Motilitatea

celulară
 Motilitatea celulară

Definiţie:
• deplasarea în spaţiu a unor celule
• mişcările intracelulare ale unor componente

Mecanism molecular:
1) tubulină (microtubuli) – kinezină / dineină
2) actină (filamente de actină) – miozină
 1 Microtubulii

• asigură o varietate de mişcări celulare:

transportul intracelular al unor macromolecule şi
vezicule
deplasarea cromozomilor şi echipartiţia materialului
genetic în celulele fiice
bătaia cililor şi flagelilor

• aceste mişcări rezultă prin:

polimerizarea şi depolimerizarea microtubulilor
interacţiunea microtubulilor cu proteinele motorii
dineina şi kinezina
 Dineina şi kinezina

• categorie aparte de Cap + Cap -

proteine asociate
microtubulilor microtubul
• utilizează energia rezultată
prin hidroliza ATP pentru
a se deplasa în mod Lanţuri
unidirecţional de-a lungul grele
unui microtubul, Lanţuri
transportând o încărcătură uşoare
specifică Kinezina Dineina
 Kinezina
microtubul
• este organizată în trei domenii:
 o pereche de capete globulare
prin care se leagă de microtubuli
şi de ATP
 o punte lungă și înrulată
 o pereche de cozi prin care se
leagă la diferite vezicule şi
organite celulare pe care le
transportă în lungul
microtubulilor
• există 30 de gene care codifică
kinezine cu polaritatea mişcării
diferită
 Kinezinele citosolice
• se mişcă spre
extremitatea (+) a
microtubulului
 transportul axonal
anterograd al
proteinelor,
veziculelor cu
mediatori chimici şi
organitelor celulare
-
 dispersarea granulelor
de pigment spre
periferia +
melanoforelor
 Proteinele înrudite cu kinezinele

• se deplasează spre
extremitatea (-) a
microtubulului
 asamblarea fusului de
diviziune
 deplasarea
cromozomilor în timpul
diviziunii celulei
 Instabilitatea dinamică a microtubulilor
• rol important în asamblarea fusului de diviziune şi în segregarea
cromozomilor
• substanţele
care inhibă
scurtarea sau
alungirea
microtubulilor
fusului de
diviziune
blochează
mitoza:
 colchicina
 vinblastina
 vincristina
 taxolul
 Dineina citosolică

• prezintă: - +
două capete
globulare prin care
se leagă la
microtubul
o bază prin care se
leagă la membrana
veziculelor şi
organitelor
• se deplasează de la
extremitatea (+) a
microtubulului la
cea (-)
 Dineina citosolică

• realizează:
 transportul axonal
retrograd al
proteinelor şi
membranelor
degradate
-  mişcă granulele de
melanină spre centrul
melanoforelor
+
 Dineina axonemală

• este un complex proteic

alcătuit din două braţe BA
• braţele de dineină sunt
ataşate la subfibrila A a
dubletelor periferice de
microtubuli şi proiectate către
subfibrila B a dubletului
adiacent
• hidroliza ATP permite
formarea şi ruperea succesivă
a punţilor de dineină între
dubletele de microtubuli Dublet
adiacente şi are ca rezultat periferic de
microtubuli
alunecarea acestora, unele
faţă de celelalte
 Bătaia cililor şi flagelilor
• se produce
prin
formarea şi
ruperea
punţilor de
dineină în
diferite
puncte de-a
lungul Flagel Cil
axonemei
 Axonemă normală

Sindromul Kartagener Axonemă cu dineină defectă

(al cililor imobili)

• cauzat de mutaţii care
afectează proteinele din
structura cililor şi flagelilor
 2 Filamentele de actină

• asigură o varietate de mişcări celulare:

curenţii citoplasmatici
deplasarea unor celule animale pe substrat
 contracţia musculară
separarea celulelor animale la sfârşitul diviziunii
• aceste mişcări rezultă din:
dezasamblarea şi reasamblarea reţelelor de
filamente de actină
interacţiunea filamentelor de actină cu proteina
motorie miozina
 Deplasarea pe substrat
a celulelor animale
• protozoarele, fagocitele,
fibroblastele în cultură şi conul de
creştere al celulelor nervoase tinere
• emiterea şi retracţia rapidă la
suprafaţa celulei a unor prelungiri
numite pseudopode
• tranziţiile sol-gel rezultă din
dezasamblarea şi reasamblarea
filamentelor de actină sub controlul
proteinelor care leagă actina
• alcaloizii fungici care inhibă
tranziţiile sol-gel paralizează
locomoţia şi fagocitoza
 Contracţia musculară

Filament subțire Filament gros

de actină de miozină
• deplasarea
filamentelor
groase de Sarcomer
întins
miozină de-a
lungul Linia Z
filamentelor
subţiri de Sarcomer
relaxat
actină pe
baza energiei
rezultate prin
hidroliza ATP Sarcomer
contractat

Linia M
 Filamentele de actină din celulele musculare

• sunt stabile, având extremităţile protejate de

proteine
• sunt asociate cu proteine şi formează
filamentele subţiri de actină, cu un diametru
de 8 nm
Miozina II este caracteristică celulelor musculare

• se asamblează prin intermediul cozilor

formând filamentele groase de miozină, cu un
diametru de 15 nm şi o structură bipolară
Organizarea celulei musculare striate

Fibră sau celulă

musculară
Miofibrilă

Linia Z
Sarcomer

Banda H Linia M Linia Z

Disc I ADisc A
Filament gros de miozină
Filament subţire de actină
 Contracţia musculară

Sarcomer
relaxat

Sarcomer
contractat

H Linia M
 Fasciculele contractile de actină şi miozină
din celulele nemusculare

• sunt
comparabile cu Miozina I

sarcomerele
celulelor
musculare veziculă

• întăresc
membrana
plasmatică şi
Miozina II
induc mişcările
unor proteine şi
ale veziculelor
intracelulare
Miozina I

Membrana plasmatică
 Citokineza celulelor animale
• Inelul contractil care se formează la ecuatorul celulei
animale aflate în diviziune este alcătuit dintr-un fascicul
de filamente de actină
• Interacţiunea dintre actină şi miozină induce contracţia
inelului şi determină formarea unui şanţ adânc care
separă cele două celule fiice