Problemă rezolvată D.2.9.

La nivelul judeţului X, în anul 2004 s-au înregistrat

următoarele efective ale populaţiei şi efective de decedaţi:
Numărul decedaţilor
Efectivul populaţiei
Data (cumulat)
total masculin feminin masculin feminin
01.01.2004 600600 300100 300500 - -
10.02.2004 622300 310200 312100 402 390
01.04.2004 642300 320400 321900 906 885
08.09.2004 644300 318900 325400 2517 2465
25.11.2004 648530 321800 326730 3309 3265
31.12.2004 649300 322300 327000 3719 3660
Pe baza acestor date să se determine:
1. Rata generală de mortalitate şi ratele specifice pe sexe.
2. Supramortalitatea masculină.
3. Contribuţia structurii populaţiei şi a ratelor specifice de mortalitate pe sexe la
formarea ratei generale de mortalitate.

Rezolvare

Se determină efectivul mediu al populaţiei în anul 1999, pe total şi pe sexe,

utilizându-se formula mediei cronologice ponderate, având în vedere că intervalele
pentru care există date privind efectivele de populaţie nu sunt echidistante: t1=40
zile, t2=50 zile, t3=160 zile, t4=78 zile, t5=37 zile.

t1 t +t t +t t
P1 + P2 1 2 + ... + P5 4 5 + P6 5
P= 2 2 2 2
t1 + t 2 + ... + t 5
P = 639540 persoane
astfel: PM = 317959 persoane
P = PM + PF ⇒ PF = 321581 persoane
M = M M + M F = 3719 + 3660 = 7379 persoane
1.
M 7379
mg = * 1000 = * 1000 = 11.52 
P 639540 

23
 MM
m gM = * 1000 = 11.69 
PM 
MF
m gF = * 1000 = 11.38 
PF 
2.
m gM 11.69
F
= = 1.024
m g 11.38
3.
m g = m gM * K M + m gF * K F = 5.62  + 5.9  = 11.52 
  
PM
KM = * 100 = 48.15%
P
P
KF = F * 100 = 51.85%
P

D.2.10.. Folosind datele din următorul tabel cu privire la efectivul populaţiei

României şi numărul deceselor în anul 1998:
Efectivul populaţiei la 1 VII
Numărul deceselor în 1998
1998
Sexul
în cifre în cifre în cifre
în cifre absolute
absolute relative relative
Masculin 11012100 0.489 145432 0.54
Feminin 11490700 0.511 123734 0.45
Total 22502800 1 269166 1
Sursa: Anuarul Statistic al României – 1998, CNS, Bucureşti, 1998.
Se cere:
1. Rata generală de mortalitate şi ratele specifice pe sexe.
2. Contribuţia factorilor (mortalitatea specifică pe sexe şi structura populaţiei pe
sexe) la formarea ratei generale de mortalitate.

D.2.11. Folosind datele referitoare la efectivul pe sexe al populaţiei României la 1

iulie 2004 şi numărul deceselor pe sexe în anul 2004 să se determine:
 rata generală de mortalitate şi ratele specifice pe sexe.
 contribuţia factorilor (mortalitatea specifică pe sexe şi structura populaţiei
pe sexe) la formarea ratei generale de mortalitate.

24
Problemă rezolvată D.2.12. Se cunosc următoarele date referitoare la efectivul
populaţiei României la 1 iulie şi numărul de decese pe grupe de vârstă în anul 1998
comparativ cu anul 1988:
Efectivul populaţiei
Nr. decedaţilor
la 1 iulie Px
Grupa de vârstă Mx
(mii loc.)
1988 1998 1988 1998
0-4 ani 1766 1164 12691 5845
5-9 ani 1821 1433 1179 1167
10-14 ani 1971 1703 1051 881
15-19 ani 1988 1779 1534 1133
20-24 ani 1651 1971 1651 1615
25-29 ani 1518 1841 2063 2082
30-34 ani 1790 1531 3263 2466
35-39 ani 1678 1398 4277 3945
40-44 ani 1268 1673 4845 7722
45-49 ani 1318 1570 7873 10856
50-54 ani 1440 1154 12833 11431
55-59 ani 1364 1166 17382 16672
60-64 ani 1196 1236 22691 25120
65-69 ani 853 1104 24533 32134
70-74 ani 522 856 25772 39923
75 ani şi peste 914 924 109732 106174
Total 23058 22503 253370 269166
Sursa: Anuarul demografic al României - 1996, CNS, 1996; Caietul Decedaţi în anul 1998,
CNS, 1999; Caietul Populaţia României pe vârste, sexe, medii şi judeţe la 1 iulie 1998.

Analizaţi dinamica mortalităţii populaţiei României în perioada 1988-1998,

folosind metoda indicilor cu descompunerea pe factori de influenţă. Comentaţi
rezultatele obţinute.

Rezolvare
Dinamica mortalităţii populaţiei se poate studia cu ajutorul sistemului de
indicatori statistici ai dinamicii care cuprinde modificările absolute şi respectiv,
relative ale acestui fenomen:

1. indicele general al numărului de decedaţi:

25
 100

∑M x ,1
269166
IM = 0
100
⋅ 100 = ⋅ 100 = 106,23%
253370
∑M
1/ 0

x ,0
0
2. sporul numărului de decedaţi:
100 100

∆M 1/ 0
= ∑ M x ,1 − ∑ M x ,0 = 269166 − 253370 = 15796 decedaţi
x=0 x=0
a) influenţa modificării ratei generale de mortalitate asupra sporului numărului de
decedaţi:
100
mg ⋅ x∑=0 Px 11,96
= ⋅ 100 = I ⋅ 100 = ⋅ 100 = 108,85%
1

Im
1
g
M 100 m g1 / 0 10,99
mg ⋅ x∑=0 Px
1/ 0

0 1

=   ⋅
Px1 = [(11,96 − 10,99) / 1000] ⋅ 22503000 = 21895
100
∆m M1 / 0  mg1 mg 0  x∑
g −
=0
decedaţi
b) influenţa modificării numărului populaţiei asupra sporului numărului de decedaţi:
100
mg1 ⋅ x∑=0 Px1 22503
I∑
M
P = x
100
⋅ 100 = I∑
P x1 / 0
⋅ 100 =
23058
⋅ 100 = 97,59%
mg ⋅ x∑=0 Px
x1 / 0
1 0

 100 
=  ∑ P − ∑ P  ⋅ mg = (22503000 − 23508000) ⋅ 10,99 / 1000 = −6099
100
∆∑ P x
x x
M 1/ 0
 x =0 1
x =0
0
 0

decedaţi
Rata generală de mortalitate de caracter de medie. Dinamica acestui
indicator poate fi redată printr-un indice cu structură variabilă care se descompune
în indicele cu structură fixă (cuantificarea influenţei factorului calitativ -
mortalitatea specifică pe vârste - asupra evoluţiei mortalităţii generale) şi indicele
schimbării structurii (cuantifică influenţa modificărilor în structura populaţiei pe
vârste - factor cantitativ-structural - asupra dinamicii mortalităţii).
a1) influenţa modificării ratelor specifice de mortalitate asupra dinamicii ratei
generale de mortalitate şi asupra numărului de decedaţi:

26
 100

∑ mx ⋅ y x 1 mg 12,0
I mmxg = x =0
⋅ 100 = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 99,06%
1 1
100
1/ 0
∑ mx ⋅ y x mg *
12,1
0
x =0 1

100
unde mg* = ∑
x =0
mx0 ⋅ y x1
=   ⋅
Px1 = [(11,96 − 12,07 ) / 1000] ⋅ 22503000 = −2545
100

M1 / 0  mg1 mg*  x∑
∆m x −
=0
decedaţi

a2) influenţa modificării structurii pe vârste a populaţiei asupra dinamicii ratei

generale de mortalitate şi asupra numărului de decedaţi:
100

y
∑ mx ⋅ y x 0 mg 12,10
I mxg = x =0
⋅ 100 = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 109,88%
1 *
100
1/ 0
∑ mx ⋅ y x mg 0
11,96
0
x =0 0

100

∆ Mx 1/ 0 =  mg* − mg 0 ⋅ ∑ P x1 = [(11,96 − 10,99) / 1000] ⋅ 22503000 = 24440

y
x =0
decedaţi

Rezultatele obţinute şi prezentate în schema de mai jos confirmă relaţiile ce

există între indicii sau sporurile ce definesc dinamica fenomenului de mortalitate.
Sistematizând influenţele calculate se obţine următoarea schemă:
În România, pe parcursul deceniului 1988-1998 numărul de decedaţi a
crescut cu 15796 persoane (sau cu 6,23%). Această evoluţie se datorează, în
exclusivitate, intensificării factorului calitativ - rata generală de mortalitate, care a
determinat o sporire a mortalităţii cu 21895 decedaţi în 1998 faţă de 1988 (sau cu
aproape 9%). Dinamica efectivului populaţiei - celălalt factor, de natură cantitativă
- a indus o evoluţie pozitivă, determinând scăderea numărului de decedaţi cu 6099
persoane sau cu 2,41%.

27
 Influenţa modificãrii
ratelor specifice de
mortalitate pe vârste
Influenţa modificãrii ratei -0,94%
generale de mortalitate -2545 decedaţi
+8,85%
+21895 decedaţi
Influenþa modificãrii
Modificarea structurii populaţiei pe grupe
numãrului de decedaţi de vârstã
în anul 1998 faþã de +9,88%
anul 1988 +24440 decedaţi
+6,23%
+15796 decedaţi Influenţa modificãrii
numãrului populaţiei
-2,41%
-6099 decedaţi

Influenţa negativă a ratei generale de mortalitate a fost provocată, în

întregime, de accentuarea procesului de îmbătrânire demografică a populaţiei,
deoarece numai influenţa factorului structural - structura pe grupe de vârste a
populaţiei - a condus la creşterea cu 24440 decedaţi, sau cu aproape 10%, a
mortalităţii în 1998 faţă de 1988. Factorul calitativ - ratele specifice de mortalitate
pe gupe de vârstă - a avut o influenţă favorabilă scăderii mortalităţii, pe seama
acestuia numărul de decedaţi diminuându-se cu 2545 persoane sau cu aproape 1%.
În privinţa intensităţii mortalităţii pe vârste , urmărind seria ratelor specifice,
constatăm reduceri consistente ale acestora la grupele ce marchează începutul şi
sfârşitul vieţii: 0-4 ani şi 70 de ani şi peste. Reduceri de mai mică amploare s-au
înregistrat şi în intervalul de la 10 la 34 de ani. Începând însă cu grupa de 35-39 de
ani şi terminând cu cea de 65-69 ani, fără excepţie, intensitatea mortalităţii este mai
ridicată în anul 1998 comparativ cu anul 1988. O explicaţie riguroasă a acestei
evoluţii nu poate fi formulată decât în urma unei analize detaliate a mortalităţii pe
cauze de deces, care a cunoscut, noi tendinţe după 1990, pe fondul scăderii dramatice
a nivelului de trai al populaţiei. Dar, indiferent de concluziile la care se va ajunge,
trebuie să reţinem că intensificarea mortalităţii la vârstele adulte constituie un grav
semnal de alarmă pentru factorii de decizie în planul politicilor sanitare şi de ocrotire
a sănătăţii, al politicilor sociale şi de ocupare a forţei de muncă

28
D.2.13. Se cunosc următoarele date privind populaţia masculină a României şi
numărul deceselor pe grupe de vârstă în anii 1998 şi 1978:
Efectivul mediu al Nr. decedaţilor de sex
populaţiei masculine masculin
Grupa de vârstă
Px (mii loc.) Mx
1978 1998* 1978 1998
0-4 ani 1027 598 8551 3306
5-9 ani 1029 731 732 702
10-14 ani 857 869 494 550
15-19 ani 795 907 873 724
20-24 ani 930 1012 1370 1159
25-29 ani 872 930 1401 1504
30-34 ani 659 776 1341 1775
35-39 ani 688 703 2144 2851
40-44 ani 767 830 3384 5601
45-49 ani 747 773 4912 7825
50-54 ani 669 561 6712 7959
55-59 ani 466 550 6860 11290
60-64 ani 317 569 7572 16260
65-69 ani 400 492 14471 19259
70-74 ani 289 371 16632 21354
75 ani şi peste 267 340 33068 43313
Total 10778 11012 110517 145432
Notă: * - efectivul la 1 iulie
Sursa: Anuarul demografic al României - 1996, CNS, 1996; Caietul Decedaţi în
anul 1998, CNS, 1999; Caietul Populaţia României pe vârste, sexe, medii şi judeţe la 1 iulie
1998.
Analizaţi dinamica fenomenului mortalităţii populaţiei masculine în
România pentru perioada 1978-1998, folosind metode statistice adecvate şi
comentaţi rezultatele obţinute.

D.2.14. În anii 1968 şi 1998 s-au înregistrat următoarele date referitoare la populaţia
feminină a României şi numărul deceselor din rândul acesteia, pe grupe de vârstă:

Efectivul mediu al Nr. decedaţilor de sex

populaţiei feminine feminin
Grupa de vârstă
Px (mii loc.) Mx
1968 1998* 1968 1998
0-4 ani 823 566 14900 2539
5-9 ani 759 702 455 465
10-14 ani 916 834 327 331

29
 15-19 ani 857 872 527 409
20-24 ani 650 959 547 456
25-29 ani 699 911 625 578
30-34 ani 788 755 1043 691
35-39 ani 775 695 1329 1094
40-44 ani 733 842 1685 2121
45-49 ani 608 797 2111 3031
50-54 ani 446 594 2404 3472
55-59 ani 574 616 4849 5382
60-64 ani 474 667 6486 8860
65-69 ani 378 606 9072 12875
70-74 ani 270 498 12339 18569
75 ani şi peste 295 577 33545 62861
Total 10045 11491 92244 123734
Notă: * - efectivul la 1 iulie
Sursa: Anuarul demografic al României - 1996, CNS, 1996; Caietul Decedaţi în
anul 1998, CNS, 1999; Caietul Populaţia României pe vârste, sexe, medii şi judeţe la 1
iulie 1998.

Folosind metoda indicilor statistici ai dinamicii, determinaţi şi comentaţi

evoluţia mortalităţii feminine în România, în perioada 1968-1998.

D.2.15. Folosind datele referitoare la efectivul mediu al populaţiei pe grupe cincinale

de vârstă la 1 iulie 2004 şi 1994 şi numărul deceselor pe grupe cincinale de vârstă în
anul 2004 şi 1994 analizaţi dinamica fenomenului de mortalitate a populaţiei din
România pentru perioada 1994-2004 şi comentaţi rezultatele obţinute. Datele se vor
prelua din Anuarul demografic al României - 2001, CNS, 2001; Caietul Decedaţi în
anul 2004, CNS, 2005; Caietul Populaţia României pe vârste, sexe, medii şi judeţe
la 1 iulie 2004.

Problemă rezolvată D.2.16. Din Anuarul statistic al României - ediţia 1998 şi din
caietul Decedaţi în anul 1997, elaborate de C.N.S. s-au cules următoarele date
privind numărul populaţiei la 1 iulie 1997 şi numărul deceselor pe grupe de vârstă la
nivelul ţării şi în judeţele Timiş şi Iaşi, pentru anul 1997:
Grupa de Efectivul populaţiei Numărul decedaţilor
vârstă România Iaşi Timiş România Iaşi Timiş
0-4 ani 1176809 50960 31993 6252 353 177
5-9 ani 1545381 61538 46260 1359 63 24
10-14 ani 1653603 67963 47664 696 35 13
15-19 ani 1867270 79256 55867 1256 65 29
20-24 ani 1925230 86631 61546 1708 82 61

30
 25-29 ani 2023782 74217 65398 2397 91 71
30-34 ani 1261820 42951 41328 2453 101 61
35-39 ani 1481333 49427 49128 4882 200 139
40-44 ani 1674354 57094 55754 8582 296 283
45-49 ani 1507445 52405 49605 11310 382 393
50-54 ani 1131187 33098 34096 11967 317 382
55-59 ani 1229211 40606 35761 18551 651 583
60-64 ani 1236955 39702 33321 26501 844 736
65-69 ani 1096234 35184 32688 33701 996 1133
70-74 ani 853947 25997 25582 41056 1097 1279
75-79 ani 446755 13219 14712 32936 899 1095
80-84 ani 262266 8006 6919 34600 943 934
85 ani şi peste 172343 5481 5248 39108 1197 1086
Total 22545925 823735 692870 279315 8612 8479
Comparaţi intensitatea mortalităţii din cele două judeţe în anul 1997 folosind
metodele adecvate pentru eliminarea influenţelor structurale şi comentaţi rezultatele
obţinute.

Rezolvare
1. Într-o primă etapă se determină rata generală de mortalitate pentru cele
două judeţe. Pentru o mai facilă notare, considerăm judeţul Iaşi ca fiind colectivitatea
A, iar judeţul Timiş - colectivitatea B.

- în cazul judeţului Iaşi:

i

y = P
i
x
unde 100
-= structura pe
∑P
x i
x
x=0
grupe de vârstă a populaţiei din
fiecare colectivitate; i = A sau B
.
iar M x
= m Px
⋅ x

100

∑M
A
x 100
⋅ 1000 = ∑ mx ⋅ y ⋅ 1000 = 10,45‰
A
mgA = x= 0 A
100

∑P
A x
x= 0
x
x= 0

31
- în cazul judeţului Timiş:
100

∑M
B
x 100
= ∑ mx ⋅ y = 12,24‰
B
mgB = x= 0 B
100

∑P
B x
x= 0
x
x= 0

2. Se compară intensitatea mortalităţii în cele două colectivităţi A şi B:

B
m g
=
0,01224
* 100 = 117,05%
A
m g
0,01045
Aşadar, la o primă vedere, se poate trage concluzia că intensitatea
mortalităţii populaţiei din judeţul Timiş este cu aproape 17% mai mare decât în
judeţul Iaşi. Esenţial este de văzut dacă acest rezultat nu este deformat de o structură
pe vârste a populaţiei din judeţul Timiş, posibil a fi mai îmbătrânită din punct de
vedere demografic.

3. Pentru a elimina influenţa structurii pe vârste a populaţiei ce diferă în cele două

judeţe se determină ratele standardizate ale mortalităţii, cu ajutorul celor două
metode frecvent utilizate în practică. Se vor utiliza drept structură standard şi
mortalitate standard, structura populaţiei şi mortalitatea specifică pe grupe de
vârstă, la nivelul României sau a uneia din cele două colectivităţi, a căror
mortalitate se compară (tabelul următor).
a) Metoda directă (folosind ca structură standard, structura pe vârste a
populaţiei României):

100
mg = x∑=0 mx ⋅ yx = 11,85‰
Ast A st
Bst
mg 0,01258
100 Ast
= *100 = 106,16%
∑ mx ⋅ yx = 12,58‰ mg 0,01185
st
mg
Bst
= B

x =0
Se observă că nivelul mortalităţii în judeţul Timiş, în anul 1997 a fost mai
mare decât în judeţul Iaşi doar cu 6%.

b) Metoda indirectă (folosind ca mortalitate standard, mortalitatea specifică

a populaţiei României):

100
mg = x∑=0 mx ⋅ yx = 10,85‰
Ast* st A

32
 100
mg = x∑=0 mx ⋅ yx = 12,04‰
Bst* st B

Aceste rate au sens numai dacă se compară cu ratele generale de mortalitate

nestandardizate :

100
∑ mx ⋅ yx
A A
A
m
λA = Ast* = 100 st A = 0,964
gx =0

mg ∑ mx ⋅ yx
x =0
100
∑ mx ⋅ yx
B B
B
m = x =0
λB = = 1,017
g
Bst*
100
m ∑ mx yx
B
g
st
⋅
x =0

Deoarece λB > λA se poate afirma cu certitudine că mortalitatea din judeţul

Timiş este mai ridicată comparativ cu cea din judeţul Iaşi.

33
 Tabel 3.1. Aplicarea metodelor de standardizare a mortalităţii
Grupa de Ratele specifice de mortalitate (‰) Structura pe vârste a populaţiei
vârstă România Iaşi Timiş România Iaşi Timiş mxA ystx mxB ystx mxst yAx mxst yBx mxA yBx mxB yAx
mxst mxA mxB ystx y Ax yBx
0-4 ani 5,31 6,93 5,53 0,052 0,062 0,046 0,361 0,288 0,329 0,245 0,320 0,343
5-9 ani 0,88 1,02 0,52 0,068 0,075 0,067 0,070 0,035 0,066 0,059 0,068 0,039
10-14 ani 0,42 0,51 0,27 0,073 0,083 0,069 0,038 0,020 0,035 0,029 0,035 0,023
15-19 ani 0,67 0,82 0,52 0,083 0,096 0,081 0,068 0,043 0,065 0,054 0,066 0,050
20-24 ani 0,89 0,95 0,99 0,085 0,105 0,089 0,081 0,084 0,093 0,079 0,084 0,104
25-29 ani 1,18 1,23 1,09 0,090 0,090 0,094 0,110 0,097 0,107 0,112 0,116 0,098
30-34 ani 1,94 2,35 1,48 0,056 0,052 0,060 0,131 0,082 0,102 0,116 0,140 0,077
35-39 ani 3,30 4,05 2,83 0,066 0,060 0,071 0,265 0,185 0,198 0,234 0,287 0,170
40-44 ani 5,13 5,18 5,08 0,074 0,069 0,080 0,384 0,376 0,356 0,413 0,417 0,352
45-49 ani 7,50 7,29 7,92 0,067 0,064 0,072 0,486 0,528 0,478 0,537 0,522 0,505
50-54 ani 10,58 9,58 11,20 0,050 0,040 0,049 0,479 0,561 0,426 0,521 0,471 0,451
55-59 ani 15,09 16,03 16,30 0,054 0,049 0,052 0,872 0,886 0,745 0,779 0,828 0,805
60-64 ani 21,42 21,26 22,09 0,055 0,048 0,048 1,163 1,209 1,034 1,031 1,023 1,066
65-69 ani 30,74 28,31 34,66 0,048 0,043 0,047 1,373 1,681 1,315 1,451 1,336 1,483
70-74 ani 48,08 42,20 50,00 0,038 0,032 0,037 1,594 1,888 1,519 1,776 1,559 1,580
75-79 ani 73,72 68,01 74,43 0,020 0,016 0,021 1,344 1,471 1,185 1,566 1,445 1,196
80-84 ani 131,93 117,79 134,99 0,012 0,010 0,010 1,366 1,566 1,284 1,318 1,177 1,314
85 ani şi peste 226,92 218,39 206,94 0,008 0,007 0,008 1,665 1,578 1,512 1,719 1,655 1,379
Total 12,39 10,45 12,24 1,000 1,000 1,000 11,849 12,579 10,848 12,038 11,549 11,034

34
35