UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV FACULTATEA DE DREPT SI SOCIOLOGIE SPECIALIZAREA SOCIOLOGIE, anul III

conf.uni .!". STAN ANGELA a#i#$.uni . GOTEA %I&AELA

SOCIOLOGIA FAMILIEI

BRASOV '())*'
SOCIOLOGIA FA%ILIEI ( 40%- activitatea din timpul sem: referat, prezenta, dezbateri pe temele colegilor) ( 60% - nota examen oral: subiecte pe bilet)
S$"uc$u"a cu"#ului+ 1! "unoasterea familiei: de la cunoasterea comuna la cunoasterea stiintifica ! #storic si tendinte actuale in $ociologia %amiliei &! 'ipuri si structuri maritale si familiale! (rupul domestic 4! %unctiile sociale ale familiei )! *riginea familiei! "e aduce nou umanitatea in materie de familie! 'ipologia familiei- relevanta criteriului clasificare- taxonomie 6! +aria,ul-incestul -! $ocialul si psi.osocialul in alegerea partenerului! +ecanisme psi.osociale /! 0iata maritala- casatoria ca proces multifactorial(stimuli-valori-nevoi) 1! %amilia si rolul ei! "omunicarea in familie! "ariera in familie! 2istributia sarcinilor domestice 10! $atisfactia si insatisfactia in viata de familie! 2ivortul si recasatoria 11! %amilie, societate, control social!

CURS , 3ean 4aec.ler: 5(rupurile si sociabilitatea6: 5 2esi cuplul este cel mai mic grup posibil, pt sociologia comparata acest lucru nu este un truism ci o exceptie! 2oua cupluri modele isi revendica dpdv istoric dreptul de a reprezenta cel mai mic grup posibil: fie familia nucleara, fie familia extinsa7 largita! #n ambele cazuri celula de baza e familia ci nu cuplul care nu e reprezentat si resimtit decat ca instrument al unui scop ce il depaseste! 8retutindeni casatoria prile,uieste unul dintre principalele rituri sociale alaturi de nastere, pubertate si moarte!6 ".iar avatarurile semantice ale conceptului familie subliniaza varietatea istorica a institutiilor pe care o desemneaza! 'ermenul, a aparut la 9oma, provine din6famulus6( servitor) si a desemnat ansamblul sclavilor si al servitorilor ce traiau sub acelasi acoperis! 8rin extensie de sens, familia a a,uns sa cuprinda agnati ( rudele de linie paterna) si cognati ( pe linie materna) si sa devina sinonim cu gens ( rudele toate de acelasi sangecomunitate formata din aceste rude)! 8oulange scrie ca: 5"eea ce uneste familia antica este un fapt mult mai puternic decat nasterea, sentimentele si forta fizica: este religia caminului si a stramosilor! %amilia antica este o asociere religioasa ce depaseste singura asociere potrivit naturii!6 #n aceasta conceptie intalnim termenul de familie pana in 9enastere- sec 14! 2aca acceptam ca definitie minimala a familiei cea propusa de ;evi $trauss- 5unitate mai mult sau mai putin durabila si socialmente aprobata a unui barbat cu o femeie si a copiilor lor6- trebuie sa acceptam ca aceasta unitate sociala implica o institutie larg raspandita, exprimata in diverse forme concrete! +ulte au disparut, altele le-au luat locul, dar familia a ramas ca o componenta a devenirii umanitatii! %amilia extinsa bazata pe un larg sistem de inrudire nu a rezistat in societatile puternic industrializate! #n mediul urban competitia profesionala, forta statului a condus la abandonarea unor trasaturi considerate minore si conservatoare! <xemplu: intrarea femeii in contextul economiei de piata, iesirea lor partiala din

cadrul domestic bazat pe repartitia sexuala a obligatiilor, a atras alienarea feminina si o puternica miscare in redistribuirea rolurilor domestice! No$iun-a !- "-.i!-n$a co/una a fa/ili-i 0- un anu/i$ $-"i$o"iu. <ste oarecum amendat in conditiile nevoii de miscare! <volutiile sociale au probat precaritatea armoniei dintre familii si societate! =ceasta fiind inteleasa ca un refugiu pt indivizii aflati intr-o lume indiferenta si ostila! =zi, familia tinde sa se reduca la cuplu cu fata spre viitor prin care un barbat si o femeie incearca sa-si construiasca propria istorie, propriile valori! ;egaturile de rudenie cedeaza locul legaturilor afective! *piniile despre familie: 1 %amilia in criza, in descompunere 2incolo de previziunile pesimiste este de constatat ca familia contemporana si-a micsorat dimensiunile si rolurile ( doar s-au sc.imbat)! <a intretine relatii relativ superficiale cu cele de rudenie! 9ecunoaste forta extraordinara a familiei de a se reconstrui pe masura ce acest lucru se dovedeste util in cresterea eficientei fiecaruia dintre membrii! #nvestitia in plan afectiv este foarte mare! "ontradictia dintre cele doua modele este reala!

CURS ( CAPITOLUL ,- CUNOASTEREA FAMILIEI- DE LA CONSTIINTA COMUNA LA SOCIOLOGIA FAMILIEI SI DISCIPLINELE CONEXE
1! "unoasterea comuna si cunoasterea stiintifica in problemele familiei -virtuti-nea,unsuri-necesitatea demersului stiintific ! =bordarea complexa a familiei, conexiuni si interferente disciplinare &! 8rincipalele teme ale sociologiei familiei 4! 9elevanta teoretica si practic-aplicativa a studierii familiei

1! 8entru ma,oritatea oamenilor cele mai multe raspunsuri sunt legate de realitatea socio-umana! $ubiecte precum : prietenia si dragostea, cresterea si educarea copiilor, succesul in viata, comportamente deviante, intelegerea in familie etc! =ceste probleme se discuta in toate mediilesociale si segmentele populatiei! %iecare om are mai mult sau mai putin o conceptie despre viata de familie, are explicatii, formuleaza predictii in legatura cu aspectele acesteia! 8rin experienta cotidiana se a,unge ca pana la un punct fiecare om sa devina expert in problemele ridicate de spatiul muncii si a vietii nemi,locite- functioneaza cunoasterea comuna> sistem de reprezentari, cunostiinte, explicatii obtinute in mod spontan fara cercetare sistematica si fara metoda, pe baza activitatilor si contextelor obisnuite! 8e termen lung are loc confruntarea si a,ustarea reprezentarilor si a sc.emelor explicative in functie de datele realului! "ercetarile de psi.ologie sociala si sociologie au dovedit cat de rafinate sunt strategiile cognitive ale individului obisnuit! <le imbina observatiile proprii cu observatii ale semenilor obtinute prin discutii informale, generalizeaza, formuleaza ipoteze, atribuie cauze, face inferente suficient de sofisticate! =ceste strategii sunt spontane, incomplete, dar au multe puncte comune cu cunoasterea stiintifica! ,., Vi"$u$i al- cunoa#$-"ii co/un-

&

c)

1!

&! 4! )!

1!

a) <ste suportul cognitiv fundamental pentru comportamentul ma,oritatii indivizilor( alegerea partenerilor con,ugali, int?emeierea familiilor fara sa fi citit tratate de sociologie si fac acest lucru inca de la inceputurile familiei)! $ociologia familiei nu se poate dispensa astfel de cunoasterea comuna caci pe baza ei se fac predictii etc! ! b) 8entru investigatiile sistematice de anvergura ale sociologilor, psi.ologilor, antropologilor, datele culese prin interviu, c.estionarele etc! reprezinta materia prima pentru constructiile ulterioare, oricat de subtile apar ele in final! $ociologul nu confunda descrierea si explicarea unui fenomen cu reptrezentarile si interpretarile subiectilor implicati, practicanti ai lui! "unoasterea comuna nu trebuie gandita ca ceva omogen, amorf, difuz: ea e puternic diferntiata pe un coninuum care porneste de la constatari simple, clisee, pre,udecati, pana la observatii si rationamente profunde, explicatii si interpretari nuantate! #n functie de gradul de inteligenta, nivelul de cultura, multitudinea si varietatea experientelor, socio-culturale, nespecialistii in disciplinele socio-umane au grade diferite de intelegere ale acestora( romancierii, scriitorii etc!)! =vand in vedere constiinta comuna medie mai ales varfurile sale, cu greu pot fi gasite constatari si explicatii ale disciplinelor sociologice, care sa nu aiba un corespondent in perimetrul ei! 2iferentele intre cunoasterea comuna si cunoasterea stiinifica in elaborarea teoriilor este adesea mai degraba de limba,! #n domeniul socio-umanului distanta dintre cunoasterea comuna si cunoasterea stiintifica este mai mica decat in alte zone ale cunoasterii! ,.(.N-a1un#u"i #i li/i$- al- cunoa#$-"ii co/un-.N-c-#i$a$-a !-/-"#ului #$iin$ific. #n descrierea, explicarea si interpretarea structurilor, fenomenelor psi.o-sociale intervine in mare masura subiectivitatea: interese, aspiratii, valori ale unei persoane sau a unui grup! $ubiectivitatea poate deforma perceptia comuna a realitatii! #n anumite impre,urari si pentru anumite date ale realitatii sociale imaginile pot fi adecvate dar in absenta unui control prin metodele stiintifice, nu sti cand sunt adecvate si care sunt adecvate! $ubiectivitatea nu e exclusa nici in cercetarea sociologica, dar exista in principiu posibilitatea de a o circumscrie! ".iar daca perceptiile obtinute la nivelul simtului comun ar fi corecte si pertinente, ele sunt intotdeauna particulare, adica sunt rezultatul unui context specific! $imtul comun are tendinta de a generaliza si absolutiza constatarile pe marginea unei situatii specifice la fenomen ca atare ceea ce inseamna ca transfera caracteristicile unui fragment al realitatii sociale immediate in caracteristici universale! "unoasterea stiintifica inseamna cercetare sistematica in care este cuprinsa( pe baza de esantion) intreaga populatie la care se refera( reprezentativitatea)! "unoasterea comuna cade relativ usor in situatia de a inregistra doar legaturile aparente intre dimensiuni si factori, si datorita registrului restrans de cazuri cu care opereaza! "ercetarea stiintifica ia in considerare un complex de variabile pune in lumina legaturile mai profunde, nesesizabile cu oc.iul liber! "unoasterii comune ii lipseste prcizia! "onstatarile sunt formulate in termeni vagi pentru ca nu se bazeaza pe masurare! * sursa importanta a cunoasterii comune sunt cliseele si stereotipurile sociale-,udecati apreciative care circula cu mare frecventa in anumite medii socio-culturale! $unt insusite si aplicate7practicate fara sa fie trecute prin gandirea si experienta proprie! =ceasta teza e in principiu adevarata dar la intervale mari tinde sa capete o universalitate! 8rin tenta lor generalizatoare si pretentia de a fi ,udecati universale, cliseele si stereotipurile sociale au valoare mica de adevar si uneori au proprietati disfunctionale in relatiile intergrupale si interpersonale!(stereotipuri de rol, de gen, de etnii, etc!) ,.2. N-c-#i$a$-a cunoa#$-"ii #$iin$ific-. =bordarea stiintifica a familiei are in mentalitatea cotidiana o sursa importanta de inspiratie ce depaseste nivelul acesteia prin asumarea catorva desiderate: 2obandirea de date cat mai exacte despre un ansamblu de dimensiuni ale fenomenelor, a dinamiocii si a functiilor grupului familial!

! $urprinderea complexitatii prin tendinta de abordare globala, inclusiv prin comparatii pe verticala timpului si orizontala spatio-temporala a familiei- ca sa poti face o tacsonomie, ca sa poti intelege tendintele actuale legate de familie trebuie sa faci doua comparatii: cum a evoluat familia romana in decursul istoriei, si ce se intampla acum in lume! &! #potezele, teoriile trebuie sa poata fi verificate, confirmate si prin aceasta sa aiba puterea predictiva si sa fie utilizate ca baza pentru interventia practica! 2atorita varietatii tendintelor care se manifesta la nivelul mentalitatilor cotidiene familiale, viata e mult mai grea! 9igoarea sociologiei familiei e mult mai mica c.iar decat in alte discipline care se ocupa de societate!

CURS 2 3CONTINUARE4 (. Con-5iuni #i in$-"f-"-n$- !i#ci0lina"%amilia (unitatea fundamentala a sociologiei) a reprezentat un obiectiv central de reflectie ca si de politici sociale! 2e aproximativ un secol, focalizeaza interesul mai multor discipline stiintifice, ,uridice(dreptul familiei), economice( studiul bugetelor de familie, studii de piata privind preferintele de consum a familiei), demografice( nuptialitatea, fertilitatea, divortialitatea), psi.iatria( cu accent pe familia ca mediu terapizant de maladii psi.ice)! 0iziunile acestor discipline se difera dupa criteriile: =)-de la macrosocial: sociologia, economia, demografia, istoria -de la microsocial: microsociologii, psi.o-sociologii, psi.iatria 4)-de la discipline formal normative: ,uridice, etice, politice -de la discipline informal descriptive: sociologia, antropologia culturala, psi.iatria, psi.o-sociologia! =ceste delimitari sunt mai mult de principiu: de fapt, intre disciplinele care studiaza familia sunt multe interferente, suprapuneri! < usor de observat ca la formularea cererii de casatorie exista o declaratie ca fiecare din cei doi a comunicat celuilalt problemele de sanatate pe care le are! 2reptul familiei contine conditii pt casatorie, starea de sanatate psi.ica etc! In$-"f-"-n$- !i#ci0lina" D-/o6"afi-'0#i7olo6ia #ociala: daca demografii vor sa descopere nivelul constatarilor cifrice si vor sa explice, sa prevada comportamentul demografic al populatiei, a,ung la concepte, teorii fundamentale din psi.o-sociologie: valori, atitudini, teoriile socializarii, invataturile sociale, disonantei cognitive, procesului atributional, procesului decizional! I#$o"i-'#ociolo6ia fa/ili-i+in masura in care istoria a trecut de la consemnarea evolutiilor(mai ales politice) la o istorie sociala( a institutiilor, mentalitatilor, viata cotidiana), familia devine un obiect de interes! Sociolo6ia fa/ili-i' 0#i7olo6i- #ociala+ in calitate de microsociologie, sociologia familiei se suprapune aproape in totalitate cu psi.o-sociologia > status-rol, asteptari de rol, afectivitate si cooperare, problemele legate de socializare, educatie, raporturile decizionale in familie, raportul intragenerational in familie! Sociolo6ia fa/ili-i' an$"o0olo6ia cul$u"ala+ prin nazuinta spre globalitate, doua discipline se suprapun pana la identificare! 8ana in 11)0 existau deosebiri: (1) sociologia utiliza in cercetarile sale metode cantitativ statice: cercetarile extensive: c.estionar: ( ) antropologia utiliza in cercetarile sale metode calitativ intensive:observatii externe, participative! 8rin traditie, antropologii se ocupa cu sociologii simple, omogene:triburi, iar sociologia cu sociologii complexe, puternic stratificate:urbanism etc! cele doua discipline s-au apropiat in prezent:antropologia- nevoia cuantificarii,

sociologia- nevoia calitativului! $e mai pastreaza doua diferente: sociologia foloseste mai ales rezultate obtinute de stiinte conexe, in timp ce antropologia este mai saturata de cercetarile de cultura comparata! 8t sociologie sunt importante ac.izitiile antropologiei la urmatoarele capitole:- raporturile de rudenie si a criteriilor de descendenta: - diversitatea tipurilor de familie! "onstatarea unor diferente intre culturi in cadrul antropologiei au dus la constientizarea relativismului cultural! "ercetarea in materie de familie trebuie sa fie inter-, intra-, si trans- 7 disciplinara! 8e de o parte familia este multicauzal determinata, pe de alta ea produce efecte multiple prin functionarea ei! #nterdisciplinaritatea e mai necesara cand e vorba de propunerea de solutii practic explicative! Dificul$a$i al- c-"c-$a"ii in$-"!i#ci0lina",. D- o"!in $-o"-$ic $pecialistii participanti comunica greu intre ei datorita conceptelor specifice in care s-a structurat fiecare disciplina (. P"ac$ic'o"6ani.a$ional"ine conduce@ "e rol are fiecare specialist in derularea cercetarii@ "um se intocmeste raportul de cercetare@ "osturile unor asemenea cercetari sunt mari cand ec.ipa este mare@ $olutia practicata acum e ca acelasi cercetator sa practice o viziune interdisciplinara, dar sa se specializeze pe o problema! 2. P"inci0al-l- $-/- al- #ociolo6oi-i fa/ili-i 1! =paritia, evolutia grupului familial, factorii determinanti in sc.imbarea structurii si functiilor familiei( tipologia familiei)! ! %actorii sociali si psi.o-sociali ai alegerii partenerului con,ugal &! $tatus-rol-asteptari de rol, dinamica rolului(ciclul vietii familiale) 4! 2ivort! 9ecasatorie-cauze si consecinte )! %amilia si societatea 9elevanta teoretic si practic aplicativa a studierii sociologiei familiei: =) 2pdv a cercetarii fundamentale, familia este: (1) o unitate sociala, bine circumscrisa si relativ stabila, e un cvasilaborator (prezinta avanta,ele rigorii apropiate de experiment: numarul mic de membrii se pot urmarii, inregistra cu mare precizie!): ( ) datorita numarului redus de membrii, cercetatorii pot mai lesne aspira la realizarea unor imagini globale: (&) data fiind importanta familiei in viata sociala, datele obtinute au semnificatie Apot realizaB o fresca a societalului! 4) 8ar a fi cele mai relevante aspecte practic aplicative! 1! Aprognoza si politica demografica- trebiue tinuta seama de conceptia si natalismul populatiei ! Ac.iar si in sociologiile care au preluat o buna parte din sarcinile de familie, familia ramane instanta educativa si socializare! &! Ase vorbeste de terapia prin familie, considerandu-se ca aceasta e cel mai important grup de suport 4! Arezultatele sociologiei au relevanta si pt marele public: sonda,ele de opinie si cercetarile sociologice despre familie(problemele tinerei familii)!

CURS 8 CAPITOLUL II
ISTORIC SI TENDINTE IN ABORDAREA SOCIOLOGICA A FAMILIEI
,. P"inci0al-l- /o/-n$- i#$o"ic- al- #$u!iilo" #ociolo6ic- !-#0"- fa/ili-

1!1! 9econstituirea formelor de familie din analiza miturilor 1! ! =lexis de 'ocCueville 1!&! =uguste "omte 1!4! D! +organ 1!)! %! le 8la? 1!6! <! 2urE.eim 1!-! $coala =mericana de $ociologie 1!/ "ercetarea sociologica romaneasca interbelica privind familia 1!1! "onceptii postbelice americane: 1!1!1 8arsons 1!1! (oode (. T-n!in$- ac$ual- in #ociolo6ia fa/ili-i !1! =ctualitati tematice ! ! *rientari teoretico-metodologice

,.

P"inci0al-l- /o/-n$- i#$o"ic- al- #$u!iilo" #ociolo6ic- !-#0"- fa/ili-

,.,. R-con#$i$ui"-a fo"/-lo" !- fa/ili- !in anali.a /i$u"ilo"

+iscarea de idei in orice disciplina este determinata de 4 categorii de factori: a) factori intrinseci disciplinei respective b) ac.izitiile din campul disciplinei conexe c) marile orientari cultural-filosofice d) transformarile din viata sociala (factori economici, politici, te.nologici, legislativi) si modificari ale structurii si mobilitatii sociale! 8entru disciplinele socio-umane, legaturile sunt directe, inclusiv in ceea ce priveste structura si functiile familiei! Fu este determinismul rigid, rezumat de +arxism, caci familia influenteaza alte institutii sociale si configuratia societala de ansamblu! $ocietatea familiala a aparut si s-a dezvoltat in cultura euro-americana, reflectand in continutul ei tematic si teoretic-metodologic, tendintele ma,ore ale evolutiei familiei in contextul sc.imbarilor probabile! 8roblemele legate de familie apar in forma aceasta in societatea capitalista! 8e masura dezvoltarii capitalismului, familia cunoaste mutatii si crize: familia nucleara in expansiune face cu greu fata unor difilcutati precum boala, batranete: munca unui singur membru al familiei (tatal, de regula) nu mai este suficienta, fiind necesara anga,area celorlalti membrii!

%amilia cu problemele ei intra in atentia analistilor si datorita contactului cu alte culturi (alte forme de familie) decat cele anterior cunoscute! 3! 4ac.ofen in 5+atriar.atul! $tudii asupra naturii religioase si ,uridice a ginecocratiei in antic.itate6 (1/61), expune rezultatele analizelor sale asupra unor texte biblice, mituri si alte productii literare ale antic.itatii! 8leaca de la ideea ca anumite institutii sociale se transpun in productiile culturale A concluzia existentei unor forme de familie anterioare celor centrate pe tata (matriar.at)! 'recerea de la matrar.at la patriar.at s-a produs prin aparitia unor zeitati noi masculine! 2in perspectiva riguros stiintifica si empirica, astfel de incercari par naGve, dare le au fost un gen de analiza de continut! 2e problemele familiei se mai ocupa psi.analiza, antropologia structuralista, psi.ologia! "arbonier in 52reptul flexibil6 (111 ) afirma ca, daca in urma cu 100 de ani sociologii se interesau de unde vine familia, azi, ei se intreaba incotro se indreapta! %iecare timp al istoiei a avut probleme prioritare pe care le-a abordat! %ondatorii sociologiei si-au elaborate conceptiile intr-un context instabil, bogat in dezbateri, un amestec de regrete si profetii, nostalgii ale trecutului si viziuni utopice! <i s-au aplecat asupra efectelor revolutiei industriale, asupra degradarii conditiilor de viata ale muncitorilor confruntati cu o noua organizare a muncii si la izolare! 2omeniul ce le parea a fi amenintat era familia! 'ransformarile care i-au afectat structura sunt interpretate ca semne ale unei crize profunde ce cuprindea o societate destabilizata si care isi cauta un nou ec.ilibru! ,.(. Toc9u- ill$ubliniaza legaturile dintre sc.imbarile sociale si familie! "onsidera societatea drept cauza a legilor si obiceiurilor ce reglementeaza conditia familiei! %ace comparatie intre familia americana si cea franceza! #n timp ce europeanul cauta sa scape de gri,ile domestice tulburand societatea, americanul are un cult pentru ordine si considera ca familia trebuie sa-si asume o functie reglatoare, capabila sa canalizeze pozitiv pasiunile! <uropeanul cultiva germenii dezvoltarii c.iar in interiorul familiei, devenind indiferent la necesitatea respectarii legilor! ,.2. Au6u#$- Co/$2aca familia este sursa si element al societatii, aceasta din urma exercita o actiune asupra primei! "onstata degradarea legaturilor familiare traditionale, dar subliniaza capacitatea de rezistenta a familiei! $ubliniaza continuitatea dintre individ-familie-societate! $e intereseaza de relatiile afective din familie A contribuie la dezvoltarea morala a oamenilor! 0iata domestica este legatura naturala necesara ce asigura metamorfoza unei existente strict personale intr-o existenta sociala eficace din punct de vedere moral! =ceasta face din familie o institutie de neinlocuit, dar familia are si imperfectiuni! <goismul colectiv ce face sa prevaleze unitatea sa asupra societatii, c.iar daca presiunea sociala adapteaza familia la o destinatie mai generala! ,.8. &. %o"6an 5;iga iroCuezilor6 5$istemele de consaguitate si rudenie ale familiilor nevoiase6 5$ocietatea vec.eH 'imp de 0 ani a urmarit viata iroCuezilor (indienii americani) prin observatie exterioara, interioara, participativa!

"oncluziile se bazeaza pe cercetarea componentelor concrete ale actiunilor familiale, materiale produse de aceasta continuitate, pe identificarea a realitati diferite: a) cea a relatiilor afective dintre membrii familiei din comunitate: b) un anumit sistem moral si ,uridic nescris format din norme, reguli! #ntre cele realitati sunt slabe corespondente, relatiile reale devastandu-le pe cele formale! = sc.itat o evolutie a formelor de organizare familiala: totala nestructurare a relatiilor dintre sexe .oarda primitive (40-)0 indivizi) in care nu exista reglementari! familia inrudita dupa sange in care apare prima interdictie de realtii sexuale (parinti si copii-incest) familia pe grupe (tabuul sexual si de casatorie se extinde si la frati, surori si veri de gradul #) familia monogama #n demersul sau privind familia, apeleaza la explicatii economice, demografice, de structura sociala etc! <tapele descrise de el au fost preluate de cei care au incercat sa faca corelatii intre dezvoltarea sociala si cea familiala A au fost preluate si generalizate de toate societatile! ,.*. F. l- Pla: $-a referit la dezordinea sociala, demoralizarea maselor, inmultirea familiilor instabile, dar a aratat ca pentru a stabiliza societatea si familia nu este suficienta cresterea nivelului de trai! 0orbeste despre necesitatea intaririi din punct de vedere moral al legaturilor devenite prea flexibile! 4ogatia si dezvoltarea te.nica nu duce automat la fericirea oamenilor! %amilia este o asociere naturala A trebuie sa existe pe baza de legi naturale! Fici un contract social nu poate inlocui dragostea naturala dintre copii si parinti: sfera privata trebuie sa sustina sfera vietii publice! * viata de familie precara nu duce decat la suferinta sociala! ;e 8la? are lucrari, fiecare interesand pentru o anumita componenta: ,. %unci$o"ii -u"o0-ni (1/))) A observa familiile muncitoresti, entitati pe care le considera revelatorii pentru starea sociala globala in perspectiva: pune la punct monografia ca te.nica de observatie directa si culege date de teren pe care le coreleaza cu mediul si cu istoria familiei! $-a ocupat de bugetul de familie! (. R-fo"/a #ociala in F"an$a (1/64) A considera revolutia franceza o greseala istorica pentru ca a inlaturat structurile patriar.ale! "auta alte temelii posibile pe care sa se aseze o noua ordine stabila! 8entru aceasta identifica & tipuri mari de familie: a) Familia patriarhala: toti fii se casatoresc si se stabilesc in aceasi gospodarie - tinde sa oprime individul si degeneraza in rutina! b) Familia in ta!ila m"#$rna: copii casatoriti parasesc familia si devin independenti - individualism exagerat - distruge familia! c) Familia t%lpina: un copil ramane cu parintii si preia gospodaria - tip ideal de familie, mediu optim de lupta impotriva degradarii sociale! Fu-si fixeaza o directie de cercetare care accepta asupra determinarii socialului, asupra problemei reformei mostenirii! <ste evidenta tenta moral religioasa in considerarea familiei moderne ca degradata! #n spatele clasificarii stiintifice a modelelor de familie se ascunde un proiect politic de reforma a dreptului de mostenire! 2urE.eim arata ca ;e 8la? a vazut in familiile patriar.ale si tulpina puncte de reper valoric! ,.;. E. Du"<7-i/ 'eme abordate:

destructurarea economiei familiale traditionale: specificul raporturilor con,ugale si diminuarea vietii private: raporturile familiale si sinuciderea: pasiunile si dezamagirile vietii de familie: 8ropune realizarea unui studio istoric al statutului familiei europene la sfarsitul secolului al I#Ilea pentru a vedea legaturile acesteia cu formele ei anterioare! %amilia moderna contine formele prescurtate ale dezvoltarii ei istorice! #storia a insemnat o intrerupere a familiei ca numar de membrii si ca impirtanta istorica si economica A corelativa cu extinderea modului social de la sat la orsa si de la oras la stat! #l intereseaza familia inscrisa in mediul liberal al timpului sau, si in acest context, raporturile dintre stat si familie (structurile exterioare ce influenteaza viata de familie)! "ercetarea ar trebui sa duca la un nou cod civil! $-a ocupat de corelatia intre numar sinuciderilor si starea civila a sinugicasilor! ,.=. D-/-"#u"il- Scolii A/-"ican- !- A#i#$-n$a Sociala #n anii H 0-H&0 sociologia americana a familiei se confunda cu tratamentul et.nic al problemelor sociale ridicate de soma,, criza si adaptare culturala! =ceste probleme erau acut resimtite de familie! $tatul dorea gasirea de solutii practice ale problemelor: pragmatismul si protestantismul dorea sa-si intemeieze deciziile pe temeiul unor informatii stiintifice, de aceea a incura,at astfel de cercetari! ;ucrarea lui J! '.omas si %! KnaniesEi A 5'anarul polonez in <uropa si =merica! +onografia unui grup immigrant6 (".icago 111/-11 0) se inscrie in tematica crizei si adaptarii sociale! 2esi se ocupa de un anumit grup immigrant, lucrarea are o suprafata teoretica mai mare, incorporand si o dimensiune istorica! #mpreuna cu lucrarea lui %raiser A 5%amilia neagra in $L=6, celelalte cercetari nu depasesc decat putin nivelul de comentare a datelor empirice! 9amanerea la rezultatele concrete poate ascunde pericolul centrarii intr-un empirism plat si cenisiu, fara relevanta teoretica (+artine $egalin A autor de manual de sociologie din %ranta)! 2ar are avanta,ul de a nu produce speculatii nefondate (#lut)! Ltilizeaza ca proceduri c.estionarul, vizite repetate la domiciliu, analiza de continut, discutii ample cu membrii familiilor investigate! =cest gen de studii pot fi reunite sub denumirea de 5=sistenta sociala6! 2esi, nu s-a pornit de pornit de la mari teorii, au a,uns la microteorii, pe baza datelor culese: teorii cu privire la asteptarile de rol, conform carora neintelegerile din familie pot fi explicate prin diferentele in viata de familie si situatia reala din casnicie! =cestor cercetari nu li se poate reprosa lipsa teoretizarii, reprezentativitatea pentru ca ele s-au focalizat numai pe familiile cu carente economice, psi.ologice! ,.>. C-"c-$a"-a #ociolo6ica "o/an-a#ca in 0"o?l-/- !- fa/ili- #i a#i#$-n$a #ociala in 0-"ioa!a in$-"?-lica $coala $ociologica de la 4ucuresti: 2imitrie (usti, alaturi de care s-au aflat +ircea 0ulcanescu (filosof), 'raian Derseni (psi.olog) si Denri $ta.l (metodolog) a studiat familia prin metoda monografica bazata pe culegerae sistematica de date in vederae elaboarrii unor ipoteze! (usti va defini familia pe criteriul izolarii satelor studiate! $coala a abordat familia, pe de o parte, ca microgrup, cu sarcini si roluri perfect conturate si divizate, dar si din perspective comunitatii! 2upa Gu#$i, specificul familiei rezida in integrarea completa a indivizilor prin ani.ilarea vointei individuale si prin supunere fata de vointa colectiva (obiceiuri, interese comune)! %amilia este grupul

10

natural, fundamental al societatii care asigura transmiterea mostenirii biologice de la o generatie la alta! %amilia este un tip comunitar special de vointa sociala ce pune in miscare cadrele si manifestarile sociale! 2upa &-"#-ni, familia este unitatea fundamentala si universala a societatii in care au loc toate procesele esentiale menite sa satisfaca nevoi umane! %amilia este locul de referinta al individului, universal propriu si specific de comunicare, cooperare, interrelationare si orientare sociala in care se transmit si se valorifica modele de comportament bazate pe norme si valori socialmente acceptate! %unctionalitatea familiei bazata pe model parental este orientata spre dobandirea unui status socioprofesional pentru descendenti, asigurand socializarea si integrarea acestora in societate, cat si permanenta si orientarea familiei! ;a nivelul practicii, perioada interbelica s-a caracterizat prin fenomenele sociale grave cu impact asupra traiului familiei: foametea, stari materiale proaste, morbiditate, mortalitate infantial, devianta, delincventa! =ceste fenomene trebuie circumscrise, studiate sistematic si traduse in propuneri de masuri de asistenta sociala stiintifica! <xista aici, o corespondenta cu pragmatismul american! $coala romaneasca este un reflex al traditiei romanesti, dar si un reflex al noilor curente de gandire! D-.i!-"a$- al- /i#ca"ii a) $a permita cunoasterea problemelor sociale ale familiei dezorganizate: fenomenul vagabonda,ului, delincventa ,uvenila, prostitutie! b) $a elaboreze te.nici de interventie direct ape problemele sociale mentionate A asistenta sociala desc.isa, nu bazata pe categorisiri! =cest gen de intelegere va facilita atat cunoasterea obiectiva a mediului social ce determina respingerea fenomenelor, identificarea cauzelor care le declanseaza si rezolvarea acestora pe baza de integrare in munca! =ceste actiuni urmau sa fie realizate de personal specializat cu pregatire complementara (,uristi, economisti)! 'eme: problema dependentilor asistati: problema conditiilor de viata din ferentari conditiile de munca si situatia familiala a unui lot de 100 de familii muncitoresti! ,.@. C-"c-$a"i 0o#$?-lic- a/-"ican#n $L= se produce o puternica crestere economica, ridicarea calitatii vietii, explozie demografica A orientarea cercetarilor spre subiectele familiei normale! $tudiile au fost grupate in: a) "ri$ntar$ tr%&t%rali ta interesata de legaturile dintre familie si societate: b) "ri$ntar$ &"mpl$m$ntari ta interesata de interactiuni de rol in interiorul familiei: c) "ri$ntar$ a&ti"nali ta care studiaza componentele familiilor in fata unor evolutii si situatii date: ,.@.,. Pa"#on# Familia ' "&iali(ar$ i pr"&$ $ int$ra&ti"nal$ (11))) ;anseaza teza izolarii structurale a familiei nucleare: a fragmentat familia largita, a scos cuplul con,ugal din reteaua de parentalitate largita, a redus functiile productive, politice si religioase ale familiei! =u ramas ca importante :functia de socializare, ec.ilibru psi.ologic al sotilor, functia de consum! %ondata pe misiunea libera a celor , familia nucleara este izolata de clanul familial si legata direct de sistemul social! 8rin rolurile ,ucate de barbati si femei in familie se asigura mentinerea subsistemului familial in sistemul social global: barbatul prin functia lui instrumentala de a castiga, este anga,at in economia societala (leaga familia de societate), iar femeia prin functia emotional-afectiva leaga familia de interior! ,.@.(. Goo!R$)"l%tia m"n#iala i m"#$l$l$ #$ *amili$ (116&) $ubliniaza fapte si idei noi:

11

%amilia si parentalitatea sunt vazute ca forte cauzale ale istoriei A raporturi de determinare dintre procesele macro (industrializare, urbanizare)! = facut distinctia dintre modelele ideale ale familiei si configuratia efectiva a familiilor in diferite contexte culturale A vine in continuarea ideiilor anterioare: sa vezi caracteristicile relatiilor de familie pentru a intelege cum se produce socializarea! 0arietatea modelelor de interactiune intre familie si alte institutii in sc.imbarea sociala! $-a orientat catre dimensiunea diacronica a familiei prin abordarea problemelor specifice ale varstelor si generatiilor (conceptul de ciclu al vietii familiale)! CURS * T-n!in$- ac$ual- in #ociolo6ia fa/ili-i

(.

(.,. Ac$uali$a$i $-/a$ic$c.imbarile in pozitia si rolul familiei in societate ca si cele din interiorul familiei s-au tradus repede in teme noi de cercetare! #n anii H-0 (o data cu revolutia sexuala din H60), au fost mari orientari care au marcat evolutia studiilor despre familie A formularea unor teorii mai generale: a) separarea sexului de reproducere, a iubirii de casatorie: b) un nou val al miscarii feministe a concentrat atentia asupra explicarii variabilei statutului femeii in familie! $e nasc astfel intrebari: 2aca diviziunea sociala a muncii duce la o atat de mare stratificare a puterii si a prestigiului, atunci diviziunea muncii casnice trebuie sa suporte efecte similare@ "are este legatura intre formele de maria, si familie si stratificarea pe sexe@ 9aspunsul presupune apelul la cercetarile istorice si culturale comparative - impunerea unor date si metode noi de cercetare-sociologia istorica, demografia istorica, in care sa se identifice la scara macro, raporturile intre economia moderna, structuri si componente familiale! Di"-c$ii !- c-"c-$a"-+ a) =nticipata de (oode, studiile se centreaza pe diacronic familial prin imbinarea unor date cantitative si calitative de istorie, psi.ologie sociala a ciclului vietii familiale, atat la nivel macro, cat si pe studii de caz! b) "ontinua sa fie actuala tema relatiei dintre te.nologiile de producere a bunurilor, serviciilor si modele de familie! c) 2ivortul si recasatoria: se cauta variabilele importante in disolutia maria,ului! $-au stabilit 4 seturi de variabile raspunzatoare pentru divort: conditiile premaritale: scoala, varsta, apartenenta socio-profesionala a familiei consanguine: investitiile materiale si psi.ologice pe care le fac partenerii in casatorie: fortele pietei muncii: ocupatia, soma,ul etc! atitudinea fata de divort inscrisa pe fundalul conceptiei despre viata! $e acorda atentie consecintelor divortului! =gentul se deplaseaza de la micro spre macro! d) $tiluri de viata alternative fata de familia clasica: formele de coabitare nonconventionale A uniune libera (concubina,) A configuratii clasice fara reglementare oficiala (actul de casatorie):

 coabitarile .omosexuale ocupa un loc important A probleme legate de recunoasterea casatoriei si adoptia copiilor: familia monoparentala: are mai multe surse-divort, deces, ca optiune, tempora prin parasirea domiciliului, detentie, plecari in strainatate! e) 9elatiile parinti-copii: se vorbeste acum de o relatie bilaterala! (.(. O"i-n$a"i $-o"-$ico'/-$o!olo6ic* problema care se pune este relatia dintre globalitate si rigoare! =mericanii sunt foarte atenti la reguli, europenii fiind mai reticenti! a) 2esi trecuta in umbra, para#i+ma *%n&ti"nali ta si mai ales cea sistemica continua sa fie prezenta pe linia sistem-subsistem, intrari-iesiri si analiza de retea! b) "ontinua sa fie operanta t$"ria int$ra&ti"ni m%l%i im!"li&, cu insistenta pe emergenta ereditatii familiale din interactiunea actorilor pe baza simbolurilor si asteptarilor de rol! +etodele calitative au o capacitate descriptiva mai mare decat cele cantitative! c) Para#i+ma &" t%ri-!$n$*i&ii #n descrierea, explicarea si predictia actiunilor umane trebuie sa luam in calcul costurile-beneficiile pe care actorii in cauza le anga,eaza: =ctorii sociali iau in calcul in deciziile lor, raporturile intre capitalul detinut, costurile, beneficiile implicate: ei sunt capabili sa aleaga varianta optima ('=9): 4ecEer a aplicat aceasta paradigma in analiza familiei, argumentand ca aproape toate aspectele legate de ea pot fi explicate in termeni de capacitate, costuri rationale, cu o conditie-introducerea capitalului informational: d) * variabila mai slaba a paradigmei, desi anterioara ei, este t$"ria &him!%l%i "&ial: interactiunile dintre oameni, asocierile se fac in virtutea unui sc.imb de bunuri si servicii materiale si simbolice (functioneaza legea reciprocitatii) A s-a opus la o teorie a ec.itatii care pune in ecuatie =costurile7bemeficii>4costuri7bemeficii! 'ratarea familiei in functie de costuri si beneficii si '=9 pune in dicutie o anume saracie a teoriei, din cauza raporturilor intime din familie (oamenii se percep intr-un fel in familie)! e) $ub influenta lui %reud A "&i"!i"l"+ia A explica multe dintre comportamente pe baza unor caracteristici genetice! f) A!"r#ar$a &"n*li&t%ali ta: considerata o teorie ma,ora in explicarea vietii sociale in general! g) <xista o varianta tare, de "r+int$ mar,i ta: familia este micromediul ce reflecta permanent exploatarea omului, fiind o prelungire a exploatarii sociale (familiile exploateaza barbatii, iar copiii parintii)! <xista o varianta mai atenuata: intre membrii familiei apar tensiuni inevitabile! 8articipantii au profiluri psi.o-comportamentale diferite, aspiratii neconsensuale si adesea interese opuse! .) * prelungire a marxismului este t$"ria *$mini ta! %eminismul occidental s-a cristalizat in ,urul perspectivei capacitatii femeii de a lupta pentru egalitatea autentica!

1&

CAPITOLUL III -TIPURI SI STRUCTURI MARITALE SI FAMILIALE

,. 1!1! 1! ! 1!&! (. !1! ! ! !&! 2. 8. *. Fa/ilia #i a0a"i$ia -i 2efinirea familiei %unctiile familiei *riginea grupului familial %a"ia1ul #i fo"/-l- #alLniversul maria,ului si tabuul incestului 'ipuri de maria, +odele teoretice %o!-l- !- fa/iliTi0u"i !- fa/ilii cla#icFa/ilia #i 6o#0o!a"ia

,. ,.,.

CURS ; Fa/ilia #i a0a"i$ia -i

D-fini"-a fa/ili-i #nregistreaza o mare varietate de continut mergand de la intelesuri vagi atribuit de simtul comun pana la definitii mai exacte date de ,uristi! $ociologia incearca sa depaseasca simtul comun, darn u se opreste doar la aspectele legale, deoarece abordarea sociologica vizeaza interactiunile dintre formal si informal, cu accent pe informal! %u"!oc< (1141): familia este un grup social caracterizat prin rezidenta comuna, componenta economica, reproducere! <a include adulti de ambele sexe dintre care cel putin au relatii sexuale recunoscute social si au unul sau mai multi copii procreati sau adoptati pe care ii cresc! L- :'S$"au## (11-&): familia este un grup social ce isi are originea in casatorie, constand din sot, sotie si copii sau alte rude, grup unit prin dragoste si obligatii, morale, ,uridice, economice, religioase, sociale, incluzandu-le sip e cele sexuale! %a"": Ann La/an si Ri-!/an A6n-# (5"asatoria si familia6): pornesc de la analiza unei definitii care este in circulatie in $L=: familia este un grup de persoane unite prin legaturi de casatorie, sange, adoptie care:

14

a) b) sociale c)

constituie un singur camin interactioneaza si comunica unul cu celalalt in conformitate cu respectivele lor roluri

creaza si mentin o cultura comuna Fa/ilia: orice relatie exprimata sexual sau relatie copil-parinte in care oamenii sunt de obicei, in legaturi de rudenie (casatorie, adoptie): a) locuiesc impreuna pe baza unui anga,ament b) formeaza o unitate economica si au gri,a de cei tineri c) isi gasesc identitatea ca fiind membrii importanti ai grupului "ei doi autori afirma ca familia este un camin, noi extindem definitia sub aspectul locuirii comune pentru a include cuplurile care fac naveta si in cazul parintilor non-custodiali care nu locuiesc cu copii lor, dar au relatii cu ei! +embrii unei familii nu sunt necesar legati prin casatorie, sange sau adoptie! Fu toate rolurile mentionate trebuie sa fie incluse (familii reprezinta si cuplul fara copii, familia monoparentala, burlacia)! $ociologia nu mai consideraca o familie trebuie sa aiba un tata aducator de venit si o mama casnica: exista familii cu roluri inverse! 9eferitor la comunitatea intrafamiliala: o comunitate familiala semnificativa nu este neaparat incorsetata de roluri sociale prescrise! +embrii familiei se considera parinti esentiali: familia poate fi vazuta ca grup primar ideal: aici oamenii comunica ca fiinte umane integrate! <ste preferabil sa vorbim de definirea familiei (ci nu definitia familiei) prin discutarea mai larga a caracteristicilor si functiilor sale! Fici una dintre functii nu e integral si prezenta in aceeasi forma in diferitele culture! ,.(. Func$iil- fa/ili-i 2upa impactul paradigmei structuralist-functionaliste 5functiile familiei6 era subiectul central al sociologiei familiei: aproape totul se discuta in termeni de functie, disfunctie! ;a decentrarea de pe aceasta fixatie au contribuit infuzia de date istorico-etnografice si teoria rolurilor si alte ac.izitii din psi.ologia sociala! #ntensitatea reavtiei antifunctionaliste a fost puternica A exista tendinta de a renunta la 5functiile familiei6 fara a miza totul pe teza ca familia a aparut din anumite nevoi functionale ale socialului (principala teza a functionalismului) A nu este recomandabil a se renunta la sintagma! a) 9egularizarea comportamentului sexual ('iscEler -11/6) 8e tot globul se practica tabuul incestului! +i,locul formal de control al relatiilor sexuale este interzicerea maria,ului parinti-copii, frati-surori, unc.i-nepoti, veri gradul #! 2aca maria,ul poate fi supraveg.eat, nu la fel se intampla in relatiile affective! #n mare, prin regulile ei formale si informale, familia veg.eaza comportamentul sexual din interiorul ei! b) 9eglarea modelelor de reproducere 8rin familie, societatea indica modelele de reproducere sexuala permitand sau interzicand anumite forme de maria, (ca de exemplu, maria,ul poligam): se promoveaza o conceptie despre divort si recasatorie! #n concluzie, societatea incura,eaza sau nu reproducerea! c) *rganizarea productiei si a consumului #n societatile neindustriale, sistemele economico-sociale depindeau de functia productiva a familiei (taraneasca, mestesugareasca)! #n societatea posindustriala, activitatea economica s-a mutat in afara

1)

familiei! =stfel ca, functia economica a familiei este consumul care presupune o organizare a bugetuluirepartitia c.eltuielilor pe membrii, pe capital de c.eltuieli! "u cat veniturile sunt mai mici cu atat problema este mai stringenta (in cazul unei saracii mari, totul este c.eltuit pe mi,loacele de subzistenta)! d) %amilia este contextual pentru socializarea copiilor $ocietateatrebuie sa se reproduca nu doar biologic, ci si social A sa se asigure conditii pt ca membrii sa-si insuseasca valorile care ii vor face capabili sa indeplineasca sarcinile lor viitoare! e) %amilia este fundalul socio-afectiv cel mai relevant %iinta umana are nevoie de afectivitate si protectie, iar familia intruneste cel mai adesea in cel mai inalt grad acele calitati care sa ofere caldura sufleteasca si confort psi.o-afectiv! #n ciuda unor disensiuni intre generatia pe termen lung si pt problemele mari, familia ca unitate sau prin membrii ei absoarbe pozitiv bucuria si necazurile! f) %amilia este factorul cel mai important in abordarea directa sau indirecta de status social! g) 8rin faptul nasterii intr-o familie, individual mosteneste bunuri materiale, culturale, o poitie sociala recunoascuta: apartine unei clase sociale, unui grup etnic, religie etc! familia ofera si indirect status prin scolaritate pt tinerii care sunt a,utati! ,.2. O"i6in-a 6"u0ului fa/ili-i *amenii au caracteristici comune in unele privinte: ele fac posibila si necesara viata in grupuri restranse: nasterea copiilor determina si o indelungata dependenta fata de parinti! 2iviziunea muncii bazata pe sexe face ca femeile sa fie anga,ate in nasterea si ingri,irea copiilor, iar barbatii in protectia lor! 8ornind de la constatarea ca in absenta altor caracteristici bio-psi.ice care nu se gasesc la primate, oamenii nu ar fi putut institui forme stabile de familie! (aug. enumera ca esentiale: limba,ul articulat: anumite transmiteri si alte tipuri de semnale: autocontrolul: abilitatea de a planifica in colectiv si de a invata noi forme de comportament: relatiile permanente intre femei si barbate nu erau posibile fara interventia altor factori diferiti de cei sexuali! Fevoia de a reglementa relatiile sexuale dintre membrii unui grup in vederea reducerii competitiei in interiorul comunitatii a dus la tipuri de reglementari: #n familie: tabuul incestului, iar pt a reduce conflictele intre grupuri s-a a,uns la casatoria in afara grupului! #n aceladi context explicativ se inscrie si legitimatia formulate de +alinoMscEi: functia maria,ului si a familiei este de a identifica barbatul responsabil de protectia femeii si copiilor si plasarea acestora in societate! 8rin tatal biologic7social se asigura pozitia copilului in sistemul de rudenie! ;ev?-$trauss prin teoria cooperarii si a sc.imbului insista asupra faptului ca maria,ul in afara familiei7tribului este cel mai efficient mi,loc de a creea alianta! <xplicatiile de mai sus (de nuanta functionalista) evidentiaza beneficiile pt indivizi in descoperirea familiei! *rientarea functionalista poate fi interogata si dintr-un punct de vedere epistemologic mai larg: ingri,irea copiilor, reglarea relatiilor sexuale, cooperarea si sc.imbul sunt probleme care puteau fi solutionate si prin alte aran,amente! %amilia probabil, a aparut prin incercari derulate pe o lunga perioada ca strategie institutionala optima (in termeni de costuri-beneficii)! (. %a"ia1ul #i fo"/-l- #al-

16

(.,.

Uni -"#ul /a"ia1ului #i $a?uul inc-#$ului %a"ia1ul este o institutie ce se gaseste in orice societate si cultura! <ste uniunea dintre indivizi de sex opus recunoscuta si legitimate de societate! 2ifera de alte uniuni prin: se defineste in maniera publica (formala)! contactele sexuale functioneaza ca elemente explicite ale relatiei! constituie conditia esentiala pt legitimarea urmasilor! are tendinta de a fi o relatie stabile si de durata! 2esi in cele mai multe tari, divortul este permis, in nici una nu este incura, (nu este considerat o norma prescriptva ideala)! "a si pentru familie, aceasta definitie este orientativa, caracteristicile sustinute gasindu-se doar ca tendinta statistica! "riteriul 5indivizilor de sex diferit6 este incalcat azi de casatoriile .omogamice: nu intodeauna casatoriile sunt intre barbat si femei, ci si femei-femei in care 5tatal social6 este o femeie! Ta?uul inc-#$ului ca norma, este aproape universal: exceptii: <giptul antic, populatia incasa sic ea .aMaiana precolumbiana, dar si aici relatiile sexuale si maritale sunt selective A se permit intre frati si surori, niciodata intre parintii si copii! 2in perspective simtuui comun, nepracticarea relatiilor sexuale si a casatoriei intre rude apropiate este un lucru firesc sun u comporta 5de ce-uri6! =ntropologii, sociologicii, psi.analistii s-au indreptat de ce a trebuit sa introduca tabuul incestului! =u pornit de la constatarea ca daca neinc.inarea spre raporturi sexuale intre rude ar fi ceva natural nu ar mai fi nevoie de tabu! * explicatie mai este aceea a suprasaturarii de stimuli A inclinatia spre celalalt este invatata cu varietatea de stimuli pe care acesta ii ofera: ori intr-un context .abitual, probabilitatea de a da sau a primi stimuli noi este mai unica! Cau.-l- in$"o!uc-"ii $a?uului+ a) prin reglementarea relatiilor sexuale in interiorul familiei se elimina o sursa puternica de tensiuni si se identifica si legitimeaza tatal social al copiilor! b) Fevoia familiei de a avea si mentine legaturile cu late familii A cele mai trainice legaturi sunt cele realizate prin aliante de rudenie! c) 2egenerarea biologica A reproducerea intre rude apropiate in interirul unor grupuri inc.ise duce la degenerare fizica si psi.ica! 2ar daca indivizii societatilor contemporane sunt constienti de eventualu?l pericolul al casatoriei intre rude apropiate, pt populatiile primitive pt a interzice incestul din motive de degradare biologica, a fost necesar un timp istoric lung A si daca ne gandim ca populatiile erau isolate, nu aveau o baza de comparatie! (.(. a Ti0u"i !- /a"ia1 D%pa n%mar%l part$n$ril"r monogamia poligamia: poligemie: surorala sau nonsurolara poliandria: fraternala sau nonfraternala +onogamia seriala ia forma suroratului sau fraternatului! 8oligamia este corelata cu factori economici si ecologici! $e face distinctia intre poligenia elitista si cea populara! !D%pa &rit$ri%l r$ i#$ntial .n"%a &"n*i+%rati$ ta!ilita #%pa &a at"ri$ p$ntr% %n timp in#$l%n+at a% n%-/ patrilocala sau matrilocala avuncolocala (la unul dintre unc.ii sotilor) neolocala 1-

&

D%pa r$+%lil$ #$ &a at"ri$ endogama: se asigura circumscrierea, stabilitatea si reproducerea specificului cultural exogama: se asigura legaturile cu segmente noi si cresterea vigorii grupului! #n societatile complexe unde se intersecteaza multiple criterii de grup (etnic, varsta), distinctia interior-exterior este mai vaga! (.2 %o!-l- $-o"-$ic- A domeniul privat al familiei asociat naturii si sfera vietii social politice reglementata conventional prin contract social! (.(.,. %o!-lul $"a!i$ional -u"o0-an %amilia este o asociere naturala cu c.aracter privat, fiind alcatuita dintr-un barbat, femeie si copii lor naturali! $otul este capul familiei, este responsabil de asigurarea mi,loacelor economice necesare gospodariei si este reprezentantul familiei la nivelul sferei publice: detine controlul asupra modului in care sunt allocate resursele in interirul si in afara familiei! (.(.(. %o!-lul con$"ac$uali#$ 8unctual de plecare este individul autonom, stapan pe viata sa si legat de ceilalti doar prin acorduri! "asatoria este un parteneriat inc.eiat conform vointei partilor! =cest model este mai pregnant in =nglia! $otii pot decide modul de administrare a relatiilor personale si financiare in timpul casatoriei si la divort! =stfel, bazele casatoriei, ale activitatii reproductive si ale vietii de familie nu se deosebesc de late asocieri de tip civil sau economic! $tatul nu se amesteca in inc.eierea acestor contracte! $ustinatorii acestui model de familie afirma ca acesta reprezinta o modalitate prin care libertatea indivizilor este limitata doar de obligatiile autoasumate! =vanta,ele contractelor: a) manifestarea pluralismului si a diviziunii in viata de familie: b) este o modalitate de detasare de stereotipurile de gen: c) poate facilita diverse cai de introducere a copiilor in familie, inclusive prin sarcini contractuale: d) permit cuplurilor lesbiene sau celor singuri sa devina parinti! * critica adusa acestui model este aceea ca promoveaza libertatea indivizilor, dar negli,eaza valorile sociale! (.(.2. %o!-lul co/uni$a" %amilia este expresia unor relationari personale si sociale mai ample decat cele individuale! +odelul a plecat de la urmatoarea idNe: nici o persoana nu devine autonoma fara a fi parcurs o perioada mai lunga de dependenta A personalitatile individuale sunt modelate de apartenenta la anumite tipuri de comunitati! %amilia este productia oricarei forme de viata sociala, iar un ideal specific al familiei este crearea unei societati mai umane! +aria,ul nu a fost o relatie dintre oameni, ci posibilitatea perpetuarii generatiilor A rolurile si indatoririle familiale sunt o sarcina politica! (.(.8. %o!-lul ?a.a$ 0- !"-0$u"i =bordarea legislatiei familiei din perspective drepturilor subliniaza importanta caracterului privat al familiei! "aracteritici: a) recunoaste natura politica si caracterul negociabil al normelor si valorilor sociale:

1/

b) drepturile trebuie sa tina seama de inegalitatile si dependentele reciproce diontre membrii familiei: 2repturile specifice familiei: la divort, maternale7paternale, custodie, vizite si intretinere a copiilor (dimensiunile normative)! <xista pozitii distincte de a privi dreptul: "oncepe familia ca entitate unitara indreptatita sa fie ocrotita de amestecul statului: =tribuie drepturile fiecarui individ care trebuie prote,at de pre,udiciile pe care statul le-ar putea aduce optiunilor si comportamentelor sale intime (se refera spre exemplu, la dreptul la casatorie a cuplurilor .omosexuale)! $e constata un conflict intre drepturile indivizilor si cele ale familiei: de exemplu, violenta domestica necesita interventia statului pentru prote,area victimei: dreptul la contraceptie este un drept al cuplului si al individului, c.iar impotriva deciziilor partenerului! =cest model este limitat in privinta intelegerii preconditiilor, responsabilitatilor si consecintelor relatiilor interumane! (.(.*. %o!-lul ?a.a$ 0- !"-0$u"i #i "-#0on#a?ili$a$i "-la$ional-. #ndividual este o entitate distincta, dar si o persoana puternic implicate in relatiile de dependenta, ingri,re, responsabilitate! %amiliile au c.aracter privat, fiind entitati modelate de ordinea politica si publica a societatii! <xemplu: respectarea gradelor de rudenie pro.ibite: adoptiile legale care permit alcatuirea unor familii! =ceasta teorie cuprinde nu numai libertatile indivizilor, ci si obiceiurile de a intemeia si mentine asocieri private, compatibile in conceptia publica despre responsabilitatile pe care aceste asocieri le atrag! $e procedeaza la o extensie a termenului de familie (uniunile libere)!

2.

Ti0olo6ia fa/ili-i

<xista o clasificare stufoasa, intrucat familia este un subiect de interes general! =! %amilia: integrata-la limita integrarii stabila-instabila activa-pasiva tanara-batrana reprimatoare-liberale bogate-sarace =ceste clasificari au doar valoare con,uncturala, fiind utile gruparii unor date statistice!

4! 8entru cercetarea stiintifica s-a folosit: familii agrare-monoagrare-mixte: familii muncitoresti-intelectuale-taranesti (literature occidebtala a operat cu clasificarile: 5gulerele albastre6-5gulerele albe6) "! 'ipuri de familii cu valoare generala pentru sociologia familiei: familia nucleara (simpla):

11

-perec.ea maritala si copii -este considerate unitatea minimala umana -in prezent: cuplul con,ugal fara copii, dar si un singur parinte cu un copil familia extinsa -se dezvolta in ,urul unei familii nucleare plus urmasii acestora: sot, sotie, copii acestora si bunici familia largita (compusa) -cuplul si copii, mai pot figura parintii sotului sau sotiei, unc.i sau matusi (de regula & generatii) -caracteristica perioadei preindustriale 2! =bateri de la modelul t.eoretic: ne aflam pe un continuu intre nucleara completa si extinsa completa: familia tulpina: din familia nucleara, doar unul sa mosteneasca averea! %amilia extinsa modificata: tanarul cuplu are rezidenta neolocala urbana, dar pastreaza legatura cu familia de provenienta care traieste in rural!

CAPITOLUL IV SOCIAL SI PSIHOSOCIAL IN ALEGEREA PARTENERULUI CONJUGAL CURS = 8etru #lut: 1!=tractivitatea interpersonala si nevoia de afiliere- din xerox !8rietenie si dragoste! 'ipuri de dragoste- din xerox &!$exualitate premaritala- din xerox 4!2ragostea si casatoria de la optiunea altora la optiunea proprie! 2ragostea romantica )!2eterminatii socio-demografice ale alegerii partenerului (.omogamie si .eterogamie dupa: varsta, statut, rasa, etnie, religie, spatiul geografic) 6!+ecanisme psi.osociale ale alegerii partenerilor con,ugali (atractia fizica, efect 9omeo-3ulieta, ,ocul dea 5greul de cucerit6 etc) -!8iata maritala /!"asatoria ca proces multifactorial $< #F"<8< FL+=# 2< ;= 4 , 89#+<;< & "=8#'*;< 2#F "=9'<(I<9*IL9#;<) 4! * parte importanta din prieteniile premaritale se transforma in casatorii! $tatistic, iubirile pasionale nu s-au dovedit un bun mentor pt casatorii reusite! #n cultura europeana exista tipuri de enunturi: a) este greu de conceput o iubire adevarata fara macar gandul la casatorie b) o casatorie neintemeiata pe dragoste este imorala- toate cercetarile facute au demonstrat ca se incearca iesirea din ipocrizie $-au produs modificari in alegerea partenerului fata de societatea traditionala-5de la optiunea altora la optiunea proprie6! %amilia contemporana si-a pierdut multe din functiile familiale traditionale(si-a diminuat functia educativa, cea economica)! 2eciziile unei generatii puteau ramane la fel de intemeiate si pt alte generatii(pt ca nu se produceau sc.imbari ma,ore)! 0

)! ;ibera alegere a partenerului con,ugal bazata pe dragostea romantica e o realitate dincolo de care opereaza o gama larga de factori care fac ca respectiva alegere sa nu fie atat de libera, si care casniciile intemeiate pe dragoste sa nu fie atat de trainice! #n optiunea indivizilor nu exista indiferenta fata de varsta, profesie, statut social, rasa, etnie, religie etc! ;a scara statistica se casatoresc in proportie mai mare cei de aceeasi varsta, statut social! "asatoriile .eterogamice sunt mai putin numeroase! 2ar faptul ca individul face parte din mai multe grupuri, are mai multe statusuri, face ca .eterogamia si .omogamia sa fie incomplete! <ste un exemplu elocvent de relativitate a .omogamiei! #n cultura euro-americana oamenii se casatoresc cu parteneri de aceeasi varsta! 'otusi cu abatere sistematica a varstei mai mari a barbatilor fata de femei (cu !) ani)! 2iferenta de varsta variaza in functie de varsta la casatorie- cu cat varsta barbatilor e mai mare cu atat varsta femeilor e mai mica! 'isc.ler: 5 barbatii de 0 ani sunt casatoriti cu fete de 11 aniO PQ6 0aloarea de viata a barbatului creste odata cu varsta, iar la femei scade odata cu varsta! 9ezultatele unor cercetari intre 11/0-11/) la primaria "lu, erau: (a)pe fisele de stare civila ponderea cea mai mare ()0%) dint totalul sotiilor erau intre 11- ani! 2aca la interval adaugam pe cel &- 6 ani, acestea cumuleaza mai mult de /0 % din totalul casatoriilor! (b) #n cazul barbatilor procentul mai mare e cel &- 6 ani care reprezinta 66% dintre barbati! #ntervalul inferior 11- ani si cel superior 1--&0 ani sunt aproximativ egale! (c) 2ecala, de varsta intre parteneri ( barbatii cu & ani mai mari ca femeile)! 4arbatii intre &- 6 ani s-au casatorit in proportie de 60% cu femei sub ani! #ntre barbati cu varste cuprinse intre --&0 ani, aproape -)% s-au casatorit cu femei de7sau sub 6 ani, dintre care &)% sunt sub ani! S$a$u$ul #ocio'0"of-#ional "uplurile nu se formeaza intamplator: .omogamia inseamna ca indivizii tind sa se casatoreasca in acord cu clasa, statut social sau categoriasocio-profesionala din care fac parte! <ste mult mai slaba .omogamia pe profesii specifice! "u toata mobilitatea acceptata din tarile occidentale se pastreaza reproducerea selectivitatii dupa acest criteriu! Domogamia opereaza si la nivelul familiilor lor ( sa fie asemanatoare intre ele)! #n %ranta, (irard =lain (11-4) spunea: 5 tendinta de conservare a statusului este prezenta la clasele superioare6! #n ceea ce priveste casatoriile din tara noastra nu avem cercetari dupa 11/1 ( criteriu: status social)! #n 7& ale famiilor, sotii aveau acelasi statut, dar si statut superior( &% din cazuri)! #n functie de 9=$=: .omogamia este mai vizibila in cazul rasei! 8ana in 116- ($L=) existau state ale $L= unde casatoriile rasial mixte erau interzise! 2upa 116- pana in 11/0 doar % din casatorii erau rasial mixte! "resterile au fost incete, timp de 10 ani au crescut 1 -1) % (barbat negri cu femeie alba)! 'ine si de caracteristicile culturale ale rasei! #n functie de <'F#<: presupunerile .omogamice nu sunt la fel de severe, dar ele sunt inca operationale in cercetarile lui #lut ( mag.iari-mag.iare, romani-romance, mag.iari-romance- )%, romani- mag.iare)! #n functie de 9<;#(#<: este asociata ca rasa si cu etnia! $tudiile care au izolat doar parametrul religios releva ca .omogamia e mai putin intensa decat cea rasiala dar importanta atitudinii 4isericii fata de casatorii etnic-mixte (nr evreilor a scazut)! Fu s-a observat nici o corelatie intre religia partenerilr si fericirea in casatorie! &o/o6a/ia #0a$io'6-o6"afica. P"o5i/i$a$- #i #-l-c$i i$a$-. *ricat am crede in lipsa barierelor formale, se supune o functie: sa intalnesti o anumita persoana! #n cultura traditionala, proximitatea geografica era o axioma! +obilitatea a facut ca Caria de proximitate vizata sa se largeasca cat mai mult (interne, mi,loace de transport)!

#n 11-- A $egalin spunea: 6% din cupluri sunt nascuti in aceeasi comuna-oras: -1%- lucreaza in acelasi departament! "opiii lor: 1/%-"*+LF=: ))%-2<8=9'=+<F':9<$'L;-2#F"*;* 2< %9=F'=! <xista posibilitatea de a comunica, de a sc.imba valori! 2istanta culturala e mai importanta decat distanta geografica (conteaza prceptia despre femeie)! 8roximitatile sunt de diferite genuri: rezidentiala,scolara etc!, acestea conduc in final la selectivitate succesiva socio-culturala (e multicriteriala: comportamente cotidiene, consum cultural, set de valori)! #ntre proximitatile .omogamice si dragostea romantica nu exista neconcordante (posibilitatea de a comunica eficient e ceea ce conteaza)! #ndivizilor le place sa zica 5=m ales liber6!"onstrangerile ,putin constientizate la nivelul simtului comun, vin din criteriul care e pt tine fundamental! 'endintei de selectivitate .omogamica # se opune incrucisarea criteriilor! 8e langa criteriile .omogamice avem in vedere si variabilele psi.ice in procesul de selectare a partenerului! 6!;a intrebarea de ce o anumita persoana si nu alta face obiectul interesului dragostei, casatoria e greu de raspuns! Fu exista experiente cruciale, nu exista rezultate general valabile! ".iar la nivelul constelatiilor indivizii de personalitate si al traiectoriilor specifice de viata figureaza lucruri ce nu pot fi masurate! 8e fundalul .omogamiilor(criteriilor .omogamice socio-culturale) uneori in consens, alteori in divers, functioneaza aceste mecanisme de alegere a partenerului psi.o-sociale- efectul familiaritatii, atractia fizica, activitatea nervoasa (transfer de excitatie), efectul 9omeo-3ulieta, ,ocul de-a greul de cucerit! =) <fectul familiaritatii: ideea ca in fata unei persoane necunoscute, reactia este de disconfort, retinere! 8e masura ce contactul cu stimulul se repeta, anxietatea dispare! "and aceasta devine familiara e mare probabilitate de a-l placea pe celalalt! $-au facut niste experimente (#lut) cu niste poze (sua)! 8oate avea si efecte negative- convingerea ca este numai aparenta, fatada pe care o exprima o persoana in cauza! 2aca montarea oferita de persoana scade, scade si satisfactia (sc.imb de stimuli in cresterea gradului de familiara)! 4) =tractivitatea fizica: felul cum arata e important! "u atat mai important e acest lucru in dragoste si casatorie! <xperientele cu intalniri intre persoane care nu s-au cunoscut au argumentat ca atractia fizica a fost factorul cel mai important in aprecierea ca le-a placut prima intalnire! %rumusetea nu este distribuita uniform, experimentele cu mai multi barbati au avut ocazia sa vada & poze cu femei: una frumoasa, alta asa si asa, una uratica! %unctioneaza nevoia de frumos, dar si realismul in alegere! <xista diferente intre frumusete! =tractivitatea fizica nu se refera doar la figura, ci si la expresivitate, vestimentatie, frizura! <ste o probabilitate de temperament care creeaza un ambient placut de comunicare! ") 'ransfer de excitabilitate nervoasa: cercetarile experimentale au aratat ca in situatiile de stres, tensiune, teama, oboseala, oamenii sunt atractivi, respectivii au tendinta sa se apropie de ceilalti punand totul pe teama dragostei! 2) <fectul 9omeo-3ulieta: interventia de opozitie a parintilor poate sa aiba un rol important in sedimentarea unei iubiri sau in inc.eierea unei casatorii> 5fructul oprit6 <) 3ocul de-a greul de cucerit: in constiinta comuna orala 5barbatii sunt atrasi de femeile care afiseaza ca sunt greu de cucerit, dar care sunt interesate doar de ei6! $i aici intervine realismul! #n acest efect intra in ,oc mecanismele de estimare a eticului (trebuie sa ai tu o valoare) printre care si urmatorul rationament: cu cat vrea ceva ce e greu de cucerit, cu atat inseamna ca sunt mai valoros! "onform paradigmei costuri-beneficii, cei ce afirma ca sunt greu de cucerit sunt efectiv astfel pt ca se percep si sunt valorosi si fiind valorosi prezinta atractivitate! Si/ila"i$a$- #i co/0l-/-n$a"i$a$- in al-6-"-a 0a"$-n-"ului !- ia$a. 2ezvaluirea importanta diferitelor genuri de similaritate si proximitate nu face foarte clar in ce masura ei arata preferinta ptr similaritate, pt ca ei ni se impun! Fe situam mai aproape de atractivitate cand ne referim la similaritate in sistemul valoric A atitudini si trasaturi de personalitate!

#nvestigatiile pe cupluri maritate au aratat ca exista o corelatie intre similaritate axiologica de persoana si fericireain casatorie! ;a cupluri care se declara fericite, similaritatea perceputa e mai mare decat cea reala! $tudiile pe cupluri vec.i nu prea pot da seama de similaritatea la casatorie pt ca daca e adevarat ca cine se aseamana se aduna e la fel de adevarat ca o data adunati a,ung sa semene! =laturi de similaritate intervine si complementaritatea nevoilor! <a implica: 1!fie diferite nivele ale aceleiasi nevoi !fie nivel inalt al unor nevoi diferite, dar care nu fi satisfacute decat impreuna (femeie cu o mar&e nevoie de dependenta va alege un barbat cu intensa nevoie de a fi ingri,it)! "omplementaritatile de nevoi sunt cele aflate in consens cu stereotipuri acceptate social!

CURS > PIATA %ARITALA. CASATORIA CA AFACERE $copul alegerii partenerului ramane acelasi: sa faci o optiune cat mai buna! +ai mult sau mai putin deliberat, fiecare pretendent la casatorie incearca sa-si plaseze cat mai bine prin maria, capitalul monetar si nemonetar de sanse de ascensiune sociala! $untem indreptatiti sa acceptam existenta unei piete maritale in care participantii isi etaleaza calitatile! <l ofera bunuri si servicii si asteapta bunuri si srevicii egale sau ec.ivalente! 1! 8e piata maritala aceste bunuri si servicii nu se pot inc.iria, ele devin operante numai prin unirea partenerilor! ! 8iata maritala este mai difuza, nu functioneaza in locuri special amena,ate si in momente anume, dar in multe locuri si impre,urimi de viata : locul de munca, scoala, cercuri de prieteni, discoteci etc, servesc drept ocazii de desfasurare a virtutilor si ascundere a viciilor! $copul prezentarii pe piata maritala e de a gasi un partener cat mai placut (dupa cum e definit placutul): gusturi personale, norme culturale si asteptari ale parintilor, prietenilor si contextului de apartenenta! 0alorile fiecarei persoane este data de gradul in care detine calitatile dorite de altii! #n conceptia traditionala a secolului 11 si ,umatatea secolului 0, barbatul venea cu averea si statutul social iar femeia cu frumusete, urmasi, tandrete (are loc un sc.imb intre statutul economico-social si erotico-social-afectiv)! = doua ,umatate a secolului 0 a dus la conceptia ca ambele parti trebuie sa aiba ambele tipuri de capacitati! +ulti teoreticieni considera maria,ul ca una din cele mai elocvente ilustrari a teoriei sc.imbului in relatiile sociale! 2eplasarea de la controlul familiei in selectia partenerului la controlul operat la interactiunea dintre parteneri la transfer, mecanismul evaluarii costurilor si beneficiilor implicate in maria,! 8erioada premaritala este mult mai lunga pt ca indivizii sa se descopere si sa-si verifice calitatile si asteptarile! =sumarea responsabilitatii alegerii partenerului inseamna costuri mai mari (de timp, la propriu: daruri mai consistente)! Ln actor social stie ca daca initiaza o prietenie, casatorie pe baza unor date sumare despre partener exista riscul ca costurile sa fie mai mari in urma desfacerii relatiei! "ei mai multi prospecteaza

&

piata singuri! 8t persoanele in varsta la care presiunile sunt mai mari, apeleaza la agentii sau anunturi matrimoniale! R- i#$- !- c-"c-$a"-+ ;emencier, 11//, - gaseste urmatoarea ierar.ie de calitati pe care barbatii le cer femeilor: bune sentimente- 1%, inteligenta- 1!&%, senzualitate- 16!/%! "alitati cerute de femei barbatilor: situatie financiara buna- 61%, tandrete- &6!-%, inteligenta- 6!)%, masculinitate- 4!4%, seriozitate- 14! %! $ing?,11/6, identifica ca si cerere a dimensiunilor de situatie sociala -6% din partea femeilor dar si barbatii cer & % de la femei! "a si dimensiune estetica: -% cer femeile, iar 6 % cer barbatii "erintele traditionale ale maria,ului inca functioneaza CASATORIA CA PROCES %ULTIFACTORIAL #maginea pe care teoria sc.imbului, a costurilor si beneficiilor o ofera despre dragoste si .otararea de casatorie este aceea ca partenerii revin pe piata maritala, fac calcule de rentabilitate, cauta informatii si aleg in final varianta considerata optima! 9ealitatea cotidiana impreuna cu studiile empirice arata ca pt ca mai multi tineri prospectarea pietii nu este o strategie deliberata in vederea casatoriei! 2ragostea si prietenia nu sunt efectul unei anticipate uniri con,ugale! "asatoria vine in masura in care prietenia si dragostea avanseaza! +ustaine in 11-6 a dezvoltat un model de alegere maritala ca proces multifactorial cu & stadii premaritale (mod de cautare a partenerilor): 1! centrarea partenerilor pe stimuli ! centrarea partenerilor pe sistemul valori-atitudinal &! centrarea partenerilor pe nevoi si asteptari de rol Si t$m%l/ tim%li-)al"ri-n$)"i D-#c"i-"-+ 1! atentia reciproca vizeaza impresii despre atractivitate fizica a celuilalt, reputatia sociala, statutul social- informatii importante in atractia reciproca ! cand stimulii sunt similari sau ec.itabili, partenerii avanseaza spre etapa compatibilitatii axiologice! #si compara interese, atitudini, stimulii continua sa actioneze! &! se incearca verificarea compatibilitatii nevoilor de rol! 8artenerii se testeaza in ce masura celalalt ii poate satisface nevoia de a vedea in el un prieten, tata etc! atentia se indreapta spre celalalt, daca partenerul va putea ,uca la cote suficient de inalte rolurile dorite! 2esi logodna isi pierduse la un moment dat din importanta, astazi a redevenit importanta! "oabitarea premaritala e raspandita!

CAPITOLUL V
DINAMICA ROLURILOR SI STATUSURILOR IN CASATORIE0 CICLUL 1IETII FAMILIALE2 I. Rolu"i #i a#$-0$a"i !- "ol in 6"u0ul fa/ilial

,.D-fini"-a $-"/-nilo" i/0lica$i $'='L$ A pozitia pe care un individ o ocupa in spatiul social, legitimate social si acompaniata de reguli formale si informale, de drepturi si indatoriri pe care ocupantii trebuie sa le respecte! 9*; A desemneaza asteptarile dinamice ale statusului A trecerea de la pozitia abstract acreditata la comportamentul concret! #n literatura americana se vorbeste mai mult despre rol: statusul in calitate de sistem de prescriptii sociale este considerat o varianta, etapa a rolului! $unt cunoscute 4 tipuri de rol A =llports: 5$tructura si dezvoltarea personalitatii6, 11/1 r"l pr$ &ri - este un dat social si exista in afara individului concret: r"l p$r&$p%t A cum isi imagineaza fiecare individ rolul perceput de societate: r"l a %mat A perceputRcomponenta evaluative-afectiva: r"l $*$&ti) 3%&at - importanta este capacitatea individului de a transcribe comportamental cerintele de rol: "and discutam despre status-rol in context familial este operant sa discutam in termeni de asteptari! 8si.ologia sociala preconizeaza diferit cele notiuni in acest spirit: -statusul este totalitatea atitudinilor, reactilor la care un individ spre exemplu, tatal se asteapta din partea celorlalti in baza faptului ca el este tata! -rolul reprezinta asteptarile celorlalti fata de el! %iecare membru al familiei are un status si un rol! #n diferite culture si etape istorice, asteptarile de rol se concretizeaza prin continuturi diferite, dar mai ales cat de clar sau vag sunt definite rolurile in interiorul familiei! (.T-o"ii !-#0"- #$"uc$u"a #i !ina/ica "olu"ilo" in fa/iliinsusi abordarea familiei prin prisma asteptarilor de rol ar putea fi considerate o teorie! #nca din deceniul 4 al secolului al II-lea, in psi.ologia sociala americana, armonia si dizarmonia din cuplul familial a fost explicate prin inaltimea diferentei dintre ce s-au asteptat sa gaseasca partenerii si ce au gasit in viata de familie! 8roblematica rolurilor, asteptarilor si anticiparilor este atat de intim si general legata de grupul domestic ncat nu este necesara tratarea ei ca teorie! <ste vorba de teorii mai speciale, specifice, nu de teorii in sens tare, de aceea pentru a le defini se folosesc expresii de genul abordare, orientare, paradigma! (.,. A?o"!a"-a 0#i7o#ociala in$-6"ali#$a %amilia este un sistem psi.o-social puternic integrat, in care trasaturile de personalitate ale membrilor sunt in feed-bacE de regula pozitiv de mare intensitate cu realitatea psi.osociala a familiei ca intreg: profilele de personalitate determina in interactiunea lor un profil al familiei, iar aceste actioneaza continuu asupra personalitatii indivizilor, mai ales a celor in formare! "oncepte fundamentale: interactiune, imagine si tema de familie! +embrii familiei interactioneaza prin medierea imaginii, a felului in care se definesc unul pe celalalt! 0iata de familie este rezultatul acestei mereu construite7reconstruite realitati simbolice! 'emele de familie se refera la mentalitatea familiei in legatura cu 5cine suntem noi76, 5ce trebuie sa facem@6, 5prin ce ne individualizam de alte familii@6! (. 'eoria comunicarii in familie <ste preconizata de psi.iatrii americani pentru a explica sc.izofrenia prin modele ale comunicarii in familie! "onceptul central este cel de situatie de cerinta dubla contradictorie: modele de comunicare in care individul primeste in familie mesa, cu sens opus! =cest dublu mesa, poate veni de la aceasi persoana la intervale scurte de timp sau de la persoane autoritare diferite! "omunicarea sistematic disonanta din familie, resimtita mai ales de copii si adolescenti duce la stress, depresii si in final, la tendinta de sustragere din situatia respectiva! "erintele contradictorii pot fi la nivel comportamental sau

la nivelul asteptarilor mai abstracte de rol! =cestea se intalnesc atat in familiile integrative cat si in cele centrifuge! #n situatiile problematice in care este prezent un amestec de dificultati emotionale si sociale, anumite mecanisme psi.ice fac ca rolul de parinte sa fie suprasolicitat, ducand pana la invazia brutala a adolescentului din familie (de exemplu, mama care controleaza camera fiului)! =lte motive care genereaza nervozitate, comportamente contradictorii sunt: decaderea economica si sociala a familiei (soma,ul pe o perioada lunga de timp), mutarea intr-o alta locuinta, localitate ceea ce presupune sc.imbarea cercului de prieteni, situatiile de boala sau deces a unuia dintre parteneri!

Familia integrata AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAretragere din lumea externaSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS TATA fac front comun, desi se manifesta frustrari reciproce %A%A

FIICA 9elatii dictatoriale intelese ca dragoste 'emeri privind 'emeri privind lumea lumeadin dinafara afara

SSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS Familia centrifuga TATAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA%A%A

FIUL Ta$a+ refugiu fie in munca, fie in cercul de prieteni %a/a Bfiu+ inducerea nevoii de evadare din situatie Ta$a B /a/a+ stereotipii de rol: sotie autoritara7 sot dezinteresat Fiul+ relatii maniace cu cercul de prieteni7 relatii timpurii si stranse cu o fata

 Ca ul !" -unde legaturile emotionale sunt foarte puternice, iar contactul afectiv cu lumea exterioara redus, presiunile asupra preadolescentului devin mari din cauza izolarii respectivei familii si obsesiei parintilor de a pastra cu orice prTt armonia din interiorul familiei si intimitatea ei emotionala! Ca ul #$ - unde relatiile de familie fac parte dintr-o retea mai mare, dispersia in afara o afecteaza pe mama, isi vede subminat rolul de sotie si mama autoritara si in loc sa isi asume propria conditie, transfera asupra fiului insatisfactia! B. T-o"ia 0"-#iunii !- "-$-a =firma segregarea rolurilor in familie! 4ott in 11-1, sustine ca rolurile con,ugale sunt strans corelate cu faptul daca unul sau ambii partenerii au legaturi cu reteaua extrafamiliala! 2aca sotii sunt puternic integrati in retea, iar reteaua este densa (adica exista acelasi tip de viziune asupra rolului de sot si sotie, o similaritate a imaginii), rolurile celor sunt discriminative si ierar.izate! 2aca reteaua este densa, dar integrarea sotilor in ea este slaba, atunci rolurile barbatului si femeii sunt segregate! "u cat reteaua este mai densa, cu atat cerintele de rol sunt mai omogene: suportul extrafamilial pentru un anumit tip de comportament este mai mare! 2aca cei care formeaza reteaua nu se cunosc intre ei sau au legaturi slabe, este probabil ca si asteptarile de rol nu sunt uniforme: sotii nu au un spri,in in afara familiei! 8redictiile teoretice ale acestei abordari au fost confirmate pe familiile din mediul rural caracterizat prin retea densa si diferentierea rolurilor barbatilor si femeilor! #n mediul urban se intalneste retea mai le,era si roluri mai putin discriminative! ;a explicatia presiunii de retea exista si alte alternative: atat densitatea retelei cat si rolurile sunt determinate de al &-lea factor si anume, anga,area femeii in extrafamilial! ".iar daca ramanem la o relatie cauzala-densitatea retelei7segregarea sau nesegregarea rolurilor, nu e neaparat in sensul descris de 4ott! 8utem intalni o retea densa in care insa, presiunea se exercita in sensul practicarii complementaritatii si egalitaritatii rolurilor ,ucate! =cest lucru se intampla in cazul familiilor tinere! C. Fa/ilia cu !u?la ca"i-"#n ce masura acest tip de familie gaseste modalitatile de a impaca exigentele campului profesional cu cele ale campului domestic! <ste vorba de familiile in care sotii au slu,be cu calificare inalta si un nivel comparabil al responsabilitatilor si aspiratiilor de ascensiune sociala si profesionala! #n termeni de castiguri si pierderi, sotii anga,ati intr-o asemenea incercare trebuie sa tina seama de: 1) 4eneficiile obtinute intr-o asemenea situatie sunt castigate cu pretul supraincarcarii de rolrenuntarea la unele activitati ce par mai putin importante! ) Fecesitatea de a rezolva unele dileme privitoare la sc.imbarea mentalitatii: care norme trebuie sa fie retinute si care trebuie sa fie inlaturate! Lna dintre normele disputate este atitudinea fata de femeia care lucreaza! &) +entinerea identitatii celor doi pentru ca femeia si barbatul nu pot exercita aceleasi roluri! 4) $upraincarcarea de rol ridica si probleme ce castiguri si ce pierderi sunt in mentinerea intr-o retea de prieteni!

)) 9elevanta rolurilor in cadrul vietii familiale! %iecare partener este anga,at in & sisteme de roluri: rolul profesional al lui: rolul professional al ei: rolul comun-familia! D. A?o"!a"-a /ic"o-cono/ica a "olu"ilo" 8une accent pe aspectele economice si incearca sa descrie asteptarile si comportamentele de rol folosind variabilele economice, adica in termenii maximizarii beneficiului: segregarea rolurilor in functie de investitia de capital in capitalul marital comun! "apitalul personal investit depinde de averea prealabila (salariul si alte venituri) si nivelul de scolarizare! L$m$n&i$r a construit un tablou al comportamentului de rol in familie, in care a introdus: =variabile economice si 4-mai multe variabile sociodemografice! =! 1! raportul veniturilor de oportunitate: salariul sotului7salariul potential al sotiei! ! raportul de dotare in capital uman: numar ani scolarizare sot7numar ani scolarizare sotie! 4! -varsta la casatorie -numarul copiilor -marimea localitatii si cat de scumpa este viata in respective localitate -presiunea familiala si extrafamiliala =utorul considera ca cele variabile economice dau seama de felul in care se distribuie rolurile con,ugale! 8aradigma costuri-beneficii si cea a sc.imbului social au servit ca baza pentru nuantari noi in intelegerea distributiei rolurilor! 4$ll$rhar ataseaza dimensiunii economice pe cea culturala, in intelegerea strategiei de rol! "u cat distanta de venituri dintre soti este mai mare cu atat relatiile sunt mai dense! +arimea sc.imbului de bunuri si servicii dintre soti este in functie de pozitia sociala! "u cat este mai inalta, iar accentul este pus pe autonomie, cu atat sc.imbul este mai limitat! E. T-o"ia -c7i$a$ii $e intemeiaza pe ideea conform careia casnicia este o continua negociere de roluri! 8artenerii isi a,usteaza conduitele si asteptarile dupa felul in care vad sc.imbul de bunuri si activitati ca fiind sau nu ec.itabil! %iecare estimeaza raportul intre ceea ce primeste si ceea ce da7 intre ceea ce primeste si ceea ce da celalalt! <c.itatea: 4I7"I > 4U7"U 4>beneficii: ">costuri: I>sotia: U>sotul "and unul sau ambii parteneri apreciaza ca raportul este inec.itabil adopta strategii de rezolvare a acestuia! 9ezolvarile sunt: comportamentale: psi.ologice: modifica prin tactica ,ustificarii perceptia marimii elementelor din ecuatie! 2eoarece relatia dintre I si U exprima o dependenta reciproca, I poate actiona si asupra beneficiilor si costurilor lui U ca si asupra costurilor si beneficiilor sale! 'eoria ec.itatii rolurilor sustine ca evaluarea vietii de familie ca inec.itabila este primul factor in cultura con,ugala! 2. Co/0l-/-n$a"i$a$- #i conflic$ !- "ol. %i#ca"-a f-/ini#$a. #maginea familiei ca un tot armonic in care se modeleaza personalitatea membrilor prin interactiuni pozitive! Fici aceasta abordare pozitiva, nici cea care pune accentul pe conflict si violenta nu reflecta realitatea! "ele mai multe familii sunt in zona centrala pe axa armonie-conflict!

#n societatea industriala, tatal a continuat sa fie principalul aducator de venituri, iar mama centrata pe treburile casnice! =ceasta teza structural-functionalista de tip 8arsons vede in complementaritatea rolurilor ceva pozitiv functional! $ustinatorii teoriei conflictului spun ca in familia moderna este mai multa egalitaritate, dar totusi complementaritatea este in favoarea barbatilor! +iscarea feminista militeaza pentru: reconsiderarea statutului social, politic, cultural al femeii: reconsiderarea statutului si rolulului femeii in familie: +ulte femei vad astazi in complementaritate o sursa de conflict, aceasta fiind 5paguboasa6 c.iar si pentru barbati!

CURS @ II. Di#$"i?u$ia #a"cinilo" !o/-#$ic,. P"of-#ia #i ia$a ca#nica Fu in toate spatiile, ideologia feminista a unei noi complementaritati se traduce in comportamente efective! #n %ranta, in deceniul al /-lea, s-au realizat numeroase cerecetari privind distributia sarcinilor domestice! =! +ic.elle: exista o corelatie moderata intre activitatea profesionala feminina si participarea mai aproape de egalitate a sotului! %emeile indiferent de profesie, participa in mai mare masura la sarcinile domestice! (. O"6ani.a"-a ?u6-$ului fa/ilial =naliza bugetului de familie a interesat inca din secolul 11! din perspective sociologica intereseaza: a! modul de organizare a bugetului: b! factorii relevanti pentru aceasta organizare: c! ce aspecte depind de acesti factori: Fac$o"i "-l- an$i a) statutul socio-profesional al familiei b) faptul daca sotia lucreaza c) daca exista sau nu copii in familie d) tipul de intreprindere in care lucreaza (loc de munca stabil, cum se plateste salariul) e) atitudinea fata de familie atitudine dezinteresata: familia se conduce dupa reguli moderne sau traditionale: f) factori ai specificului cultural D- ac-#$i fac$o"i !-0in!a) cine gestioneaza bugetul: b) cum este alocat bugetul pe persoane sau timp:

c)

raportul dintre c.eltuielile zilnice si cele mari (locuinta, masina) #n structurile veniturile intra si bunurile tezaurizate (biblioteca, bi,uterii, tablouri A 5zestre6 ce poate constitui si o sursa de bani in situatii de criza)! 2. Pu$-"-a #i lua"-a !-ci.iilo" in fa/ili(rupul domestic urmareste bunastarea in toate punctele de vedere! 'rebuia sa ia permanent decizii in legatura cu variantele optime! #n familiile cu mai multi membrii se pune problema unor decizii care privesc intregul grup: c.iar comportamentele ce par strict individuale ii afecteaza pe toti ceilalti si grupul ca entitate! 2eciziile pot lua forme: democratice-colective autoritar-dictatoriale de regula, asociate cu puterea tatalui (in situatia in care este singurul membru al familiei care lucreaza, detine mi,loacele economice pt a-i constrange pe ceilalti)! =ceasta forma este costisitoare si nu a functionat nici in cele mai grave forme de patriar.at, intrucat femeia detine abilitatea de a restrange puterea de decizie a barbatului! #n luarea deciziilor colective intervin dificultati in armonizarea preferintelor A daca aceste preferinte sunt apropiate, deciziile sunt usor de luat! 8referintele fiind diferite si strategiile de satisfacere sunt diferite! Lrmarind strategiile individuale optime nu se optine bunastarea pt toti! #n familie, se practica negocierea preferintelor si gasirea modalitatilor de satisfacere la maxim! $e adopta strategii spontane pe baza unui contract implicit! 8artenerii se inteleg tacit asupra unor reguli de a pastra si maximize beneficiile si a micsora conflictele dintre preferinte! =pare un lider in ceea ce priveste comportamentul scolar al copiilor (mama, de regula)! =utoritatea prin delegare variaza in functie de sarcinile de rezolvat, de etapele in care se afla familia, de competenta membrilor familiei! "laude, $ingl? A %ranta A ) 00 familii: -% sotul intervine la egalitate cu sotia in marile decizii: /% toate deciziile sunt luate impreuna: 10% predominarea femeii 10% predominarea barbatului )% decizii si activitati impreuna "oncluzia: in /0% din cazuri A cooperare decizionala si numai in 0% din cazuri A individualism decisional! 8. Plannin6 fa/ilial <ste un domeniu important al deciziilor cuplului si priveste daca vor exista copii, cati, cand primul (interval protogenetic) si cand urmatorul (interval intergenetic)! 2ecizia este in legatura cu raportul pe care cuplul il percepe intre costurile si beneficiile nasterii si cresterii copilului! 8erceptiile oamenilor au un inalt grad de realism: costurile educatiei, situatia de pe piata muncii, situatia diverselor institutii sociale! "u cat o tara este mai dezvoltata economic, cu atat natalitatea este mai scazuta! #n fiecare tara se inregistreaza o corelatie puternic negative intre nivelul de scolaritate al parintilor si numarul copiilor! $ocietatea moderna a facut ca beneficiile familiei cu multi copii sa fie mai mici decat in trecut a4 Sca!-"-a ?-n-ficiilo"

&0

1) 2iferitele institutii si legi au substituit avanta,ele existentei mai multor urmasi ( de exemplu, azilele de batrani)! ) * femeie gratie salariului si subventiilor de la stat poate creste singura un copil! &) %acilitatea divortului sporeste riscul ruperii casatoriei ceea ce determina cuplul sa se retina de la a avea mai multi copii! 4) #nterdictia legala a muncii pt copii si obligatia la un anumit numar de ani de scolarizare face ca beneficiile legate de munca copiilor sa fie mai mici! )) 8e piata fortei de munca nu exista diferenta legala intre barbati si femei, de ce parintii sasi propuna sa aiba un baiat! ?4 C"-#$-"-a co#$u"ilo" 1) "osturile de timp pt nasterea si cresterea unui copil! ) 9estrictionari ale veniturilor familiei! $e pune problema intervalului dintre primul si urmatorul copil (bunurile ac.izitionate pt primul sunt folosite si pt al doilea copil)!

III. Sa$i#fac$i- in ia$a /a"i$ala <valuarea gradelor de satisfactie se face prin: a) indicatorii obiectivi: se refera la actele de violenta, tentative de divort (vorbesc despre insatisfactie) b) indicatori subiectivi: fericirea este pur subiectiva (avem acces doar prin declaratia indivizilor)! <xista diferente intre barbate si femei in planul confortului psi.ic si satisfactie in viata de familie! 2iferente pronuntate apar, de asemenea intre femeile cu serviciu si casnice: femeile casatorite si cele necasatorite cu slu,ba sunt fizic si psi.ic mai sanatoase decat cele casnice! femeile de varsta mi,locie casatorite si casnice sunt mai depressive decat barbatii! casnicele se confrunta cu un prestigiu mai mic c.iar in propria familie! $atisfactia maritala difera de la o etapa la alta a ciclului vietii familiale: aparitia copiilor, adolescenta pun mari probleme familiei astfel incat 5marea iubire se poate topi6! Sin!"o/ul inca0aci$a$ii !- con i-$ui"+otivele motivele tensiunilor grave si apoi ruperea de fapt si de drep a familiei, sunt legate intre ele formand sindromul incapacitatii de convietuire! #n viziunea femeii, in centrul acestuia sta lipsa sentimentului de dragoste (acest lucru conteaza foarte mult la familiile tinere A apare ca effect al altor cauze decat ca o cauza independenta)! #n viziunea barbatului, in centrul acestuia sta consumul excesiv de alcool (c.eltuiala banilor, inegalitate in sarcinile in familie, violenta)! Fu exista asimitri intre absenta factorilor care genereaza insatisfactia si fericirea! "onstelatia reusitei in viata familiala - sinceritatea si respectul reciproc sunt conditii ale reusitei in familie, dar fata de alti factori sunt si un efect!

&1

&