STATISTICA STRUCTURII

TERITORIALE (I)
 Structura economiei naţionale

teritorială sectorială
(regiunijudeţelocalit.) (ramuri subramuri)

interacţiunea fluxurilor
(materiale, capital, forță de muncă)
 Factori care influenţează
structura teritorială
 Nivelul de dezvoltare: dezvoltarea economică
determină repartizarea teritorială mai uniformă a
activităţilor economice.
 Dinamica economică: decalajele scad în
perioadele de creştere economică.
 Resursele naturale determină concentrarea
activităților economice => variații structurale.
 Factori geografici, istorici, culturali, politici ->
mai dificil de estimat statistic
 I.Graficele concentrării teritoriale

1. Curba de concentrare Lorenz-Gini

 reprezentarea grafică a gradului de
uniformitate/neuniformitate a seriilor teritoriale

 Fie o variabilă teritorială X cu repartiţia (xi, ni), i=1,r

→ graficul Lorenz-Gini este reprezentat în sistemul de axe
rectangulare:

 Abscisă (ox):frecvenţe relative cumulate

 Ordonată(oy):valori globale relative cumulate
Etapele construirii curbei Lorenz-Gini

 1. Calcularea frecvenţelor relative: ni

r

n
i 1
i
 2. Calcularea valorilor globale xi ni
ale caracteristicii pe grupe
(pe variante sau intervale de variație)

 3. Calcularea greutăţilor
x i ni
r

xn
specifice ale valorilor globale:
i i
i 1
 4. Calcularea i
nj
frecvenţelor relative cumulate Fi ( n)  
*
r
j 1
n
j 1
j

 5. Calcularea i
x jnj
greutăţilor specifice cumulate Fi ( xn)  
*
r
j 1
x nj 1
j j

 6. Construirea pătratului Gini (latura=1) şi a curbei de

concentrare Lorenz prin unirea punctelor de coordonate

Fi* ( n), Fi* ( xn)

 Indicele de concentrare GINI
se calculează ca raport între suprafaţa de
concentrare (SC) şi
*
Fi ( xn) jumătate din aria pătratu
(A□=1):

 
IG
(A□/2)=2SC
e
iți
tr
p a
r e e
h i d                              
E c ţa ar e
a
r af ntr Curba               
u p ce
s on Lorenz
   

*
Fi ( n)
Aproximarea suprafeţei de concentrare (aria dintre curba
de concentrare şi diagonala pătratului) ca diferenţă între
aria ΔABC şi suma ariilor trapezelor dreptunghice:

1 r
IG  2{   [ Fi*1 ( xn)  Fi* ( xn)]  [ Fi* ( n)  Fi*1 ( n)] / 2}
2 i 1
C

Indicele de concentrare GINI

r
Fi* (xn) IG  1   [ Fi*1 ( xn)  Fi* ( xn)]  ni*
i 1
Fi-1* (xn)

A Fi-1* (n) Fi* (n) B

Ex. Concentrare slabă(1) şi puternică (2)

1
2
Formulă simplificată pentru indicele Gini
(date negrupate ordonate crescător)

Link pentru
calculator automat
(Lorenz curve
& Gini coefficient):
http://shlegeris.com/gini
 While most developed European nations tend to

Ex. Inegalitatea distribuţiei venitului în interiorul ţărilor (coeficientul GINI pt

venit)
 r

Aplicaţie. IG  1   [ Fi*1 ( xn)  Fi* ( xn)]  ni*

i 1
Populație Nr. Centru Frecvențe Frecv. Valori Greutăţi Greutăţi
regiuni de relative relative globale specifice ale specifice
(mii interval cumulate valorilor cumulate
persoane) (frecvențe ni crescător globale ale valorilor
absolute) n 
*
i r x i ni
globale

ni
xi
n *
Fi ( n) x i ni r
Fi* ( xn)
xn
i
i 1 i i
i 1

100-120 4 110 0,08 0,08 440 0,06 0,06

120-140 10 130 0,20 0,28 1300 0,17 0,23
140-160 20 150 0,40 0,68 3000 0,40 0,63
160-180 12 170 0,24 0,92 2040 0,27 0,90
180-200 4 190 0,08 1,00 760 0,10 1,00

Total 50 - 1,0 - 7540 1,00 -

Indicele Gini = 1- [(0+0,06) 0,08+ (0,06+0,23) 0,20+ (0,23+0,63) 0,40

+ (0,63+0,90) 0,24 + (0,90+1) 0,08 ] = 1-0,926 = 0,074 sau 7,4%
2. Curba de localizare
 arată gradul de omogenitate a distribuţiei
teritoriale a activităţilor economice pe baza
poziţiilor relative ale regiunilor faţă de
media economiei naţionale

 compară structura teritorială a unei

activităţi economice j cu structura
teritorială a economiei naţionale sau a
sectorului economic în care este inclusă
activitatea j
 Coeficienţii de localizare
X ij / X j X ij / X i
CLij  
Xi / X Xj /X
Ponderea regiunii i în Ponderea activității j în
activitatea j supra regiunea i supra ponderea
, ponderea regiunii i în total activității j în total economie
economie
 Xij - populaţia ocupată (PO) sau valoarea adăugată brută
(VAB) a sectorului economic j în regiunea i;
 Xj – total PO sau VAB la nivel naţional în activitatea j;
 Xi - total PO sau VAB în regiunea i;
 X - total PO sau VAB în economia naţională (sau în
sectorul economic în care este inclusă activitatea j);
 i – regiune; j-activitate economică.
Etapele construirii curbei de localizare
 se calculează coeficienţii de localizare CL
pentru activitatea j
 se ordonează descrescător regiunile i după
mărimea CL
 se calculează ponderile cumulate ale
regiunilor i în activitatea j
 se calculează ponderile cumulate ale
regiunilor i în total economie naţională/
sector de activitate.
 reprezentarea grafică→ se trec pe axa:
 ox - ponderile cumulate ale regiunilor i în
total economie naţională,
 oy - ponderile cumulate ale regiunilor i în
activitatea j.
 Avantaj: simplitatea (pentru fazele iniţiale ale
analizei spaţiale).

 Limite ale aplicării metodei:

 rezultatele sunt puternic condiţionate de nivelul
teritorial de analiză (judeţ/regiune/ţară);
 sensibilitatea la alegerea bazei de comparaţie: dacă
o ramură industrială este concentrată în puţine
regiuni, dar industria în ansamblu este concentrată
în aceleaşi regiuni, coeficienţii de localizare care
folosesc industria ca bază de comparaţie vor fi
foarte mici; rezultatele se schimbă dacă economia
naţională în ansamblu devine baza de comparaţie;
 influenţa nivelului de dezagregare a clasificării
ramurilor;
 metoda poate identifica prezenţa unor regularităţi
statistice, dar nu explică fenomenul concentrării
(cauzele, factorii).
Aplicaţie. Curba de localizare a industriei extractive
comparativ cu total industrie pe baza datelor din tabelul
următor, coloanele 1,2 şi 4:
Populaţie Ponderea Populaţia Ponderea CL
ocupată în regiunii i in ocupată în regiunii i in
industrie (mii industrie industria ind.
pers) Xi Xi/X extractiva extractiva
(mii pers) Xij Xij/Xj
1 2 3 4 5 7

NE 269,7 0,13457 12,1 0,0876 0,650603

SE 224,4 0,11197 8,9 0,0644 0,575147
S 294,8 0,14710 28,3 0,2048 1,3921
SV 183,8 0,09171 28,3 0,2048 2,232813
V 218,9 0,10923 29,3 0,2120 1,941034
NV 259,7 0,12958 17,3 0,1252 0,966019
C 326,9 0,16312 12,8 0,0926 0,567814
BI 225,9 0,11272 1,2 0,0087 0,077033
Total X=2004,1 Xj=138,2
 C(Xi/X)
Coeficient de Xi/X Xij/Xj ponderi C(Xij/Xj)
localizare CL pondere pondere in cumulate ponderi
(ordonat in ind. in cumulate in
descrescator) industrie extractiva industrie ind. extractiva
SV
2,1994 0,0917 0,2048 0,0917 0,204776
V
1,9120 0,1092 0,2120 0,2009 0,416787
S
1,3713 0,1471 0,2048 0,3480 0,621563
NV
0,9516 0,1296 0,1252 0,4776 0,746744
NE
0,6409 0,1346 0,0876 0,6122 0,834298
SE
0,5665 0,1120 0,0644 0,7242 0,898698
C
0,5593 0,1631 0,0926 0,8873 0,991317
BI
0,0759 0,1127 0,0087 1,0000 1,000000
Ex. Curba de localizare a industriei extractive în România
 II. Măsurarea inegalităților spațiale

1. Coeficienţii repartiţiei teritoriale

 - arată gradul de concentrare teritorială și inegalitatea

 - se calculează pt serii teritoriale din mărimi absolute însumabile

 - în prealabil se calculează ponderea fiecărei unităţi teritoriale i în

valoarea totală a variabilei x:

xi
gi  n

x
i 1
i
 n
 Coeficientul Gini
 valori [ 1 , 1]
CG   i
g 2

i 1
n

1
Dacă G= n cele „n” unităţi teritoriale au ponderi egale şi repartiţia
teritorială este absolut uniformă;
Dacă G = 1, variabila cercetată se concentrează într-o singură unitate
teritorială.
Limita inferioară nu este fixă => dezavantaje de interpretare, în situaţia în
care se compară colectivităţi cu organizare teritorială diferită (de exemplu,
comparaţii între ţări). 
n
 Coeficientul Strűk
n g  1 2
i
[0,1]
CS  i 1
n1
n – nr. regiunilor
 Energia informaţională Onicescu (Hirschman) - conceptul de
energie informaţională presupune colectivitatea ca un sistem, iar
unităţile de spaţiu ca stări ale sistemului. 

 i
EO   2 în intervalul [1/n,1]
valori
g
i 1

Energia informaţională a coeziunii sistemului ajustată pentru a face

ca rezultatul să se încadreze în intervalul (0, 1), indiferent câte stări
prezintă colectivitatea cercetată.
n
1
 g  2
i
i 1 [0,1]n
EO' 
1
1
n
 Entropia Shannon n
1
[0,ln n] S   gi ln
i 1 gi

 Indicele Theil n
1 xi xi
[0,ln n] T   ln
n i 1 x x

T  ln( n)  S
 2. Dispersie vs. coeficient de variație
 Dispersia – măsoară disparități "absolute", care
reflectă diferențele față de valoarea medie; are unitate
de măsură concretă.
 Coeficientul de variație = raportul dintre deviația
standard și media tuturor valorilor => măsură
standardizată a dispersiei; arată disparități "relative"
(față de medie); este adimensional.
Interpretare diferită a modificărilor în timp.
Ex. Dacă PIB/locuitor a crescut cu aceeași rată (%) în toate
regiunile, abaterea standard va crește, dar coeficientul de variație va
rămâne neschimbat.
Dacă PIB/locuitor a crescut cu o cantitate constantă în toate
regiunile (de exemplu +700 lei), abaterea standard va rămâne
aceeași, în timp ce coeficientul de variație va scădea.
Coeficientul de variație este preferabil pentru examinarea
modificării inegalităților regionale în timp.
 Dispersia logaritmică
 O modalitate de a evita limitele dispersiei este
transformarea în logaritmi înainte de a evalua
inegalitatea.

 Măsoară variația logaritmilor variabilei.

 3. Descompunerea spațială a inegalităților
 Coeficientul de variație ridicat la pătrat și indicele Theil pot fi
descompuși în sub-grupuri.
 Inegalitatea totală Itotal poate fi calculată ca suma dintre
inegalitatea dintre regiuni și inegalitatea medie din interiorul
regiunilor :
Itotal = Iinter-reg + Iintra-reg
 Etape de calcul: indicele de inegalitate internă Ik din fiecare
regiune k, pentru o variabilă oarecare y, folosind coeficientul
de variație ridicat la pătrat:
n k

(y i  y) 2

Ik  i 1
2
nk y
unde nk este numărul de județe ale regiunii k.
Inegalitatea medie din interiorul regiunilor Iintra-reg se obține
ca medie ponderată a indicilor Ik corespunzători celor K
regiuni (k=1,...,K):
K
I intra-reg   w k I k
k 1
unde wk este o ponderea regiunii k (greutatea specifică a
regiunii k în totalul variabilei x).

Inegalitatea dintre regiuni Iinter-reg este pătratul coeficientului

de variație calculat între indicii de regiune Ik:
K

 (I k  Ik ) 2

I inter -reg  k 1
2
K Ik
4. Descompunerea pe factori a inegalităţii
spațiale a unei variabile
Dacă o variabilă y poate fi exprimată ca o sumă a m factori:
m
y   yk
k 1

 partea din inegalitatea teritorială totală a lui y care poate fi

atribuită fiecărei variabile explicative k este:
 
Cov  y , y 
 (y k  y k )( y  y )
sk  k

Var  y 
 ( y  y ) 2

și
s k 1
Aplicaţie. Pornind de la egalitatea

PIB PIB PO
   PIBl  W  O
P PO P

unde P şi PO reprezintă populaţia totală şi respectiv populaţia

ocupată, W=productivitatea medie a muncii (PIB/PO), O=
ponderea populaţiei ocupate în populaţia totală (PO/P),
PIBL=PIB pe locuitor, rezultă că:
 
ln PIBl  ln W  ln O
 Conform formulei de descompunere a inegalității
spațiale a PIB pe locuitor rezultă:

Cov  ln W  , ln  PIBl 
partea din inegalitatea în PIB
s 
W
 100
Var  ln  PIBl  
pe locuitor datorată disparităţii în
productivitatea muncii (W)

Cov  ln  O  , ln  partea
PIBl   din inegalitatea în PIB
sO  pe locuitor datorată  100 disparităţii privind
Var  ln  PIBl  
ponderea populaţiei ocupate

sW  s O  100
Ex. Contribuţia factorilor la inegalitatea regională a PIB pe
locuitor

2004 62.45 37.55

2003 68.12 31.88

2002 74.53 25.47

2001 87.23 12.77

2000 89.97 10.03

0 20 40 60 80 100 120

Productivitatea muncii Ponderea populatiei ocupate

Procentul disparităţii PIB/loc. datorat inegalităţii de productivitate a

muncii a scăzut de la 89,97% la 62,45%; variaţia teritorială a
productivităţii este factorul determinant al disparităţilor privind
creşterea economică.