UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ

VETERINARĂ ”ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ

Coordonatori ştiinţifici,
Prof.univ.dr. Eugen ULEA
Asist.univ.dr. Andreea Mihaela FLOREA

Absolvent,
Denisa-Andreea SĂNDULACHE

IAȘI
2019

1
 UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA AGRICULTURĂ

STAREA FITOSANITARĂ A CULTURII DE

FLOAREA SOARELUI CULTIVATĂ ÎN CADRUL
GRUPULUI DE FIRME TCE 3 BRAZI

Coordonatori ştiinţifici,
Prof. univ.dr. Eugen ULEA
Asist.univ.dr. Andreea Mihaela FLOREA
Absolvent,
Denisa-Andreea SĂNDULACHE

IAȘI
2019
2
3
 CUPRINS

LISTA FIGURILOR .......................................................................................................................................... 6

LISTA TABELELOR ........................................................................................................................................ 8
INTRODUCERE ............................................................................................................................................... 9
PARTEA I – Considerații generale .................................................................................................................. 13
CAPITOLUL 1 ................................................................................................................................................ 14
STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND AGENȚII PATOGENI AI FLORII SOARELUI PE
PLAN INTERNAȚIONAL ȘI NAȚIONAL.................................................................................................... 14
1.1 Stadiul actual al cercetărilor privind agenții patogeni din cultura de floarea soarelui la nivel
internațional ................................................................................................................................................. 14
1.2. Stadiul actual al cercetărilor privind agenții patogeni din cultura de floarea soarelui în România ...... 16
CAPITOLUL 2 .............................................................................................................................................. 17
DESCRIEREA PRINCIPALILOR AGENȚI PATOGENI AI CULTURII DE FLOAREA SOARELUI ...... 17
2.1. Mana florii soarelui – Plasmopara helianthi ........................................................................................ 17
2.2. Putregaiul alb al florii soarelui – Sclerotinia sclerotiorum ................................................................... 19
2.3. Putregaiul cenușiu al florii soarelui – Botrytis cinerea ......................................................................... 20
2.4. Pătarea frunzelor de floarea soarelui – Septoria helianthi .................................................................... 21
2.5. Rugina la floarea soarelui – Puccinia helianthi .................................................................................... 22
2.6. Pătarea brună și frângerea tulpinilor de floarea soarelui – Phomopsis helianthi .................................. 24
2.7. Pătarea neagră florii soarelui – Phoma oleracea var. helianthi ............................................................ 24
2.8. Lupoaie – Orobanche sp. ...................................................................................................................... 25
PARTEA a II-a – Contribuții proprii ............................................................................................................... 28
CAPITOLUL 3 ................................................................................................................................................ 29
DESCRIEREA CADRULUI NATURAL AL COMUNEI ZĂNEȘTI ............................................................ 29
3.1. Cadrul natural și așezarea geografică a unității..................................................................................... 29
3.2. Relieful și hidrografia ........................................................................................................................... 30
3.3. Principalele caracteristici ale climei...................................................................................................... 31
3.4. Caracteristicile solului........................................................................................................................... 32
3.5. Vegetația și flora spontană din zonă ..................................................................................................... 33
CAPITOLUL 4 ................................................................................................................................................ 35
DESCRIEREA FERMEI TCE 3 BRAZI ......................................................................................................... 35
4.1 Structura organizatorică a fermei TCE 3 Brazi ...................................................................................... 35
4
 4.2. Structura organizatorică a culturilor din ferma TCE 3 Brazi în anul 2019 și mijloacele de producție
folosite……………………………………………………………………………………………………………………………………………………36
CAPITOLUL 5..................................................................................................................................................... 39
IMPORTANȚA ȘI TEHNOLOGIA CULTURII DE FLOAREA SOARELUI APLICATĂ ÎN CADRUL FERMEI ZĂNEȘTI .... 39
5.1. Importanța culturii de floarea soarelui .................................................................................................. 39
5.2. Tehnologia culturii de floarea soarelui aplicată în cadrul fermei Zănești ............................................. 41
CAPITOLUL 6 ................................................................................................................................................ 43
OBIECTIVELE ȘI METODELE CERCETĂRII ............................................................................................ 43
6.1. Importanța și scopul cercetării .............................................................................................................. 43
6.2. Descrierea materialului biologic de cercetare ....................................................................................... 44
6.3. Eliberarea buletinelor de avertizare ...................................................................................................... 45
CAPITOLUL 7 ................................................................................................................................................ 48
REZULTATE ȘI DISCUȚII ............................................................................................................................ 48
7.1. Rezultate privind avertizarea tratamentelor împotriva agentului patogen Phomopsis helianthi........... 48
7.2. Rezultate privind avertizarea tratamentelor împotriva agentului patogen Phomopsis helianthi și a
dăunătorului Brachycaudus helichrysi ........................................................................................................ 49
7.3. Rezultate privind avertizarea tratamentelor împotriva agenților patogeni Sclerotinia sclerotiorum și
Botrytis cinerea ............................................................................................................................................ 50
7.4. Varianta de tratament abordată în cadrul Grupului de Firme TCE 3 Brazi .......................................... 52
CAPITOLUL 8 ................................................................................................................................................ 54
EFICIENȚA ECONOMICĂ A PROTECȚIEI PLANTELOR LA CULTURA DE FLOAREA SOARELUI
......................................................................................................................................................................... 54
CONCLUZII .................................................................................................................................................... 57
BIBLIOGRAFIE .............................................................................................................................................. 59

5
 LISTA FIGURILOR

Figura 1.2. Ponderea culturii de floarea soarelui în lume...................................................................10

Figura 2.1. Sifonoplast Plasmopara helianthi....................................................................................18

Figura 2.2. Atac la nivelul frunzei......................................................................................................18

Figura 2.3. Plantă atacată....................................................................................................................18

Figura 2.4. Atac de Sclerotinia sclerotiorum......................................................................................19

Figura 2.5. Atac de Sclerotinia sclerotiorum......................................................................................19

Figura 2.6. Apotecii............................................................................................................................20

Figura 2.7. Transmiterea agentului patogen Botrytis cinerea.............................................................21

Figura 2.8. Frunză atacată...................................................................................................................22

Figura 2.9. Rugină la floarea soarelui.................................................................................................23

Figura 2.10. Ciclul de viață al ciupercii Puccinia helianthi...............................................................23

Figura 2.11. Tulpină atacată...............................................................................................................24

Figura 2.12. Atac de Phoma oleracea var. helianthi..........................................................................25

Figura 2.13. Cultură infestată.............................................................................................................26

Figura 2.14. Ciclul de viață al plantei parazite...................................................................................27

Figura 3.1. Poziția comunei Zănești în județul Neamț.......................................................................30

Figura 3.2. Evoluția temperaturii și a precipitațiilor în anul 2018......................................................31

Figura 3.3. Evoluția gradului de nebulozitate în anul 2018...............................................................32

Figura 3.4. Harta solurilor din România.............................................................................................33

6
Figura 3.5. Cichorium inthybus..........................................................................................................34

Figura 3.6. Crataegus monogyna.......................................................................................................34

Figura 4.1. Ferma TCE 3 Brazi..........................................................................................................35

Figura 4.2. Tractor Fendt 313+ Remorca Biso...................................................................................38

Figura 4.3. Tractor Case IH 350.........................................................................................................38

Figura 5.1. Clasamentul producțiilor agricole din România...............................................................39

Figura 5.2. Suprafețele ocupate cu floarea soarelui 2016-2019.........................................................40

Figura 5.3. Sămânță hibridă de floarea soarelui.................................................................................41

Figura 5.4. Lucrare de combatere a bolilor cu JD R4030...................................................................42

Figura 6.1. Caracteristicile hibridului P64LE99.................................................................................44

Figura 6.2. Performanțele de producție ale hibridului........................................................................45

Figura 7.1. Buletin de avertizare din 18 mai 2018.............................................................................49

Figura 7.2. Buletin de avertizare din 28 iunie 2018...........................................................................50

Figura 7.3. Buletin de avertizare din 3 august 2018...........................................................................51

Figura 7.4. Calatidiu infectat cu Sclerotinia sclerotiorum.................................................................51

Figura 7.5. Calatidiu infectat cu Sclerotinia sclerotiorum.................................................................51

7
 LISTA TABELELOR

Tabel 2.1. Produse destinate tratamentului la semințe (Ulea, 2012)..............................................18

Tabel 4.1. Structura organizatorică a culturilor din ferma TCE 3 Brazi, 2019..................................37

Tabel 4.2. Centralizator utilaje TCE 3 Brazi......................................................................................37

Tabel 7.1. Schema de tratamente fitosanitare folosită în cadrul fermei TCE 3 Brazi........................53

Tabel 8.1. Fișa tehnologică a culturii de floarea soarelui...................................................................55

8
 INTRODUCERE

Floarea soarelui (Helianthus annuus L.) este una dintre cele mai importante plante
oleaginoase și este originară din America de Nord,fiind cultivată de indienii americani în actuala
Arizona și New Mexico, în jurul anului 3000 î.Hr. Primele informații despre cultura de floarea
soarelui apar în anul 1588, atunci când colonistul Thomas Hariot, descrie “planta solis” ca fiind o
plantă cultivată între rândurile de porumb și pe care indienii o foloseau la prepararea pâinii și a
supelor. În anul 1510 a fost introdusă pentru prima dată în Europa, în grădina regală din Madrid, iar
în anul 1576 își primește numele științific de la botanistul belgian,Matthias Lobelius.
Floarea-soarelui a câştigat un loc de seamă în agricultura pe glob, după primul război
mondial, datorită avantajelor sale economice de necontestat: producţii mari de ulei pe unitatea de
suprafaţă, un raport favorabil de 3:2 între ulei şi şroturi, uşurinţa de extragere a uleiului şi calitatea
superioară a acestuia din punct de vedere nutritiv, precum şi al stabilităţii şi al principalelor însuşiri
fizice şi chimice (Vrânceanu, 2000). România a fost prima ţară care a introdus în cultură hibrizii de
floarea-soarelui şi încă de la început au fost cultivaţi pe suprafeţe însemnate. Planta se bucură de o
deosebită atenţie, deoarece în afara obținerii uleiului comestibil, aceasta poate fi folosită și în alte
scopuri. Astfel, turtele oleaginoase servesc la fabricarea de halva, iar cojile rezultate în urma
decorticării seminţelor, sunt folosite drept combustibil, ca material de construcţie în plăcile fibro-
lemnoase şi la obţinerea drojdiei furajere, a furfurolului şi a altor produse chimice, în furajarea
animalelor.

9
 Datorită ariei largi de utilizare a florii soarelui, aceasta prezintă un mare interes pentru
fermierii de pretutindeni, întrucât se dorește obținerea de recolte cât mai ridicate și sănătoase, lipsite
de boli și dăunători.

Figura 1.2 Ponderea culturii de floarea soarelui în lume

(http://agrofinanciar.ro)

Calitatea unei recolte de floarea soarelui depinde foarte mult de o multitudine de factori,
printre care amintim: condițiile de mediu dintr-un an agricol, proprietățile fizice și biologice ale
solului, lucrările solului anterioare semănatului, materialul folosit la semănat, lucrările de îngrijire a
culturii, existența unei cantități însemnate de semințe de buruieni în sol, prezența agenților patogeni,
precum și cea a dăunatorilor. Astfel, alegerea semințelor reprezintă cea mai importantă și esențială
etapă pentru a obține o recoltă bună din punct de vedere calitativ și cantitativ.
Practicile agricole pot doar să îmbunătățească potențialul genetic al semințelor semănate
prin respectarea cerințelor agrotehnice cu privire la epoca de semănat, distanța dintre boabe pe rând,
dar și între rânduri,numărul de boabe germinabile/m², asigurarea elemetelor minerale necesare

10
creșterii și dezvoltării plantelor, combaterea buruienilor, a dăunătorilor și bolilor. În cadrul
practicilor agricole, cel mai important lucru este zonarea ecologică a culturilor deoarece contribuie
într-un procent destul de mare la cresterea productiei și obținerea de recolte constante de la un an la
altul, la valorificarea potențialului biologic și productiv al culturilor într-o anumită zonă agricolă.
Având în vedere toate aceste lucruri, se va alege un soi/hibrid valoros, cu rezistență ridicată
la boli și dăunători, la condiții de stres, un soi/hibrid care să respecte cerințele Inspectoratelor pentru
Controlul Calității Semințelor și Materialului Săditor cu privire la puritatea semințelor, germinația,
masa hectolitrică (MH), masa a 1000 de boabe (MMB).
De cele mai multe ori, tratamentele efectuate semințelor se dovedesc a fi insuficiente pentru
a opri atacurile agenților patogeni și dăunătorilor. Din această cauză, vor fi necesare alte tratamente
aplicate în timpul perioadei de vegetație pentru a se reduce din pierderi. Substanțele folosite, dozele
necesare, momentul aplicării tratamentelor se vor stabili cu minuțiozitate în funcție de gradul de
dezvoltare al plantelor, de gravitatea atacului și de condițiile climatice.
Conform studiilor și cercetărilor sale, Kramer N. a ajuns la concluzia că pierderile producţiei
agricole datorită factorilor biologici se apreciază la 35% din valoarea recoltei potenţiale. Valoarea
pagubelor produse de agenţii biotici se repartizează astfel : 13,8 % pierderi provocate de dăunători
animali (insecte şi rozătoare), 11,6% pierderi cauzate de boli (ciuperci, viroze) şi 9,5% pierderi în
urma infestare cu buruieni. Cercetătorul român Nicolae Șarpe arată că pagubele produse de buruieni
la cultura de floarea soarelui sunt de 15-55% din totalul recoltei.
Spectrul de îmburuienare al culturii de floarea soarelui este reprezentat atât de buruieni
monocotiledonate anuale, precum: Echinochloua sp., Setaria sp. și perene: Sorghum halepense, cât
și de buruieni dicotiledonate anuale, dintre care amintim: Chenopodium album, Amaranthus
retroflexus, Xanthium strumarium, Sinapsis arvensis și perene Cirsium arvense.
Principalii dăunători ai florii soarelui sunt: rățișoara(Tanymecus dilaticollis) și viermii
sârmă(Agriotes spp.). Aceștia atacă la inceputul perioadei de vegetație și conduc la pierderea
densității semințelor sau chiar la compromiterea culturii.
Spre deosebire de alte plante, floarea soarelui are o sensibilitate ridicată la atacul agenților
patogeni. Pagubele cele mai însemnate le produc următoarele boli: mana (Plasmopara helianthi),
putregaiul alb(Sclerotinia sclerotiorum), pătarea brună și frângerea tulpinilor (Phomopsis helianthi),
putregaiul cenușiu (Botrytis cinerea), precum și alte boli care apar sporadic și care se manifestă în
special pe frunze (rugina neagră – Puccinia helianthi, pătarea cenușie sau septorioza frunzelor –
Septoria helianthi). Însă, cea mai mare problemă actuală a culturii de floarea soarelui o reprezintă
11
parazitul Orobanche sp. (lupoaie), care poate duce la compromiterea întregii culturi, în cazul unei
infestări puternice. Din anul 2012, agresivitatea parazitului a avut o creștere semnificativă,
dezvoltând noi rase mult mai rezistente și mai primejdioase, realizând pagube pe o suprafață de
200.000 ha. De-a lungul timpului s-au recurs la diferite metode în vederea combaterii atacurilor de
lupoaie, astfel, s-au utilizat practici de control genetic pentru încetinirea și stoparea evoluției și
extinderea raselor de lupoaie, metode biologice, metode fizice, metode chimice, toate acestea
contribuind la diminuarea pagubelor.
Pentru atingerea unui grad ridicat de rentabilitate a culturii și obținerea unei recolte
superioare din punct de vedere calitativ și cantitativ, fermierii vor respecta întocmai cerințele
agrotehnice de cultivare, vor folosi semințe certificate (puritate fizică de minim 85%, germinație de
minim 98%), vor asigura condițiile prielnice pentru creșterea și dezvoltarea armonioasă a plantelor
de floarea soarelui.

12
PARTEA I – Considerații generale

13
 CAPITOLUL 1
STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND AGENȚII
PATOGENI AI FLORII SOARELUI PE PLAN INTERNAȚIONAL ȘI
NAȚIONAL

1.1 Stadiul actual al cercetărilor privind agenții patogeni din cultura de floarea soarelui la
nivel internațional
Ca o știință, patologia plantelor încearcă să ne lărgeasca aria cunoștințelor despre bolile
plantelor. În același timp, aceasta, încearcă să dezvolte metode, echipamente și materiale prin care
pot fi evitate sau controlate bolile plantelor. Din păcate, unele boli nu pot fi controlate, ceea ce face
ca efectele negative ale acestora să se răsfrângă atât asupra populației (compromiterea culturilor din
cauza atacului agenților patogeni pot duce la o creștere însemnată a prețurilor alimentelor, la
producerea de alimente de slabă calitate sau chiar lipsa alimentelor), cât și asupra ecosistemelor prin
eliminarea totală a unor specii de plante.
Încă din cele mai vechi timpuri, în anii în care vremea umedă a favorizat dezvoltarea bolilor
plantelor, cea mai mare parte sau întreaga cultură a fost distrusă și a rezultat foamete, provocând
suferințe enorme și probabil moartea multor oameni și animale. Nu este surpinzător, prin urmare, că
bolile plantelor sunt menționate în unele dintre cele mai vechi scrieri ale lui Homer (menționează
efectele sulfului asupra bolilor plantelor), Democritus, Teophrastus (a observat faptul că bolile
plantelor au fost mult mai frecvente și s-au manifestat mai sever în zonele joase decât pe dealuri) și
în Vechiul Testament.
Istoria descoperirii de fitopatogeni este legată de numele cercetătorului german de renume
Anton de Bari (1831-1888), care a dedicat o parte însemnată a vieții sale în scopul cunoașterii
secretelor acestor microorganisme. Ciuperca Sclerotinia sclerotiorum a primit această denumire de
la Anton de Bari, deja cunoscută de noi. Prin studiile și cercetările sale, omul de știință a dovedit că
ciuperca începe să se dezvolte numai pe țesuturi deteriorate sau moarte ale plantelor, iar apoi, după

14
ce devine mai puternică, afectează părți sănătoase ale corpului. În sucul celular al plantelor atacate
s-a descoperit o substanță otrăvitoare necunoscută, studiile ulterioare arătând că este o toxină a
ciupercilor care a dizolvat pereții celulelor și a produs moartea țesuturilor plantelor. Cercetătorul a
mai arătat faptul că sensibilitatea plantelor la Sclerotinia sclerotiorum diferă în funcție de faza de
vegetație a plantelor, cele tinere fiind mai puțin rezistente la leziunile fungice.
Printre elevii lui Anton de Bari, se numără Mihail Stepanovici Voronin (1838-1903), care a
acordat o atenție deosebită studiilor privind rugina de floarea-soarelui. Cercetătorul rus a studiat cu
răbdare cultivarea floarea-soarelui în centrul răspândirii bolii pentru o lungă perioadă de timp. Ca
urmare a observațiilor și a cunoașterii biologiei agenților patogeni, omul de știință a ajuns la o
concluzie pe care a subliniat-o într-unul din articolele sale din anul 1871 și anume că dezvoltarea
puternică a epidemiei ruginii de floarea-soarelui în sudul Rusiei este datorată faptului că fermierii
au început să cultive această plantă la o scară enormă, hrana paraziților a crescut cantitativ, fermierii
făcând în același timp nimic pentru împidicarea dezvoltării continue a paraziților. În același timp,
omul de știință a remarcat neglijarea ridicată a culturilor oleaginoase, precum și lipsa unei rotații
adecvate a culturilor, astfel, Mihail Voronin a oferit sfaturi practice și recomandări valoroase pentru
prevenirea izbucnirilor necontrolate ale bolilor. El a propus alternarea culturilor în timpul
însămânțării și distrugerea frunzelor, tulpinilor și rădăcinilor rămase peste tot după recoltare.
Oamenii de știință ai Institutului de Cercetare din Ucraina pentru Producția de culturi,
Reproducție și Genetică au luat în studiu consecințele lucrărilor agrotehnice asupra susceptibilității
putregaiului alb la soiuri de floarea-soarelui. Cercetătorii au ajuns la concluzia că, deși vremea
ploioasă favorizează dezvoltarea putregaiului alb, principalul motiv pentru incidența ridicată este
numărul mare de scleroți care s-a acumulat în sol ca rezultat al nerespectării unei tehnologii corecte
de cultivare, fiind evidențiată încă o dată importanța asolamentului în cadrul culturilor.
În 1858 Julius Gotthelf Kühn a publicat primul manual de patologia plantelor, iar Thomas
Jonathan Burill a fost prima persoană care a arătat că bacteriile pot provoca boli ale plantelor.
În Ungaria, în anul 1996 a fost inițiat un studiu la nivel de țară în urma căruia s-au raportat
șase agenți patogeni, printre care Plasmopara halstedii (Bohár & Vajna, 1996). Patogenul a apărut
sporadic și nu a provocat daune grave. Examinarea microscopică a 500 de probe de plante infectate
colectate în mod aleatoriu din 18 locații din regiunea centrală au demonstrat că Plasmopara
halstedii a fost agentul cauzal al bolii care a produs moartea în masă a platelor.
W.E. Sackston a fost unul dintre principalii cercetători ai culturii de floarea soarelui,
studiind și monitorizând continuu agenții patogeni ce produc boli acestei culturi. Acesta
15
menționează în lucrările sale faptul că mana florii soarelui a fost semnalată în Europa în anul 1941,
avănd o răspândire imediată, încât, în 1977 ajunge să fie considerată o boală importanta pentru țările
cultivatoare de floarea soarelui (Sackston, 1981).
Lamarque elaborează în 1985 un ghid de buzunar ce cuprindea aproximativ 100 de imagini
color, facilitând identificarea și recunoașterea bolilor și dăunătorilor la cultura de floarea soarelui.
Modelul lui Lamarque l-au urmat și alți cercetători din Spania (Pereya & Escande,1994) și Rusia
(Kukin, 1980), care, la rândul lor au elaborat ghiduri pentru identificarea ușoară a bolilor.
Maric A. împreună cu colaboratorii, (1988) a elaborat una dintre cele mai valoroase
publicații ce cuprinde informații referitoare la bolile culturii de floarea soarelui, precum și
informații despre dăunători și controlul acestora.

1.2. Stadiul actual al cercetărilor privind agenții patogeni din cultura de floarea soarelui în
România
Principala cauză a pierderilor anuale ale culturilor se datorează acțiunii agenților patogeni și
ai dăunătorilor. Neglijarea de multe ori a măsurilor de prevenire a acestora duc la apariția unor
focare de infecție, efectul fiind unul negativ și anume compromiterea culturii.
Acordarea unei atenții superficiale a cerințelor fitosanitare și a executării lucrărilor
agrotehnice, alături de condițiile pedoclimatice improprii au avut unele consecințe grave asupra
culturilor.
Cercetătorii din țara noastră au acordat o atenție remarcabilă putregaiului alb (Sclerotinia
sclerotiorum), putregaiului cenușiu (Botrytis cinerea), manei florii soarelui (Plasmopara helianthi),
pătării negre a tulpinii (Phoma oleracea var. Helianthi tuberosi).
Rezultatele unor studii au dus la descoperirea câtorva ciuperci patogene noi regăsite în
culturile de floarea soarelui din România: Phomopsis helianthi, Drechslera helianthi și Verticillium
albo-atrum și a demonstrat faptul că bolile sunt intensificate de dozele ridicate de azot administrate
(Iliescu, 1984, 1985). Tot Iliescu a elaborat un articol în care menționează rasa Fundulea, ca rezultat
al studiilor realizate la Phomopsis helianthi. Spre deosebire de alte rase din Europa (rasa
Europeană) și America de Nord (Red River), cea din țara noastră are o virulență mai ridicată.

16
 CAPITOLUL 2
DESCRIEREA PRINCIPALILOR AGENȚI PATOGENI AI CULTURII DE
FLOAREA SOARELUI

2.1. Mana florii soarelui – Plasmopara helianthi

Este produsă de ciuperca Plasmopara helianthi și afectează plantele în toate fazele de
dezvoltare, cu efecte mai negative la plantele tinere. În stadiul incipient, boala atacă frunzele de la
baza plantei, care rămân mici și prezintă pete gălbui pe suprafața superioară a limbului care se
extind de la pețiol spre vârf, pâna cuprinde tot limbul frunzei. Pe fața inferioară a frunzelor, se
formează o pâslă miceliană de culoare albă, inflorescențele rămân mici de 2-3 cm diametru și nu
mai înfloresc, iar în final plantele se ofilesc și spre sfârșitul lunii iulie se usucă complet. La plantele
mature, boala se prezintă sub forma unor pete galbene-untdelemnii situate de-a lungul nervurii
principale. Aceste zone se vor brunifica, iar pe fața inferioară va apărea un puf alb reprezentat de
miceliul ciupercii. Calatidiile vor fi mici, înfloresc, fructifică, în schimb, achenele vor fi infectate cu
agentul patogen.
Aparatul vegetativ al ciupercii este un sifonoplast ciupercii este hialin, care se dezvoltă
în spațiile intercelulare și emite haustori de formă sferică, ce pătrund în celule. Perioada de
incubație este în strânsă dependență cu temperatura. Ciuperca este transmisă de la un an la altul prin
intermediul oosporilor aflați în resturile vegetale de pe sol și prin miceliul parazit al achenelor
infectate. Zoosporangii vehiculați de ploaie și vânt produc infecții secundare.
Având în vedere faptul că principala cale de transmitere a bolii este cea prin semințe, trebuie
acordată o atenție deosebită provenienței semințelor. Acestea vor fi alese din loturi semincere unde
boala nu a fost prezentă. Pe tarlalele unde a fost remarcată prezența agentului patogen se va reveni
cu floarea soarelui în cultură după o perioadă de 7-8 ani. Cultivarea de soiuri și hibrizi rezistenți s-a
dovedit a fi cea mai eficientă modalitate de combatere, dar și tratarea semințelor.

17
 Figura 2.1 Sifonoplast
(http://web2.mendelu.cz)

Tabel 2.1
Produse destinate tratamentelor la semințe (Ulea, 2012)
Nr. crt Denumire produs Doza recomandată Unitate de
măsură

1 Ostenal MT 75 PUS 4 kg/t săm.

2 Galben Super SD 4 kg/t săm.

3 Apron 35 SD 4 kg/t săm.

4 Apron XL 350 ES 3 l/t săm.

5 Galben 35 SD 4 kg/t săm.

Figura 2.2 Atac la nivelul frunzei Figura 2.3 Plantă atacată

(www.botanistii.ro) (http://old.botany.upol.cz)

18
2.2. Putregaiul alb al florii soarelui – Sclerotinia sclerotiorum
Boala se manifestă în toate stadiile de dezvoltare (chiar și în stadiul de cotiledoane), având
un impact mai mare în condiții de umiditate ridicată. Primele simptome apar pe axul hipocotil sub
forma unor pete galben-brune ce pot înconjura tulpina formând un manșon, iar în acest caz, planta
se frânge și piere. Când plantele ating 90-100 cm înălțime, la nivelul coletului se formează un inel
de mucegai abundent, sub care țesuturile sunt putrezite și se usucă. Din cauza umidității ridicate,
după formarea calatidiilor, pe suprafața acestora pot apărea pete de decolorare, urmate de
brunificarea acestora, putrezirea și uscarea țesuturilor. Între rândurile de achene apar scleroți sub
formă de rețea, proveniți din miceliul alb al ciupercii. Achenele prezintă o coajă decolorată și crapă
foarte ușor, miezul având o culoare brună și gust neplăcut. În urma căderii achenelor, calatidiul va
rămâne doar cu fasciculele conducătoare și va avea un aspect parazitar de tip “mătură”. Ca și plante
gazdă, avem legumele rădăcinoase, tuberculifere și bulbifere.

Figura 2.4 , Figura 2.5 Atac de Sclerotinia Sclerotiorum

(original)
Talul ciupercii este puternic ramificat, poate avea nutriție saprofită sau parazită. Acesta
produce în vasele conducătoare ale plantei o traheomicoză, ce duce la vestejiri totale. În urma
deshidratării miceliului apar scleroți de culoare neagră, pe tulpini, pe calatidii și în măduva acestora.
Formațiunile sclerotice de pe suprafața tulpinilor și a calatidiilor vor constitui surse de infecție în
anul următor, rezistând în sol timp de 6-8 ani.
În următorul an, scleroții rămași în sol vor da naștere unor apotecii cenușii, de forma unei
pâlnii, având diametrul cuprins între 4 și 8 mm, pe suprafața cărora se găsește un strat de asce cu

19
ascospori. La temperaturi de 25̊ C, ascosporii germinează și provoacă infecții într-un interval de 4
ore din momentul contactului cu planta. Viabilitatea ascosporilor este redusă la temperaturi mai
mici de 20̊ C.

Figura 2.6 Apotecii

(www.apsnet.org)

2.3. Putregaiul cenușiu al florii soarelui – Botrytis cinerea

Boala mai este denumită și putregaiul calatidiilor, deoarece parazitează doar calatidiile, pe
partea inferioară a acestora, unde provoacă apariția unor pete bine delimitate, de culoarea brună, în
dreptul cărora, pe țesuturile putrezite și moi se dezvoltă o eflorescență cenușie-verzuie. Achenele
sunt și ele acoperite de miceliul ciupercii, iar între acestea apar scleroți negri de dimensiuni reduse.
Semințele își pierd capacitatea de germinație, sunt șiștave și au gust amar.
Talul filamentos al ciupercii este puternic ramificat, având conținutul celulelor granulat.
Extinderea miceliului are loc la nivel intercelular, în vasele conducătoare ale țesuturilor atacate.
Ciuperca secretă enzime ce dizolvă substanțele care alcătuiesc pereții celulari (celuloză, lignină).
Conidioforii agentului patogen se prezintă sub forma unei eflorescențe, de culoare brună și de o
grosime ce se micșorează de la bază spre vârf. Conidiile grupate într-o formațiune de tip ciorchine
susținute de hifele sporifere, vor constitui o sursă de infecție în următorul an.
Vântul, ploaia sau insectele asigură transmiterea agentului patogen la plante, care se
desfășoară prin intermediul conidiilor, care prin germinație formează un miceliu ce pătrunde cu
ușurință prin țesuturile parazitate.
Pentru combatere se recomandă respectarea viguroasă a elementelor ce țin de protecția
culturii.

20
 Figura 2.7 Transmiterea agentului patogen Botrytis cinerea
(www.nicks.com.au)

2.4. Pătarea frunzelor de floarea soarelui – Septoria helianthi

Ciuperca ataca cotiledoanele și frunzele pe tot parcursul perioadei de vegetatie a plantei. La
nivelul cotiledoanelor se observă pete mici de decolorare, circulare, cu margini bine delimitate, care
cu timpul capătă o culoare brun închisă, avand o margie bine delimitata, Frunzele prezintă pete de
decolorare circulare sau colțuroase, se brunifică, devin sfărâmicioase, iar cele puternic atacate se
usucă în întregime și atârnă de la nivelul tulpinii. Pe fața inferioară a frunzelor, în dreptul petelor
necrozate se vor putea observa câteva puncte mici de culoare neagră, ce reprezintă picnosporii
ciupercii.
În spațiile dintre celule, talul ciupercii formează picnidii sferice, prin porii cărora vor fi eliminați un
număr mare de picnospori hialini și multicelulari. Picnosporii rămași pe picnidiile aflate pe resturile
vegetale de pe suprafața solului vor reprezenta surse de infecție pentru anii următori. Temperaturile

21
ridicate (24-27°C) și ploaia frecventă (apă liberă sau rouă) alternate cu perioade secetoase
favorizează sporularea ciupercilor.

Figura 2.8 Frunză atacată

(www.glissando.ro)
Măsurile de prevenire și combatere încep cu tratarea corespunzătoare a semințelor,
respectarea rotației culturilor, tratamente foliare în vegetație, strângerea și distrugerea resturilor
vegetale.

2.5. Rugina la floarea soarelui – Puccinia helianthi

Ciuperca își face apariția primavara devreme, fie pe frunze, fie pe cotiledoane, unde apar
pete mici, circulare, gălbui-portocalii. Acest stadiul al bolii nu este păgubitor, deoarece boala poate
trece neobservată. În lunile de vară-toamnă, pe fața inferioară a frunzelor apar pustule mici,
prăfoase, cu aspect pulverulent, de culoare brun-cafenie. Frunzele se ofilesc și se usucă prematur.

22
 Figura 2.9 Rugină la floarea soarelui
(www.researchgate.net)

Puccinia helianthi este o ciupercă macrociclică și autoică, iar aparatul său vegetative este un
tal filamentos de culoare gălbuie. Talul filamentos al ciupercii se hrănește prin intermediul
haustorilor trimiși în celule. La nivelul frunzelor tinere apar ecidii cu eciospori și picnidii cu
picnospori. Uredosporii de culoare galben-brună se dezvoltă pe fața inferioară a frunzelor, mai exact
în pustulele existente. În primăvară, din teliospori vor germina epibazidii cu bazidiospori hialini, de
dimensiuni reduse. Acești teliospori au o rezistență ridicată la temperaturile scăzute, asigurând,
astfel transmiterea ciupercii în următorii ani. Cultivarea soiurilor și hibrizilor rezistenți, tratarea
semințelor, asolamentul și asigurarea condițiilor optime de creștere și dezvoltare pot preveni
atacurile.

Figura 2.10 Ciclul de viață al ciupercii Puccinia helianthi

(https://bladmineerders.nl)
23
2.6. Pătarea brună și frângerea tulpinilor de floarea soarelui – Phomopsis helianthi
Sunt atacate în special tulpinile, frunzele, mai rar calatidiile. Organele atacate prezintă pete
brune, cu margini difuze, care se extind pe suprafața limbului. Pe tulpini, de cele mai multe ori pe
partea inferioară, în jurul punctului de inserție al pețiolului frunzelor se dezvoltă pete brune de până
la 20 cm lungime si 3 cm lățime. Extinzându-se, petele pot înconjura tulpina, iar în dreptul
țesuturilor afectate, acestea putrezesc, slăbind rezistența tulpinii care se frânge. Pe suprafața
țesuturilor afectate apar numeroase puncte mici și brune, reprezentând fructificațiile ciupercii.

Figura 2.11 Tulpină atacată

(original)
Agentul patogen este reprezentat de un tal filamentos cu o capacitate ridicată de creștere și
dezvoltare. Pe țesuturile infectate de culoare brună se dezvoltă picnidii cu picnospori ce sunt
eliberați pe vreme cu umiditate mare. Pe sol, în resturile vegetale se găsesc micelii saprofite cu
peritecii ce prezintă asce, care urmează a fi eliminate în primăvară, asigurând persistența ciupercii
de la un an la altul.
În scopul prevenirii și combaterii, se iau măsuri în ceea ce privește agrotehnica aplicată,
distrugerea resturilor vegetale, respectarea rotației culturilor și combaterea pe cale chimică.

2.7. Pătarea neagră florii soarelui – Phoma oleracea var. helianthi

Atacul se prezintă pe părţile aeriene ale florii soarelui, începând cu zonele tulpinii din
apropierea inserţiei frunzelor. La locul de prindere al peţiolului, pe vreme umedă, se acumulează
cantități de apă, ce provoacă apariția unei pete brune, în dreptul căreia ţesuturile crapă şi se

24
suberifică. La nivelul calatidiilor, țesuturile se înmoaie şi putrezesc, inflorescenţa devenind
sfărâmicioasă, cu un număr redus de achene seci şi şistave.

Figura 2.12 Atac de Phoma oleracea var. helianthi

(original)
Aparatul vegetativ al agentului patogen Phoma oleracea var. helianthi este un tal filamentos
ramificat, cu un conţinut celular granulat şi cu răspândire intercelulară. Fructificaţiile ciupercii sunt
reprezentate de picnidii de culoare brună-neagră, formă circulară, care pe timp ploios dezvoltă și
elimină o cantitate însemnată de picnospori hialini, unicelulari. Acești picnospori emit un filament
de infecţie lung de 2 mm care pătrunde în mod activ în ţesuturile plantei. Transmiterea ciupercii de
la un an la altul se realizează prin intermediul picnosporilor rămaşi în picnidiile din resturile
vegetale. În primăvara urmatoare, picnosporii pot produce infecţii direct pe embrionul seminţei
proaspăt germinate, producând moartea plantelor.

2.8. Lupoaie – Orobanche sp.

Este o fanerogamă anuală sau perenă din familia Orobanchaceae, lipisită de pigment
clorofilian și incapabilă de a sintetiza substanțele organice necesare dezvoltării și creșterii.

25
 Din aceste motive, Orobanche sp. aparține de categoria plantelor total parazite
(holoparazite). Rasele mai agresive au evoluat, în special în jurul Mării Negre, reprezentând o
amenințare substanțială în Europa, în special în țările din jurul Mării Negre și în Spania (Molinero-
Ruiz, 2013).
Orobanche cumana are un efect negativ asupra dezvoltării florii soarelui. Plantele infectate
sunt mai mici, diametrul capitulului de floarea soarelui este redus și se observă până la 80% din
pierderile de randament (Alcántara, 2006; Duca, 2015).

Figura 2.13 Cultură infestată

(https://water4use.uni-hohenheim.de)

În timpul germinației, semințele de lupoaie dezvoltă un filament subțire care se atașează de

rădăcinile florii soarelui, prin care se stabilește contactul cu vasele conducătoare. După o bună
perioadă de parazitare, la suprafața solului apare tulpina floriferă ce prezintă frunze sub forma unor
solzi. Este bine cunoscut faptul că semințele de Orobanche germinează doar în prezența rădăcinilor
florii soarelui, în soluri cu pH neutru sau ușor acid, fapt pentru care în cadrul metodelor de
combatere se practică împrăștierea pe sol a resturilor vegetale, plantulele tinere neavând ce parazita,
vor muri.

26
Figura 2.14 Ciclul de viață al plantei parazite
(www.frontiersin.org)

27
PARTEA a II-a – Contribuții proprii

28
 CAPITOLUL 3
DESCRIEREA CADRULUI NATURAL AL COMUNEI ZĂNEȘTI

3.1. Cadrul natural și așezarea geografică a unității

Ferma TCE 3 Brazi se află pe teritoriul comunei Zănești, situată în partea de Nord - Est a
țării. Comuna Zănești este amplasată în sudul județului Neamț, la punctul de intersecție a paralelei
46 grade și 50 minute latitudine nordică cu meridianul de 26 grade și 35 minute longitudine estică.
Localitatea se află în partea centrală a depresiunii Cracău-Bistrița, fiind amplasată în aval de
confluența celor două râuri.
Comuna Zănești este alcătuită din satul Zănești și satul Traian, fiind situate la 5 km de orașul
Roznov, la 16 km de Buhuși și la 20 km de Piatra Neamț.
Limitele teritoriale ale comunei sunt următoarele:
 La N-V se află râul Cracău și o linie convențională ce se continuă spre nord și reprezintă
granița cu orașul Roznov.
 La N-E și E se află granița cu localitatea Mărgineni, limita fiind dată de linia dealului
Nedeia.
 La Sud, granița cu localitatea Podoleni, care începe cu valea Colacului până la albia
minoră a râului Bistrița.
 La S-V, se află râul Bistrița, limita dintre localitățile Zănești și Borlești.

29
 Figura 3.1 Poziția comunei Zănești în județul Neamț
(https://ro.wikipedia.org)

3.2. Relieful și hidrografia

Comunei Zănești îi sunt caracteristice formele de relief acumulative, aflate în lunca Bistriței,
cu înălțimi ce variază între 300-1000 metri. Terasa de 0,5-1 m prezintă numeroase grinduri cuprinse
între brațele râului, fiind alcătuite din prundișuri și nisipuri ce fac parte din albia majoră a Bistriței.
Pe terasa de 1-2 m apar trepte și grinduri ce însoțesc albia și sunt alcătuite din nisipuri și prundișuri
cu granulație variată. Terasa de 5-15 m ce aparține de teritoriul comunei are înălțimea aproximativă
de 10 m, vârful acesteia este neted, iar fruntea abruptă este alcătuită din prundișuri formate dintr-un
amestec eterogen de nisip, pietriș, bolovăniș și elemente de șisturi cristaline. La nivelul acestei
terase este construit canalul de aducțiune Bistrița și o hidrocentrală de mici dimensiuni. Ultima
terasă de 35-40 m este formată dintr-un strat de lut cu grosimea cuprinsă între 7-10 m sub care se
află prundișuri.
Cele mai importante resurse naturale ale zonei sunt reprezentate de terenurile agricole cu
productivitate ridicată, pajiști, roci de construcție (pietriș, nisipuri, argile) și de apele subterane și de
suprafață a teraselor râului Bistrița.
Pe teritoriul comunei este prezentă o rețea hidrografică relativ densă, având ca râu principal
Bistrița, afluent de ordinul I al râului Siret, colectează, la rândul său, apele râului Cracău și ale altor
râuri și pâraie mai mici.
Râul Bistrița izvorăște din munții Rodnei și este considerat unul dintre cele mai importate
râuri ale țării. Acesta trece pe marginea comunei Zănești, fiind totodată o graniță naturală ce

30
desparte înspre sud-est, comuna Borlești. Relieful albiei este neregulat, iar asta face ca Bistrița să se
despartă în mai multe brațe, între care se pot forma ostroave sau insule de diferite dimensiuni.
Debitul este variabil și depinde de cantitățile de apă turbinată sau deversată din Lacul Izvorul
Muntelui și din lacurile de acumulare ale hidrocentralelor din amonte.

3.3. Principalele caracteristici ale climei

Pe teritoriul comunei Zănești se înregistrează o temperatură medie anulă de 8-10 oC,
aparținând climatului temperat continental. Perioada înghețurilor apare de regulă în a doua jumătate
a lunii noiembrie și ține până în luna aprilie. Izoterma anuală de 9 oC traversează comuna Zănești și
are cu 2 oC mai puțin decât media țării care este de 11 oC.
Precipitațiile medii anule sunt de 588 mm, cea mai mare parte a acestora înregistrându-se la
începutul verii. Vânturile dominante sunt cele de vest și nord - vest.

Figura 3.2 Evoluția temperaturii și a precipitațiilor în anul 2018

(www.meteoromania.ro)

31
 Cel mai ridicat nivel al nebulozității îi corespunde lunii decembrie, iar cel mai scăzut nivel
aparține lunilor august și septembrie. În luna octombrie se înregistrează cel mai mare număr de zile
senine, iar în lunile noiembrie și decembrie numărul de zile senine este mult mai redus. Durata de
strălucire a soarelui în comuna Zănești depășește 2000 de ore anual.
Presiunea atmosferică medie multianuală este de aproximativ de 730 milibari. Anual, pe
teritoriul comunei, sunt înregistrate aproximativ 60 de zile cu rouă, iar lunile care înregistrează cele
mai mari căderi de rouă sunt august, septembrie și octombrie.

Figura 3.3 Evoluția gradului de nebulozitate în anul 2018

(www.meteoromania.ro)

3.4. Caracteristicile solului

Structura solului, plasează comuna Zănești în zona solurilor de pădure, având caracteristice
solurile brune și cernoziomurile. Sunt prezente și soluri aluvionare slab dezvoltate, ori evoluate sau
moderat podzolice. Cea mai mare parte din suprafața terenurilor agricole (48%) este ocupată de
solurile neutre și slab alcaline cu un pH peste 6,4 , urmate de solurile cu pH cuprins între 5,5-6,4

32
care ocupă 24% din suprafață, apoi solurile cu pH sub 5,5 cu o pondere de ocupare de 28 % din
suprafață.

Figura 3.4 Harta solurilor din România

(www.geocities.ws)

Condițiile de vegetație și climă activă au favorizat intensificarea proceselor de transformare

a materiei minerale și au dus la formarea tipului de sol cernoziom cambic, care este răspândit pe
aproximativ 65% din totalul suprafațelor cu teren agricol ale comunei.
În cadrul Fermei Zănești, solurile au un conținut în humus cu variații cuprinse între 2,4-
3,3%, iar reacția solurilor este moderat acidă pe aproximativ 33,2% din suprafață, slab acidă pe
aproximativ 46,1% din suprafață și alcalină pe 17,8% din suprafață. Solurile sunt bine aprovizionate
în azot și potasiu, iar conținutul de fosfor este moderat.

3.5. Vegetația și flora spontană din zonă

Cea mai mare parte a vegetației aparține zonei de pădure. Intervenția omului a dus la
modificari vizibile a compoziției floristice și răspândirea vegetației. Acest fapt a determinat

33
distrugerea vegetației lemnoase din lunca Bistriței, precum și a unor mari suprafețe ocupate de
pajiști naturale.
Vegetația ierboasă perenă se prezintă sub două aspecte: pajiști de deal, unde predomină
Agrostis tenuis și Festuca sulcata și pajiștile din apropiere pădurii unde, Agrostis tenuis și Festuca
rubra sunt preponderent întâlnite. În aceste zone se găsesc și arbuști precum: păducel (Crataegus
monogyna), măceș (Rosa canina), mur de miriște (Robus caesius), lemn râios (Evonymus
verrucosa).
Se întâlnesc frecvent și plante toxice ca: mătrăguna (Atropa belladonna), macul (Papaver
rhoeas), loboda (Atriplex sp.), cucuta (Canium maculatum), coada caului (Equisetum arvense).
În cadrul comunei sunt prezente formațiuni de vegetație lemnoasă și ierboasă diversificate,
după cum urmează:
 Vegetația ierboasă – reprezentată de vegetația pajiștilor ( fânețe și pășuni);
 Vegetație lemnoasă – reprezentată de vegetația de luncă (sălciișurile și cătinișurile);
 Vegetația de mlaștină – reprezentată de trestie și papură;
 Vegetația ruderală – se dezvoltă pe terenurile care pot fi influențate direct sau indirect de
activitatea omului și se întâlnesc de regulă pe marginea drumului: traista ciobanului
(Capsella bursa-pastoris), cicoare (Cichorium intybus), volbură (Convulvulus arvensis),
păpădie (Taraxacum officinale);
 Vegetația segetală – ce se dezvoltă pe terenurile agricole, reprezentată de: știr
(Amaranthus retroflexus), lobodă (Chenopodium album), pălămidă (Cirsium arvense),
cornuți (Xanthium strumarium), urda vacii (Cardaria draba), pirul gros (Agropyron
repens), iarba vântului (Apera spica venti).

Figura 3.5 Cichorium intybus Figura 3.6 Crataegus monogyna

(https://strictlymedicinalseeds.com) (https://strictlymedicinalseeds.com)

34
 CAPITOLUL 4
DESCRIEREA FERMEI TCE 3 BRAZI

4.1 Structura organizatorică a fermei TCE 3 Brazi

Grupul de firme TCE 3 Brazi a luat ființă în anul 1994 și este o companie integrată prin
diversele domenii de activitate abordate precum: sectorul vegetal, achiziția, condiționarea și
depozitarea cerealelor și a plantelor tehnice, prelucrarea și comercializarea cerealelor,
comercializarea de produse pentru protecția plantelor, creșterea animalelor (bovine, ovine, suine),
prelucrarea și comercializarea produselor de origine animală, exploatarea lemnului, turism.

Figura 4.1 Ferma TCE 3 Brazi

(https://www.desteptarea.ro)

35
 Temelia companiei constă în pasiunea pentru agricultură și zootehnie, noul concept al
managementului modern și munca în echipă.
În prezent, datorită implicării oamenilor foarte bine pregătiți, compania reușește să se
modernizeze continuu prin investițiile făcute în special creșterea fertilității solurilor, în creșterea și
selecția animalelor, precum și în industrializarea produselor animaliere.

4.2.Structura organizatorică a culturilor din ferma TCE 3 Brazi în anul 2019 și mijloacele
de producție folosite
Ferma își are principalul punct de lucru în comuna Zănești, județul Neamț, unde exploatează
în prezent 5100 ha, cea mai mare parte din teren este pe raza comunei, iar restul în zonele limitrofe
ale acesteia. Principalul domeniu de activitate al fermei este reprezentat de producția agricolă,
materializat sub forma producțiilor cerealiere la nivel de excelență, prin folosirea unor tehnologii
performante, de ultimă generație, exploatarea utilajelor și aplicarea metodelor eficiente .
În ceea ce privește structura culturilor, acestea sunt foarte diversificate, iar pentru realizarea
lor sunt folosite tehnologii performante pentru cultivarea unei game complete de cereale, plante
tehnice, rădăcinoase și legume.
Tabelul 4.1
Structura organizatorică a culturilor din ferma TCE 3 Brazi în anul 2019

Nr crt CULTURA TOTAL EXPLOATAȚIE

1 RAPIȚĂ 299.25
2 GRÂU 472.55
3 GRÂU DE PRIMĂVARĂ 5.52
4 ORZ 385.02
5 TRITICALE 253.89
6 SECARĂ 31.22
7 LUCERNĂ VECHE 99.42
9 PERENE VECHI 73.24
10 LIVADĂ 5.97
11 PĂȘUNI 74.55
12 PORUMB LH 209.53
13 SOIA 313.11
14 CARTOF 40
15 OVĂZ 20.38
16 FLOAREA SOARELUI 452.3
17 FLOAREA SOARELUI LH 250.00

36
 18 ORZOAICĂ 243.83
19 PORUMB SILOZ 169.33
20 PORUMB BOABE 1274.25
21 PORUMB (CULTURA DUBLĂ) 95.68
22 SFECLĂ DE ZAHĂR 335.31
TOTAL SOCIETATE 5104.31

Ferma dispune de o dotare tehnică impresionantă, cu o gamă largă de mașini și utilaje

agricole. Modernizarea mijloacelor de producție de-a lungul anilor a contribuit la creșterea
productivității agricole a întreprinderii. Pentru realizarea unei tehnologii agricole de calitate,
utilizarea tehnologiilor de ultima generație este vitală.
Prin îmbinarea utilajelor performante și a capacităților manageriale ale conducerii, ferma
reușește să dezvolte un sistem de producție eficient și optim ce permite realizarea lucrărilor
agrotehnice la un randamen ridicat, începând cu lucrările de pregătire și întreținere ale culturii, până
la lucrările de recoltare.
Tabelul 4.2
Centralizator utilaje TCE 3 Brazi
Nr.
crt Utilaj Bucăți
1 Tractor CaseIH 95/125/285/350 380/535/600 12
2 Tractor John Deere 4
3 Tractor Fendt 313/516/ 2
4 Remorcă BISO 6
5 Combină recoltat sfeclă 1
6 Combină Lexion 570/750 8
7 Balotieră Class 2
8 Plug Lemken 7
9 Combinator 4
10 Scarificator diablo 2
11 Semănătoare 7
12 Manitou 2
13 Mașină erbicidat 4
14 Disc jokrt 3

37
Figura 4.2 Tractor Fendt 313+ Remorca Biso
(original)

Figura 4.3 Tractor Case IH 350

(original)

38
 CAPITOLUL 5
IMPORTANȚA ȘI TEHNOLOGIA CULTURII DE FLOAREA SOARELUI
APLICATĂ ÎN CADRUL FERMEI ZĂNEȘTI

5.1. Importanța culturii de floarea soarelui

Floarea soarelui este una dintre principalele plante oleaginoase care se regăsesc în structura
culturilor din țara noastră. Majorarea cererii pentru uleiul de floarea soarelui și numeroasele
întrebuințări pe care le are această plantă a făcut ca mulți fermieri să o cultive. Astfel, floarea
soarelui se află pe o poziție înaltă în clasamentul producției agricole din România.

Figura 5.1 Clasamentul producțiilor agricole din România

(www.fao.org)

39
 În cadrul fermei TCE 3 Brazi, numărul hectarelor ocupate cu floarea soarelui a crescut de la
an la an, în anii 2018 – 2019 rămânând aproximativ constantă, atât datorită potențialului productiv
al hibridului, cât și al profitabilității culturii.
Suprafețele ocupate cu floarea soarelui, între anii 2016 – 2019, sunt după cum urmează :
 anul 2016 - 205 ha
 anul 2017 - 220 ha
 anul 2018 - 250 ha
 anul 2019 - 240 ha

23%
26%

2016
2017
2018
2019

24%

27%

Figura 5.2 Suprafețele ocupate cu floarea soarelui 2016-2019

(original)
Principala chestiune pe care trebuie să o aibă în vedere orice exploatație agricolă este
organizarea suprafețelor de teren ce urmează a fi cultivate cu plante diverse în scopul determinării
măsurilor de prevenire și combatere a bolilor provocate de diferiți agenți patogeni (Puia, 2003).
Pentru reducerea surselor de infecție și limitarea dezvoltării agenților patogeni existenți deja în sol
este recomandată o amplasare corectă a culturii, asigurarea de condiții prielnice creșterii și
dezvoltării plantelor și respectarea elementelor de igienă culturală. Urmând acești pași esențiali, va
rezulta un spor al eficienței culturii ca efect al diminuării numărului de tratamente aplicate
(Boțoman, 2005).

40
5.2. Tehnologia culturii de floarea soarelui aplicată în cadrul fermei Zănești
În anul 2018, floarea soarelui a urmat în cultură după grâu, o premergătoare excelentă având
în vedere că eliberează terenul devreme, nu epuizează rezerva de apă din sol și nu lasă în sol agenți
patogeni comuni.
Imediat după recoltarea grâului s-a realizat lucrarea de arat cu agregatul format din tractor
Case IH 285 + plug Lemken la o adâncime uniformă de 30 cm.
Primăvara, înainte de pregătirea patului germinativ s-a administrat o doză de 500 kg/ha de
îngrașăminte chimice de bază NPK, în raport de 16:16:16, folosind tractor Fendt 313 + mașină de
împraștiat îngrășăminte Sulky DX 20. Pregătirea patului germinativ s-a efectuat printr-o trecere cu
agregatul compus din Fendt 516 + combinator Lemken Heliodor 9/600 perpedicular pe direcția
rândurilor.

Figura 5.3 Sămânță hibridă de floarea soarelui

(https://www.verdon.ro)

Materialul de semănat este un hibrid simplu semitimpuriu, cu potențial foarte ridicat și stabil
de producție, PIONEER P64LE99. Adâncimea de semănat a fost aleasă în funcție de temperatură,
gradul de umiditate și textură a solului. Având în vedere că solurile predominante sunt cele brune și
cernoziomurile, floarea soarelui este semănată la o adâncime de 6 cm. Distanța între rânduri este de
70 cm, asigurându-se o desime de semănat de 55.000 plante/ha. Concomitent cu semănatul s-a
administrat nitrocalcar ca fertilizant starter, în doză de 100 kg/ha. Lucrările de semănat + fertilizat

41
au fost efectuate cu tractor Fendt 516 în agregat cu o semănătoare pneumatică Gaspardo Maestra 12
R. Folosirea tehnologiei Clearfield a impus o erbicidare postemergentă în luna mai folosind Express
0,03 l/ha, urmat de administrarea unui biostimulator pe bază de aminoacizi Terra Sorb 1,5 l/ha și o
doză de 2 l/ha de îngrășământ foliar de amestec cu microelemente (bor, mangan, molibden) Lebosol
Mix Floarea Soarelui. Lucrarea de combatere chimică a buruienilor și restul lucrărilor au fost
efectuate cu un sprayer JD R4030.

Figura 5.4 Lucrare de combatere a bolilor cu JD R4030

(original)

În iunie s-a administrat primul tratament fitosanitar cu un fungicid sistemic, Sfera 535 SC în
doză de 0,40 l/ha. Ulterior s-a impus o a doua erbicidare cu un produs sistemic împotriva
buruienilor graminee anuale și perene, Reset 5CE, 1,4 l/ha. Insuficiența borului din sol influențează
în mod negativ plantele de floarea soarelui, ducând la cloroze, ruginirea frunzelor, fructificare
redusă, crăpaturi ale tulpinilor și rădăcinilor, ducând la apariția mucegaiurilor și putregaiurilor. Prin
administrarea Lebosol Bor, în doză de 1,4 l/ha, se stimulează înfloritul, creștere uniformă și spor de
producție semnificativ.
Al doilea tratament fitosanitar s-a administrat în luna iulie folosind un fungicid sistemic cu
acțiune împotriva putregaiului alb, putregaiului cenușiu, pătării brune și frângerea tulpinilor,
alternariozei. Doza aplicată este de 0,5 l/ha Pictor. Pentru stimularea creșterii și fructificării s-a
utilizat biostimulatorul Atonik 0,5 l/ha, precum și două îngrășăminte foliare Lebosol Bor 1,5 l/ha,
împreună cu Lebosol Potasiu TS 4 l/ha. Recoltatul culturii s-a realizat cu combina Case 8240,
obținându-se o producție medie de 4200 kg/ha.

42
 CAPITOLUL 6
OBIECTIVELE ȘI METODELE CERCETĂRII

6.1. Importanța și scopul cercetării

Cercetările au fost efectuate în cadrul Grupului de Firme TCE 3 Brazi, în condițiile anului
agricol 2017- 2019 . Pricipalul scop al temei luate în studiu a fost recunoașterea și minitorizarea
agenților patogeni care pricinuiesc diminuarea producțiilor agricole. Constatarea condițiilor ce
favorizează apariția și dezvoltarea patogenilor, precum și a modului de manifestare al acestora
reprezintă un prim pas în stabilirea măsurilor de prevenire și combatere.
Având în vedere atât condițiile climatice și geografice, cât și cele economice din țara
noastră, atingerea unor producții agricole superioare cantitativ și calitativ depinde enorm de
tehnologia de cultură aplicată și de respectarea principiilor de igienă culturală. În acest scop se
impune cunoașterea procedeelor preventive și curative de combatere a bolilor, ținând cont de
biologia plantelor și a agenților patogeni.
Prin îmbinarea mijloacelor agrotehnice cu metodele biologice de combatere se asigură
caracterul ecologic al protecției plantelor împotriva agenților patogeni. Astfel, reducerea utilizării
pesticidelor în exces, contribuie la diminuarea poluării mediului înconjurător.
Prin urmare, pentru obținerea unor recolte sănătoase, se va ține seamă de o serie esențială
de principii:
 respectarea rotației culturilor;
 cultivarea soiurilor și hibrizilor rezistenți;
 efectuarea tratatamentelor seminale;
 constatarea din timp a bolii;
 identificarea corectă a agentului patogen;
 stabilirea evoluției atacului sub influența condițiilor de mediu;
 determinarea metodelor de combatere în funcție de eficiența economică;

43
  stabilirea dozelor optime de administrat, având în vedere condițiile climatice și stadiul de
dezvoltare al plantei;
 aprecierea eficacității tehnice și economice a procedeelor adoptate.
Observațiile și cercetările Unităților fitosanitare județene oferă informații despre agenții
patogeni prezenți la cultura de floarea soarelui și stau la baza întocmirii variantelor și schemelor de
tratamente. În urma consultării buletinelor de avertizare, fermierii își stabilesc metodele de
combatere cele mai eficiente din punct de vedere tehnic și economic în funcție de dotările și
posibilitățile întreprinderii
Scopul lucrării este de a pune în evidență importanța majoră pe care o au prognozele și
avertizările emise de Unitățile fitosanitare din fiecare județ al țării, precum și impactul pe care îl au
asupra fermierilor și nu numai.

6.2. Descrierea materialului biologic de cercetare

Materialul biologic folosit în cadrul cultivării florii soarelui este P64LE99. Acesta este un
hibrid simplu, semitimpuriu, de talie medie și caractere agronomice excepționale. Foliajul
considerabil este de culoare verde închis, capitulul de mărime medie spre mare este bine acoperit cu
semințe. Conținutul în ulei al hibridului este cuprins între 45-46%, sămânța de mărime mijlocie, cu
MMB de 61-65 g.

Figura 6.1 Caracteristicile hibridului P64LE99

(www.pioneer.com)

Principalele avantaje ale hibridului P64LE99 sunt:

 toleranță la Orobanche cumana (inclusiv rasa E, până la rasa G);

44
  toleranță la Phomopsis/ Diaporthe helianthi , Sclerotinia sclerotiorum (pe tulpină și
pe calatidiu) și la rasele noi de mană;
 toleranță ridicată la arșiță și secetă;
 bună rezistență la cădere și frângere;
 plasticitate și adaptabilitate bună;
 sistem radicular foarte dezvoltat ce permite explorarea unui volum mare de sol;
 rezistent la erbicidul Express;
 grad ridicat de autofertilitate.
Densitățile recomandate sunt de 50 – 55.000 plante/ha pe terenuri neirigate și 55 – 60.000
plante/ha pe terenuri irigate, înregistrând sporuri impresionante de producție datorită
particularităților sale deosebite.
Se pretează pentru cultivarea în toate zonele de cultură a florii soarelui din țara noastră,
inclusiv pe terenuri cu grad ridicat de infestare cu rase agresive de lupoaie sau pe terenuri infestate
cu buruieni dicotiledonate.

Figura 6.2 Performanțele de producție ale hibridului P64LEE99

(www.pioneer.com)

6.3. Eliberarea buletinelor de avertizare

Buletinele de averizare constituie documente care semnalează riscul de apariție a unor boli și
dăunători pentru fiecare specie de plante în parte. Acestea sunt emise de către Unitatea Fitosanitară

45
a fiecărui județ, unitate care se află sub coordonarea Direcției Fitosanitare și pentru Selecție
Vegetală din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării rurale.
Unitățile Fitosanitare sunt instituții cu autoritate fitosanitară la nivel județean, care oferă
servicii specializate pentru toți deținătorii de teren agricol. Aria activităților cuprinde acțiuni
precum: prognoza și avertizarea bolilor și dăunătorilor, controlul fitosanitar, carantina fitosanitară și
alte activități ce țin de protecția plantelor și de produsele fitosanitare.
Buletinele de avertizare sunt întocmite de Unităţile fitosanitare din fiecate judeţ şi sunt trimise către
primării. Ele conţin tratamente cu fungicide specifice agentului preconizat.
Compartimetul de carantină, prognoză, diagnoză, avertizare și monitorizare îndeplinește
numeroase sarcini, printre care enumerăm:
 urmărește ca activitățile agenților economici care se ocupă cu producerea, depozitarea,
transportul, prelucrarea plantelor și a produselor vegetale să se desfășoare conform
legislației de carantină fitosanitară;
 țin evidența producătorilor agricoli, a depozitelor colective și a importatorilor de produse
vegetale în vederea asigurării calității produselor;
 eliberează pașapoarte fitosanitare pentru produsele vegetale și plantele care se află pe piața
din țara noastră;
 înștiințează în mod constant Direcția Fitosanitară și pentru Selecție Vegetală cu privire la
eliberarea pașapoartelor fitosanitare;
 oferă servicii de certificare fitosanitară la cererea persoanelor fizice sau a agenților
economici;
 aplică sancțiuni prevăzute în legislația în vigoare celor ce nu își desfășoară activitatea de
lucru în conformitate cu aceasta;
 efectuează controale fitosanitare în vederea înființării pepinierelor și serelor, precum și
funcționarea acestora;
 execută controale prin care se urmărește respectarea regimului de carantină fitosanitară;
 depistează organismele de carantină și iau măsurile necesare situației expuse;
 stabilește scheme de tratament și supraveghează aplicarea acestora conform normelor
legislative;
 întocmesc și distribuie buletine de avertizare;
 fac comparații între rezultatele obținute în loturile demonstrative cu cele ale producătorilor
agricoli;
46
  urmăresc folosirea metodelor de luptă integrată în combaterea agenților patogeni și a
dăunătorilor;
 stabilește momentul oportun, produsele și dozele recomandate pentru efectuarea
tratamentelor;
 determină frecvența și intensitatea atacurilor, constată și înregistrează pagubele produse;
 verifică funcționarea sistemului AgroExpert în parametri normali.
Sistemul AgroExpert este o inovație menită să vină în ajutorul cercetătorilor, facilitând
monitorizarea zilnică a relațiilor dintre agenții patogeni, dăunatori și condițiile de mediu. Sistemul
cuprinde: stație centrală de monitorizare, una sau mai multe stații pentru măsurarea, înregistrarea și
trasmiterea datelor, senzori ce măsoară temperatura aerului, precipitațiile, umiditatea relativă a
aerului, tenperatura în sol, intensitatea și direcția vântului.
Combaterea rațională a organismelor dăunătoare culturilor agricole se bazează pe principiile
de combatere integrată, ce îmbină toate metodele de prevenire și combatere ale acestora (biologice,
chimice, fizice și agrotehnice), astfel încât să nu treacă peste PED.
Având informații despre particularitățile biologice ale patogenilor, dăunătorilor și influența
pe care o au condițiile pedoclimatice asupra apariției și dezvoltării acestora, Unitățile fitosanitare
stabilesc mijloacele protecție optime din punct de vedere tehnic și economic pentru fiecare cultură
în parte.
La redactarea buletinelor de avertizare se ține cont și de următoarele elemente:
 faza fenologică a culturii în cauză;
 faza fenologică a plantei/ plantelor gazdă;
 vectorii ce contribuie la răspândirea organismelor dăunătoare.

47
 CAPITOLUL 7
REZULTATE ȘI DISCUȚII

7.1. Rezultate privind avertizarea tratamentelor împotriva agentului patogen Phomopsis

helianthi
Buletinele de averizare reprezintă documentele prin care se înștiințează fermierii de riscul
apariţiei unor anumiți agenți patogeni. În anul 2018, la cultura de floarea soarelui, principalul agent
patogen avertizat a fost Phomopsis helianthi, care a produs pierderi însemnate de producție în județ.
Avertizările au scopul de a informa și ghida fermierii prin punerea la dispoziție a acestora
unor diferite scheme de tratament. Variantele de tratament cuprind produsele de uz fitosanitar și
dozele recomandate, momentul optim de administrare al tratamentelor în funcție de condițiile
meteorologice, precum și alte metode de combatere (fizice, biologice), elaborându-se un program
complex de luptă integrată împotriva bolilor și dăunătorilor.
La data de 18 mai 2018 s-a emis buletinul de avertizare cu nr. 31 pentru informarea apariției
și dezvoltării agentului patogen Phomopsis helianthi, favorizate de condițiile de climă din luna mai.
S-a recomandat folosirea următoarelor produse:
 Acanto Plus în doză de 0,6 l/ha;

 Amistar Xtra 280 EC în doză de 0,75 l/ha;

 Impact 125 SC în doză de 1,5 l/ha.

Perioada optimă pentru administrarea tratamentelor este cuprinsă între 18 și 25 mai, iar ca
fenofază, atunci când plantele au 4-6 frunze.

48
 Figura 7.1 Buletin de avertizare din 18 mai 2018

7.2. Rezultate privind avertizarea tratamentelor împotriva agentului patogen Phomopsis

helianthi și a dăunătorului Brachycaudus helichrysi
Al doilea buletin de avertizare a fost emis la data de 28 iunie, făcând referire la același
agent patogen din luna mai, Phomopsis helianthi. Este indicată aplicarea unui al doilea tratament, de
această dată recomandându-se amestecuri împotriva agentului patogen și a dăunătorului
Brachycaudus helichrysi.
Amestecurile:
 Bumper super 490 SC (0,8l/ha) + Karate Zeon (0,150l/ha) sau
 Mirage 45 EC (1,0 l/ha) + Teppeki (120-160 g/ha), vor fi administrate între 18-25
iunie, la formarea calatidiilor.

49
 Figura 7.2 Buletin de avertizare din 28 iunie 2018

7.3. Rezultate privind avertizarea tratamentelor împotriva agenților patogeni Sclerotinia

sclerotiorum și Botrytis cinerea
Următorul buletin de avertizare din 3 august 2018 aduce la cunoștința fermierilor apariția
putregaiului alb (Sclerotinia sclerotiorum) și cenușiu (Botrytis cinerea), precum și variantele de
tratament. Se vor folosi următoarele produse sau amestecuri:
 Amistar Xtra 280 EC (0,75 l/ha);
 Mirage 45 EC ( 1,0 l/ha);
 Prosaro 250 EC ( 1,0 l/ha).
Momentul optim de administrare este după înflorirea florii soarelui, între 3-13 august.

50
 Figura 7.3 Buletin de avertizare din data de 3 august 2018

În urma controalelor și verificării stării fitosanitare a culturii s-a constatat prezența

patogenului Sclerotinia sclerotiorum cu o frecvență a atacului de 20 %.

Figura 7.4 , Figura 7.5 Calatidiu infectat cu Sclerotinia sclerotiorum

(original)

51
 Instalarea putregaiului alb pe calatidiu duce la scăderea producției de achene, reducerea
conținutului și calității uleiului acestora, scăderea MMB și a procentului de proteină.
Așadar, avertizările fitosanitare sunt de mare ajutor în practica agricolă, fiind realizate
pentru fiecare cultură în parte. Ele servesc ca și schiță pentru fermieri în elaborarea și stabilirea
măsurilor de prevenire și combatere pe care le adoptă. Tratamentele recomandate sunt bazate pe
testele realizate în loturile demonstrative ale stațiilor Unităților fitosanitare. Datele obținute vor fi
folosite ulterior pentru crearea unei imagini de ansamblu asupra atacurilor de boli și dăunători ce
vor servi mai departe la alte studii și cercetări.

7.4. Varianta de tratament abordată în cadrul Grupului de Firme TCE 3 Brazi

Unitatea agricolă TCE 3 Brazi folosește un sistem eterogen de luptă împotriva dăunătorilor
bazat pe metode de combatere integrată.
Mijloacele de prevenire au o importanță deosebită deoarece prin aceastea se reduce
probabilitatea apariției unui atac.
Metodele aplicate sunt:
- respectarea normelor legislative referitoare la buruienile de carantină;
- folosirea seminţelor certificate cu puritate minima de 98%;
- curăţarea utilajelor și maşinilor agricole de seminţele de buruieni.
Metode agrotehnice folosite impun evitarea monoculturii și întocmirea unui asolament în
care floarea soarelui va reveni pe aceeași tarla numai după 6-7 ani, iar în cazurile de infestare
puternică, abia după 8-9 ani. Realizarea arăturilor de calitate contribuie la îngroparea resturilor
vegetale ce conțin agenți patogeni, larve sau ouă a daunătorilor și a semințelor de buruieni ce pot
servi drept plantă gazdă pentru aceștia.
Lucrările de pregătire a patului germinativ și semănatul în epoca și densitatea optima, alături
de prașile mecanice asigură condițiile propice dezvoltării armonioase ale plantelor.
Ca și metode fizice se practică arderea resturilor vegetale rămase pe sol de la culturile
premergătoare purtătoare de organisme dăunătoare, arderea buruienilor uscate de pe drumurile de
exploatație agricolă, în vederea evitării răspândirii în cultură a unor boli precum putregaiul alb și
mana florii soarelui.
Metodele biologice folosite se referă la cultivarea hibrizilor cu rezistență ridicată la boli și
dăunători și folosirea semințelor tratate deoarece agenții patogeni care produc cele mai severe

52
atacuri sunt transmise prin intermediul semințelor (Plasmopara helianthi, Sclerotinia sclerotiorum,
Botrytis cinerea).
Mijloacele chimice, în schimb, sunt cele mai radicale și asigură un randament ridicat dacă
sunt efectuate în parametri optimi de tehnologie. Reacția solului contribuie la dezvoltarea agenților
patogeni, de aceea, se impune corecția reacției prin aplicarea odată la 4 ani a amendamentelor.
Tratarea semințelor este obligatorie pentru evitatea bolilor transmise prin achene. Combaterea pe
cale chimică din cadrul fermei au vizat atât agenții patogeni și dăunătorii, cât și buruienile, ce sunt
purtătoare de aceste organisme.
Tabel 7.1

Schema de tratamente fitosanitare folosită în cadrul fermei TCE 3 Brazi

Luna Tipul produsului Denumirea Doza folosită Unitatea de

produsului măsură

Erbicid Express 0,03 l/ha

Mai Biostimulator Terra Sorb 1,5 l/ha

Îngrășământ foliar Lebosol Mix 2 l/ha

Floarea soarelui

Sfera 535 SC 0,4 l/ha

Iunie Reset 5 CE 1,4 l/ha

Lebosol Bor 1,5 l/ha

Atonik 0,5 l/ha

Iulie Prosaro 250 EC 0,8 l/ha

Lebosol Bor 1,5 l/ha

Potasiu TS 4 l/ha

53
 CAPITOLUL 8
EFICIENȚA ECONOMICĂ A PROTECȚIEI PLANTELOR LA CULTURA
DE FLOAREA SOARELUI

Necesitatea obținerii unor producții constante din punct de vedere cantitativ și calitativ a
impus metodele chimice de combatere a bolilor și dăunătorilor ca fiind necesare în procesul de
producție agricolă.
Folosirea irațională a pesticidelor în momente inoportune duc la consecințe nedorite, precum
creșterea rezistenței agenților patogeni și a dăunătorilor la substanțele folosite în exces, dezvoltarea
de noi rase mai agresive și creșterea nivelului de poluare.
Este recomandată alternarea anuală a produselor folosite, administrarea tratamentelor în
momentele cheie, în cazul în care se constată depășirea pragului economic de dăunare și folosirea
dozelor optime.
Prin formarea unui sistem de luptă integrată împotriva organismelor dăunătoare se va obține
o eficiență ridicată, atât tehnologică, cât și economică.
În fișa tehnologică a culturii de floarea soarelui din cadrul Fermei TCE 3 Brazi se observă
asigurarea protecției culturii prin combaterea buruienilor ce servesc drept gazdă pentru boli și
dăunători prin aplicarea erbicidelor, asigurarea necesarului de substanțe nutritive în vederea
dezvoltării armonioase a plantelor prin administrarea îngrășămintelor și biostimulatorilor și
combaterea bolilor și dăunătorilor prin administrarea produselor de uz fitosanitar.
Cheltuielile realizate pe un hectar cu floarea soarelui sunt în total de 2679,44 lei, iar pe
întreaga suprafață cultivată cu această plantă, cheltuielile sunt de 669.860 lei.

54
 Tabel 8.1
Fișa tehnologică a culturii de floarea soarelui

Nr. Producția medie 4200kg/ha

Valoare
Denumirea lucrarii Agregatul UM Valoare Total
Denumire alte
Crt. motorină costuri/ha
materiale
lei / HA lei lei
1 2 3 4 5 6 7 8
îngrășământ
4 Fertilizat Fendt + Sulky ha 6.14 754.00 760.14
16.16.16
Transport
5 Case + Biso to/km 3.20 3.20
îngrășăminte chimice
Încărcat + descărcat
6 Manitou ore 4.45 4.45
îngrășăminte
8 Pregătit teren Case + Heliodor ha 48.95 48.95
9 Semănat + Fertilizat Fendt + Maestra ha 48.06 sămânță 326.00 474.06
10 nitrocalcar 100.00
Transport samânță +
11 Case + Biso to/km 0.64 0.64
îngrășământ
TOTAL LUNA
111.45 1,180.00 1,291.45
APRILIE
12 Tratament fitosanitar JD R4030 ha 4.45 Express 55.43 59.88
13 Transport apa Case + IPP to/km 1.39 1.39
14 Tratament fitosanitar JD R4030 ha 4.45 Terra Sorb 42.53 109.98
Lebosol
63.00
Mix
15 Transport apa Case + IPP to/km 1.04 1.04
TOTAL LUNA MAI 11.33 160.96 172.29
16 Tratament fitosanitar JD R4030 ha 4.45 Sfera 146.07 247.47
Reset 68.60
Lebosol
28.35
Bor
17 Transport apa Case + IPP to/km 1.39 1.39
TOTAL LUNA IUNIE 5.84 243.02 248.86
TOTAL SEMESTRUL
128.61 1,583.98 1,712.59
l
18 Tratament fitosanitar JD R4030 ha 4.45 Atonik 39.38 249.58
Prosaro 124.93
Lebosol
28.35
Bor
Potasiu TS 52.48
20 Transport apa Case + IPP to/km 1.39 1.39
TOTAL LUNA IULIE 5.84 245.13 250.97
21 Recoltat CASE 8240 to 93.45 93.45
Fendt +
22 Transport to/km 22.43 22.43
Kobzarenko
TOTAL LUNA
115.88 115.88
SEPTEMBRIE
TOTAL
121.72 245.13 366.85
TRIMESTRUL II
23 ARENDA 600.00
TOTAL GENERAL
2,679.44
COSTURI
55
 Prețul de vânzare al producției a fost de 1,25 lei/kg, ferma înregistrând venituri de 5250 lei
pe producția obținută pe un hectar. Profitul brut al firmei realizat pe un ha este de 2570,56 lei.

Pentru a stabili rentabilitatea procesului de producție vom raporta profitul brut la cheltuielile
totale efectuate, exprimând rezultatul în procente, astfel:

2570,56
= × 100 = × 100 = 95,93%
ℎ 2679,44

Rentabilitatea producției unui hectar de floarea soarelui este de 95,93%, ceea ce înseamnă că
întregul proces tehnologic a avut o eficiență ridicată.

Respectarea unor măsuri esențiale în procesul de protecție culturală, precum: utilizarea

mijloacelor preventive de combatere, realizarea unei agrotehnici raționale, folosirea produselor de
uz fitosanitar și a dozelor recomandate de Unitățile Fitosanitare ale fiecărui județ, alternarea
substanțelor folosite și aplicarea tratamentelor doar la nevoie, au dus la obținerea unei recolte
sănătoase cu o producție ridicată și costuri minime.

56
 CONCLUZII

În cadrul Grupului de Firme TCE 3 Brazi se observă cunoșterea importanței asolamentului,

în care, pe lângă culturile de bază (floarea soarelui, grâu, porumb) au fost incluse și alte plante bune
premergătoare (sfeclă, fasole, mazăre, secară, orz).
Un alt element important de care se ține cont este corectarea reacției solurilor care
favorizează apariția bacteriilor și a ciupercilor, precum și fertilizarea adecvată, asigurând plantelor
condiții optime de creștere și dezvoltare.
Schimbarea permanentă a condițiilor meteorologice, formarea de noi rase mai rezistente și
mai agresive de la un an la altul și prezența dăunătorilor impun cultivarea hibrizilor de top, cu
capacitate ridicată de rezistența la condițiile neprielnice ale vremii, cât și la atacurile bolilor și
dăunătorilor.
Bolile manifestate la nivelul foliajului au înregistrat un grad al intensității mai ridicat, spre
deosebire de bolile manifestate la nivelul tulpinilor și al calatidiului la Grupul de Firme TCE 3
Brazi. Astfel, din punct de vedere economic este vorba de înregistrarea unor pierderi semnificative,
datorită faptului că achenele calatidiilor nu au fost afectate.
Utilajele de ultimă generație au permis efectuarea lucrărilor corespunzătoare tehnologiei de
cultură la parametri optimi și la momentele cheie.
Cheltuielile totale realizate în urma lucrării unui hectar de teren cultivat cu floarea soarelui
au fost de 2679,44 lei, iar profitul brut a fost de 2570,56 la hectar. Raportându-ne la aceste valori,
am determinat rentabilitatea culturii de floarea soarelui în cadrul Grupului de Firme TCE 3 Brazi,
aceasta fiind de 95,93%.
Succesul culturii de floarea soarelui are la baza sa îmbinarea armonioasă a managementului
modern cu respectarea strictă a tuturor elementelor ce țin de tehnologia de cultură.
La întocmirea planului de combatere al bolilor și dăunătorilor din cultura de floarea
soarelui la Ferma TCE 3 Brazi au stat la bază buletinele de prognoză și avertizare fitosanitară.

57
Recomandările exitente în aceste documente au contribuit la stabilirea unui sistem complex de luptă
împotriva organismelor dăunătoare.
Din punct de vedere economic, sistemul aplicat s-a dovedit a fi adecvat și rentabil, ferma
reușind să își protejeze la timp culturile, fără a se înregistra pierderi mari de producție pe criterii
cantitative și calitative.
Grupul de Firme TCE 3 Brazi s-a bazat în primul rând pe capacitatea întreprinderii de a se
adapta la vremurile actuale, la noile tehnologii, obținând anual recolte sănătoase, satisfăcând, astfel
cererea și nevoile pieței.

58
 BIBLIOGRAFIE

1. Axinte M., 1992 – Fitotehnie – curs sintetic – partea a-II-a, Iaşi.

2. Axinte M., Mogârzan Aglaia, Ungureanu O., 1999 – Fitotehnie – Lucrări practice, vol. II –
Editura “Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi.
3. Axinte M., Mogârzan Aglaia, Ungureanu O., 2002 – Fitotehnie – Lucrări practice, vol. II –
Editura “Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi.
4. Avarvarei I., Goian M., Davidescu Velicica, Carametre C., Mocanu R., Rusu M., 1997-
Agrochimie, Ed. Sitech, Craiova.
5. Bărbulescu A., Popov C., Mateiaș M. C., 2002, Bolile și dăunătorii culturilor de câmp, Editura
Ceres, București.
6. Berca M., 2000, General ecology and environmental protection, Editura Ceres, București.
7. Bodescu D., Ştefan G. – 2010 - Mijloace de creştere a producţiei marfă în exploataţiile apicole
din România, Editura Terra Nostra, Iaşi
8. Bobeș C., Comes I., Drăcea Aneta, Lazăr A., 1982 – Fitopatologie (I), Editura Didactică și
Pedagogică, București.
9. Ciorlăuş At. şi colab., 1978- Pagubele provocate de buruieni în producţia câtorva culturi
agricole de câmp. Folosirea ratională a erbicidelor – Constanța .
10. Comes I., Bobeș I., Drăcea Aneta, Lazăr A., 1982 – Fitopatologie, Editura Pedagogică,
București.
11. Docea E., Severin V., 1990 – Îndrumător pentru recunoașterea și combaterea bolilor plantelor
cultivate, Editura Agro-Silvică, București.
12. Docea E., Severin V., 1990 – Ghid pentru recunoașterea și combaterea bolilor plantelor
agricole, Vol. 1, Editura Ceres, București.
13. Dorell D., H. Huang, 1978 – Influence of Sclerotinia wilt on seed-yield and quality of
sunflower wilted at different stages of development, Crop Science, 974-976.
14. Fick G.N., 1979 – Some factors to consider in the selection of a hybrid. Sunflower, 5(1)/26.

59
15. Fick G.N., Rehder D.A., 1977 – Selection criteria in development of high oil sunflower
hybrids: 26-27.
16. Popescu G., 1993 – Fitopatologie, Editura tehnică, București.
17. Gumaniuc N., Stanciu D., Mihai M., 1988 – Tehnologii îmbunătăţite pentru loturile de
hibridare de floarea-soarelui, care influenţează sporirea producţiei şi calităţii seminţelor -
4/ 26-36.
18. Heiser, J., 1976 – The sunflower –Lucrări Științifice, University of Oklahoma.
19. Iacob Viorica, 2003- Fitopatologie agricolă, Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iaşi.
20. Iacob Viorica, Ulea E., Puiu I., 1998 - Fitopatologie Agricolă, Ed. "Ion Ionescu de la
Brad" Iași.
21. Iacob Viorica, Ulea E. , Isabela Ilișescu, 2004 - Noi micromicete parazite şi saprofite pe
plantele de cultura din Moldova, Universitatea Agronomică și de Medicină Veterinară Iași,
Lucrări științifice, vol. (47), Seria Agronomie, Iași
22. Ilișescu Isabela, 2004 – Combaterea integrată a agenților patogeni, Editura Pim, Iași.
23. Jităreanu G., 2000- Tehnică experimentală, Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iaşi.
24. Jităreanu G., Onisie T., 2000- Agrotehnică, Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iaşi.
25. Lazăr A., E.A. Lupu, C. Leonte, 2014 – Cercetări privind rezistența unor hibrizi de floarea
soarelui la infecția cu Sclerotinia scleortiorum – Lucrări Științifice – vol. 57(1)/2014 – seria
Agronomie.
26. Mardare E.Ș., Cristea S., Zala R. – Cercetări privind microflora din achenele de floarea
soarelui ale hibrizilor cultivați în zona Fetești – Lucrări Științifice – vol. 57(2)/2014
27. Popescu V., 1996 – Cultura florii soarelui şi a rapiţei, Ed, Fermierul român, Bucureşti.
28. S.C.A. Podu- Iloaie, O.JC.A. Iaşi, 2000 - Tehnologii pentru principalele plante de cultură din
Podişul Moldovei, Iaşi.
29. Şesan Tatiana, Iliescu H., Csép N., Craiciu Mihaela, Ivancea Valeria, 1986 - Mijloace biologice
de prevenire şi combatere a unor micoze la floarea soarelui şi bumbac [Biological means of
prevention and control of sunflower and cotton mycoses], Probl. Prot. Plant., XIV (3): 183-198.
30. Ulea E., 2001- Protecția plantelor-Fitopatologie, Ed. "Ion Ionescu de la Brad" Iași
31. Ulea E., 2003 - Fitopatologie, Ed. "Ion Ionescu de la Brad" Iași
32. Velichi E., 2017 – Influența unor tratamente fitosanitare asupra atacului agenților patogeni
din cultura de grâu, porumb și floarea soarelui în condițiile pedoclimatice din Bărăgan –
Lucrări Științifice – vol. 60(2)/2017.
60
33. Vrânceanu Al.-V., 2000 – Floarea-soarelui hibridă, Ed. Ceres, Bucureşti.
34. Vrânceanu Al.V., Gumaniuc N., 1988 - Tehnologii îmbunătăţite pentru loturile de
hibridare de floarea-soarelui, care influenţează sporirea producţiei şi calităţii seminţelor –
Lucrări Științifice- 4/26-36.
35. Tălmaciu M, 2005- Entomologie agricolă, Ed.Ion Ionescu de la Brad, Iaşi.
36. *** https://www.bayercropscience.ro
37. ***https://b-ok.cc
38. ***https://cropwatch.unl.edu
39. ***http://www.fao.org
40. ***https://www.fendt.com
41. ***http://www.incda-fundulea.ro/
42. ***http://www.meteoromania.ro
43. ***https://www.pioneer.com
44. ***https://www.sunflowernsa.com

61