Modul 2 – limbi moderne

2.1 Profilul de formare al absolventului (competențele cheie) din perspectiva disciplinei Limba
modernă (1/2/intensiv1)

Ca profesori de limbi moderne avem ca responsabilitate sprijinirea elevilor în învățarea

respectivelor limbi. Dar oare e de ajuns? Erasmus își propunea același lucru cu latina în Renaștere
(când latina era limbă de circulație!). Fără îndoială că lumea s-a schimbat în 500 de ani, chiar dacă
multe din învățăturile lui Erasmus sunt încă valabile din perspectiva învățării unor limbi vii, ca
instrument de comunicare între interlocutori și ca vehicul primordial al unei culturi ! Așadar, în ce
constă noutatea?
Din perspectivă curriculară, proiectarea și organizarea orelor de limbi moderne trebuie să fie
convergente cu structurarea profilului de formare centrat pe competențele cheie. Nu e suficient să
privim setul de 8, să recunoaștem una ca fiind ”a noastră” (competența de comunicare în limbi
străine) și să socotim că deja facem 1/8 din profilul de formare, iar restul este în responsabilitatea
altcuiva. In primul rând, programa de limba modernă 1/ 2 vizează în mod explicit componente din alte
competențe cheie:
- competențele de comunicare care implică TIC în mod expres reprezintă ocazii pentru
contextualizarea competenței digitale
- elementele de dialog, interacțiune, jocul de rol antrenează și se bizuie pe achiziții din cadrul
competenței sociale (și civice)
- componentele culturale reprezintă elemente ale competenței de sensibilizare și exprimare
culturală
- aspectele strategice și de reflexivitate sunt parte a achizițiilor competenței de a învăța să
înveți
In al doilea rând, ne amintim că, în acord cu Recomandarea europeană, nicio competență nu
este izolată: ”Competențele cheie se suprapun și se întrepătrund”. De aici derivă nenumărate
oportunități metodologice de întrețesere a competenței de comunicare în limbi străine cu alte
competențe cheie.

Să reflectăm!

Suntem profesori de limbi străine, trebuie să structurăm la elevi competențele specifice din
curriculum. Dacă vom aborda comunicarea, conform CECRL, într-o perspectivă centrată pe situația
autentică pe nevoile elevului, pe caracteristicile culturii contemporane și pe tendințele pieții muncii în
societatea actuală, atunci demersul didactic va fi orientat de următoarele întrebări:
- Ce reprezintă pentru disciplina limba modernă comunicarea în limba maternă?
- Ce impact au pentru învățarea limbii moderne competențele matematice, în știință și
tehnologie?
- Ce relevanță are competența digitală pentru învățarea comunicări în limba modernă?
- Cum se învață la disciplina mea? Cum învață copiii să învețe mai eficient o limbă
modernă?
- Cum se raportează competențele sociale și civice la învățarea unei limbi moderne?

1
Exemplificările din acest modul sunt oferite pentru limba engleză L1. DAR constatările, exersările, temele de reflecție,
conceptualizările oferite sunt valabile pentru orice limbă modernă (inclusiv la L2 si intensiv)
 - Ce reprezintă inițiativa și antreprenoriatul pentru învățarea la limba modernă?
- In ce mod se raportează învățarea limbii moderne la cultură și cum sprijină aceasta
exprimarea culturală?

Câteva răspunsuri la întrebările de mai sus se găsesc în tabelul următor:

Competență Descriptori înv. primar cf. profil Repere metodologice
cheie
Comunicare în Căutarea, colectarea, procesarea de informații și Jocuri de pronunție pentru a
limba maternă receptarea de opinii, idei, sentimente într-o descoperi locul de articulare al
varietate de mesaje ascultate/ texte citite unor foneme noi.
Exprimarea unor informaţii, opinii, idei, sentimente, Ex.1 : dentala surdă (engl.): ”să
în mesaje orale sau scrise, prin adaptarea la pronunțăm /t/. Toată lumea, tare,
situația de comunicare
/t/. Foarte bine. Acum, ne
Participarea la interacţiuni verbale în diverse
prefacem că suntem niște șerpișori
contexte şcolare şi extraşcolare, în cadrul unui
și scăpăm limba printre dinți când
dialog proactiv
pronunțăm /t/. Haideți, șerpișorii,
să vă auzim! /t/ cu limba scăpată
printre dinți!”
Ex. 2: vocale rotunjite (franceză).
”Să pronunțăm /e/. Haideți , toată
lumea /eeee/. Acum rotunjim gura
ca un peștișor și încercăm să
spunem /e/. Haideți , toată lumea.”
Competențe Manifestarea interesului pentru identificarea unor Jocuri de numărare, socoteli.
matematice (A), date şi relaţii matematice şi corelarea lor în Exprimarea orei, a datei, a adresei,
competențe de contexte școlare(A) a prețurilor
bază în științe și Identificarea caracteristicilor matematice Descrierea simplă a vremii (cu
tehnologii (B) cantitative sau calitative ale unor situaţii-concrete accent pe fenomene meteo)
(A)
Descrierea stării de sănătate
Rezolvarea de probleme în situaţii concrete,
utilizând algoritmi și instrumente specifice
matematicii (A)
Prelucrarea și interpretarea datelor și
dovezilor experimentale și reprezentarea
grafică a acestora
Proiectarea şi derularea unui demers
investigativ pentru a verifica o ipoteză de
lucru (B)
Proiectarea și realizarea unor produse utile
pentru activităţile curente (B)
Aplicarea unor reguli simple de menţinere a
unei vieţi sănătoase și a unui mediu curat (B)
Competențe Operarea cu valori şi norme de conduită relevante Activități de grup.
sociale și civice pentru viaţa personală şi pentru interacţiunea cu Proiecte de grup
ceilalţi Concursuri între echipe
Relaţionarea pozitivă cu ceilalţi în contexte Joc de rol. Dialog
şcolare şi extraşcolare, prin exercitarea unor Explorarea de narațiuni scurte
drepturi şi asumarea de responsabilităţi
(text, bandă desenata, ilustrații,
Manifestarea disponibilităţii pentru participare
civică în condiţiile respectării regulilor grupului şi clipuri, filme etc) cu accent pe
valorizării diversităţii (etno-culturale, lingvistice, valori pozitive
religioase etc.)
Competența Utilizarea unor dispozitive şi aplicaţii digitale
digitală pentru căutarea și selecţia unor resurse
informaţionale și educaţionale digitale relevante
pentru învăţare
Dezvoltarea unor conţinuturi digitale multi-media,
în contextul unor activităţi de învăţare
Respectarea normelor si regulilor privind
dezvoltarea si utilizarea de conţinut virtual
(drepturi de proprietate intelectuală, respectarea
privatităţii, siguranţă pe internet)
A învăța să Formularea de obiective şi planuri simple de
înveți învăţare în realizarea unor sarcini de lucru
Gestionarea timpului alocat învăţării şi
monitorizarea progresului în realizarea unei
sarcini de lucru
Aprecierea calităţilor personale în vederea
autocunoaşterii, a orientării şcolare şi
profesionale
Spirit de inițiativă Manifestarea interesului pentru identificarea unor
și antreprenoriat soluţii noi în rezolvarea unor sarcini de învăţare
de rutină şi/sau provocatoare
Manifestarea iniţiativei în rezolvarea unor
probleme ale grupurilor din care face parte şi în
explorarea unor probleme ale comunităţii locale
Aprecierea calităţilor personale în vederea
autocunoaşterii, a orientării şcolare şi
profesionale
Identificarea unor parcursuri şcolare şi
profesionale adecvate propriilor interese
Sensibilizare și Aprecierea unor elemente definitorii ale
exprimare contextului cultural local şi ale patrimoniului
culturala naţional şi universal
Realizarea de lucrări creative folosind diverse
medii, inclusiv digitale, în contexte școlare și
extra-școlare
Participarea la proiecte şi evenimente culturale
organizate în contexte formale sau nonformale
v. competențele specifice din
programă care presupun utilizarea
TIC și exemplele de activități
aferente
Teme pentru acasă care presupun
identificarea de clipuri, imagini de
pe net, explorarea de surse și
resurse digitale
Realizarea de prezentări
electronice la final de activitate/
proiect (ppt, prezi, clip video etc.)
Auto-evaluare pe baza unei grile/
model
Co-evaluare după criterii
Enunțuri metacognitive/
emoticoane cu valoare
metacognitivă la final de unitate de
învățare
Proiecte de grup valorificabile în
afara clasei, cu sau fără miză
comercială
Realizarea de artefacte si
caracterizarea lor elementară.
Expunerea la imagini, filme cu
elemente culturale ale spațiului
lingvistic respectiv

Teme de discuție în grup sau teme de reflecție personală

- Ce alte abordări metodologice ați putea propune?
2.2. Lectura programei
Noile programe pentru limba modernă (învățămînt primar, gimnaziu) sunt structurate în acord cu
descriptorii CECRL și vizează dezvoltarea competențelor de comunicare în limbi străine. Prin urmare,
competențele specifice au enunțuri foarte asemănătoare cu acelea din descriptivul european. Sunt
vizate astfel competențe de receptare (a mesajului oral – sub competența generala 1, respectiv scris
– sub competența generală 3) și competențe de producere (de mesaj oral – sub competența generală
2, respectiv de text scris – sub competența generală 4).

2.2.1 Ce aflăm citind programa?

- Elementul central al programei este dat de competență. Programele nu propun asimilarea
unor conținuturi gramaticale sau lexicale. Prin urmare demersul didactic trebuie să vizeze
dezvoltarea competențelor specifice la nivelul fiecărui an de studiu. Facem acest lucru prin
antrenamente de comunicare similare (sau identice) cu acelea prezentate ca exemple de
activități de învățare (v. enunțurile în italic de sub fiecare competență specifică). Exemplele
de activități de învățare din programă reprezintă câteva modalități prin care se pot structura
competențele specifice. Acestea nu sunt obligatorii!
- Competențele specifice sunt prezentate în progresie de la un an de studiu la altul.
Progresia vizează nivelul A1 la finalul clasei a IV-a și A2+ la finalul clasei a VIII-a (L1), A1+
pentru L2 la final de gimnaziu și B1 pt L1 intensiv la finalul clasei a VIII-a.
- Enunțul fiecărei competențe specifice delimitează o acțiune comunicativ funcțională
relevantă pentru nivelul de vârstă respectiv. Altfel spus, există contexte semnificative
pentru structurarea fiecărei competențe specifice, contexte care sunt profund marcate de
cultura contemporană. Dacă competențele specifice nu ar fi racordate la lumea în care
trăim, ele ar constitui doar niște filtre de limbă nerelevante. Similar, dacă activitatea de
învățare pe care o propunem elevilor are prea puțină semnificație pentru aceștia,
reprezentând doar un joc (de cuvinte) livresc, nu se contruiește competența de comunicare
– în cazul fericit se practică o regularitate lingvistică care are însă puține șanse de transfer.
- Domeniile de conținut relevate în tabelul de la finalul programei unei clase reprezintă baza
de operare (definită categorial, pentru orice limbă la respectivul nivel) care sprijină
dezvoltarea competențelor
- Există o profundă corelare între competențele specifice – exemplele de activități de
învățare – domeniile de conținut și sugestiile metodologice (acestea din urmă specifice
pentru fiecare limbă studiată). Astfel, rezultatul învățării (competența specifică) stipulat în
curriculum poate deveni efectiv la clasă, prin intermediul unui demers didactic consonant și
coerent. Acesta rămâne la latitudinea profesorului, însă este de așteptat ca abordarea să
fie una comunicativ funcțională, care pune în centru nevoile și interesele de comunicare,
profilul și ritmul de învățare al elevului (de ex. un elev puțin talentat lingvistic, poate atinge
un nivel mulțumitor de competență cu ajutorul unui antrenament adecvat, care îi stimulează
punctele tari).

Teme de discuție în grup

- Ce altceva mai relevă programa?
- De ce nu mai există în noile programe o listă separată de valori și atitudini? Pentru a răspunde cât
mai aplicat, analizați semnificația câtorva competențe specifice precum 1.3 (cls. a V-a), 2.4 (cls. a V-
a), 2.5 (cls. a VII-a), 4.5 (cls. a VII-a)
 2.2.2 Ce semnificație au enunțurile competențelor specifice? la ce se referă? la ce
folosesc? cum devin achiziții transferabile?

Vom exemplifica prin intermediul câtorva competențe specifice:

1.1 Identificarea semnificației globale a unui mesaj clar articulat în contexte familiare (cls. a III-
a)
Elevul ascultă un mesaj într-un context familiar (de exemplu, este în cadrul unității de învățare
Halloween, iar mesajul este despre costumele speciale ale copiilor care merg la colindat). Fără a
înțelege toate cuvintele, elevul își dă seama că este vorba despre costumații/ măști specifice.
Pentru a indica înțelegerea, poate fi făcută de exemplu o selecție între 3 afișe – alegându-l pe acela
care este cel mai potrivit mesajului audiat. Mesajul trebuie să fie clar articulat și la nevoie repetat.

1 2 3

Această competență este foarte importantă în viața de fiecare zi pentru a antrena urechea (și mintea)
de a discerne despre ce e vorba într-un mesaj pentru a lua decizia daca acesta va fi ascultat cu
atenție sau nu, dacă este relevant sau nu pentru un anume scop. Astfel de decizii nu se iau la clasa a
III-a; ele sunt operări mai complicate ce apar mai târziu în învățarea comunicării, dar este important
ca acest aspect de recunoaștere a semnificației să fie antrenat căci stă la baza dezvoltării înțelegerii
după auz.

2.1. Prezentarea simplă a unei persoane / a unui personaj (cls. a V-a)

Elevul face o pregătire prealabilă (are o fotografie, un plan, un organizator grafic , un set de instrucțiuni)
și apoi realizează un monolog elementar.
Această competență este foarte importantă pentru vorbirea în public, pentru învățarea pregătirii unei
expuneri orale. Antrenarea ei îl sprijină pe elev să depășească tracul, teama de eșec, să aibă curajul
de a se exprima oral (un aspect pe care mulți profesori de limbi moderne îl consideră prioritar și greu
de realizat – dacă elevii au o problemă cu dobândirea acestei competențe soluția este antrenarea ei
sistematică, în mod prioritar!)

3.2 Identificarea unor elemente importante de reperare a unui eveniment pe un afiș (inclusiv afiș digital)
sau pe un alt suport. (cls a IV-a)
Elevul descoperă unde, când are loc un eveniment. Sau ce eveniment are loc!
Competența are relevanță pentru lectura funcțională și este primordială pentru abc-ul lecturii de
informare, atât de necesară pentru învățarea dintr-o varietate de surse, inclusiv (sau mai ales!)
digitale.
Elevul se obișnuiește cu lectura de afiș care conține mult material iconic . În absența unui
antrenament sistematic, din cauza ilustrației, informațiile importante pot fi ratate.
4.1. Completarea unui formular cu informaţii de identificare (educaţie, interese, competenţe)
(cls. a VI-a)
Elevul redactează funcțional prin completare, oferind detalii precise în funcție de intrările din template.
Competența este fundamentală pentru a oferi răspunsuri pertinente în societatea actuală, iar pentru
subiectul scriitor o achiziție care poate fi vitală în vederea obținerii unui job, unei burse de studii etc.
Firește, la nivelul clasei a VI-a, sunt puține elemente de completat. Dar odata puse bazele redactării
funcționale, obiectul poate deveni tot mai sofisticat.

Temă de discuție la nivelul grupului:

- Reformulați și explicați enunțurile competențelor specifice pe care vi le oferă formatorul sau
pe care le alegeți spre ilustrare.
- Căutați și alte exemple de activități prin care se structurează competența respectivă

2.2.3 Clișee didactice

Adeseori, chiar dacă se schimbă curriculumul, practica rămâne în urmă, prin perpetuarea unor
obișnuințe de lucru la clasă, pe care le-am putea numi clișee didactice.
Trecem în revistă o serie de practici stereotipe care blochează inovația curriculară la orele de
limbi moderne: Manualul-Biblie; gramatica descriptivă ca garant al corectitudinii; traducerea pentru
verificarea înțelegerii; lectura cu voce tare; tema decontextualizată.

- Manualul nu ar trebui să fie Biblia. Deși programa școlară reprezintă referința fundamentală în
proiectarea și organizarea învățării elevilor, manualul continuă să fie pentru mulți profesori reperul de
proiectare. Reamintim că manualul este doar o resursă de învățare pentru elevi, una importantă dar
nu singura și, cu siguranță nu referința pentru proiectarea și organizarea demersului didactic. Un
demers centrat pe manual va conduce la o lectură stereotipă a programelor școlare, în care cadrul
didactic răsfoiește documentul oficial pentru a regăsi o listă de conținuturi de parcurs care sunt
evidențiate în manual. Cel mai adesea, atunci când se afirmă că programele sunt încărcate, aceia
care produc acest enunț au în minte un anume manual, NU programa de trunchi comun.
Cum depășim clișeul ? Citim cu atenție programa și ne întrebăm ce putem face în mod concret pentru
a dezvolta respectivele competențe specifice la elevii concreți din clasa a ….

- Gramatica descriptivă reprezintă un element de conținut care consumă mult timp și oferă puține
ocazii de dezvoltarea a comunicării. Atunci când profesorul dedică un timp anume unor elemente de
construcție a comunicării ca scop în sine, pentru a evidenția un capitol de gramatică, în cazul fericit
va avea elevi care vor reproduce conținutul gramatical și poate îl vor recunoaște/ traduce la nivelul
unor texte. La nivel de comunicare însă conținutul nu se transferă pentru că nu a fost vizată
comunicarea ca scop.
Cum depășim clișeul ? In cadrul orelor se poate face un ”stop-cadru” gramatical pentru a evidenția o
regularitate a limbii. De exemplu, ne putem opri din citit pentru a remarca –ing la finalul unui verb.
Putem face exerciții prin mimarea unor acțiuni și enunțarea lor simultana pentru a sesiza caracterul
de ”prezent continuu” al acestora, de acțiune care are loc chiar acum , sub ochii noștri. Altfel spus,
mai întâi descoperim regularitatea și apoi o adâncim în contextul unde aceasta se manifestă!
-Traducerea pentru verificarea înțelegerii este o activitate didactică păguboasă pentru dezvoltarea
competențelor de comunicare. Traducerea reprezintă o competență de transcodare, sofisticată, care
apare la nivelurile superioare de achiziție lingvistică. Utilizarea sa pentru un alt scop încă de la
clasele mici poate conduce la rezultate nedorite de tipul gândirii în limba maternă și a traducerii
enunțului în limba străină, o activitate care se ”dezvață” foarte greu!
Cum depășim clișeul ? Când le oferim elevilor texte spre lectură, trebuie să facem măcar un exercițiu
de pre-lectură pentru a pregăti receptarea textului și mai multe exerciții de post-lectură (întrebări,
aplicații diverse) pentru a stimula căutarea de semnificații în text și a antrena lectura conștientă. În
fond, la lectură contează informarea, documentarea (sau imaginarul în cazul textelor literare), nu
traducerea în limba maternă.

- Lectura cu voce tare nu reprezintă un exercițiu de lectură (arareori citim conștient cu voce tare!) ci
unul de pronunție. Acest exercițiu poate fi potrivit la clasele mici, deși nici la acest nivel nu e
recomandabil să îi dedicăm mult timp. Lectura cu voce tare consumă mult din timpul necesar unei
lecturi în gând, din perspectiva descoperirii semnificațiilor, a reflectării asupra textului, a descoperirii
din context a înțelesului unui cuvânt / a unei sintagme. Lectura cu voce tare în loc de a promova/
dezvolta competențele de lectură acționează ca o frână în calea învățării.
Cum depășim clișeul ? La clasele mici, se poate face lectură cu voce tare (după modelul ”în lanț” sau
pe roluri) în vederea sprijinirii învățării unor foneme, a accentului, a ritmului și a intonației specifice).
Pentru a dezvolta competențele de lectură ale elevilor se vor urmări însă activitățile indicate în
programă sau altele similare, care stimulează căutarea de semnificații pe o diversitate de texte
simple, funcționale, inclusiv în format digital.

-Tema decontextualizată (forțarea competențelor de redactare fără o antrenare prealabilă la clasă).

Adeseori profesorii expediază în tema pentru acasă exerciții de redactare în jurul unei teme despre
care s-a vorbit sau s-a citit la oră. Or, nu conținutul redactării contează (reluarea conținutului parcurs
fiind singurul motiv plauzibil al acestui tip de temă) ci procesul în sine – exprimarea în scris în funcție
de un anume nivel de achiziție. Iar ca să existe exprimare în scris trebuie să existe o intenție de
comunicare. Nu scriem fără a dori să împărtășim ceva cuiva la distanță!
Cum depășim clișeul ? Se vor proiecta și derula exerciții de redactare care să aibă semnificație
pentru elevi – nimeni nu scrie doar ca să fie ceva scris, despre o temă. Scriem cu precădere text
funcțional, iar programa oferă multe situații în care acesta se poate practica la clasă.

Temă de reflecție în grup

Ai observat astfel de clișee didactice? Altele?
Ce crezi despre următoarele două? Se pot califica drept clișee didactice?
- Exerciții de vocabular pentru a ameliora competența de lectură
- Metodologia modernă/ tehnologia digitală ca inovație didactică de aplicat în orice situație la
clasă

2.3 Proiectarea didactică – de la curriculum oficial spre curriculum realizat

Pentru a transfera curriculumul oficial în învățare efectivă la nivelul unui grup concret de elevi
este necesară o proiectare didactică atentă care să găsească acele contexte potrivite prin care
rezultatele învățării listate în programe să devină reale în cazul fiecărui copil.
2.3.1 Despre proiectarea didactică în câteva cuvinte:
- Noul curriculum nu poate fi aplicat în absenţa proiectării. Dacă în trecut programa analitică
conincidea cu tabla de materii a manualului unic și prin aceasta propunea o programare a unei
achiziții centrate pe reproducerea discursului magistral, în secolul nostru, abordarea centrată pe
elev propune un curriculum cu egalitate de șanse (aceleași rezultate așteptate pentru întreaga
cohortă), in care rămâne la latitudinea profesorului modul de a parcurge etapele învățării, alegerea
situațiilor de învățare, adaptarea la experiențele copiilor, selectarea manualului și a altor resurse
potrivite. Prin urmare, pentru a aplica programele la clasă este nevoie de proiectare didactică care
să indice o ordonare a parcursului didactic, o alocare de timp a secvențelor acestuia și o anticipare
a actului didactic ca atare. Parcurgerea liniară a unui manual (chiar a unuia Cambridge, Routledge
etc.) nu asigură succesul învățării unei clase de elevi în situații reale, cu profiluri diferite!
- Proiectarea trebuie privită ca necesitate şi nu ca o coerciţie. In lumina celor de mai sus,
proiectarea nu poate fi decât anticiparea, estimarea unor activități didactice coerente și nu un proces
de elaborare/ copiere a unui document birocratic obligatoriu de prezentat autorității. In absența
proiectării este puțin probabil să asigurăm realmente egalitate de șanse pentru elevii clasei, în
contextul comunității din care provin. De asemenea, nu pot copia proiectarea de anul trecut chiar
dacă programa nu s-a schimbat. Pot păstra anumite jaloane în funcție de ce a mers/ ce nu a mers
anul trecut, dar să nu uităm dinamismul societății, și al culturii tinerilor – contextele de învățare
trebuie primenite pentru a aduce în clasă autenticul comunicării și a realiza învățare semnificativă,
fără efort.
- Proiectarea se realizează prin efortul de gândire al fiecăruia – este un act personalizat. Chiar
dacă lucrăm cu un coleg, în cele din urmă decizia de proiectare aparține fiecărui cadru didactic. El/
ea este aceea care poate estima pașii, resursele, anticipa în detaliu activitățile didactice. Proiectarea
reprezintă o pregătire pentru ore, o permanentă reîmprospătare a vizunii didactice și a relației cu
elevii clasei. O proiectare copy/ paste nu duce nicăieri dincolo de un document birocratic
- Contează esenţa proiectării (“gândirea” actului didactic) nu formatul ei (rubricatura). In
funcție de preferințe, gândirea actului didactic se poate face în orice formă. ceea ce contează este
să oferim răspunsuri adaptate grupului țintă și adecvate propriului profil didactic la întrebările majore
: Ce fac? Dar de ce fac? Cum fac? Cu ce reserse? Cât de mult s-a realizat? Răspunsurile se pot
da într-un tabel cu tot atâtea rubrici câte detalii considerăm necesare sau sub forma unei liste de
activități corelate cu reursele necesare și indicând competența pentru care este propusă! (v. mai
jos exemplele de proiectare)
- Proiectarea se realizează pe baza cerinţelor programei nu după manual (care rămâne cea mai
importantă resursă a demersului, totuşi doar o resursă). Proiectarea vizează pregătirea unui
act de învățare al elevilor nu aplicarea unei resurse la clasă. De aceea, atunci când proiectarea ține
seama de programă și segmentează demersul didactic în funcție de preferințele și interesele de
comunicare ale elevilor, competențele de producere și receptare se structurează autentic pe baza
unor contexte reale care au relevanță pentru copii. Iată de ce e de preferat să segmentăm contextele
de învățare în funcție de nevoile elevilor și nu după unitățile/ temele/ capitolele din manual.
- Proiectarea este un proces care trebuie privit cu flexibilitate din perspectiva eficienţei şi a
feed-back-ului. Având în vedere, că proiectarea nu este programare ci doar estimare, anticipare
(și bună pregătire!), trebuie să acceptăm că modul în care a fost proiectată o secvenţă poate fi
contrazis la aplicarea efectivă. Motivele pot fi nenumărate, cele mai multe țin de reacțiile clasei. Este
important să reflectăm asupra diferențelor între proiect și realitate și să ținem seama de acestea la
următoarea proiectare.
2.3.2.Exemple de proiectare

Planificare calendaristică, cls. a V-a L1 – pe baza temelor din programa (din secțiunea Sugestii metodologice, engleză)
an școlar 2018/2019

Nr. Tema UI CS vizate Domenii de conținut Nr. Obs

săptămâni
1 Tu, eu, noi. Prietenii noi 1.1, 1.3, 2.1, Preferinte, activități curente, orașe și locuri, 2-3 Include test
la școală în noul an 2.3, 2.4, 3.1, A descrie personaje, a descrie locuri, a inițial și 1
școlar. 3.2, 3.4, 4.2, exprima preferințe, a cere / oferi informații, săptămână de
4.3 Focus – Present Simple (program zilnic, testare orală și
agenda săptămânii) acomodare
2 Sărbătoarea Halloween 1.2, 1.3, 2.1, Anunțuri/ mesaje, activități curente, timp liber, 4-5
2.2, 2.4, 3.1, personaje
3.2, 3.3, 4.1, A descrie personaje, a cere / oferi informații, a
4.3 da un ordin , a relata la prezent
Focus – CAN, Present Simple (afirmativ,
negativ, interogativ)
3 Pregătiri și cumpărături 1.3, 2.4, 3.1, Semne, indicatoare, Anunțuri/ mesaje, 6
pentru Moș Nicolae și 3.2, 3.3, 3.4, activități curente, personaje, preferințe,
Crăciun 4.1, 4.2, 4.3 cumpărături
A descrie personaje, a cere / oferi informații, a
relata la prezent
FOCUS – Present Simple, MAY
Scoala altfel 1
4 Cărți uriașe la sfârșit de Toate CS Anunțuri/ mesaje, activități curente, personaje 3 Proiect
semestru A descrie personaje, locuri, a cere / oferi recapitulativ –
informații, a relata la prezent, a exprima include evaluare
preferințe, permisiunea la final de
semestru
Sem. al II-lea
5 Celebrări … celebre! : 1.3, 2.1, 2.2, A descrie personaje, locuri, a cere / oferi 5
Sf. Valentin și 1/8 2.3, 2.4, 3.1, informații, a relata la prezent, a exprima
Martie 3.4, 4.2, 4.3 preferințe, permisiunea
FOCUS - Nr. ordinal, Present Simple
6 O primăvară minunată. 1.1, 1.2, 2.1, activități curente/ timp liber, preferințe, 4
Iubim natura. Suntem 2.2, 3.1, 3.4, personaje
ECO 4.2, 4.3,
 a cere , a da informații, a descrie, a relata la
prezent
FOCUS - Wh questions
7 Prieteni necuvântători 1.1, 1.3, 2.1, activități curente/ timp liber, preferințe, 4
2.4, 3.1, 3.2, personaje
3.3, 3.4, 4.1 a cere , a da informații, a descrie, a relata la
prezent
FOCUS – may/ may not; can
8 Unde mergem în Toate CS Semne, indicatoare, anunțuri, mesaje, urașe 3 Proiect
vacanță? și locuri recapitulativ –
A cere și a oferi informații, a exprima include și test
preferințe, a descrie locuri sumativ

Proiect de unitate de învățare, cls. a V-a – Sărbătoarea Halloween (primele 2 ore)

CS Activități de învățare Resurse Evaluare Obs
Ora 1
2.4 Punct de acces – discuție pe baza Ppt cu imagini de pe
unui ppt cu imagini și text care internet
prezintă principalele aspecte ref. la Frontal
Halloween 15-20 min
3.1 Identificarea informațiilor dintr-un Poster, fișe de lectură Feedback la fișele de
poster care invită la o petrecere Trick funcțională lectură ale grupei
or treat Grupe de 4-5 elevi
10 min
4.1 Redactarea unei invitații la o petrecere Exemplu de mesaj de Feedback individual Până la finalul orei. Cine
de Halloween pe baza unui exemplu invitație – template Temă pt acasă nu finalizează , termină
preluat de pe net invitația acasă
Frontal și individual
Ora 2
2.2 Tur de galerie pentru a viziona Grup mic apoi frontal Feedback individual
invitațiile de Halloween realizate 10-15 min
anterior. Discuții informale între elevi .
Apoi cu toată clasa
3.2 Lectură a unui text de informare cu Text de informare Coevaluare (colegul de
ilustrații – cum se face Jack O’Lantern Fișă de lectură bancă)
10-15 min
 1.3 Joc de recunoaștere auditivă. Un elev Frontal
vine in față – e legat la ochi. Cineva 10 min
din cls. spune Trick or Treat. Trebuie (toți elevii vin in față)
să-l recunoască!
4.1 Scrierea unui mesaj simplu de individual Până la finalul orei.
mulțumire pt invitația de Halloween Continuare în tema
primită de la coleg. pentru acasă
Completarea unei felicitări de
Halloween al cărui template e preluat
de pe net

Temă de reflecție în grup

Ce ai proiecta altfel?

Temă de lucru în grup

Continuați proiectul de Unitate de învățare cu încă 2-3 săptămâni de activități coerente (ex. realizarea de costume din materiale
reciclabile, desenarea de Jack O’lantern, concursuri de orientare ”în noaptea de H.” (cu ochii legați) primind instrucțiuni de la colegi
etc.).
Iată o posibilă completare cu ora 3 – într-un format fără tabel (dar păstrând reperele de proiectare pe baza întrebărilor majore
menționate mai sus) :

Ora 3
- oferirea cardurilor de Halloween între colegi pe baza unui algoritm propus de copii. Lectura individuală a mesajelor (3.3) și
conceperea unui prim răspuns (indiv.).(4.1) -10-15 min
- concurs de mesaje trăznite cu teme de Halloween, grup de 4 (4.3) - 10-15 min
(feedback pe parcurs și după activitate)
- raportarea mesajelor prin tur de galerie (3.3) și votarea premianților prin exprimarea preferinței (2.3) , 10-15 min
- Vizionarea unor clipuri de Halloween de pe youtube în vederea realizării unei teme ”Funny Halloween” implicând un desen/ afiș/
colaj/ rimă/ mesaj trăznit etc. pentru expoziția de ora următoare , până la pauză (1.3). v mai jos o selecție de clipuri care se pot
utiliza pentru această activitate
- https://www.youtube.com/watch?v=Dc4AtkMOOLo
- https://www.youtube.com/watch?v=Cpf-VBF45kQ&list=RDQMJlx8Vf0JEJE&start_radio=1
- https://www.youtube.com/watch?v=zDywPlMbFcc&index=5&list=RDQMJlx8Vf0JEJE
2.3.3 Sfaturi practice pt. proiectarea unităţii de învăţare

- evitați un demers formal de proiectare – respectiv completarea rubricilor de dragul umplerii unui
tabel cerut de director/ inspector
- când proiectaţi, aveţi mereu în faţă grupul de copii – tot ceea ce scrieţi în proiect să se raporteze
la activităţile pe care anticipaţi că le vor parcurge
- fiecărei competenţe specifice îi corespunde o activitate de învăţare sau mai multe; DAR o
activitate de învăţare este propusă pentru o competenţă specifică şi numai una.
- realizaţi o corelaţie reală stânga – dreapta: competenţă – activitate – resursa/resursele adecvate
fiecărei activităţi
- completaţi rubrica resurse cu acele elemente care vă sunt necesare (pentru a le lua cu dvs atunci
cand mergeţi la oră!) – nu treceţi cu copy/paste sintagme de genul: manual/ fişe de lucru/ imagini
etc.
- similar pt. rubrica de evaluare – completaţi modalitatea de evaluare doar pt. ceea ce estimaţi că
veţi evalua în mod real (de ex. dacă o activitate reprezintă tema pt. acasa sau o temă de lucru în
clasă şi va fi evaluată, atunci marcaţi această menţiune în ultima rubrică a tabelului.
- La finalul unităţii arătaţi pe scurt ceea ce intenţionaţi pentru a măsura achiziţiile elevilor

2.4 Metodologie - Care e metoda mea?

Temă de reflecție! Profesorul are ”metodă” sau metode?

In exemplele de proiectare de mai sus, nu a fost evidențiată o anume metodă anume. Pe de o

parte pentru că nu e de dorit să fetișizăm anumite metode. In fond, orice metodă potrivită dezvoltării
competențelor elevilor este adecvată la un moment dat. Dacă într-un alt context metoda nu dă
rezultatele scontate, nu trebuie să forțăm aplicarea ei doar pentru că ne place sau pentru ca a mers...
Fundamentală rămâne raportarea la programă (și adecvarea acesteia la grupul țintă) nu o paradă a
metodelor.

2.5 Evaluarea nivelului de performanță pentru competențele specifice.

Toate competențele specifice din curriculum trebuie să fie structurate pentru toți elevii. Dar, nu
toate vor fi la același nivel de performanță pentru fiecare elev în parte. Din motive care țin de
experiențele, ritmurile de învățare și profilurile cognitive și socio-emoționale, elevii vor demonstra în
mod diferit achizițiile de învățare. Unii elevi vor avea rezultate mai bune la lectură (pentru că au avut
un sprijin încă din copilărie acasă, de exemplu), alții vor fi mai performanți la interacțiune orală (pentru
că sunt mai expansivi și nu au teama de eșec, de un alt exemplu). Indiferent cum ar fi ritmul
achiziției, atât elevii cât și profesorii trebuie să știe care este nivelul atins și ce este de făcut pe mai
departe (remediere, consolidare, sprijin pentru excelență etc.). Or, pentru acestea, este necesară o
măsură corectă, obiectivă și prietenoasă (fără stres!) a nivelului atins la fiecare competență în parte.
In funcție de acesta se poate organiza activitatea didactică în mod corespunzător, iar elevul devine
conștient de propriul progres în învățare. In cele ce urmează prezentăm câteva instrumente de
evaluare. De menționat că, pentru competențele de decodare a mesajului oral, de lectură și de
redactare, evaluarea se poate realiza mai rapid pentru întreaga clasă prin intermediul unor teste (cu
creionul pe hârtie!). Pentru competențele orale, testul nu este însă adecvat (Propunem mai jos un
exemplu de grilă de observare). Indiferent de instrument, ne interesează măsurarea nivelului de
performanță și deci, fie că e vorba de întrebări de test, fie de aprecierea unui enunț oral acestea se
raportează la competențele specifice ale clasei.

2.5.1 Exemplu de test final (sumativ)– cls a V-a (sursa Plan de cercetare ISE 2018)

Test final – exemplar profesor2 - Pagina curentă reprezintă: sarcinile de ascultare și planul testului.
Următoarele două pagini reprezintă testul scris (lectură, redactare)

Wow. What an Incredible Story!!!

Ascultare 1 min din trailer Dolphin Tale 2 (doar sonor - fără imagine 0:35-1:35). Completare multiple
choice 1 . Veți asculta timp de un minut. Sunt fragmente dintr-un film. Incercați să vă dați seama
despre ce e vorba. (1.1)

1. A. The film is about school.

 B.The film is about dolphins
C. The film is about snow.

Vizionare trailer Dolphin Tale 2 (același fragment de trailer. Completare Multiple choice 2.

Watch and listen. Fill in 2. (1.1)

2.

A. The film is about snow.

B. The film is about school.
C. The film is about dolphins

Plan test scris (lectură, redactare)

1. Afiș Dolphin Tale 2 cu data spectacolului și locul spectacolului

True/ false pentru detalii afiș (3.1)

2. Text de 3-4 paragrafe cu imagini din Dolphin 2. (o noua poveste adevarata cu Winter si ,,, prietena
ei)

Lectura de orientare pe paragrafe (3.4)

Răspunsuri la întrebări pe text (3.2)

3. Un mesaj de la Hazel - lectură . (3.3) Redactare - Ce răspunzi? Redactare de mesaj simplu (4.1)

4. Some facts about dolphins. Răspunsuri la intrebări de tipul. What do dolphins eat? What can they
do? (4.2)

5. Sugereaza Un topic/ film pt cls. a VI-a (4.3)

Your SBO TOP films: List your 3 favourites! (1.3)

2
competențele specifice vizate sunt marcate între paranteze. Exemplarul pentru elevi nu are aceste marcaje
2.5.2. Exemple de grile de evaluare

Clasa a II-a, 2.4 Cererea și oferirea unor informații scurte și simple referitoare la localizarea obiectelor
din mediul apropiat

Elevi Performanță Performanță medie Performanță

minimă superioară
Localizează Localizează obiecte în Localizează obiecte
obiecte cu sprijin majoritatea pozițiilor, din mediul apropiat
din partea fără sprijin, deși face cu ușurință
profesorului câteva erori de
pronunție/ intonație/
accent/ topică
A.I.3 3XII 14.XII
A.M. 3XII , 14Xii

Clasa a VI-a, L1; 2.1 Realizarea unei expuneri scurte, exersate asupra unui subiect familiar

Elevi Nota 5 Nota 7 Nota 9 Nota 10

Face o expunere Face o expunere Face o Face o expunere
scurtă cu scurtă și în expunere clară, scurtă pe
dificultate și / sau general clară și scurtă, clară și baza notițelor, a
greșeli; are nevoie coerentă, cu coerentă, pe unui plan, a unui
de sprijin din unele erori de baza pregătirii poster sau proiect
partea profesorului exprimare. prealabile, cu realizat
deși are la Pregătirea doar câteva
îndemână un plan prealabilă este greșeli
sau alt suport care insuficientă sau
dovedește slab realizată
exersarea
prealabilă
B.C.4 16XI+ 4.XII, 14XII+

3
Elevul A.I. și-a ameliorat competența de localizare între începutul și mijlocul lunii decembrie, în vreme ce A.M. a rămas la același
nivel!
4
Elevul B.C. a progresat constant pe parcursul evaluării expunerii – de la nota 6 pe 16.XI (nivelul notei 5 e satisfăcut și depășit, fără a
fi ajuns la cel descris pt. 7) la nota 8 (pe 14XII) când dovedește puțină pregătire prealabilă și o serie de greșeli de exprimare dar
având o expunere clară, coerentă. (deși încă nu de nota 9!). Se observă că nivelurile sunt astfel descrise încât să permită note
intermediare
2.6. Programa de opțional
In vederea aprobării și derulării unui curs opțional, profesorul propunător trebuie să realizeze o
programă. Aceasta se elaborează după același model de proiectare ca acela în vigoare la trunchiul
comun, fără a relua însă achiziții de învățare existente la trunchiul comun. Iată reperele de proiectare
pentru programele de opțional conform noului curriculum național

2.6.1 Repere de proiectare

- se elaborează după modelul de proiectare al programelor de trunchi comun în vigoare pentru

clasa respectivă
Modelul de proiectare nou (aplicat la CP- cls a VI-a inclusiv, pentru anul școlar 2018-2019; aplicat
la a VII-a în anul școlar 2019-2020) include :
- Argument
- Competențe generale
- Competențe specifice corelate cu activități de învățare
- Conținuturi
- Sugestii metodologice (inclusiv sugestii de evaluare)
- Bibliografie

Pentru Argument, se va redacta ½ - 1 pagină care motivează cursul propus: nevoi ale elevilor, ale
comunităţii locale, formarea unor competenţe de transfer etc.

Competențele vor fi formulate după modelul celor din programa naţională (al disciplinelor de trunchi
comun), dar nu vor fi reluări ale acestora. Dacă opţionalul ar repeta competențele specifice ale
programei şcolare a disciplinei, atunci opţionalul respectiv nu ar aduce nimic nou din punctul de vedere
al rezultatelor așteptate ale învățării.

Pentru un opţional de o oră pe săptămână este rezonabil să fie definite şi urmărite 5-6 competenţe
specifice. O competenţă specifică este corect formulată dacă ea defineşte un rezultat aşteptat al
învățării care poate fi performat şi verificat.

Conținuturile includ acele aspecte, elemente de limbă/ civilizație care oferă baza de operare pentru
formarea competențelor. Ca şi în cazul informaţiilor prevăzute în programele obligatorii (ale disciplinelor
de trunchi comun), informaţiile din lista opţionalului nu vor fi considerate ca un scop în sine, ci ca bază
pentru dezvoltarea competențelor.

Sugestiile metodologice vor include tipologii de exerciții (care sunt recomandate pentru formarea
competenţelor) precum şi modalităţi de evaluare. Din această perspectivă, vor fi trecute tipurile de
probe care se potrivesc opţionalului propus (de ex. probe scrise, probe orale, probe practice, referat,
proiect etc.). NU vor fi incluse probele ca atare.

ATENȚIE – La clasa a VIII-a, în anul școlar 2019-2020, încă se utilizează programele școlare
aprobate în 2009. Prin urmare, dacă ofertați programe de opțional în 2019, acestea vor urma
modelul de proiectare 2009. Incepând cu anul școlar 2020-2021, la toate clasele de gimnaziu se
utilizează noile programe școlare aprobate în 2017 (OM 3393/ 28.02.2017)
2.6.2. Ce se întâmplă la intensiv?

Conform Precizărilor nr. 44961/ 25.10.2016 , se pot organiza clase cu program de studiu
intensiv pentru Limba modernă 1 cu o alocare de 4 ore pe săptămână (2 ore din trunchiul
comun și 2 ore din curriculum la decizia școlii).

În acest context, programa școlară pentru limba modernă 1 intensiv, clasele a

V-a – a VIII -a, continuă achizițiile de comunicare începute în ciclul primar, conducând la
finalul gimnaziului spre achiziţii specifice nivelului B1, conform Cadrului European Comun de
Referinţă pentru Limbi (CECRL).

(extras din Nota de prezentare a Programei pentru limba modernă 1, studiu intensiv aprobată
prin OM 3393/ 28.02.2017)

Prin urmare, există o programă specială pentru clasele intensive la gimnaziu , care definește
rezultatele învățării în situația în care elevii au 4 ore de engleză / săptămână. Profesorii care
lucrează după curriculumul nou de gimnaziu nu mai au obligația să redacteze o programă de
opțional pentru diferența de ore la intensiv. Programa a fost elaborată și aprobată la nivel
național și reprezintă referința comună pentru toți elevii de gimnaziu care sunt înscriși la
engleză intensiv.
2.6.3 LISTĂ DE VERIFICARE PENTRU PROIECTUL DE PROGRAMĂ DE OPȚIONAL

Competențele generale

- reprezintă categorii de operare definitorii pentru disciplina/ problematica/ tematica abordată?

- sunt reflectate în fiecare set de competențe specifice, în progresie de la un an de studiu la altul?

Competenţele specifice sunt:

- măsurabile, specifice (nu sunt formulate la modul general și reflectă rezultate ale
învățării care pot fi puse în evidență)
- în număr corespunzător?
- corelate cu tema opţionalului?
- adecvate nivelului elevului?
- **abstrase din competenţe generale (dacă acestea sunt formulate)?
- unice (sau se repetă sub diferite forme)?
- altele, decât în programa de trunchi comun?

Activităţile de învăţare:

- Conduc la dezvoltarea competenţelor propuse?

- Pot fi organizate efectiv?
- Presupun activitatea nemijlocită a elevului?

Conţinuturile sunt:

- o resursă cuprinzătoare pentru structurarea competenţelor specifice?

- adecvate intereselor, nevoilor elevului? (ancorate în/ provenind din cultura actuală?)

Un ultim sfat – Fiți conciși! Vorba lungă, sărăcia omului! O programă de opțional pentru un an de studiu
ar trebui să cuprindă cca 2-3 p. A4 (TNR12, single spaced).

Nu abuzați de timpul inspectorului care trebuie să avizeze propunerea!

 Anexă – Exemple pentru limba franceză
Exemple de proiectare , clasa pregătitoare, an școlar 2019-2020

Planificare calendaristică 14 săpt./ sem 1, 20 săpt / sem 2

Nr. Tema UI CS vizate Domenii de conținut Nr. Obs

săptămâni/
ore
1 Toi et moi! 1.1, 1.3, 2.1, Salut, prezentare 7 Include 1 oră
2.3, 3.1 Comenzi simple.Numărători inițială de
(etichete în Foneme specifice acomodare
clasă)
Vacanță 26 oct-3 nov
2 Une poupée / un jouet 1.1, 1.2, 1.3, Jucării, culori 3
2.1, 2.2, 3.1 C’est
Voici/ voila
3 C’est Noel ! 1.1, 1.3, 2.1, Obiecte și simboluri de Crăciun (brad, cadou, 4 Include ultima
2.3, 3.1, 4.1 om de zăpadă, bulgări de zăpadă, decorațiuni) oră de serbare
Afiș, felicitări de completat/ colorat de Crăciun
Sem. al II-lea
4 Sports, jeux, concours 1.2, 1.3, 2.1, Petit/ grand 6
2.2, 2.3, 3.1, Instrucțiuni
4.1 J’aime, j’adore
5 Prépare le Carnaval!!! 1.3, 2.1, 2.2, Couleurs 6
2.3, 3.1, 4.1 Masque
costume
6 C’est qui? 1.1, 1.2, 1.3, Joc de rol – joc de mimă 6
2.1, 2.3, 3.1 Je mange, je dors, je vais …
7 Vacances!!!!! Toate CS 2 Révision
Proiect de UI – UI 2 - Une poupée / un jouet

CS Activități de învățare Resurse Evaluare Obs

Ora 1
1.1 Ex. de identificare a unor jucării Regarde! Jucărie crocodil
C’est une poupée/ un jouet frontal
Le jouet est vert/ le crayon est vert

2.1 Ex. de repetare după profesor – în cor, Jucării, creioane

individual colorate
frontal
2.2 Prezentarea jucăriei – dialog în perechi Feedback oral Elevii au fost invitați sîă-
în fața clasei și aducă jucăria
preferată
3.1 Jocul culorilor Buline colorate
Etichete cu nume de
culori, Coli
individual
Ora 2
1.2 Montrez… Jucării, creioane Elevii sunt invitați să dea
Joc de identificare după auz – pt diferite colorate comenzi în același stil
obiecte colorate frontal
1.1 Voici/ voila – practicarea identificării
obiectelor colorate cu structura nouă
2.2 Il a un jouet rouge. Qui a un crayon bleu? Feedback oral
Montrez!
3.1 Jocul culorilor Etichete cu nume de
culori
Contururi de colorat
individual
Ora 3
3.1 Tur de galerie cu produsele din ora Feedback oral
2.3 precedentă + întrebări&răspunsuri
1.3 Rime și melodie inventată pentru culori frontal
2.3 Qui a un crayon… jaune? Montrez frontal Feedback oral Elevii sunt invitați să dea
comenzi în același stil
 Amusez-vous avec Donald et ses amis!

A. Lisez et répondez.

Donald est un personnage très amusant.

Il est sympa. Il a dix ans. Sa passion est
la chanson! Il habite un joli appartement à
Disneyland. Mickey, Tom et Jerry sont ses
meilleurs amis.

1. Quel âge a Donald?

a. 8 ans
b. 9 ans
c. 10 ans
2. Vrai (V) ou faux (F)?
Son loisir est le football. ( )
Il habite à Disneyland. ( )

JAUNE BLEU ROUGE ORANGE

B. Prenez des couleurs et coloriez.

C. Lisez la fiche d’identité! Qui est-ce? a) ou b) ?

NOM: Mickey

Age: 10

Passion: football

Adresse: Disneyland

Ami: Donald
a) b)
 C’est l’anniversaire de Donald!
Venez le 2 Octobre, à Disneyland!
D. Lisez l’affiche. Complétez:

L’anniversaire de Donald est

…………………………………

E. Ecrivez un court message

Cher Donald,

Bon ………………………………………………..!

Je m’appelle ………………………………………………………………..

J’ai ………………………………………..ans.

J’adore tes films!

Mon adresse est : …………………………………………………

Réponds-moi vite

A bientôt,

……………………………………………………………………
Testul de mai sus este de nivel A1. Il puteți folosi ca instrument sumativ la finalul clasei a IV-a sau ca
test inițial la cls. a V-a L1. Puteți încerca administrarea și la cls a VI-a L2.

Temă de reflecție – Descoperiți competențele vizate de fiecare item în parte!

Exemple de grile de evaluare

Clasa a II-a, 2.4 Cererea și oferirea unor informații scurte și simple referitoare la localizarea obiectelor
din mediul apropiat

Elevi Performanță Performanță medie Performanță

minimă superioară
Localizează Localizează obiecte în Localizează obiecte
obiecte cu sprijin majoritatea pozițiilor, din mediul apropiat
din partea fără sprijin, deși face cu ușurință
profesorului câteva erori de
pronunție/ intonație/
accent/ topică
A.I.5 3XII 14.XII
A.M. 3XII , 14XII

Clasa a VI-a, 2.1 Realizarea unei expuneri scurte, exersate asupra unui subiect familiar

Elevi Nota 5 Nota 7 Nota 9 Nota 10

Face o expunere Face o expunere Face o Face o expunere
scurtă cu scurtă și în expunere clară, scurtă pe
dificultate și / sau general clară și scurtă, clară și baza notițelor, a
greșeli; are nevoie coerentă, cu coerentă, pe unui plan, a unui
de sprijin din unele erori de baza pregătirii poster sau proiect
partea profesorului exprimare. prealabile, cu realizat
deși are la Pregătirea doar câteva
îndemână un plan prealabilă este greșeli
sau alt suport care insuficientă sau
dovedește slab realizată
exersarea
prealabilă
B.C.6 16XI+ 4.XII, 14XII+

In construirea descriptorilor la gimnaziu pentru 5-7-9-10, aveți grijă să existe un interval sensibil între
niveluri pentru a permite notarea intermediară (6,8). Nota 4 reprezintă un răspuns care nu satisface
descrierea pentru 5.

5
Elevul A.I. și-a ameliorat competența de localizare între începutul și mijlocul lunii decembrie, în vreme ce A.M. a rămas la același
nivel!
6
Elevul B.C. a progresat constant pe parcursul evaluării expunerii – de la nota 6 pe 16.XI (nivelul notei 5 e satisfăcut și depășit, fără a
fi ajuns la cel descris pt. 7) la nota 8 (pe 14XII) când dovedește puțină pregătire prealabilă și o serie de greșeli de exprimare dar
având o expunere clară, coerentă. (deși încă nu de nota 9!). Se observă că nivelurile sunt astfel descrise încât să permită note
intermediare
Exemplu opțional

Folosește lista de verificare pentru textul de mai jos. Atenție s-au strecurat greșeli!

FRANCE_ZAPARE!!! , propunere de opțional (cls. a V-a)

Notă de prezentare
Opţionalul îşi propune realizarea unei varietăți de teme digitale atractive care implică utilizarea
francezei în scopuri de documentare și interacțiune la distanță, prin intermediul noilor media. Activităţile
sunt stimulative şi presupun multiple conexiuni cu stilul de viață al nativilor digitali, incluzând
practicarea limbii franceze ca unealtă de comunicare. Aceasta conduce la aprofundarea achizițiilor de
trunchi comun într-o manieră pro-activă, interesantă pentru elevi.
Opționalul se derulează în mod concret prin intermediul unor proiecte cu caracter cultural, propuse de
profesor în urma discuțiilor cu elevii. Aceste proiecte se realizează prin utilizarea interfeței digitale și a
documentarii și interacțiunii în limba franceză.

Competență generală : Utilizarea competenței digitale pentru documentare și interacțiune la distanță

în limba franceză

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

1. Descoperirea de surse de informare pentru diverse proiecte care implică descărcarea de

imagini/clipuri relevante și texte scurte/ simple
- exerciții de căutare pe net după cuvinte cheie
- marcarea surselor relevante într-un document ca listă de intrări în urma unei căutări pe
net
2. Selectarea informațiilor adecvate pentru subiectele de lucru
- includerea într-un tabel a informațiilor importante prin TRAGE și PLASEAZĂ dintr-un
text descărcat de pe net
- Concurs : Cea mai relevantă imagine pentru subiectul…
3. Să-și însușească tehnicile de căutare a informațiilor pe internet
- Tehnici de tehnoredactare şi de căutare a informaţiilor Microsoft Word for Windows
- utilizarea unor browsere diverse pentru căutare
4. Manifestarea unui comportament adecvat când folosește social media
- discuții referitoare la cyberbullying, pornind de la exemple descoperite pe net sau
relevate în media
- moderarea postărilor pe blogul clasei/ grupul Whatsapp
5. Participarea constantă pe blogul clasei/ grupul Whatsapp cu postări coerente

Conținuturi

-Tehnici de tehnoredactare şi de căutare a informaţiilor Microsoft Word for Windows:

 - setarea editorului, documentului, paginii, stilului, titlurilor, fonturi, dimensiuni etc.
- inserarea de obiecte: imagini, grafice, desene, etc
-Navigare pe Internet

-Cyberbullying

-Aplicații utile

-Aplicații favorite

Nivelul de limbă vizat (corespunzător CS din programa de trunchi comun a clasei)

Sugestii metodologice

- Posibile proiecte de derulat :

Felicitări electronice (costume, obiceiuri),

Seara de Crăciun (meniuri, programul sărbătorii în familie, felicitări digitale),

Crăciun și Anul Nou (tradiții, cântece tradiționale, filme celebre)

Târg de paște )sau orice alt târg în școală/ comunitate) (felicitări, tutoriale pentru cadouri și
deconrațiuni din materiale reciclabile)

Les Sciences à la maison (clipuri, tutoriale)

Vacances, vacances! (destinații de vacanță, itinerarii interactive, hărți interactive)

Concursuri

- Postarea la mare căutare (în fiecare săptămână)

- Replici amuzante
- Cel mai bun moderator de blog
- Cea mai tare imagine pentru….
- Cel mai bun clip

Sistematizarea informației

- realizarea de organizatoare grafice în forme oferite de profesor / inventate de elevi

- completarea de tabele în funcție de criterii date

Bibliografie
Gardner, H., Davis, K. (2015) Generația App. Editura Sigma: București
Proiectul DeCoDE (2019) http://decode-net.eu/index.php/about/
The Digital Classroom https://thedigitalteacher.com/framework/the-digital-classroom
Veen, W., Vrakking, B (2012) – Homo Zappiens. Joc și învățare în epoca digitală, Editura Sigma:
București
 Liste de verificare

Listă de verificare – Planificare calendaristică

- Ai citit programa cu atenție? Ai citit-o din perspectiva ocaziilor de învățare pe care ar trebui să
le proiectezi șii să le pui în act? Ai citit-o încercând să adopți perspectiva elevilor clasei
respective?
- Ai construit unități de învățare care se pliază structurii anului școlar? (unităile de învățare sunt
finalizate înainte de vacanță? ai inclus Scoala altfel?)
- Sunt unitățile de învățare relevante pentru experiențele de viață și de învățare ale elevilor?
Reflectă acestea interese ale elevilor? Nevoile lor de învățare?
- Reprezintă unitățile de învățare contexte și pretexte pentru comunicare autentică? (dacă
unitățile sunt structurate după manual, după cuprinsul cărții de gramatică atunci acestea nu
sunt centrate pe elev!!!)
- La nivelul fiecărei unități de învățare sunt vizate mai multe tipuri de competente de
comunicare? (receptare orală, scrisă, exprimare orală, scrisă?)
- Sunt echilibrat concepute unitățile de învățare? (aprox 1 lună pentru a permite structurarea
competențelor vizate, evaluarea nivelului de performanță atins și feedbackul?)
- Ai vizat competențele specifice de mai multe ori pe parcursul unui semestru? (țintirea
competențelor specifice în diferite momente ale anului școlar, prin intermediul mai multor
contexte de comunicare concură la o învățare de calitate)
- Ai prevăzut timp suficient pentru evaluare și feedback?
- Ai făcut proba? (însumate, nr. orelor din planificare concide cu numărul total de ore prevăzut
pentru anul școlar la disciplina ta, la clasa respectivă?)
- Ai verificat dacă până la finalul anului școlar ai acordat destule ocazii pentru antrenarea tuturor
competențelor din programă? (ai vizat fiecare competență din programă de mai multe ori în
cadrul planificării?)

Sfaturi practice pt. proiectarea unităţii de învăţare

- evitati un demers formal de proiectare – respectiv completarea rubricilor de dragul umplerii unui
tabel cerut de director/ inspector
- când proiectaţi, aveţi mereu în faţă grupul de copii – tot ceea ce scrieţi în proiect să se raporteze
la activităţile pe care anticipaţi că le vor parcurge
- fiecărei competenţe specifice îi corespunde o activitate de învăţare sau mai multe; DAR o
activitate de învăţare este propusă pentru o competenţă specifică şi numai una.
- realizaţi o corelaţie reală stânga – dreapta: competenţă – activitate – resursa/resursele adecvate
fiecărei activităţi
- completaţi rubrica resurse cu acele elemente care vă sunt necesare (pentru a le lua cu dvs atunci
cand mergeţi la oră!) – nu treceţi cu copy/paste sintagme de genul: manual/ fişe de lucru/ imagini
etc.
- similar pt. rubrica de evaluare – completaţi modalitatea de evaluare doar pt. ceea ce estimaţi că
veţi evalua în mod real (de ex. dacă o activitate reprezintă tema pt. acasa sau o temă de lucru în
clasă şi va fi evaluată, atunci marcaţi această menţiune în ultima rubrică a tabelului.
- La finalul unităţii arătaţi pe scurt ceea ce intenţionaţi pentru a măsura achiziţiile elevilor.
LISTĂ DE VERIFICARE PENTRU PROIECTUL DE PROGRAMĂ DE OPȚIONAL (v. 2.6.3 mai sus)

Listă de verificare pentru proiectarea sesiunilor față în față (formare locală)

- Ți-ai segmentat cele 28 de ore la M2 în funcție de orarul care poate fi aplicat local? (de
exemplu 4h / zi timp de 7 zile, câte 2h/ sesiune)
- Ai propus un subiect interesant pentru începutul fiecărei zile - care poate deschide logic
și stimulativ discuția cu participanții?
- Ai echilibrat prezentările frontale cu activitățile de grup pentru a permite participanților
împărtășirea experiențelor și învățarea colaborativă?
- Ai inclus toate temele în planul realizat?
- Ai inclus o metodologie adecvată care poate deveni subiect de învățare prin practicare și
reflexivitate?
- Ai lăsat timp pentru autoevaluare și feedback?
- Ai aflat nevoile de consolidare pentru perioada online?
- Ai subliniat ce nevoi de resurse ai pentru a facilita învățarea participanților? (nu uita să ți
le multiplici din vreme înainte de trainingul propriu zis!!!).
- Dacă ai răspuns DA la întrebările de mai sus, ești GATA de training! Succes!

Autori: Ligia Sarivan, Corina Ileana Dumitrescu

In urma discuțiilor purtate în data de 6 sep. 2019 și a fișelor de feedback transmise, vor fi redactate câteva exemple
în plus pentru a sprijini efortul dvs. în pregătirea și derularea formării la nivel local.

Aceste materiale vor include exemple noi pentru L2, respectiv:

- planificare calendaristică

- proiect de unitate de învățare

- test sumativ și un exemplu de grilă de observare

- un proiect de opțional

Aceste materiale suport noi vor fi postate pe platformă în jurul datei de 23 sep. 2019.