Sunteți pe pagina 1din 24

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREŞTI

FACULTATEA DE CIBERNETICĂ, STATISTICĂ ŞI INFORMATICĂ ECONOMICĂ

BAZE DE DATE

Baze de date relaţionale


CURS 5

BUCUREŞTI
Definiţie BDR
O bază de date relaţională (BDR) reprezintă un ansamblu de relaţii (tabele) de
date împreună cu legăturile dintre ele.
Etape de realizare a unei BDR
Analiza de sistem
Proiectarea bazei de date
Implementarea bazei de date
Punerea în funcţiune şi exploatarea bazei de date
Întreţinerea bazei de date
Analiza de sistem
1. Analiză structurală (statică) - analiza componentelor sistemului şi a
legăturilor (asocierilor) dintre acestea. Conduce la obţinerea modelului
structural (static) al sistemului;
2. Analiză temporală (de comportament) - analiza stărilor sistemului şi a
tranziţiilor posibile între aceste stări, în raport de anumite evenimente.
Conduce la obţinerea modelului dinamic (temporal) al sistemului;
3. Analiză funcţională - analiza cerinţelor informaţionale, respectiv a
transformărilor de date (a tranzacţiilor) din cadrul sistemului. Conduce la
obţinerea modelului funcţional al sistemului economic;
4. Integrarea modelelor (structural, dinamic şi funcţional) în scopul corelării şi
completării lor.
Analiza structurala (1)
Are ca obiectiv evidenţierea componentelor (entităţilor) din
cadrul sistemului, pentru care urmează să se colecteze şi să se
memoreze date în cadrul bazei de date, precum şi evidenţierea
legăturilor dintre aceste componente;
Cea mai utilizată tehnică de analiză structurală este tehnica
entitate-asociere (E-R: Entity-Relationship), introdusă de P.P.S.
Chen, în anul 1976
Analiza structurală (2)
Tehnica entitate-asociere permite construirea modelului
structural sub forma unei diagrame entitate-asociere prin
parcurgerea următorilor paşi:
◦ identificarea componentelor (entităţilor) din cadrul sistemului economic;

◦ identificarea asocierilor dintre entităţi şi calificarea acestora;

◦ identificarea atributelor aferente entităţilor şi a asocierilor dintre entităţi;

◦ stabilirea atributelor de identificare a entităţilor.


Analiza structurală (3)
Identificarea componentelor (entităţilor) din cadrul sistemului economic
EXEMPLU: activitatea comercială dintr-o organizaţie economică
Descrierea entităţilor:
Analiza structurală (4)
EXEMPLU: activitatea comercială dintr-o organizaţie economică
Analiza structurală (5)
Identificarea asocierilor dintre entităţi şi calificarea acestora

Asocierile dintre entităţi pot fi clasificate după mai multe criterii, şi anume:
A. Cardinalitatea asocierii:
1. gradul asocierii (maximele cardinalităţii):
a) asocieri de tip unu la unu;
b) asocieri de tip unu la mulţi;
c) asocieri de tip mulţi la mulţi.
Analiza structurală (6)
Identificarea asocierilor dintre entităţi şi calificarea acestora

Asocierile dintre entităţi pot fi clasificate după mai multe criterii, şi anume:
A. Cardinalitatea asocierii:
2. obligativitatea participării entităţilor la asociere (minimele cardinalităţii):
a) asocieri parţiale;
b) asocieri totale (complete).
3. concomitent după gradul asocierii şi după obligativitatea participării la asociere:
a) asocieri parţiale de tip unu la unu;
b) asocieri totale de tip unu la unu;
c) asocieri parţiale de tip unu la mulţi;
d) asocieri totale de tip unu la mulţi;
e) asocieri parţiale de tip mulţi la mulţi;
f) asocieri totale de tip mulţi la mulţi.
Analiza structurală (7)
Identificarea asocierilor dintre entităţi şi calificarea acestora

Asocierile dintre entităţi pot fi clasificate după mai multe criterii, şi anume:
B. Numărul de entităţi distincte care participă la asociere:
1. asocieri binare (între două entităţi distincte);
2. asocieri recursive (asocieri ale entităţilor cu ele însele);
3. asocieri complexe (între mai mult de două entităţi distincte).
Analiza structurală (8)
Identificarea asocierilor dintre entităţi şi calificarea acestora

Asocierile dintre entităţi pot fi clasificate după mai multe criterii, şi anume:
C. Semnificaţia asocierii:
1. este un (generalizare);
2. este conţinut în (agregare).
Analiza structurală (9)
EXEMPLU: activitatea comercială dintr-o organizaţie economică
Analiza structurală (10)
Identificarea atributelor aferente entităţilor şi a asocierilor între entităţi

Un atribut poate fi:


◦ Atribut compus. Este un atribut constituit din cel puţin două alte atribute. Valoarea sa este
reprezentată de valorile atributelor componente;
◦ Atribut calculat (dedus). Reprezintă un atribut a cărui valoare nu este cunoscută direct, ci
calculată pe baza valorilor altor atribute;
◦ Atribut simplu. Reprezintă un atribut care nu este nici compus şi nici calculat. Valorile sale sunt
valori atomice;
◦ Atribut repetitiv (multivaloare). Este un atribut care, la un moment dat, are mai multe valori care
apar sub forma unei liste de valori.
Analiza structurală (11)
Analiza structurală (12)
Stabilirea atributelor de identificare a entităţilor
Un atribut poate fi considerat de identificare dacă:
◦ oferă o identificare unică a instanţelor unei entităţi;
◦ posedă o semnificaţie;
◦ este uşor de utilizat;
◦ este scurt.
Analiza structurală (13)
Analiza dinamică
Are drept scop explicarea comportamentului entităţilor din
domeniul economic analizat.

Presupune:
◦ identificarea stărilor în care se pot afla componentele sistemului

◦ identificarea evenimentelor care determină trecerea unei componente


dintr-o stare în alta

◦ stabilirea succesiunii (fluxului) de evenimente


Analiza funcţională
Are drept scop determinarea transformărilor de date care se
produc în cadrul sistemului în scopul satisfacerii cerinţelor
informaţionale aferente acestui sistem.
Presupune:
◦ identificarea datelor de intrare şi a datelor de ieşire din sistem
◦ construirea diagramelor de flux prin care sunt reflectate legăturile
procedurale dintre intrări şi ieşiri
◦ identificarea restricţiilor şi precizarea criteriilor de optimizare
Proiectarea structurii bazei de
date
Constă din următoarele activităţi:
◦ proiectarea schemei conceptuale;
◦ proiectarea schemei externe (logice);
◦ proiectarea schemei interne (fizice, de memorare).
Proiectarea structurii bazei de
date
Proiectarea schemei conceptuale presupune stabilirea colecţiilor de date şi
definirea detaliată a conţinutului acestora; determinarea legăturilor dintre
colecţiile de date şi a modului de reprezentare a acestora în cadrul schemei
conceptuale; testarea schemei obţinute şi revizuirea acesteia, dacă este
cazul.
Proiectarea schemei externe a bazei de date relaţionale este realizată, în
principal, cu ajutorul tabelelor virtuale (views) şi al mecanismelor de
acordare a drepturilor de acces la BDR.
Proiectarea schemei interne a bazei de date relaţionale presupune stabilirea
modului de organizare fizică a datelor şi a căilor de acces la acestea (prin
folosirea de indecşi şi clustere).

21
Proiectarea schemei conceptuale iniţiale a BDR
Schema conceptuală iniţială a BDR se poate obţine în două moduri:
◦ se realizează maparea entităţilor şi a asocierilor în relaţii. Este o variantă top-down de utilizare
a tehnicii de normalizare a relaţiilor;
◦ se constituie o relaţie unică, aşa numita relaţie universală, din atributele tuturor entităţilor şi
asocierilor - varianta bottom-up.
Regulile de mapare sunt următoarele:
◦ o entitate devine o tabelă, numele tabelei fiind pluralul numelui entităţii;
◦ o instanţă devine un tuplu al relaţiei;
◦ un atribut devine o coloană. Pentru atributele obligatorii se vor declara restricţii de tip NOT
NULL;
◦ un identificator primar devine o cheie primară;
◦ un identificator secundar devine cheie unică;
◦ o legătură se transformă într-o coloană pe care se declară o cheie externă. Dacă participarea
entităţii referite este obligatorie, pe lângă cheie externă se declară şi o restricţie de tip NOT
NULL.

22
Proiectarea schemei conceptuale iniţiale a BDR

ANGAJATI
Marca Cheie primară
Nume Not Null
Prenume Not Null
Data_nasterii Not Null
Telefon
Email
Data_angajarii Not Null
Din maparea entităţilor Salariu Not Null
Comision Not Null
ANGAJAT şi Id_departament Cheie externă, face legătura cu tabela DEPARTAMENTE
DEPARTAMENT rezultă Id_manager Cheie externă, face legătura cu coloana marca a tabelei, arată care este
tabelele ANGAJATI şi şeful fiecărui angajat
DEPARTAMENTE
DEPARTAMENTE
Id_departament Cheie primară
Denumire Not null
Id_manager Cheie externă, face legătura cu coloana marcă a tabelei ANGAJATI, se
arată care este managerul fiecărui departament. Restricţie NOT NULL.

23
CURSUL 6...
Baze de date relaţionale – Tehnica normalizării

S-ar putea să vă placă și