MORTALITATEA

Note de curs

Conf. univ. dr. Lucian Marina

Precizare
Mortalitatea este un fenomen demografic
ce se bazează foarte mult pe aspectele
biologice ale fiinţei umane, posedând prin
acesta, statistic vorbind, o mai mare
invarianţă la conjucturile vieţii psihice şi
sociale a indivizilor. Totuşi, este de menţionat
faptul că mortalitatea, în ciuda fundamentului
său biologic, este un fenomen cu puternice
determinaţii sociale.
MORTALITATEA
 Fenomen demografic
 Cel mai simplu fenomen demografic
 decesul este primul eveniment demografic care poate afecta o fiinţă umană,
înţelegându-se, că naşterea este, în demografie, privită ca un
eveniment ce desemnează actul de a naşte şi nu a se naşte

 toate persoanele dintr-o populaţie sunt supuse riscului la deces. Într-

adevăr, spre deosebire de alte fenomene demografic

 evenimentul este ineluctabil în viaţa fiecărei persoane

 Evenimentul priveşte o singură persoană şi nu două, cum se întâmplă în

cazul altor evenimente demografice precum căsătoria, divorţul şi chiar
naşterea

 Evenimentul este nerepetabil

 Mortalitatea este influenţată cel mai puţin de celelalte fenomene

demografice
1. Aspecte tehnice ale analizei
mortalităţii
 Diagrama Lexis
Vârsta
A’ C’ B’
4

I
2
D*

A C B D
0

1980 1981 1982 1983 1984 Timpul

Figura 1. Diagrama Lexis

punct mortuar- caracterizat prin trei elemente: data

naşterii persoanei, data decesului şi vârsta persoanei
decedate.
 Diagrama Lexis

 aplicabilitate generală
 o reţea de pătrăţele
 două axe perpendiculare
 Axa orizontală reprezintă timpul
 Axa verticala reprezintă vârsta
 Linia oblică –linia vieţii unui individ
 Liniile vieţii- procesul de scurgere a
vieţii unei generaţii
 Colectivităţi de decedaţi
V ârsta

3 B C G

2 A D E H

1 F

1980 1981 1982 1983 1984 T im p u l

F ig u ra 2 . C o le c tiv ită ţi d e d e c e d a ţi
 Generaţiile pe graficul Lexis
G . 1928

53
E G . 1929

52 B G . 1930
C

51 A D

50
1980 1981

F ig u ra 3 . M a rc a re a g e n e ra ţiilo r p e d ia g ra m a L e x is
 Supravieţuitori şi decedaţi pe Graficul Lexis
36

35 60.094
E G. 1966
147 59.587
60.241

138 133
34 60.379 59.720 G. 1967
B C
114
60.500

121
59.834

99.654

87 182
33 59.921 99.836
A D F
60.000

79 164
100.000

32
1999 2000

Figura 4. Plasarea cifrelor de decedaţi şi supravieţuitori pe graficul lui Lexis

 Rate de deces - 1
 Rata de deces, pentru colectivitatea de decedaţi de
gradul I, formată din indivizi din generaţia 1966,
decedaţi la vârsta de 33 de ani, este:


 m = 201:59820,5 = 0,00336
 sau, prin înmulţirea cu 1000:
 m = 3,36‰

 Interpretarea acestei valori este aceea că, între

vârsta de 33 şi 34 de ani, în populaţia respectivă se
petrec, în medie, 3,36 decese la 1000 de persoane.
 59820,5-este populaţia medie!
 Probablităţi de deces -1
 Probabilitatea de deces pentru aceeaşi colectivitate
se obţine împărţind numărul decedaţilor la populaţia
iniţială, adică la supravieţuitorii la 33 de ani:
 q = 201: 59921 = 0,00335

 sau
 q = 3,35‰

 Interpretare
 Există 3,35 şanse la 1000 ca un individ care era în
viaţă la 33 de ani să moară înainte de a împlini vârsta
de 34 de ani.
Tabela de mortalitate, în perspectivă
longitudinală
 Tabela de mortalitate - instrument
fundamental în analiza mortalităţii ce permite
evidenţierea, în detaliu, a modului în care se
stinge o generaţie, în sensul că oferă
informaţia despre intensitatea mortalităţii la
fiecare vârstă ca şi datele necesare pentru
caracterizarea de ansamblu a calendarului
fenomenului
 Logica construcţiei tabelei se sprijină pe
caracterul ireversibil al decesului, o pesoană
decedată constituind o ieşire din efectivul
iniţial al generaţiei, efectiv care se diminuează
odată cu înaintarea în vârstă până când
acesta devine zero
 Tabela de mortalitate a generaţiei 1990 (cazul unei populaţii fictive
ce nu dpăşeşte vârsta de 10 ani).

Vârsta Supra- Decedaţi Probabi Probabili Număr de ani trăiţi: Speranţa

vieţuitori litate de tate de între x cumulat de viaţă
deces supravie- şi x+1
ţuire

x Sx dx qx px  1  qx Lx Tx ex

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8)

0 1000 350 0,350 0,650 825 3910 3,91
1 650 60 0,092 0908 620 3085 4,75
2 590 40 0,068 0,932 570 2465 4,18
3 550 50 0,091 0,909 525 1895 3,45
4 500 60 0,120 0,880 470 1370 2,74
5 440 80 0,182 0,818 400 900 2,05
6 360 130 0,361 0,639 295 500 1,39
7 230 150 0,652 0,348 155 205 0,89
8 80 70 0,875 0,125 45 50 0,65
9 10 10 1,000 0,000 5 5 0,50
10 - - - - - - -
 Descrierea semnificaţiei coloanelor din tabela de
mortalitate

1. Cifrele de pe coloana a şasea se obţin ca simple medii aritmetice ale efectivelor

de supravieţuitori la două vârste consecutive (x şi x+1) sau ca număr mediu
de supravieţuitori între două vârste: S x  S x 1
Lx 
2
Ele pot fi interpretate ca număr de ani de viaţă trăiţi de indivizii generaţiei noastre
pe intervalul de vârstă (x,x+1).

2. Coloana a şaptea se obţine din precedenta realizând o cumulare de jos în sus a

cifrelor . Sau, în formă matematică: 
Tx   Li
x
Interpretarea valorilor va fi deci următoarea: cele persoane care ajung la vârsta x
vor trăi împreună, până la stingereaTx generaţiei ani de viaţă.
3. Mărimea ex se numeşte speranţă de viaţă la vârsta x şi aratăcât mai are de
trăit o persoană, din generaţia studiată, care a împlinit deja vârsta x.
Tx
ex 
Sx
Speranţa de viaţă la naştere
 speranţa de viaţă la naştere sau durata medie a vieţii -
reprezintă numărul mediu de ani de viaţă ce revine unui
membru al generaţiei studiate.
T
e0  0
S0
L  L1  ...
e0  0
S0
S x  S x 1
Lx 
2

S1  S 2  ...
e0  0,5 
S0
Semnificaţia speranţei de viaţă
 indicator sintetic de mortalitate al generaţiei
respective
 este, strict vorbind, un indicator de calendar de
vreme ce ne arată vârsta medie la care indivizii mor.
 În ciuda acestui caracter de indicator de calendar,
speranţa de viaţă se interpretează în termeni de
intensitate ("cu cât speranţa de viaţă e mai mare, cu
atât mortalitatea este mai redusă") - dacă într-o
populaţie probabilităţile şi ratele de deces sunt mai
mici la toate vârstele decât în alta, atunci e justificat
să spunem că cea din urmă va avea o mortalitate mai
intensă, fapt care va fi reflectat de o speranţă de
viaţă mai redusă
Speranţa de viaţă la naştere, pe sexe, în unele ţări
Speranţa de viaţă la naştere, pe sexe, în unele ţări
europene. ÎntreÎntre
europene. aniianii
1930-1990.
1930-1990. Sexul masculin
Sexul masculin

Ţări Ani
1930 1950 1960 1970 1980 1985 1990

Franţa 54,3 63,7 67,0 68,4 70,2 71,3 72,8

Germania 58,4 65,2 66,9 67,6 69,6 71,1 72,0

Spania 48,4 62,9 66,9 69,6 72,3 73,1 73,4

Polonia 48,2 58,6 64,8 66,8 66,0 66,5 66,5

Ungaria 48,7 62,1 65,9 66,3 65,5 65,1 65,2

România 41,2 59,4 63,6 66,3 66,6 66,4 66,6

Bulgaria 47,7 62,2 67,8 68,6 68,4 68,1 68,0

Rusia 33,7 60,0 65,6 63,2 61,5 63,8 63,8

 Evoluţia speranţei de viaţă în unele ţări europene, după
1990. Sexul masculin

Ţări Ani Dif

între
1990 1995 1996 1997 1998 1999 99/90

Franţa 72,8 73,9 74,2 74,6 74,6 74,9 2,1

Germania 72,0 73,2 73,6 74,0 74,4 74,3 2,3

Spania 73,4 74,3 74,4 75,0 75,0 75,3 1,9

Polonia 66,5 67,6 68,1 68,4 68,8 68,2 1,7

Ungaria 65,2 65,3 66,1 66,4 66,2 66,4 1,2

România 66,6 65,4 65,1 65,2 66,3 67,1 0,5

Bulgaria 68,0 67,4 67,4 67,0 67,5 68,3 0,3

Rusia 63,8 58,3 59,8 60,8 61,3 59,9 - 3,9

 Evoluţia speranţei de viaţă în unele ţări europene, după
1990. Sexul feminin

Ţări Ani Dif

între
1990 1995 1996 1997 1998 1999 99/90

Franţa 80,9 81,8 82,0 82,3 82,2 82,4 1,5

Germania 78,4 79,7 79,9 80,3 80,6 80,5 2,1

Spania 80,4 81,5 81,6 82,0 82,0 82,5 2,1

Polonia 75,5 76,3 76,5 76,9 77,3 77,2 1,7

Ungaria 73,7 74,5 74,8 75,2 75,3 75,2 1,5

România 73,0 73,2 72,7 73,2 73,7 74,1 1,1

Bulgaria 74,7 74,9 74,6 73,9 74,8 75,1 0,4

Rusia 74,3 71,7 72,5 72,9 72,9 72,4 - 1,9

 Analiza mortalităţii în perspectivă transversală
 abordare cu ajutorul căreia demografii încearcă să descrie
starea unei populaţii la un moment dat, "moment" însemnând,
cel mai adesea un an calendaristic sau, din motive bine
precizate, mai mulţi ani consecutivi.
 Cu datele anuale privitoare la decese şi supravieţuitori se pot
calcula ratele de mortalitate. Avem, pe de o parte, ratele
specifice de mortalitate, pe vârste, obţinute prin raportarea
numărului de persoane decedate la o numită vârstă la populaţia
medie a anului de vârstă respectivă
M
mx  x , x  0,1,2,...
Px
 şi, pe de altă parte, rata brută de mortalitate, implicând în
calcul întreaga populaţie şi toate decesele:
M
m
P
Comparaţii între populaţii – după mortalitate - în
perspectivă transversală

Vârsta Populaţia A Populaţia B

Structura Rate de Structura Rate de
populaţiei mortalitate (‰) populaţiei mortalitate (‰)
I 50 5 20 4
II 45 10 50 7
III 5 20 30 18
Total 100 8,0 100 9,7

Comentarii
Rata brută de mortalitate a populaţiei A este 8,0‰, obţinută ca medie
ponderată a celor trei rate specifice (5, 10 şi 20‰), iar cea a populaţiei
B va fi 9,7‰, rezultând ca medie a ratelor pe vârste (4, 7 şi 18‰).
Chiar dacă populaţia B are o mortalitate mai redusă la fiecare grupă de
vârstă, comparativ cu A, pe ansamblu ea are o rată superioară (9,7‰
faţă de 8,0‰), deoarece posedă o structuă pe vârste îmbătrânită, iar la
vârstele înalte intensitatea deceselor este mare, oricâte măsuri
preventive s-ar lua.
 Importanţa – totuşi !- a ratei brute de
mortalitate

 ea este o mărime ce exprimă pierderile

relative suferite de populaţie prin
decese
 rata brută poate fi utlizată şi ca
indicator de mortalitate, în condiţiile în
care se elimină efectul structurii pe
vârste. Pentru asta se cere rezolvată
aşa-numita problemă a standardizării
ratelor de mortalitate
Transformarea ratelor de deces (III) în
probabilităţi de deces (I)
I
2m
qx  x
2  mx
I

-cu presupunerea că rata de

categoria a III-a este egală cu rata
de categoria a I-a.
-problemă: la mortalitatea infantilă
şi la vârsta înaintată ...soluţii:
tabele de mortalitate tip
Speranţa de viaţă calculată din tabela
transversală
 Indicator sintetic al mortalităţii de moment, pentru populaţia
anilor luaţi în calcul, şi nu are în nici un fel valenţe predictive
 Nu e afectată de structura pe vârste a populaţiei în momentul
analizei, căci, aşa cum s-a observat, construcţia tabelei s-a
bazat pe seria probabilităţilor de deces, mărimi ce reprezintă
indicatori relativi de mortalitate
 Durata medie a vieţii nu trebuie confundată cu vârsta medie la
deces într-un an calendaristic, indicator care se obţine calculând
media vârstei celor care au decedat în anul respectiv şi care,
pentru nespecialişti, poate părea un indicator bun pentru
lungimea vieţii. El are dezavantajul că este puternic dependent
de structura pe vârste
Tabela de mortalitate prescurtată (bărbaţi-România, 1995)

Vârsta Supravieţui- Decedaţi Prob. de Număr de ani trăiţi Speranţa

tori deces între două cumulat de viaţă
vârste
0 100.000 2.371 0,02371 98.814 6.552.000 65,5
1 97.629 515 0,00527 389.486 6.453.186 66,1
5 97.114 460 0,00474 484.420 6.063.700 62,4
10 96.654 290 0,00300 482.545 5.579.280 57,7
15 96.364 404 0,00419 480.810 5.096.735 52,9
20 95.960 631 0,00658 478.223 4.615.925 48,1
25 95.329 793 0,00832 474.662 4.137.702 43,4
30 94.536 1.338 0,01415 469.335 3.663.040 38,7
35 93.198 2.219 0,02381 460.443 3.193.705 34,3
40 90.979 3.270 0,03594 446.720 2.733.262 30,0
45 87.709 4.499 0,05130 427.297 2.286.542 26,1
50 83.210 6.204 0,07456 400.540 1.859.245 22,3
55 77.006 7.811 0,10143 365.503 1.458.705 18,9
60 69.195 9.328 0,13481 322.655 1.093.202 15,8
65 59.867 10.939 0,18273 271.987 770.547 12,9
70 48.928 12.697 0,25951 212.897 498.560 10,2
75 36.231 12.407 0,34245 150.138 285.663 7,9
80 23.824 12.435 0,52197 88.033 135.525 5,7
85 11.389 47.492 4,17*
 Ipoteze asupra mortalităţii
Valorile speranţei de viaţă la naştere în anii 2025 şi 2050 - în România, în Europa de Est
(şi câteva din ţările acestei regiuni) şi în Europa de Vest

Creştere
Ţara 2025 2050 2000-2050
Regiunea – ani -
Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
România - ipoteza Rotariu 73,0 79,0 76,0 82,0 8,2 7,2
România - ipoteza ONU 71,8 77,9 74,7 80,4 8,3 6,6
Europa de Est 69,5 77,0 73,9 80,2 10,3 6,0
- Cehia 76,4 82,6 78,6 84,6 6,9 6,2
- Polonia 74,2 81,2 77,2 83,5 7,5 5,6
- Slovacia 73,8 80,3 76,8 83,0 7,6 5,6
- Bulgaria 72,4 78,6 76,1 82,0 7,6 6,9
- Ungaria 72,6 80,0 76,3 82,7 8,9 6,8
Europa de Vest 78,4 84,3 80,8 86,8 5,8 5,4
Decalaj al României (în ani) faţă de*:
Europa de Est +3,5 +2 +2,1 +1,8
+2,3 +0,9 +0,8 +0,2
- Cehia -3,4 -3,6 -2,6 -2,6
-4,6 -4,7 -3,9 -4,2
- Polonia -1,2 -2,2 -1,2 -1,5
-2,4 -3,3 -2,5 -3,1
- Slovacia -0,8 -1,3 -0,8 -1
-2 -2,4 -2,1 -2,6
- Bulgaria +0,6 +0,4 -0,1 0
-0,6 -0,7 -1,4 -1,5
- Ungaria +0,4 -1 -0,3 -0,7
-0,8 -2,1 -1,6 -2,3
Europa de Vest -5,4 -5,3 -4,8 -4,8
-6,6 -6,4 -6,1 -6,4