Sunteți pe pagina 1din 12

ii'..

Dr. llirces Leabu

- Funcdcnsrea mefibr4nelor cs siste inleerqt

FUNCTIONAREA MEMBRANEI CA SISTEM INTEGRAT


Complexitatea din organizarea moleculari a membranelor nu complice, ci eficientizeazl funclionarea acestor structuri celulare. Ceea ce se complici este calea noastra de a elucida mecanismele prin care membranele igi indeplinesc menirea. Toate componentele membranare coopereazd in asigurarea funcfei acesteia, iar aceasti colaborare asiguri o combinatorie larga, ce permite celulei cdi dintre cele mai diverse de a comunica intre ele, sau cu mediul exh'acelular. Complexitatea moleculaLri a membranelor se rlsfEnge intr-o complexitate fi.rnclionald care asiguri, pe de o parte, investigarea a tot ceea ce se afli imprejurul celulei gi, pe de altd parte, declan;area rdspunsurilor celulare adecvate adaptirii sale la mediul inconjurdtor. In toaH aceasti acliune, caracteristicile organizdrii moleculare a membranei (eterogenitate, asimetrie, comportanent de fluid bidimemsional) capitd o deosebitl importanfd. Departe de a fi doar o structuri sunativi, eterogeni, conlindnd o multitudine de tipuri de lipide/glicolipide qi proteine/glicoproterne. membrana celulard se constitule ca un sistem biologic ce inteEtreazd marea diversitate de biomoiecule exploatind-o in scopul rezolvdrii problemelor pe care le impune existenla celulei qi supraveluhea ei in condiiiile impuse de mediu. Agadar, prin toatd disculia referitoare la l nclionarea membranei ca sislem integrat, crmogtinlele referitoare la organizarea molecularl a acestei struchr.ri vor sta la baza inlelegerii fenornenelor. Cum menirea membranei este aceea de a separa, dar a gi uni celula cu mediul, acestea implici asigurarea unui schimb de substan{i gr/sau infonnalie cu exteriorul riguros controlate. Pentm o sistematizare a proceselor vom ilclude ceea ce line <ie schimbul de substanle dintre celuli gi mediu intr-un subcapitol intitr.rlat "Transportul membranar", iar ceea ce line de schimbul de informalie sub titlul "Semnalizarea celulari", Trebuie subliniat faptul ci 'in realitate nu se poate face, de fapt. o seprralie intre cele doul tipuri de fenornene, ele coexistdnd gi cooper6nd in rea|zarea eficienti a funcfiilor nembranelor. Mai concr'et spus, ffansporhrl membranar este depencient (controlat ;; moJulat) de fenomene de semnalizare celularl, i;ir semnalizarea celulari imp1ic,i. adesea fenon;ene de transpon menbranar. Agadar, nimic din ceea ce se intdmpli la nivel'.rl membranei, nu poate fi scos din context, ca de altfel tot ce se intAmpli in ceiuli, in ansamblul si.u lV{embrana asigurd ceiuiei informaliile necesare pentru supraviefuire qi acliune in frurcfie de ce se intAmpll in jurul siu. Astfel, simultan celula primegte informalii pe multiple cii, pe care pe prelucreazi gi rdspunde, linAnd cont de toate, prink-un comportament adecvat. Aceastl capacitate a celulei de a primi Si aoaliza informafii multiple culese prin diversc sulse poartl denu:nirea de diafonie (temrenul in englezii folosit pentru a denumi aceste fenomene este ,.cross-talll'). Un exernplu de diafonie este cel ce determiub motilitatea celulari. PentlJ a decide si migreze dintr-un loc in altul in lesururi, celulele utilizeazi informatiile primite prin receptori la lactori chemotaclici ca gi prin integnne a cdror interaclirure cu substratul din rnarricea extracelular6 qi distnbulie membranari le modnleazi gi aciapteazi pentru a ie,varizz:. cornplexeli' prccese ce insoiesc migcarea ceiuiei. .A.naliza sermalelor cc vil de lir receptori si rntegrine conduce la decion$area unor leorganiziri ale ciroschelelllui (vezi la capirolul ,,{litoschclel") cu efecte asupla nrcribicgiei celulare ii lbrlelor necesare denlasirii.

ransportul rneuntrranar

in func1ie <ie caler pe care substanlele anorganice sau organice, ori unele materiaie paricr,rlate o urmeazi pentru a pdtmnde in interiorul celulei, transporhJl n:embranar poate fi clesificat in doud categorii:

I.

Transport prin membratd. aiunci cind substan{ele slribat mcmLrrana {Cin sxtefior spre interior, sau invers) fie direct printre IiprCeJe bistratului, tir: prin structxri specializate
or ganizate de

proteineie ft ansmemblarrarei

*t--

Dr.

Iirceo Leabu

Functionarea membrunelor cs sistem inteerst

2.

Transport cu membrand (transport vezicular), atunci cdnd substanlele sunt introduse in, sau eliminate din celull prin intermediul unor vezicule delimitate de (endo)membrane care se desprind de, sau fuzioneazi cu membrana celulari.

Transporful prin membrand este specific ionilor gi moleculelor mici ($ < 10A; M < 800 Daltoni - Da). Transportul cu membranl realizeazd schimbul de molecule mari (O > 10A; M > 800Da), marcomulecule, respectiv particule. Indiferent de direclia in care are loc schimbul, aceasti selectare rdmdne valabill intre cele doul tiplri de transpod. De rernarcat ce parametril referjtori la gabaritri con.rpuqilor hansportali sunt valori mediate gi ar fi absolut valabile pentnt structuri sferice. In realitate, procesul de fansport al moleculelor mrci prin membrani depinde gi de geometria aceslofa. nrolecLrle alungite. crrc depi5esc 800Da. prrt,'rrd fi trrtspottaie prin tceste mecanisme (spre exemplu prin joncliunile comunicante; vezi acolo).

Transportul prin membrand Moleculele mici (in limrta de gabarit specificati niai sus) pot stribate membrana strecwdndu-se pnntre lipidele membranare. Acest lucru este u{jor de inleles daci ne gAndrm ca lipidele, agezate in bistrat gi cu mobilit[Ji de mare diversitate nu orgutizeazd o structure cu o cotnpactitate rigidd ldsdnd in permanenll spalii de dimensiuni gi geometrii variabile. In aceste spaJii moleculele mici se pot insimra (daci dimensiunile le permit gi in felul acesta pot trece mai repede sau mai incet dintr-o parte in cealalt[ a membranei. Acest tip de treccre se face fhri a
necesita consurn concomitent de energie gi este numit transport pasiv. Calea transportului pasiv printre moleculele lipidelor membranare poate fi urmati de moleculele nepolare, deci hidrofobe (spre exemplu: Oz, N:, COu, NO, CO, benzen gi aseminetoare), dar gi de moleculele polare mici (cu masa moleculari sub 100Da; de exemplu: H2O, etanolul, ureea, glicerina). Acest fansport, care se desiEgoari prin trecerea subs'r:anlelor pnntre lipidele rrembranare, este numit qi difuzie simpld, sar difuzie pasivri. fenlni rnol!'culele trrp12y. nrari fcu greutarca rnollculara inrre I00 5i S00Da) cit qi pcniru ionl transportul prin membrand se face lunrai prLr proteine membranare orgalizale in structrn specifice. Aceste structuri poade denumirea de transportori (Bentru molecule polare tnan: glncozi, aminoacizi, nucleotide) sar canale ionice (+Jregte perrtru ioni: H', Na', HCO: , K*, Ca2*, Cl', Mg2n). Transportorii pi canalele ionice cfectueazi tct un transport pasiv (f;iri consdm concomitent de energic). Transportr.rl pasiv prin :ruirsDclrtoli s:ru prin canale jonice se nui-,te;te 5j dif;tzie facilitatd Difi-izra lacilitatir ?,tare ft tr,tnspor! singuk:r nurnit qi lranspoll uttipo:!. car,i esra ifJnji'L)rleiJ o singuri rniir?^lr chimicd (j,.x sau n'roieeiili). seu i('ate fi trn:i.,ccn eullut. numit gi cr-lrfrrrspoil. cind srmt tr'i{1.\portatc ;imrtlian (ailici jntr'-rrn singur ciclu) ,-loua srtu maL multe entitAli chimice (ioni, mclecule sau icni qi molecr.rle). CCnd roate ccmponentele sunt transportate in aceiagi direclie hansporful cuplat este namit ranqnrt simport. Dacd cel pu{in una dintre c<-rmponenteie transportate este purtati in direclie opusi ceioilaite, co-transporlr:l cste nlttrtit / ru n s p o rt a n tip o r t. Ca exemp|,i de transportor urriport, anrintirn transportordl tie gir:rlz:i tiiir ttt,.:r;ibratta eritr,:citer i (CI-UTi) f 1]. Este o protcirb rmiltipas u.J rlasa mr.;lgculali -.-i5iri;a. ,ri'.lrr,i :l t;ec::r, in cr,helix plin pianul niembranej. la niveiul cirora aldf.ri cle aminoacizi hiclrcilbr g:rsun , i :c;. Thr. Asn ;;i Gln impiicate in interac{iunea cu molecula de glncozi in timpui proc3sirli'r de transport. GLUTl face parte dintr-o familic de transportori de gJucozi cu 14 membri (Cil-UT 1l4) toii cu ciite i2 treceri in cr.-helix prin planui mernbranei gi cu capetele |i- 9i C+emrinale itt endodomeniu. Ttansponorii GLUT sunt intAlniti gi in membranele altor trpun de celule anirnale, nu numai in eritrocite sau in iinia hematopoietici eritroidn [2-5]. C:i exernplu de transpoitor simport, mentl amintit co-transportorul de soditt/glucozi (SGL'I l ) din nenbrana apicalii a enteiocitelor (celuJeie absorbante dir intestin) 16, 'll. De renlalcat fapn:l ci acest transpcrtor' lbloseqte disiparea gradientului de Na*, pentru a franspona glLicoza din lumerul intestinal in citosolui enterociLei{)r irlpotriva gradientuiui de concenlralie : giuciduiui, Un asemenea transpon mai este numit si trsttsporl activ seundat, deoarece se ,".n.;e.tzh tt zrtic rre erreroia rnrrcrrrr,;ii rnierinr nenfnr meniin,-re:r oradienhrhri rle N:-r- i I ?rll,4 in

-a-

l)r. fultrcea Lest\t - | uncoonarea memDranetor ca

stsrenr

J!Jgt!!!!

celu[5, 145rn]\4 in exterior). Asta inscamnf, ci glucoza este eficient absorbiti din lumenul intestinal cdtre spaliul de sub epiteliu de unde este preluatd in circulatia sanguinh. SGLTl este proteinb transmembralari multipas cu 14 treceri in ct-helir prin planul membranei, dintre care trecerile 10-14 au fost dovedite ca stmcturdnd calea de trecere a glucozei. Lanful polipeptidic al SGLTl are 664 de aminoacizi gi o mas[ moleculari de -73kDa. Un ciclu al mecanismului de transport co-transporte 2 ioni de sodiu gi o moleculd de glucozd. in membranele latero-bazale ale enterocitelor se gase$te un transportor uniport de glucozl (GLUT2) prin care glucoza introdusi in celuli de SGLTl este transportate in spaliul subepitelial. Ca exenrplu de trrnsport antipori, readucem in atenlie canaiul de schimb anionic I{CO:/Cl- din mernbrana eritrocitar6 [8, 9], cunoscut sub denumirea simbolicl banda 3 (vezi detalii structurale la subcapitolul ,,Proteine metnbranare", secjiunea ,,Exemple cle proteine membranare"). Schimbul anionic (1:1) poate fi reversat in fi.urcfie de concentraliile bicarbonatului in celuld, respectiv mediul extracelular. Proteine similare se intdlnesc gi in alte tipuri de celule, iar familia acestora poartd denumirea de schrmbdtori anionici (prescurtat AE, de la tennenul englezesc anion ex(hdngr-). in celulele noneritroide au fost identificate AE2 gi AE3
110,111.

Un alt antiport prezent in membrana celor mai multe celule excitabile sau secretoare [12], este schimbdtorutr de Ca'-,t}{a', care efectueaze tot un transport activ secundar, elimindnd un ion Cazt prin introducerea a 3 ioni Na.. (De fapt srint ralortale valori diferite de ioni Na* schimbali cu un ion Ca", astfel inc6t mai circumspect ar fi si spunem cd stoichiometrir antiporhrlui este mai mult de 2 Na", pentm l Ca'- [13]). Familia de proteine transmembranare cu aceastl func1ie este notati. prescurtat cu NCX (de la Natriunt-Calcium eXchanger), fitnd identificate la mamifere trei membri: NCX1, NCX2 qi NCX3- NCX1 se afle in aproape toate fesuturile, dar este exprin.raii mai abundent in inimi, creier gi rinichi [14]. NCX1 are 938 aminoacizi (1 10kDa, masi deductibili din secvenla de aminoacizi) 9i are 9 domenii bansmenbianaie in s.-helix [15]. CapiLrl amino terminal al lr,nlului polipeptidic se afli lr suprafaJa memi,rauei, aqaCar NCXl estc protei;ri transmernbranari tip i, iar intre se.qmerteie transrneinbranaie 5 gi 5 se struciui:eazd o bucld ciiosolici (adi"i pe fala internd a membranei) de .550 de aminoacizi (mzii mult de junritate din iungirnea lanplui polipeptidic) esenliali penhr.

reglarea

activitl]ii canaluhd. Activitatea schimbitorului Na*/Ca" este dependenri

de

concentraliile extracelulard, respectiv citosolici ale cationilor schirnbali, dar qi de concettlatia Ho, a ATP qi a fcsfoinozitidelcr dis-fosforilate [1-l]. In funclie de potenfiahrl de membrani qi de concentraliiie de o parte sau de cealalti a membranei ale cationiior transportali, schimbul poate fi reversat. fJe remarcat este faptli cd, in celula musculari c:rdiac6, unrie contribulia de calciu citosolic necesar contracfiei se datoreazi -7 09to ellberFni din reticulul sarcoplasmic, iar -30ok invaliei de calciu extraselular, eliminarea procentelor Ce Ca2+ venite din afara celulei necesara procesului de relaxare se face ?n principal prin NCX qi nu prin pompa de calciu sarcolemald (adich pompa de caiciu din rnembrala celuiei musculare). In cazul reiutroducerii Ca2+ in reticulul sarccolasnic, conhibulia rcvinc in e-tciusivitate pomper de calciu din membraua reticulului [16]. De re;triii NCX traniporti de 10, 15 ori nrai rnrilt Qa)'t in afala celuier decit pcmpa menibranali de calciu [14J. Transportul pasiv oricunr s-ar desfEgura, se pettece in seusui de dirninuare a g5radienlului de concentralie ai coniponentei transportate. De aceea se mai numegte Si transport disipatiu, satt transport en#opi. sar trfittsport la vale (de la concentralie nare la concentra{ie mic6). Acest tip tle transport se poate desfigura pdnd cdnd concentralia componentei transporiate se egalizeazd de cele doui pe4i ale membranei prin care se des{6qoar6. Asupra canaleir-,r ionice membranirre se pot face comentarii suplimentare. Ele nu suni permanent riescbise, iar celula poate controla i.rnclionarea lor. In firnc{ie de mecanismul prin cale este controla.l regirtrul tle <leschidere a lor, cartalele innice se pot irnpirfi in hei categorii:

I.

Cansle ionicc eonh'olale {cpeiaic) electric (pnn voltaj). adicd pnn nioditicarea potentialului cie menrbrand. Aceslea sunt inohise atunci crind potenlialul menlbranri

^3-

Dr. t llrced LeaDu

-|

urlcuongreg nlernDr{tnerc! c4

515rcm

trt,eErqt

este cel nornal (adicd 50 * 70mV cu minus pe versantul citosolic). Canalele controlate electric se deschid atunci cAnd poten{ialul de repaus al membranei se

modifici.

2.

3.

Canale ionice controlate (operate) chimic (prin liganzi), adici se deschid atunci cand leagd un compus chimic (iigandul) care schimbd conformalia proteinei. Ligandul se poate lega in ectodomeniul proteinei care sutructureazd canalul (sau a unei subunitili daca este multimer) fiind ligand exhacelular, sau la alte tipuri de canale la endodomeniu (ligand intracelular, sau citosolic). Cnrale ionice controlate mecanic. adicl a cfu'o: star.e deschisd-iitrchis.l estc dependenti de exercitarea unor tensiuni mecanice asupra membranet.

Trebuie menfionat c[ activarea canalelor respecta un mecanisn cic]ic. Acesta astgure inactivarea lor chiar in condiliile care au detenninat deschiderea, deoarece pot prezenta h'ei stdrt:

starea inchisi, de repaus,

in absenfa stimulului (n.rodificarea potentialuiui, sau legatea

liganCului. sau tensiu nea mecanici): starea deschisii. care permite trecerea ionilor. dupd aparilia stirnulului; starea inactivi, inchisd la prezenla prelungitd a stimulului (conformaJie inchisi sub potenlial de membran[ modificat, alta decat cea inchisi de repaus; ocupat de ligand dar inchis; inchis in prezenja tensiunii mecanice care a detenninal deschiderea).

Aceast6 hecere intr-o stare refractari a canalelor ionice asiguri mentinerea homeostaziei ionice intracelulare in condiliile de persistenll a semralelor, refacerea potenlialului membranar, desprinderea ligandului qi, eventual, metabolizarea sa, adici revenirea celulei la starea bazald. adicd starea de neexcitalie. Dintre cele irei tipuri de canale ionice cele conilolate mecanic au fost ultimile descopente gi sunt gi cele mat dificil de investigat, incepdnd chiar cu stabilirea fapl'-rlui ci sunt controlate mecanic, Dificul6tile se datoreaza unnltoarelo aspecte [17]:

(i) (ii)

(iii)

celulele mecanosenzitive nu stlnt numroase in organism gi sunt imprdgtiate prirrtre muite alte tipuri ceiulare, spre deosebire de celuleie czrre conliu canale de celelalte tipun, numlrul de canale contrcrlate mecanjc ?n nleml'r'anele celulelcr necano-senziii','e estc dc citeva ordine de niirime mai scdz[t decdt a1 cclirr cofn:rndati: c]cctric sau i:hirrtic (rJe exemplu, eritrc,cite ie i .2x 1 06 mclc':ule Ce benia 3, nrelrbranir celulelor cu bastor'a;e cou{i;s aprc)xinraii',' .}xi07 rnolecuir: de roilopsini^ cchielc olfictive il;ur cic 1.7:;i0r receptori olfacri','i. in timp ce cclulelc piroase din 'rrgalul iui Ccn; au 50 la 100 cartale confolate mecanic): dove<lkea proprietelilor mecano-senzitive ale eventualilor candidali esle dificild cu tehnicile clasice.

cirrda acesior dilictritifi interesul penlrr: shrdiul canalelor co *,roiatc mecanic este deosebit de ac1x31. etata tinip cdt doiirr, si cunoagterr. n.iecanismeie ceiirlare gi noleculare aie rer:eptirii, conlroifuii qi rcglirii presiunii sang.iine, ale senzafiiior i;aclile, ale percepliei suneteLor gravitalrei gi acceleratiei. Din ceea ce se cl.inoa;te p6ni in prezt:rrt canaiele conftolate meoatllc sunt impf,r.tite in patru tipuri [17]: degenerine/canale epiteliale de sodiu (abreviere DEG/ENaC, de \a DEGenerin/Epiialtal !{att'unt Channe[), canale receptc.rr tr6:.\zient de potcrrlial (prescurtat canale TRP, de la Transient Receptor Potential). canale de potasiu cu doi pori (notate K2p) 9i canai0 mecanosenzitive de conductanli mici (abreviat N,lscS, de ia Mechunosensitive thannel qf'

in

Smali cottductapce). O tiasilurd comund a aoestor canale conrrolate mccanic ests aceca
genereaz| semlale eiectrice foane rerpide. cu o latcnl.i de sub 1ms.

cit

Pentru inleiegcrea laptului ci evenimentele celulare ru se petrec inrlividual ci inh-o permanenti oooperare ;i ct-riilpletare gi ci celuiele se co portd adecvat sitrialttior in care sun! puse nucrai datorite acester conlucrf,ri a componentelor 1oi, inclusiv ale componenteior

-\ -

Dr. ll{irces Leabu - l'unctiondrcq menthlqnelor


mebranare, putem exemplifica prin ceea ce se petrece la nivelul

ca

fElrAJ4gg,lg

joncliunilor neuro-musculare in momentul stimul6rii celulei musculare pentru contrac!ie. Joncliunea neuro-musculari, numitl gi
sinapsI neuro-muscularl, reprezintd o apozi!ie dintre membrana butonului terminal al unur axon gi un microdomeniu al membranei celulei musculare. Intre cele doul membrane aflate in apozilie la nivelul shapsei, in spaliu numit fanti sinaptici, se creeazi un microcllmat favorabil transmiterii de semnale intre celula nervoasi gi celula musculari. Ce se intAmpld la acest nivel cAnd un semnal nervos ajunge la butonul terminal al axonului? Propagarea semnalului nervos dea lungul axonului se materializeaz[ prin depolarizarea membranei axonale secvenfial de-a lungul acestuia. Cdr.rd semnalul, deci depolarizarea meirbranci axonale ajunge Ia buionul terminai, arc' 1oc deschiderea unor canale de Ca'- operate electric. Deschiderea acestor canale permite ionilor de calciu din spaliul extracehrlar (concentralie nrrre. de ordinul 10-'M) si intre in citosolul de 1a nivelul butonului axonal (concentratie mici, de ordinul i0-'M). Creq;terea concentratiei de Ca'in butonul axonal induce secrelia de acetilcolini depozitatd in vezicule de secrelie la nivelul butonului axonal in fanta sinapticl. Acetilcolina secretate in fanta sinaptic[ se leagh de canalele de sodiu controlate chimic prezente in membrana sinaptici a celulei musculare oe care le deschide. Ionii Na' parrund in eeluia mLrsculara depolarizind membrana acesteia la nivelul joncliunii neuro-musculare. Depoizrrizarea mernbranei la nivelul sinapsei duce la deschiderea unor alte canale de Na- comandate electric, extinzind depolarizarea m-embranei celulei rnusculare. AceastE depolarizare extinsi duce 1a deschiderea unor canale de Ca'- operate electric din membrana celulei musculare. ca si a unor canale de caiciu din membrana reticulului sarcop)asmic. Pdtrunderea Ca2' latdt din erteriorul celulei. cdt 5i din reticulul sarcupJasrnicl in citosolul celulei musculare determind contractia celulei. Relaxarea celulei musculare presupune eliminarea ionilor de Ca2' din citosol. prin ac!iunea unor pompe de Ca2-. Dupb transmiterea semnalului, la nivelu.l fantei sinaptice acetilcolina este fie rnatabolizath la colini gi acid aceric, fie reintrodusi in vezicule de sectrelie, in butonul axonai prirr endocitozl. SciCerea concentratiei de acetilcolini in fanta sinaptici., alituri oe rela;rarea celulei rrusculare prin sclderea concenttaliei citosolir:e de Ca'- asigurl reluarea ciclului. PdnE aici am detaiiat aspecte legate Ce ranspcnul in sensul dimrriilni coucentraliei componentei/componentelor transportate, adici trairsporr,.rl pasir,. sau entropic. Celuiele au insi nevoie de fansport de molecule mic; gi/sau ioni qi irnpotriva gradientelor de concentralie existenle ia un momert dat, sau permanent la rivelul membranelcr. Pentru rezolvarea acestor nevoi, in membrane suni organizate structuri proteice capabiie se transpofie molecule micj gi ioni irnpotriva gxadientului de concentra{ie al acestora, prin consum de energie proveniti din scindarea uncr rrolecule macroergice (de reguln ATP). Accste structrlri proteice membranere poartd denumirea de pompe. Transportul efecruat de ele se nrunegte tvqnsport qctiv, sau transpo4 anti-entropic, sau transport Iu deul. , Ca exemplu de ffansport activ vom aborda pornpa de Na*/K*, numiti gi Na+/K*-ATPazi'. Pompa este o strucfu'e complerl Ii 8] organizatn ca un tetramer fbmrat din doui subulitigi mari cr (care tornteazi. rinitatea cataiitici gi iransportirare), ;;l doui subLLnitSli mici B (glicoproteice, reglaloare, neimrlicaie direct in pomparea jorrilor, riar necesare penrni ?irtpachetarea conf'ornrafionai5, corecla a subunitliilor rr in reticriinl entlopiesmic. in momentul biosintezei). in unele organe ia aceasri crganizare se aliruri. o a treia snbunitare y (un polipeptiC foarte rnic, capabil sri rlodeleze afinitatea pentru ionii iralsportati, gi pentru ATP). Toate cele rlel tipriri de subunitili sunt proteine transmembranare. Subunitalile o sunt neglicozilate, au o masd rnoleculard de .'11OkDa (i014 .- 1028 de aminoacizi), l0 treceri in cr-helix prin bistratul lipidic membranar (notate Mi - N{10) $i ambeie capete amino- gi carboxi-terminale ale lanfului polipeptidic in i:ndodomeniu Ii8]. E:tista pafru izoforne Ce sub,unitali a : c1, care are ur lanf polipeptidic tbrrnat ilin 1024 aminoaclzi, c2, cu
c h imjstul dansz J ers l--hristian ljkor:. care pesie 4T tle rn i (in 199?)a Llnniucarcil motivalic a iuriulrr: "for the tlrst Ciscoverv ,;f u ion-

'PompadesoCiua fost Cscopei id in


fost distins cu Picrniui Nobel
i".-"-^+,-^ 4-,.^n\1.- LaTD..4ii

l 9S

0 dc

in chimie cu

- ?-'

Df, ilxrcea LeaDu 1pltclonClreq MelnDrytnercr cq

Itste

rnre{ral

aminoacizi, o.3, cu doar 101,1 aminoacizi gi cr4, cu cel mai lung lan! polipeptidic, confinand mrct 1028 de aminoacizi [18, 19]. Domeniul extracelular este minor 5i format din doul bucle intre domeniile transmembranare M1,M2 (cam 12 aminoacizi, responsabild de interacliunea cu ouabaina, care inhibd activitatea pompei) gi M7,M8 (in jur de 39 de aminoacizi). Domeniul citosolc este abundent format din po4iunea N-terminall (primii 90-97 de aminoacizi ai lanfului polipeptidic), o bucll mic6 intre domeniile transmembranare M2 9i M3 (formatd din -143 de uminoacizi), o bucld mare intre M4 gi M5 (conlindnd in jur de 439 de aminoacizi 9i rurde se afli acidul aspaitic ce se fosforileazl in ciclul de activitate a pompei, ca 9i sirul de legare a ATP), alte doul bucie sermificafiy mai mici intre N'{6, M7 (2ti de arninoacizi) 9i N'{8, }v{9 (27 de aninoacizi) gi capdtul c-tem.rinal mic (format din ultimii 21 de aminoacizi at lanfului polipeptidic) [20]. Subrutitaiea p este glicoproteinl translnernbranari i,utipas, tip Il cr'r uir etldodot.t.ietllti ;llte format clintr-o pro(iune scurti i capatului N{erminal 9i un ectodomeniu mare format din mai j mr.rlt de jumataie din lanful polipeptidic cu cap5tul c-terminal. Exista tre izoforme de subunititit de posibili N-glicozilare, b2 cu 290 de aminoacizr B: B1 care are 304 de aminoacizi gi trei situri 9 in .t"..*.e 9i 4 la 9 situri de glicozila'e, depinzind de secie (4 la pasbre. 7 ia Sobolan, 8 la om, srturt la goarece) 9i B3 avand 279 de aminoacizi [18]- Nu se cunoa$te daci toate aceste posibile sau de'glicoziiare sunt utilizate ca ataie, dar toate izoformele sunt, cu certitudine, mai putemic maislab glicozilate. Degi inhibarea glicozilirii cu tunicamicini nu biocheaze activitatea pompei gi nici sensibilitatea acesteia la ouabaini este dovediti, pentru subuniti{ile B neglicozilate,

l02l

afectarea echilibrului de asambiare op. Aceste rezultate experimentale sugereazi rolul subunitalii B in corecta impachetare a subunitAlii a in timpul biosintezei, la nivelul reticulului endoplasmic Ai fromarea eficientd a complexelor proteice ale pompei [18]. O alta caracteristicd stnlchrrald importanti a subunitllii p este aceea de a forma trei punli disulfidice in ectodomeniu' La soboian aceste punli, ce asi.guri impachetarea cotecti a subunitatii pl' se formerzd intre Cynltr_C1rs'ot. Cysl53-C1.sl7o si C1s2'2-Cys2". Chiu. dac5 pozitiile reiative aie cisteineloi implicate in fornarea punlilor nu sunt cc servate la izotbrmele B2 sau B3, puulile.sunJ prezenle' ,rg".aorl inrponanla lor penirD formarea unei struciirri cclectc. tunclionale Desfacerea ."au "" celor trei punli disulfidice cu agenli reducdtori duce la pierderea firrrcliei pompei, iar o singurii nutalie punctifo rmd care elimini numai una dintre cisteinele in disculie irlpiedicd asamblarea corect[ a ]reteromeriior t.l, l2ll. jdentificate 7 subunitalea y e:ric r..r proteind rratrsarcmbranari unrpas tip I ;i au fost izofor.me. cu mase rlt-.leaulare intre ti Si 14kDa ti3. 22j. Toiitc acesle rzctfonne lu fcsl r.lovedile a ir se asoi:i: cu p(rllcele rjc Na",,Ii- [2,2] mctlnLind .:Ctivilaiea acesfL'fa, -oe exprimi ill special nivehil rinichiuiui avintl lol ,st in a<laptarea, Iespecliv supraviefuuea celuielor in ct>ndilii hipertoni: [251. ' Releritor la asamblarea complexelcr proteice a1e Na'.K'-AT Pazei se cunoalle cl ci sgbunitdgile B a1 domeniul transmembranar in apropierea celor lvi 7 qi lvi i [t ale subunitilrt el ;t interaclione;rzl cu buclrr dlntre M7 qi M3 a eclodomeniulul subupiraiii cilalitice ll2l' f ril privegte aSamhlarea lll complex a snbunitalii y- doureniul iransnlerilbriuar el a.ctsierit sf jocalizeazl intr-u1 ralt dirtre M2, PI6 gi Nt9 al subunitiiii cr. cu suburiitalea fJ r:i r,ivrlt' &:') ectcdomeniului ;i cu etciodomeniul subunitiriii o la nivelul buclelor dintre Vit'ril'i7 5i !'''!x, + izi;fo'rn: dintre ceit pnn diferite asocierile [22-24j. Toate acesie irteracliuni ce sunt nuxntaic p de subuniti{i,v asiguri rncdulSri gapte izoforme si <ie subuniteti a, trei izoforme de subuniti;.ti <le mare finete ale i'uncliei pompei ia diverse tip',ri celulirc ll8' 22)' Cc se cunoagte asupra mecanismului de acgiune al Na-,K*-ATPazei? Ciclul de pompare arc 7 etape gi dLrce Ja e:-pulzarea a 3 ioni de Na* 9i introducerea a 2 ioni de K* in celuld. pe baza unor modif,rciri de eonlbrmalie intre douh fc-ul:e: El cu acidul aspar.ic .lin situl catalitic nefbsfbr-iiat 5i E2 cu acidul aspa-rtic fosforilat f26J. Etape cicluiui de ponlpare sunt; 1. Legarea a rrei ioni Na*pe versanfrri cirosoiic (endodomeniui.l suburtitaqir c a porlpei; 2. Lesarea hTP pe endodomeniul subunitelii o-;

-6-

Dr. tuIices Lcqbu 3. Fosforilarea

- tulLciondrea nenbranetor

ca s$tem

ttIeg4!!

unui radical aspaftat prin scindarea ATP la ADP (consumul energetic necesar

activitilii pompei) gi schimbarea conformajiei proteinei care duce [a expunerea celor trei
4.
5. 6. 7.

ioni Na* pe ectodomeniul subunittlii o.; Disocierea gi expulzarea in exterior a ionilor Na- qi legarea pe ectodomeniul subunitatii cr a (lot Ionl'tf.+ (le K : Hidrolizarea aspartilfosfatului gi schimbarea conformaliei subunitdgii cr; Internalizarea qi expunerea ionilor K- pe endodomeniul subunitelii cr.; Disocierea ionilor K'gi eliberalea lor in citosol cu inchiderea unui ciclu de pompare.
Pompa de Na*,4(* este electrogenici, adica prin eliminarea a 3 ioni de Nan qi introducerea

a numai 2 ioni K"'. contribuie la realizrrer ;i'satt nrentinerea potentialului mernbranar.

Se

intAlnegte in membranele tuturor celulelor animale. Lnportanla prezenlei $i activitetii saie poate fi probati gi de fapnrl ci adesea ea consunri jruritate dirl cantitatea celulari de ATP. Inhibarea activitalii ei prin ouabainl, duce la incapacitatea celulari de a-9i menline echilibrul Na-/K-, cu afectarea potenfialului membranar gi complicalii asupra fiziologiei celulare ce rezultd din asra. Pontpa discutath mai sus face parte din lipul F de ATPaze, alAfrri de pompa protonici (H*-ATPaze), pompa Ht,{K* (H*,Kn-ATPaze) qi de pompa de calciu (Ca2* - ATp Ma). p-ATpazele au aceea$i structue oatalitici qi mecanisme asemdnitoare celui descris pentru pompa de Na-/K-. La nivelul endomembranelor a fost eviden{iat 9i tipul V de ATPaze (ATPaze de tip vacuolar) care pompeazi protoni in endosc;li sau lizosomi. Organizarea acestora este mult mai elaboratl, avdnci nevoie de cei pufin 11 subunitlii ca si igi indeplineascl funciia, ceea ce duce la formarea unor complexe proteice de -1000kDa [27]. In sf6rgit, mentionirn ci la nivelul celulelor eucariote mai existe fipul F de ATPale, care sintetizeazl ATP folosind energia rezultatti din disiparea unui gradient protonic existent la nivelul ntembranei in care sunt organizate gr tipul E de ATPuze cale sunt enzime ale supraf'e1ei celulare cu rol in hi<iroiiza diver;ilcr nucleozidtrifosfali (inclusiv ATP) extr:acelulari, cu rol in diferite fenomcne de semlalizare gi nu in transporiul acti'/. V-ATPazele pi F-.ATPazele a'.r similitudini de olganizare (colnple.re proieice cu nurndr mare de subunirdti) gi ;.eprezinti, pe bazr mecanismului de funclionare, ceea ce rumim motoare moleculare 127 ,28). Pentni cDn.)pletarea imaginii q6r-rperirilor dinire diversitatea de componente funclionale ale mernbranei celuiare levenrn.r ll prezeltarea unor fenonene care se cr)mpleteazl reciprgc in interesul bunei furrctioniri a cehrlei, exemplificAnd colaborarea dintre divergi transportori la nivelui celulelor absoibante intestinale, enterocitele. Enterocitele sunt celulele responsabiie de preluarea din hrana digeratl a compugilor biochimici 'rtiu rezultati, intre allii glucoza. Enterociteie sunt celule polaizate, adici celule ale ci.ror membrane au organizare moleculare (cel pulin ca tipuri de proteine) diferitn la nivelul lumenului intestinal (pol apical, unde suprafala membranei este mult sporitd prin structnrarea unor digitatii numite microviii) fali de zonele dinspre lesuturi (pol latero-bazal). La nivelui menbranei apicale se afle [ar]sportorul simport SGLTI, care introduce glueoza in citosc;iul enterocituhii. alirurj de 2 ioiii Na- orin mecanismui d!' tlanspoft activ secundar. prezentat mai sus. Acest proces tie ranspon are o parte br-uri (prcluarea glucDzel qi Na- diu a,lirrrente), dar ;i una periculoas;i (introducerea de lria' in exces in cttosolul enterocitelor cu aiecrarca poreulialului menrbrarrar). Giucoza esre lnai dcpartc expulzerti in spatiili subepitelial de transportorul uniport GLLrT..l aflat in r:rembran a latero-baza1d.. pr.rtfiu a i'i preluati de circulaiia sanguinl Di transportati acoio unde organismul are novoie de ea. De excesui de Na' se ocupii poinpa cie Na-/K' aflat.i r.ot i;r niembrana laiero-bazald a enterocitului. care elinrirrind 3 ioni de Na' din 5i inrroducdnd I ioni K in enrerocir ;rsigurd nienriuerea ltoneostaziei ionice inrracelulaie a acestuia gi potenfialul merntrranar in litnite normalc, Prirr aceste cooper:ri ale iransportorilor din membrarrcle apicali, respecrit, latero-bazalh ale enterociluiui se asjgr-lrA prelularezi glucozei din intestitr chiar ln.tpotriva gradienf*lui de concentt'atie, ceea ce conducc ia cregterca concentratiei <ie glucozd in cilosolul eitterocitului. crg$[el'e care aslsurA functionarca tj-anspL.rtorr-liui pas;v Gt.i]1'2, deoarece ccnceniratia _9lucoz,:i in intersiiliul peretelui intesunai este rnai mici ciecAt in enterocit, dar ;rsiqiud. gi mendnerea

Dr" Mircea Leabu

- I-unctiousres fieinbranSb!

cs sistefi inlegrat

ace$ti transportori induc rezistenli multipla la medicamente (,,multidrug-resistance") filnd capabili sd elimine medicamentele din celuli. Se gesesc atat la procariote cdt gi la eucariote permildnd primelor adaptare qi rezistenll la antibiotice, iar celu]elor canceroase rezistenla Ia tratarnente [29, 3C]. Transportorii ABC sunt de o mare diversrtate 5i au capacitatea de a transporta a more diversitate de substan{e plecdnd de la ioni, glucide, aminoacizi, vitamine, lipide, antibiotice qi medicamente (inclusiv xenobiotice) qi ajringii;ti pini la oligozaharicle, oligopeptide, sau chiar proteine de masi moleculari mare [29-33]. In ciuda acestei mari diversitali de tipuri se pistreazh cAteva reguli in organizarea acestor structuri ploteice transmembranare. In funclie de modul in care sunt respectate aceste regirli transporroii AtsC se pot irnpSrli in: (l sisteme importatoare mici, la care fiecare element de organizare stnlcturali este asigurat de un alt polipeptid; (lr) sisteme importatoare mari. la care organizarea implici doui subunitiri proteice identice (homodimeri), sau diferite (heterodimen); ftii) sisteme exportatoare organizate ca dimeri (numite gi hemi-transporteri, half-transporter in englezd), sau monomeri (numite qi transportori intregi, full-lenght iransporter) [29, 30]. La om sunt identificate aproape 50 de tipuri de transporiori ABC [33]. In incercarea de a inlelege cum funclioneazd iransportorii ABC sn revenim la modul cum sunt ei structura{i. Toate cele trei tipuri de sisteme de transportori ABC confin domenii transmentbranare (notate abreviat cu TMD, de \a TransMembrane Domains) care realizeazd. canalul piin care trece substanla transportatd gi domenii de legare a nucleotidelor (abreviat NBD, de Ia Nucleo-tide-Einding Domains), pe fala citosolici a membranei, cu ro1 in leqarea 5i hjdrolizarea cataiitici a ATP. Alihtn de aceste domenii sisiemele intportatoare mai congtn donenii de legare n solu{ilor transportafi (abreviat SBD, de it Solute-Bindiry Dornains), oe fala externa a mernbranei, cu rol in preluarea gi iransferarea substanlei transportate catre TNID []9]. Complexele proterce funclionale conlin douh TMD miez, a cdror asociere sub forma unrri V rAsnrilat (adicl av;ind deschiderea cdtle citosol) deterrninl formirea can;rlului de lrauspoit a solufului 9i douii NBD care ieagi doui molecule de A'fP 9i le pcziltoneazi antiparalel i2S. it)l. De regrili sistemele importatoare n.rici au fiecare tUntre ,lcrnienijle rnrjctiona[e iolilatr .i,ti polipeptide inrlepent'le;rte ce se as()cialh ca hourodinrcrj sari lreteiodomeri r:cr:lduc:ind ia fo:'rl;rie:l corllpiexiih:i funcJiodai [29. 30i. Sistcr,rele impoiiaioiiie inari ;i sistcrnc]e exp-'i)1i:r tLii) rc stli-.i fbrmaie fre din dor"ri subuniti:ti (ior:lind ccrmplcxc honro- si:'u hetcro-diuiere ia hcn:ritransportori), tie dintr-o singuri proteini (la transportorii iDlregi). La hemi-transportori cele doui subunitili skuctureazi pe baza aceluiaqi lan! polipeptidic atdt un TMD c6t 9i un NBD, iar la transportorii intregi se structureaza in prima jumdtate a lan,tului polipeptidic un TMD 9i un NBD. iar in cea de-a doua jumitaie a lanlrlui a doua pereche TMD, Nl-rD. TIV{D rniez respectd reguja sisteme care au TMII t'rrgauizirii cu 5 segmente transnrernbLanaie in cr-hclix, desi existi "ri fonnai din numai -( seglnente transmembranare, sao altele care ru I D segnente transmembranare pentru fi.ecare TMD [29]. La tiansportorii cu mai mult de 6 scgrnenie transmernbranare pe TllL) existd dovezi experimentaie care sugereazi rolul acestora in reglarea gi modularea func{iei. Curn funcfioneaza aceste cornpiexe ftansmerttrranare in transport? Mecarismui 'le acliune presupune motlifrcdri ciclice aic conformaliei 9i poziliei relative a ceior doui 'IfuID datorate hidrolizei ATP legat la nivelul NBD [29, 30]. Etapele ciclului de transport pentnr
sisternele importatoare sunt:

homeostaziei Na* in enterocit deoalece ceea ce introduce simportul SGLTI este compensat de expLrlzarea efectuari de pompa Na'K*. incheiem disculiile referitoare la transporhrl prin membrani, amintind de o clasi de transportori cu deosebiti semnificafie fiziologicd gi, mai larg, medicali, fransportorii ABC (cu ABC de la ATP-Binding Casette). Semnificalia fiziologici gi medicald a lor rezidE din faptul ci

1. Legarea qi acostarea la niveiul complexniui transporlol a sohriulut, pnn SBD; 2. L,egarea AllP la NBD gi adoptarea crLl.r-fomrafiei acestor ciomelii care si piascze in pozitre
antiparaleli. cele dou'l moie-cuie de n'.rcleotid;

3. N{odificarea poziliei TMD gi inversarea deschiderii V citre suplzrfata nrembranei, datoriti inter2ctiri;lar dc le nivelul NRI) ocupate d*.ATP'

-s*

!,t,--

)!:::er: I rakr - !:!

j1ai1/|;1:riat

m;zbr::n3!t:- a!,

ril;la,r1 r.ifr:g,-t?i

4.

rnitraiS- canahiia sa rnlre rnrr-un ctctL! nolr.

v a ceior cioua -i iviri: Hioroiizarea H'i'P cn eiiberarea cie ne ilBD a aDP rezuirat si inversarea cieschrdenr v ir iMD cu eiiDerarea soiLtn-tiut in cilosoi. ceea ce readuce conibrn:aria cornniexuiui ia cea
A\ransarea soiuruiui in nrontnzirnea cieschiderii

ertr: e eir: ir r.' 4. iiicir':iiza .''r. i i' si tn','er-.area descnidtnr


airi: i.arj: i, r.
,

Pentru ciciui cie acriune a sisremeior exDonaroare. nurnlnri cie elane este mai mrc: inlrarea sohtnriui in adincirura V a Tir4I): 7. Lesarea AiP ia NiiD si inreractiunea oinre ceie cior.rh Ntsii oenrr-u asezarea anrinaraieii a n..nirlt irior dc nr r c ieotiri 'l lViotitiicarea ncizrrre! i rviil c,-r i;rr trs:rr.::: ri,-'schi,-i,:rri v si aiiDcr:tr,:ii soiunriur in snlrrLrr

i.

1,

- cL!

tonllare:r conlonnaiier rniuaie

comrrexllrr.lr

;i!ai!

reDrezenr!'t sllrclul'1 rnenbranare oentnl ai caror inleres slrntrtlc r rbsr in nermanentir crssrera. Sunten cerrrte di a curcrsre suticterre cet:rirr reg:te cd FJir!'LroriS:-e:i acesIJr.i. c3,,3 s3 ne nerrnili] si ii erninnrrnr elllienl in n':edir'rnr. irlnsDcnr.,ni . \ut ra:nin nrai denlne siiucnii-r ale Ind:-nDiirnc: ceirri;rie ce mare sr lct:l rnrfris :.ei:i"li c:el ,:e nrrmin: rnerieinir ,r,,nriniiunro uo,a,i
taitaiii;i rijir i,!al-iiilri;!jiji: i-..iL :-.1 !iLrri-. i. f; rJ.i iii.ir 1;;Ltaiii.: :iirji!i:L i ja,-iiji,ir.r;!jj r:l

. rn cere Ina1 brne r!e trei cecenilJe carri au r,:sr rcenrilrcari. Iralsrl.noni

_,\

!it

:rLr

7'r!!

!! s lj o

r!

r!

i !: !!

rtt c rn it

r!*! li

Transncrrul cu memi:rani este dsnendsnt de canacriare uiroi rnic:odcrnenii n'temhr:lntie de a se invagina s'.ri-' i-on:ra unor','ezir-iiie. l;,.1rri i,:..lesrilnir,].ea iii::ionerea) ior si lnttrxll.lcereil s',rbstanrei+: clnr:rre i;i ..,r_.' ii r;,-r,: i .,,ezicl:ifl in c--i,.!i:1. salr.l sslr .iscencei.:ta de cSritcl t:lii:! entilnembraneior',:eztcrrieirtr de -.eciet;e de:: i,.r.-zi.rit eLl ,,1,.. nr i1r:i il faiili:tr:i jii,'cr-i:lsa in -c: e soari'-:i exrraceir:!ar a s'-:bstanteir;r cin in::iio:-. i nnsronrli cu 1-re:n'-.r"rnii ne1-1-1-lile cs iL ieioi s:l tlt.::i s:nir,b r.je rliJ:iitnt:i c!l i::eril !-ui. i..:: :: tr::r r:.i rl-Li.| :.:-in ini,t.ti1i.,:-1.! nii :i:.:i in :iirL e ai]ll()iili anteri0r. dar f'oicsid n:ecanisnr ciierir,: c:r:-r ir.::iiri ;:ricicco:lr tn i r ir.ienri-..:,.n:rre it-.',.--$:'lni ce n:eii.ri'.'r-ari ce scii{ianze:izir sr:lcnr;-:ri si iui:crir:rrai :rnLiq.rire iiL"i,ie.,eii,:r.:irnirie j16 -.i anurn iii'oiciiit/'giicn-pioiciilc j si illi doai traaiiiic ait aiaJiuia. iI iurrcrle de 'iirecri:r in c:tre st: eie,:iLreazii- rr:insrorrL!! si: n:embranar se irnnaiie in ifei nnun:
:.1

i. 2

Exdocite:i". aninci ciuc


intrr-.eit;sc in cei:t

corn::r-.n enre

je riailsnonaia

i::
s9 eilrninn
e

s,Jni Drei,.lar,J

d!n

exrer:c.,r sr

atara ei: ,. Tr tstiro:it. !.:!-i' .':tt :-iacl;ti.i: . ?ir,!j..j,,i ail:raji:tii ce .ln:1,tii:-err;::: ir,iic l :;;1:ri:.:ir"ltiatt,.. ::r ti.;.'!rt;i:"!-, 1.',..i'.:t.=f .Ji. .:ll,.l:f:! .rr:r. .,y,.r,jr.!rj .'a, ,,a, Oa j,,, a,] './iitjzll.l ieja e-nil:iiriiui tj:. 1,.c!l j irnrili. ::cici rjin jiin:ei_.t.ri c:jtmitai rjc enir,:irl. sal i:: j--(Iui:i l :rrltnit:iill :. i;':insi:i.t:,r:iii-^ii cctui iatlrc-laz:i. rri::it tiir lrlrtt,-ti illr crirLr-r-, lart* u.l Ltjaili-i I cejuiei ,:ttit:l;lti: si,.1ili-iij!'r:licar sl:.:t:t:':r,:it,l- -,,,ia.-, '.'a"a,,a-.rr.,1,-j irat-asec!rciiai in cxierir-:rtl celuiei nc i,.:i:ri:ril ."irsani ti enirsiiuiLri.
1L'r a.-

Exocitrtzi- crin caie

,.)fl.rrr)i.ie lir--

rirn inrerion-:i ceiuielor in

i:t i-:n.:ui i:. f 9!t_iJ,,.il4|.,u .i.' i,.::r,:,.ri if) .,r:,:., !i,t1...,:.t,. !it..t.J{ii r:i _it-ii-ti:t.1,-:i.: matertaieltlr ot-eiuare de ceiuia. .,i. t,.incr cinii s'-rnt en,ioritaie filaier]iiie nar:lcLiiaie tde exi-,mr!Lr n:tctcr-ii. irar'n:c:)t3 iiJir:r'3. t ir-irLrri i n:iii.jcii, L\{ri di:rrin:!r tnr.r,r'ir,,ro ,. rnn:.:L:nr e,rrrnr.irtrt' .f tl!ls!?n!9 soirri,'iii:u:ite ienilrn,i!.r!i li;:rie .j,:nilrirrr=it ie t'ittitcirt:i. iiiilri:nit inir: ceic ,irl!ir urri:i
d ' ."r,!r.,i,,:'r .,! ..,1,1.r r r,,::i!, ::\ !.F,;j .,-, ;::,,.,-, ,. ,, ,;.,,,.,,.,, :rr ..jrr..i 1. r j: .:.:_. ,,,,,,,_

rl:I"j: a,.leslaa !!: d9:l:is lal-a

, ua,,,

"s-

Di-

Ilirclr Llib

ir?1ttiontrea fie'nbran2!or

cal

::islen

I ttllrIl

Fasociroza a ibsl dsscnsi de mai bine de un secoi de iiia Iiich Mechnikov in i.l8l- iar cienurnirea ei a aDarui nennu orima dara intr-un anicol al acesruia din i884. U scuna istone a evoiuuei cunoslrnreior des:'re iasociroz5 este orezentari intr-un receni articoi de sinrezh ll4i Fagociroza oresusune exrinderea de nseudopode (prelungiri citopias-matice deiirnirare de domcnii iic ilictltLrraiii aic ciior ciilamicii cstc coiitioia',a dc icaiarjari ai. i-iioiillcllitilui actxlic.i de-a iungli parriculei care urrneazi si fie endo-cirati. In acesi proces roiui iliamenielor de ectini esre aceh, cie a antrenr. din inienor..ri ceiuiei^ membrana Llenlr,-i ib!-rnp.:'e3. nreinngi-riior. i a ni'reiui nembranei s,rnr irnniicaii receniorii ihgoci-rorici care se arasazS de comoonente cie ne sr.tat-tr:l{a nlnic,-riei c:re '.rrneazi a. ii en.:o=citate. col-nr.1olttrIe care se nll}iesc c+sonine. Lie ilgr.tiii :lcssre c oiilt-r il1l elt te s'.:nl -..:rilcr-r:.i r-t1: :ecLt:tccc niolelni :lia :iuliralalet sll-ua''r-ii11 ij\ LiLilii;irii\'i iij i,r,i;.-Jit'i i:""iji ;r,;,,,\'ii.,;i \iI itj:iii ,l Uir,l;, ii;i,iri iii:,tiiiiii Ai.ii.;.i de nt-riLrnLliriic imDl-:lr:tial esie cci':.inlei ilgoeiLinr: +tsonizrrc. in mclr.ieniLii in caie D:lr'iic',ria c:i,-rir-.i i:re ir;g+cilt:tz:i-'net.i':.i-.1:t-t.::t inzion::rZ:i si n:trric,-li:t :.re in'":iLts:i itltt--t-' ',':ict:t;ir. itl inierirr,.ii cironi:snei aelui,:i i:tsocil:lnre. V:rc,-rci:t _noartir cienumirel de '-'ndosottl- in gener':li- sr.r' liyJosom in caztri r-.'ariji:r.r l:.i :ri iirgocirozei. Fa!:osL;m,ri i.tzi<-. neazi ujielioi c'"1 i!zr:lse'nrtti titl' Fagociroza esre un ienornen snecillc ,lnor anumite iirrrri de ceiuie din o:"ganisn cum ;cunl jr rno;lner rnACrCitseie. dar Si pir:norio-nt:cieCreio:'. nUrnite Sj mlCIo!hse. Ds msniicn:ll cr orograr::arir- ccrnii a.roprcrici care se ibrmeazl declansnza iltocestri i':tgccitotic ia ceiuieie cin !ur'. sd fie ttsallar:tl Hacroi'ase prciesio-ni-.te. ducind ia c ci:i.;iiirre a ies].lxtir.li i'Arir a se il.i ao-

catitnatil{:t l:tgccitria :}ie

ci

Ji! lla.

ororiuce iniialrrallr iji. ib i. PinCCirOz:r eSre n::ai dit'ersir dir.r pr:ncr.ri <ie .:edere ai necanisl.neici Criri Care se reaiizezza. Se aceea se deiinesc mai nuire ripuri rie phocitoza- oe baza acesior rnecanisn1c. o orimir ibnni esr.- .linc c!to7.s consliitrti:'1i. l:\ceas{3 nrrsuDUne nrtinar:t in ' eziclrie d.enilrilczl a un,.rr voiune de iichir-i exirlceiril:ti- cu iol ce coniit3 acesta sr:lubiiiz:tt- crlnil Lln r-eslrll?rj-1 t-1fr.)ces ae se de.;i'isoari ie ia srn:. ccnrinuu. a-eer]]en{]a! un-,-ri llct ieile:<. cili:l al ii orgaltisntLri'-rr. -Uvidenr. !rnnl-r.lll ltserrini3 Lrir'ces. i.-'urtiltaiie ce :;Riisrailrs endocllale s!lll ,-1rcroqionaie cI conc s rili:r{iije ir.r :rcij iccsrea se aii:l ir nleriiuj e-iaialigj jai. Rei-eri:lr il inrensirarea cu care se desidsoa-rlL llinocitoza consiir.lri\ra. o'.iren''. s6 eindim cA aceasta l,'care ri mcd';iarit de ceiuil in conibr,tillie cr nevoiie ei cclc:ete- ialri a --xista in rno]]leni1:i {ie iali do-.,ezi e:.,;-.eiirnenrrie in ii.eflsia dirrctie si i',irii:;:i se schilttbe caracrsrui ei cs:tstilltli'-- iecl acestl mcd iare a i;e.,:r'enltt s-ar iniAn':ri:r. ii r r_iorrr i'or-r:.ri e:te 2!fi:;t!*rn ::tsiittli dt ret:::i::i-ori. l1Llfiiilal ;rl::i ur'J?1' e:ilittL'!:t,:ti

".".rau

' ' fi:rr;r,1 l.;a,;i-,:;;'i!r tic ri,;iz-rl,'-i'.';ttx', L;ii- ;i 'i.'ii:i 'r"i' ii:l iii r-'rrri!1-"!;i "'i :i"'"' cciesrerojeriiiei si areroscierozii. !, r-i. Ei nu ciescis nrei'llire:i Lill o;j;-) eIrii:':ilr:zii l.lledr:ll ri'' reoeoror de cirre iibrobiaste ilij. j9l. Prin acesr Droces sunt rnremaiizlte de Li:ir t --eiut:t ,rol.:ne itisanzli care mai inrai sunr recunoscuie si i?caae cie receriori speciilcl de Da si;!111r:{:l (/:iirirr'l liui]ii ce re{--ebt:jttr.r ijtleraarlong2zi lu iigar-rijui. eotnliexeie iecepror-iip.anr-i sl,ii!i lri;.iilflj- rrl ariiitcrntri:iie fiari]br:!nai liitr'Iiia9 i1: ,.,ersaiil":i llieii'l iliaj::lr iliten L'ti rir ':c:r-,li:'- 'ii .-i- 'i1i'ri-' 'ri' ,l Ca[,.]r aoi]jrr,-nanral da }aza esre aj-.csIx{ i.!,..;i. .'lres:e I:.ircrccin-re nl t 'aj,rncrlf :lir- :,'ri:tl:rr.,t.t:t inlei!rq,:u,:i:riilnir s,-:::l C311.-t;t.1lf. :!ru?!l!* :* lnvelii i!n 3rlci.3a.- ..t.'nZti t:i::; i. ite iilaStlrii re jn l'::-':-t' j.':t:ct-"il!j ''it j c: Fun:::!l(\'- jli nlCi'lh'lllr'l i'l: . at] !ri:": l.:i r-, 1:t't,.rt i:r'::nd . : t',' lrllil-e:lljl i::veiiS,.ti de ciatr!:-ri Sa il'n-nit:1Zal:idli;':,;jruiit i:t.'ti': irran: i cicsl: t-.ani i:t d:iit':;1.i'''a:eit:!.)::llle! sills :iirice:;i d,:s i-''rin dercl ril:;ll*tili':tti:: l:r:-,i','eiui cilrli:l s-a ir:;i'-'::t. slli-' i'i'r1]2 r'll'l:^J :'t:!:':'!t ctt jcroiiiF,renilll li n-'erni-'ran:r:" c:re :-,$.ruii.;. Rnirrj ci}rijnej esie :crla dc: icntrnia rdir-.cirta m cer.rite stflctr.lri cu i:lyeii-! si ioliral::t vezicuiei ctt i:rveiis. l\-ccsi roi arc ia aeza caultcitriel ,:jitirir;ei ci: :i si tr:;atrbir in rnn:er-i n,r,'nil triscneitlrtr i,ii i. c:i:: :nei cei;arle tri-'i Iu:t.tli t'eilt'-trj

.r...j,.,,,.'.- -.

iti:.:1..,;1.

l:':j.;::,

_..:::':li.':;

i:

iJ-':

.ri'::l:

:':

'-:.

-40 -.

L,.-!!':e " g.L!a! !' !g'l cjp a qlr o ryla O!!!!!q!-ag_ tltl gE "!!i9s!4
hexagonale si oentasonale intr-o seometde ascminltoare oeticeior minsii de fotbal. care duc 1a formarea veziculei. Trimerizarea clatrinei la trischelioni si inreteiarea acestora se realizeazl orin paiiicip;iica nor molecule prolelce aJutatoare. t1tr1)tte protetne adaptor. prescuftat All {tle la numeie ecgiezesc Aciaptor Proiejn). inveiisui cie ciairinl ai vezicuieior cie enriociroza meciiara cie receptor se ciezasambieazi imeriiar dupi ciesorinrierea vezicuiei de membrana ceiuiari cieveninci endosom. Entiosomui se transibrmir aciesea in iizosom onn iirzionarea cu organirui oreexlsrenr in ceiuiS. Anaiizdnd dinamica procesuiui iie endociiozi meciiaid de receDiori. deriucem ci acesr iio de transnorr cr membtana esie ttnui concer.rrnii\,. ctga ce o cieosebesre iie oinociroza consrirurl\'ri. Liq:rndui ssi: inrio,iLls in,:eiriia i:',.r :cncgliilli.^ ii.iti rr:rie ,iaiaii as:l ii: i:rir ii sl ail:i il ilc.i:1. /\cc:lsia ciullalefisiica sc,iatoreazt lapruiui ca. inainie d: ir il cldcciraL- iigandui gstc acLunuiul ...r aoncanti:lI irt ltl", r-'ii:i s:i'.i,:li:r'ii ti,-- lr:',-:iis lr-iir aoriririar:.-rrr i-air-'trrarf i;:::I:ri. F.nr!ocirrtz:: iI::t:1il -i-. receprcri a tcsl descrisi pe'i1ii'.i uneje irnocroteine niasmiiii:e. nenLru rrlnsienna- sxu Denrni untl iaciori rie ciesi.rc. i.Leia;.i." rel:eni 3 iosr e\rj.ieirii:iia si o :r rreiir ior-ilh cie Drnociiczal. ici inecirari de rtrei.l,-,r:. cilr ocn:trl nt.riecuir mici. .+crst :ri'.9\ J{ !!,rnsrlorr nt,itti'::lnilT:t lh\L dcnu$]r t ,n tllrdro:.i tct iil tertlenii grecesii zo;ti a bca - k]'rri= rls. recinrenL. csiuia -r- oorc suliili Denu'u niocess. i,'nomeni ( r si ninnctroz;r CdnStrnltyj. DOTOCjtOZj Si eiei-rueitzi nrin inteniiejiUi Ca\eoieiL'f. Porociioza a ibsr evrcientratd oenrru nrima ciari nenrru acrdui iblic si cienunrirl asri'ei in i99.1 cie Rjchl.ci G. h . -'bcierson iii. 4 j I. Plccesui de Ddroclrcza. ciuo:r iecrr*l moiecuieior mrci. ltstiei trnnstoriare. de receptori iectonroteine cLl anlora siicoil'siariidiiinoziroiica i.ij ji sj seehes,rirrel ior in ce.,.eole- nenlite recetea acesiora riirecL in citc-.oilsma nrin anLrrnite canaie riin nembran:r iir iiiul:l-i-,i(i. ii-, i.iii iii!(i.jicii !'ii\ioi,ila. ,i\rsi( caiiiilL s,'iji:\'iri\, isi iti;lti; iL,ijii:iirij:iiLa ari e'itcno:ui. ln n]omenrui dc i,lr.q-ndcrson sr rirr cei-ccr;rr"!-i ctre sFJdt-rli tuncriilc cl'.eoieir'rincearc.;i sd exrincia procesui rie poiociioza ie roare l'enoneleie,ie rransnorr cafe sunl ei-ecruate cie ca,reoie nrin e..,irarea clir cirre irzosom i45 i. r.r.rsi:i ln Drczenl o llrarcu;lar-e susunuii rerirri inieicccrra i:r r-tivei noiccuiar a ,ir., crse r.Ji ibr".'ne de cinocitrzi cgea ce a con,.iLrs i:,r o r:i:rsrii.:.rre n ior in er{ic,liiozd deoendenii de cistrin:}
t-

si en,iccitgzl ilde:reniienra i!e cirrr!n3 (!:ei ce inselr.-rr o iiii:renlrere i:r n1,,.-j',.i necanisrneior ce erau inciuse i cinocitc'z:r corsriruri!'a1 i16. 4 t. La rdndui ei en.iociroz:r inie;.errienrr d: cilirini nollc il eni!oci:,:,ri de-cen{irnii iie clr rli!n5. q:iu rnd,.re iroz:i
indegelrrinil rie c:veoiinl. iiar deren.ienra ie aite iicuri rie oroteine c.u-e sa asicure il..,iLsil:arc.r si fisi'.ne:r vesicuieicr cu desorino'erea ior de ne:li;rary{. D:ice rneioriraiea tialrriiir cie endicir,,rz:r suni ei'eci.lar? de srrucrun ,,.ezicuiare. a! lcs! e\,,idenri"ra o.oa.r. ,ie enc'ociroze ce rrnniic:r ir:vlrginiri neir-rbrar:ire sub fonna de srucrLlii iui-.ulare i.iir.4f i. Delane de a ii neniru cei',:ii doar o caie de: creiua maierie din si:aiiu exirr.cci,liar. endriciroza e,.te un ieno*:en care rem',iie ceiuiei s:r conircieze ii.llcriiie meinbranei. nrtl rnoriuiarea comDonenteior acesreia i48. 491. Prin encociiozS. ceiuia noare ascunde cornnonenre aie orsanizini memhranei nermiiAnri ecicilrea acesiorr. il iirnciie rie uevciie ceiuiei. sarl te c,-rlte eitrntilt iclnto!-ai cegrariiincl .le. lenrnr i ie bicsrni*rrz:r aur r,:rr r-.i ef'orrnE i{ stinieL.illt .'. it1ie: 211t:..i iarc t.le llz|'i :.1; \i:t :. :ntt'nn;a fI i) trtia: ';n: riin!re iotIll!o,1eitrc;e irn:'ii.:tl.' rr sc=nllrz.'ii.t .eiUirr: ,i.'.': ;x;rr t,,sr iai :r. r:r,.r;, r{lrtI:t:i (5ra lrx :rrr e-ten;ni ,-t.' aool}cl:are inlrc lenoflct.tslc ce rieiinr'sc ccic dcuit ii]ar rciuri aic n.rembranei: slhirnirli ric :tibsranta ili":rrsncrlti mc-mi:ranaii si scrlnbr:i ,ie inibrn:lrie iselfia1-iizerea ceiuiitr-al). lnLir,>orrul ca.rc se ibfireazi curi', riescdniiErea de rlcn:i:rlni ir sr|rcrur-;icr iie enai.Jcirozi asiL't]ra sofliifl alc f otnDJnr'n l:i tT ?nioc':'1ii ji -i:l:1i"..r::1i In-lnti!3it in c,-rnlrnuiti(.t !.iL'\'.'5itur ci'::enutlt;ztr. i: i L

l.:

+r:i!-:;'ta
FLor-",::;ui nrir'-

,:zr: l:iuia e limin:r :;irbsnnie nroirise in oirerse nloiese ceiuiare i inci-rt:;i'. tllosinieze dl coir.ilt.tsi .iistulati s!'rlrrr'!, sr rrcLrritLiirie tgrinilr'?r i;: srn:catn ieiirniii.;ie r;: .:;cjomt::: hr1:-' !i:t:n:ti r c.,l. '-iri l.!lJ \ J.,j,\ip cf {3.:L'lr .-' !ar13:( ! 't!l:jir 'j: -'\rlclrr}1:i. Lrtn lLti', l./ecer-ilt ai rrteirnisiiiclr>r 3r1n c:i:c cs;r iorrirOiali. excciro.':ri rr)iire il d.Jnsiiiiltri'i. sau sernni.1

.::::

: - ;: ..r':

irtr:I.'i-i .'.,t!:,rlel.: r;rr:rr,rii :i :.-:r--r :i,'-," l"

r-

'

. 1- . ., ,
'

'

' telt!ll.i ..tlilt l:.:

1,,,

*4.t-

Dr.

llifS!

lfSbf_!-U"g!_qnarea nembrsRelor ca sirlen intesrar

fuzionarea si secretia- in orocesele constitutive. Pe de altd parte- anumite comDonente produse in celulS sunt acumulate si stocate in zone -iuvtamembranare pdnd cdnd celula primeste un semnal carc comancia secreria jor. Aceasd exocitozi semnalizatr esie dcpencicntr ric ciegterea concenrraliei de Ca'- din citoplasmd in zona de stoca e a veziculelor de secretie [521. Mecanismul exo-citozei presupune urmltoarele etape [53. 5 ]:

!.

2.
1

Transportu! velculelor (in enslezl ..vesicle trqffickin-q") de secretie din locul de formare in locul de stocare din apropierea srembranei din zcna de secretie. Acest transDort este ei-ect'-rat rie as:-nunitele rrotorre noleculsre {izof'cnne de ni|:in: D!'rtr"J tr:rr.snorfil lre cale3 lil3n'lenrrlor de actinl- sau d,.,reini cn hinesin:r tlenr^ri !r3.1.rsDorlul De .:rliil r:icrotrl-"uIiIcri: Ancoytrea vezituleloy lin enslezl --,.'esicle letlteri:;s" ) Drin l3ctori de arcorare de naftlra rooleici ia c' ilist:nti 'le ^lSn::r de rnernbran:t celula:'l: At:oslaret ye:.iculelor iin englezl -:,esic!e docl:!ng") la nenbrala cel,-r1:r1- edicl arircerea acestor:1 la u distanti de 5 - i ltntl: iclt qosimea unei rnen.il.rale ! intre cele dorL! tnerrrl-rene: celulari- respectil,,.,ezicular3: i.,i.i.,-^,;- cngicza . --,-/ , pi'tiiii;t.q -..,,.,..,-' r'{ai.uiaia (in ^-^i^-; titiii.'iffi ,,--i-",,1--; .,\CSl(ir' -l CarL- pi-Cs'Lii)ilnC O SCiir.- C!' CVCii:niCiiIC legaie <ie rearanidriie deDen<iente de ATP si de Ca'' ale proteitt:ior si lipidelor membranet vezicrrlare raaraniari necesr!'e et'echrini lltimei etane iln exocitoza ccnstitutivi aceasti
elaDa nu exlsla
):

5.

Fuzion{res vezlculelor [551 cu menrbrana celularl si ev.ouizarea produsiior de secretie. Fuzionarea este realizati de ni;te proteine numite abreviat SNARE lde la "Soluble Ai ethvlmaleimide-sensitive -4ttachment orotein ftEceptor"i care sunt v-SNaRE iin membrana vezrculeiori si t-SNARE lin membrana tinti. cu t de la ensiezescul iarget : tintil. Se oare c.1 iirzionarea (cei nutin in uneie tip,.:ri de celuie) sc t'ace la ni'reiui un,:r s*ucrui oreexistente in rnem!:r:rn:r ihlL c3re fzvorrzezzi cieschiderea ..'eziculelcr si:ru icsr
,Jenu:^-til:
-nc,r;

rr;l.l;1I Iiq-.. ; .'I.

?:':,-scitcz: t1e;i priviti simplisi a: pirea o insumcr a endocitozei ;i exocilozei. lucruril: nu sxrl asa. T:':rnscito::a este un Droses ai cirui liecanisnr. chiar daei neelucidat ln momelttu! ,Je fati- est*
de,carie de r" insenina o endocito;.::r i:r,'ri::ti de o e:aocitoze. T,:,'nenul a iost introdus'.!e Nicolae
Sir,.i,:rncs<:u in l!)?9 f58l r-.r i'.'il{}r 1i iiccei.^3 nliir r:tii.rl:i-- endLrtliiiil; .js rn:rciL..i:rclecu le rJicsrr: c1:lsr, callre res,-rl !.i iir',::.::. 1-.iill Eli|l,Jl-{rr: i.lei:nril:']lr' de l.ne;:rl-'::ne- i:;"rr:ite la i,icr'uul. ;i11'.ril c.^luleic enrlcirliale';ezicirie ll::sntlsrll!e- llledcr:lin,l riumite ca'',el!t i:.r ari;.:':i iiriur-i,.: r:ir',iirll::

cei'.ilare. 'l'r'ansriloza esti uq Drii.!:s sp..illc cehieior epiteii:ilr :ile .3i1cijii{-.r sirirDle {nlonosirrtificate). Celulele rn.Jot':liale de 1e nivelul caoilarelor su;ii ,::.eini,.ir;l ,-llsir: rle celule crie ef'ectr.rea,zi transcitr:zil. Procesul se Detrecs insi gi la ni'reiul :rlt..r elilclli c'"r::.. l: I :lilrl:rrl ai-.sorbant intest;nal. Hsrato.itnle e1!cfueazl si ele transcitozi penllu riil.r:ri .:1i' lq.,\ (ii' li :--r:l.ri sar.iguiir Ia polul biiial-. 1:r.,\. asti'ej eliminat in bild a,junge in n:bul Cir.,::. , :r:r.:i!r .:'.r !.,,- l ,. ;. a.ti.ritlti Ce aolrare i:;ur:i ier:afe d.: aiir-rle latie. Exe;Ipiul lra;rsr,:r-ir,l.r, l:.i:11s i,..1;r:,- i ,ii dimerilor de igzA r-en-rezinti duol tcafe e,zidcniel,: o iranscilozi medi::iii de recenlor j5'j j. De a!lfel transportul ":nr transcitozi al ulior or-)limeri im noglobuli ici oare a i {r eroDrie-trte ii ruturor eoiteiiilcr simoie ce c5ntusesc orgare cavitare. cu rLri in initierea alSririi imune ilci din aceste spafii echiyair'nte fosoloa'ic ci.i ertericrul crg:.lism hi. Si;re e;<er':-iliil- acesl 1iu de ir:inscitozl a tbst dovedit si pentru eDiteliul uterin f501. Celor interesati de noufitiie referitL.are la transcitozi sub asoectul Civersitdtii etiielii{or la nivelul cirora se Detrace si asupra mecanis-mele.r orin care sc nrodtrce. lecL'inandiinl ccl n;ri i'C.ent trl:.Oi rJC :rint,.:r,t j(.:1., riJ Pilt:tcla itrlnij si .\nJl HUbaiffj. \iC lA j^nn ii{,pKr:tS L nt\e15ttV. Eiriiinrore [61]. in acest ai:licol se va vedea ci- tlesi transciroza a tbst defiriti ca proces snecii-rc celuielr;r eoiteliale sininle. r::r s. Detrsce si in sisterne neerileliaic.

-4&*