistemele determina aparitia de conditii prielnice pentru dezvoltarea si proliferarea speciilor invazive. Invazia plantelor este dificil de inteles si de controlat, daca procesele si factorii care intervin nu sunt suficient cunoscuti. Aflarea elementelor dominante care determina succesul invaziei la orice scara, si eforturile privind combatea acestora, ar trebui sa ajute la cresterea eficientei controlului acestui fenomen. Prognozarea este relativ usor de realizat, dar in acelasi timp este dificil de demonstrat. Ecologia invaziei este un domeniu tanar si multe din previziunile a priori au fost facute prea recent pentru ca noi sa ne putem da seama de acuratetea lor. Impactul ecologic si economic al speciilor invazive se simte de la nivel local la scara globala. Oamenii de stiinta, si publicul in general devine tot mai constient asupra impactului acestui fenomen. Invazia ecologica estee considerata a doua amenintare serioasa pentru habitatele naturale, dupa fragmentarea si pierderea acestora. Modificarile profunde ale vegetatiei in vestul tarii, si nu numai, au avut loc intr-un interval foarte scurt, astfel, multe dintre studiile de acum patru-cinci decenii nemaifiind actuale deoarece comunitatile vegetale descrise nu mai sunt la fel, iar o serie de specii din acestea au disparut locul acestora fiind luat de altele, unele dintre acestea dovedindu-se invazive, ajungand sa domine in covorul vegetal. Scara de abordare a acestor studii este in concordanta cu conceptul lui PAUCHARD (2002), astfel observatiile se vor realiza la scara locala urmarindu-se arii infestate restranse, respectiv extinderea peticelor mici ocupate cu specii de plante cu caracter invaziv. Unitatile scarii temporale sunt reprezentate de ani, studiul desfasurandu-se pe o perioada de trei ani, dar se are in vedere continuarea acestuia. In primul rand proiectul are in vedere inventarierea speciilor care corespund criteriilor speciilor invazive din partea de vest a tarii. Dintre acestea se vor alege cele care prezinta populatii numeroase in perimetrul unor arii protejate si care datorita acestui fapt pun in pericol biodiversitatea covorului vegetal prin faptul ca inlocuiesc masiv speciile native. Asupra acestora se vor face studii amanuntite privind distributia spatiala, viteza de dispersie in cadrul acelor comunitati de plante, impactul acestora asupra biodiversitatii respectiv se vor realiza prin simulare modele ale acestor aspecte cu ajutorul unor programe statistice si cu ajutorul programului de modelare Scilab. Dinamica distributiei spatiale a speciilor invazive va fi observata cu ajutorul metodei careurilor prin cartografierea proiectiei partii aeriene a acestora pe o suprafata de 1 m2 pentru speciile ierboase cu talie mica, 100 m2 pentru specii arbustive sau ierboase cu talie mare, respectiv 500 m2 pentru speciile de arbori. Pe baza datelor obtinute se va calcula indicele de acoperire (%) cu ajutorul caruia se va determina in timp viteza de dispersie a speciilor studiate. De asemenea, cercetarile vor mai cuprinde relevee de vegetatie si proiectii orizontale si transversale. Deoarece se considera ca o specie invadatoare odata instalata poate facilita invazia altei specii, conform acestei teorii comunitatea vegetala devine mult mai invazibila cand are loc invazia unei specii, astfel crescand posibilitatea sporirii numarului de specii care invadeaza ecosistemul respectiv. Prezenta mai multor specii invazive in aceeasi comunitate vegetala este determinata, conform literaturii de specialitate, de faptul ca biotopul este favorabil pentru mai multe specii. Aceasta ne determina sa realizam in cadrul proiectului si o serie de analize referitoare la calitatea biotopului (sol, clima, altitudine).

Cu ajutorul modelelor si simularilor privind dinamica fiecarei specii studiate in cadrul acestor cercetari, s-ar putea face o diagnosticare expeditiva a covorului vegetal in ceea ce priveste evolutia populatiilor de specii de plante invazive pe termen scurt. O astfel de diagnoza poate fi utila pentru stabilirea unor masuri de prevenire a expansiunii acestor specii in comunitatile vegetale ierboase. Metodele de evaluare de acest tip ar putea fi utilizate si in cazul suprafetelor de pajiste situate in interiorul unor arii protejate, in zone tampon si in imediata apropiere a acestora, mai ales cand exista pericolul ca una sau mai multe specii invazive sa afecteze habitatul unor specii rare. Un exemplu in acest sens este reducerea habitatului specieiTulipa hungarica ssp. undulatifolia (laleaua Cazanelor), specie endemica in Parcul Natural Portile de Fier, datorata speciei invazive Ailanthus altissima originara din China. Astfel, determinarile bazate pe simulare pot sa ajute la luarea masurilor adecvate in timp util, acestea fiind absolut necesare in cadrul lucrarilor de restaurare ecologica. Este important ca mijloacele de evaluare ce se vor obtine sa fie expeditive, usor de folosit, astfel incat ele sa poata fi puse in aplicare si de un personal care nu are inalta calificare in acest domeniu. Expeditivitatea este importanta si datorita faptului ca de multe ori aceste lucrari pot sa aiba loc pe suprafete foarte mari de teren si intr-un timp scurt. Mijloacele de evaluare care se vor obtine se vor pune la dispozitia celor implicati in administrarea ariilor protejate, agentiilor de mediu dar si a autoritatilor locale pentru a putea utiliza informatiile obtinute cu ajutorul acestora in fundamentarea si aplicarea de proiecte de restaurare ecologica. Inventarierea speciilor invazive va putea fi facilitata de faptul ca astfel de cercetari au traditie in Cehia, Slovacia, Germania si astfel avem la dispozitie un bogat material bibliografic in acest sens.

Obiectivele proiectului: Scopul acestei lucrari este sa aduca informatii utile despre fenomenul invaziei speciilor in vestul Romaniei, fiind deja cunoscut ca acesta are implicatie globala, iar studiul speciilor invazive este un domeniu prioritar de cercetare atat pe plan national cat si international. Pentru realizarea cercetarilor au fost stabilite urmatoarele obiective:

inventarierea speciilor cu caracter invaziv din vestul tarii; stabilirea speciilor invazive care sa faca obiectul cercetarilor privind dinamica si influenta asupra vegetatiei din ariile protejate afectate de acestea; realizarea de observatii privind evolutia in timp a gradului de acoperire cu specii invazive a suprafetelor analizate; prelevarea de date privind o serie de factori abiotici climatici (temperatura aerului, precipitatiile, umiditatea relativa a aerului, temperatura solului), edafici (pH, azot, fosfor, potasiu) si orografici (altitudinea) si analiza influentei exercitate de acestia asupra speciilor invazive studiate; determinarea influentei speciilor invazive aspra unor aspecte ecologice (biodiversitate, dominanta) si economice (distributia pe grupe tehnologice a speciilor, valoarea pastorala) ale vegetatiei praticole analizate; elaborarea unei metode expeditive de diagnosticare a starii de invadare a fitocenozelor

care sa ajute la stabilirea unor masuri adecvate de interventie si restaurare ecologica.

Planul de lucru. Obiective si activitati

An

Obiective

Activitati asociate

Grad de realizare Total

2007 2

2008

2009 1

1.1. Deplasari in teren Inventarierea speciilor cu 1.2 Efectuarea de relevee botanice caracter invaziv din vestul tarii 1.3. Efectuarea de proiectii ale speciilor considerate invasive 2.1. Studierea releveelor botanice pentru a alege specii si suprafete de proba Stabilirea speciilor invazive care sa faca obiectul cercetarilor 2.2. Stabilirea speciilor invazive ce privind dinamica si influenta urmeaza a fi analizate din punct de asupra vegetatiei din ariile vedere al dinamicii protejate afectate de acestea 2.3. Corelarea datelor de dinamica a speciilor urmarite cu indicatori ai covorului vegetal 1.1. Deplasari in teren Inventarierea speciilor cu 1.2. Efectuarea de relevee botanice caracter invaziv din vestul tarii 1.3 Efectuarea de proiectii ale speciilor considerate invazive 2.1. Centralizarea datelor referitoare la gradul de acoperire al suprafetei cu Realizarea de observatii privind specii invazive evolutia in timp a gradului de 2.2. Compararea datelor referitoare la acoperire cu specii invazive a speciile invazive cu cele obtinute in suprafetelor analizate anul anterior 2.3. Compararea aspectelor statistice cu cele obtinute in anul anterior de studiu 3.1. Colectarea de date climatice de la Prelevarea de date privind o statiile meteorologice cele mai serie de factori abiotici climatici apropiate de suprafata studiata (temperatura aerului, 3.2. Prelevarea de probe de sol si precipitatiile, umiditatea analiza acestora in laborator si relativa a aerului, temperatura inregistrarea altitudinii la care sunt solului), edafici (pH, azot, situate suprafetele de studiu fosfor, potasiu) si orografici (altitudinea) si analiza influentei 3.3. Asocierea valorilor inregistrate de factorii ecologici cu aspectele analizate exercitate de acestia asupra la speciile invazive si comunitatile speciilor invazive studiate; vegetale afectate de acestea 1.1. Deplasari in teren Inventarierea speciilor cu 1.2. Efectuarea de relevee botanice caracter invaziv din vestul tarii 1.3. Efectuarea de proiectii ale speciilor considerate invazive

Total

Total

Total

Total

Total

2010

2.1. Centralizarea datelor referitoare la gradul de acoperire al suprafetei cu Realizarea de observatii privind specii invazive evolutia in timp a gradului de 2.2. Compararea datelor referitoare la acoperire cu specii invazive a speciile invazive cu cele obtinute in suprafetelor analizate anul anterior 2.3. Compararea aspectelor statistice cu cele obtinute in anul anterior de studiu 3.1. Colectarea de date climatice de la Prelevarea de date privind o statiile meteorologice cele mai serie de factori abiotici climatici apropiate de suprafata studiata (temperatura aerului, 3.2. Prelevarea de probe de sol si precipitatiile, umiditatea analiza acestora in laborator relativa a aerului, temperatura 3.3. Asocierea valorilor inregistrate de solului), edafici (pH, azot, factorii ecologici cu aspectele analizate fosfor, potasiu) si orografici (altitudinea) si analiza influentei la speciile invazive si comunitatile vegetale afectate de acestea si exercitate de acestia asupra compararea cu rezultatele obtinute in speciilor invazive studiate; anul anterior 1.1. Deplasari in teren Inventarierea speciilor cu 1.2. Efectuarea de relevee botanice caracter invaziv din vestul tarii 1.3. Efectuarea de proiectii ale speciilor considerate invazive 2.1. Centralizarea datelor referitoare la Determinarea influentei dinamica speciilor invasive colectate in speciilor invazive aspra unor anii experimentali aspecte ecologice 2.2. Determinarea indicilor de (biodiversitate, dominanta) si biodiversitate si anumiti indici economice (distributia pe grupe economico-furajeri ai vegetatiei tehnologice a speciilor, valoarea praticole analizate pastorala) ale vegetatiei 2.3. Realizarea de calcule si interpretari praticole analizate statistice ale rezultatelor obtinute 3.1. Realizarea de modele si simulari ale interactiunii dintre speciile invazive si factorii de mediu analizati Elaborarea unei metode expeditive de diagnosticare a 3.2. Aplicarea modelelor si simularilor starii de invadare a la speciile studiate pentru a compara fitocenozelor care sa ajute la cele mai bune variante obtinute cu date stabilirea unor masuri adecvate concrete inregistrate de interventie si restaurare 3.3. Stabilirea celei mai eficiente ecologica metode de diagnosticare a starii de invadare a fitocenoyelor si intocmirea raportului final de activitate

Total

Total

Total

Total

Rezultatele proiectului:
- Sinteza 2007 - Sinteza 2008 - Sinteza 2009 - Sinteza 2010

Rspndirea celor mai frecvente specii invazive studiate din vestul Romniei

Judeul Specia Ambrosia artemisiifolia L.*

Timi

Arad

Cara-Severin

Bihor

Timioara, Curtici, Arad, Constantin Chiineu-Cri, ag, Jebel, Zimandu Nou, Daicoviciu, Zerind, Avram Giroc, imand, Ndab, Caransebe, Iancu, Chioda, Sintea Mare, icula, Reia, Ciumeghiu, Voiteg, Vinga, Pecica, Ticvaniu Mare, Salonta, Ghiroda, Zdreni, Felnac, Comorte, Inand, Cefa, Remetea Mare, Vladimirescu, agu, Grdinari, Le, Gepiu, Snandrei, Ndlac Oravia, Nojorid, Clacea, Berzovia, Snmartin, Orioara, Boca, Lupac Oradea, Gelu, Varia, Biharia, Periam, Cenad, Tmeu, Snnicoalau Roiori, Mare, Beba Diosig, Veche, Lovrin, Scuieni, Jimbolia, Cherechiu, Crpini, Tarcea, Cenei, Sclaz, imian, Valea Snmihaiu lui Mihai, Romn, Curtuieti Dinia, Peciu Nou, Banloc, Deta, Denta Monia, Chevereu Mare, Buzia, Sinersig, Sclaz, Beregsu Mare, Dumbrava, Traian Vuia, Topolovu Mare Cotei, Grdinari, Oravia, Comorte, Ticvaniu Mare, Rcdia, Greoni, Mureni, Berzovia, Boca

Dipsacus fullonumL.*

Jamu Mare, Gherman, Liebling, Berini, Tormac, Huzeti, Frdea Pteridium aquilinum(L.) Kuhn * Frdea, Huzeti, Fget, Gladna Montan, Marginea, Curtea, Pietroasa, Poieni, Ndrag, Traian Vuia, Dumbrava, Moneasa, Avram Iancu, Vrfurile, Svrin, Vrdia de Mure, Reia, Pltini, Petronia, Buconia, Brebu, Reia, Boca, Lupac, Ocna de Fier, Cuptoare, Vliug, Brebu Nou, Armeni, Slatina Timi, Vlioara, Turnu Ruieni, Poiana Mrului, Borlova, Caransebe, Ciudanovia, Caraova, Boca, Caransebe, Reia, Soceni, Clnic, Lupac, Bini, Trnova, Pltini, Ezeri, Frliug Semlac, Smpetru Frliug, Tinca, Batr, German, Pecica, Grdinari, Tmada, Felnac, Clugreni, Vrdia, Oorhei, Bodrogu Greoni, Scdat Nou, Arad, Comorte, Fntnele, Naid, Socol, Mndruloc, Bazia, Smbteni, Puli, Belobreca, Radna, Lipova, Pojejena, Odvo, Conop, Moldova Nou, Brzava, Cprua, Moldova Bata, Vrdia de Veche, Mure, Svrin, Coronini, Slciva, ChiineuBerzasca, Cri, Zrand, icula, Cozla Suplacu de Barcu, Aled, inteu, Aueu, Topa de Cri, Borod, Bile Felix, Nucet, tei, Rieni, Vacu, Crpinet

Sarothamnus scoparius (L.) Wimmer*

Frdea, Fget, Gladna Montan, Marginea, Curtea, Pietroasa, Poieni, Ndrag, Traian Vuia, Dumbrava, Timioara, Giarmata, Cenad, Ndlac, Igri, Sacou Turcesc, Comlou Mare, Monia Nou, Albina, Nichidorf, ag, Para, Peciu Nou, Voiteg, Stamora German, Moravia

Amorpha fruticosaL.*

Incu, Zerind, Ailanthus altissima(Mill.) Swingle. Prunus serotinaEhrh. Semlac, Smpetru German, Pecica, Felnac, Clugreni, Bodrogu Nou (Arad), Dubova Platoul Ciucarul Mare (Mehedini) Semlac, Smpetru German, Pecica, Felnac, Clugreni, Bodrogu Nou,

* Speciile cu frecven foarte ridicat n siturile analizate

Management specii invazive Raionament Recoltarea plantelor acvatice n exces este o metod eficient de eliminare a speciilor invazive i este folosit n mod extensiv n alte ri. Practic reprezint singura msur certificat care asigur o reducere a efectivului speciilor care concureaz cu speciile protejate, fr a introduce n mediu compui chimici (ierbicide), a draga sau a drena zonele umede. Prin recoltarea plantelor acvatice n exces, cantitatea de biomas a speciilor invazive i a celor aflate n competiie cu speciile protejate, este redus sub valoarea critic. De asemenea, cantitatea de materie organic se reduce, iar rata de colmatare scade. n acest fel, habitatele protejate ce compun zonele umede sunt meninute pentru o lung perioad de timp, fiind eliminate ameninrile induse de eutrofizare i specii acvatice invazive. Recoltarea plantelor acvatice n exces nu a mai fost folosit pn acum n Romnia. Proiectul i propune s dovedeasc eficiena metodei n contextul socio-economic i ecologic al zonelor umede din lungul Dunrii i nu numai. Sesiunile de recoltare se vor desfura n afara perioadelor de critice ale speciilor protejate (cuibrit, germinare, etc), astfel nct s nu pun n pericol speciile protejate. Implementarea aciunii asigur habitate favorabile pentru iernare i hrnire pentru mai mult de 500 de cormorani mici i habitate pentru alte 12 specii protejate (ex. Aythya nyroca). Replicarea metodei n cadrul altor arii protejate va fi realizat prin diseminarea planului de aciune ctre toi administratorii de SPA-uri coninnd zone umede i ctre administratorii de bazine hidrografice i prin organizarea a dou ieiri n teren avnd ca i scop recoltarea de plante acvatice n exces. n prim faz va fi evaluat modul de operare al utilajului ce recoleaz plante acvatice n exces, pentru a nu pune n pericol specii i habitate de interes comunitar. Astfel se vor stabili limitele de siguran pentru operare. Activitatea include realizarea de investigaii asupra efectelor utilajului de recoltat asupra habitatelor speciilor protejate de amfibieni i reptile i a speciilor de plante. A doua etap a aciunii va consta n derularea de sesiuni de recoltare a plantelor acvatice n exces n scopul reducerii biomasei acvatice pe o suprafa de peste 60 hectare. n cadrul celei de-a treia faze se vor realiza campanii de teren la care vor participa i ali administratori de SPA-uri din cadrul reelei Natura 2000, pentru a promova utilizarea acestui tip de echipament i n cadrul altor arii protejate.

Echipamentul necesar recoltrii de plante acvatice n exces (utilaj de recoltare funcional pe ap, GPS i unitate sonar, remorc, transportor, main de teren, echipament de siguran) va fi achiziionat ca i ntreg i este produs doar la cerere, fiind proiectat pentru a ndeplini nevoile ariei protejate. n cadrul proiectul se va dezvolta i un sistem de detectare rapid a invaziilor acvatice, care s respecte recomandrile SEBI 2010 (Streamlining European 2010 Biodiversity Indicators) i Towards EU strategy on IAS strategy. Plan de aciune

Cartarea batimetric a zonelor umede i stabilirea caracteristicilor hidrologice n scopul determinrii zonei de siguran pentru recoltarea plantelor acvatice n exces (limite, adncimi, structura fundului apei). Cartarea va fi realizat folosind metode cartografice de nalt performan, GPS submetric. Batimetria fundului va fi realizat prin msurtori cu GPSul i sonarul. Cartarea va fi realizata n situ n ROSPA0026 (n special n Balta Nera Dunre, Insula Calinov, zona umed Divici Pojejena, Moldova Nou, Liborajdea, Cozla); Sesiunile de recoltare a plantelor acvatice n exces n arealele Calinov, Divici, Pojejena, uca, Moldova Nou, Liuborajdea. Vor fi realizate 4 sesiuni pentru reducerea cantitii de biomas, n special prin eliminarea speciilor acvatice invazive. Scopul principal este de a elimina speciile acvatice invazive n exces, fr a pune n pericol speciile sau habitatele protejate; Campaniile de teren n vederea recoltrii plantelor acvatice n exces derulate mpreun cu ali administratori de SPA-uri din cadrul reelei Natura 2000. Vor fi realizate dou sesiuni de recoltare n cooperare cu administratori de SPA-uri din lungul cursului Dunrii ce se confrunt cu probleme similare. n timpul fiecrei campanii de teren, administratorii de SPAuri vor fi pregtii prin intermediul experienelor practice demonstrndu-li-se eficiena metodei aplicate pentru a le facilita transferul ei n zonele n care i desfoar activitatea.

Sistemul de avertizare rapid a invaziilor speciilor acvatice (IAS Invasive aquatic species) va cuprinde:

evaluarea IAS specii, fenologie, magnitudinea invaziei, ci de invazie.

Training-ul administratorilor ariei protejate, managerilor de fonduri de pescuit i vntoare, pescarilor profesioniti in vederea detectrii speciilor invazive.

Toolkit pentru identificarea speciilor invazive Pagina web pentru raportarea speciilor