Discriminarea persoanelor de etnie rroma!

Studenta: Raducanu Ioana Alina Prof.Coord: Ratulea Asistenta Sociala, An 2, Gr a 2 a.

Am ales aceasta tema deoarece, observ faptul ca rromii sunt o etnie foarte discriminat si dupa cum se spune ca !in orice padure e"ista si uscaciuni#, sunt de acord cu faptul ca e"ista si persoane de etnie rroma care fura, sunt nepoliticosi si fara scoala.Dar, pe lan$a aceste persoane,e"ista rromi care isi educa copii, ii trimit la scoala si care isi doresc ca acestia sa aiba o profesie cinstita. Despre acesti oameni eu m%am decis sa vorbesc in proiectul meu, si despre faptul ca nu ar mai trebui sa se $enerali&e&e si sa fie pusi toti laolalta. RRomii sunt acel $rup de oameni care se pare ca este ori$inar din India, mi$ratia lor spre vest incepand in timpul celei de%a 2 a 'umatati a primului mileniu, stabilindu%se in (uropa in sec )*%)+ lea. Discriminarea in randul rromilor face ca acestia sa nu se poata inte$ra in societate, atat la nivel european cat si national. ,a'oritatea rromilor nu apelea&a la autoritatiile competente, discriminarea de care au suferit sau inca mai sufera, din cau&a faptului ca s% au resemnat in fa-a unor discrimin ri devenite ./R,A0( pentru ei. Iar, necunoa1terea procedurilor 1i a institu-iilor unde pot depune plan$ere 2i face pe ace1tia s se resemne&e cu faptul c sunt discrimina-i. 3nele dintre problemele cu care se confrunt rromii sunt: %s r cia4 nivel sc &ut de educa-ie4 condi-ii proaste de via- 4 s n tate precar . S5.56A6(A: S r cia acestor oameni face ca ace1tia s aib 2n primul rand lipsuri economice, s fie absent copil ria prelun$it si prote'at . Pentru c ma'oritatea tinerilor nu se duc la 1coal , ace1tia i1i 2ncep via-a se"ual foarte devreme astfel 2ncat scade rata maria'ului formal. 3n alt factor ar fi acela al nivelului sc &ut de educa-ie, pentru c e"ist o s r cie crunt 2n randul rromilor, ma'oritatea nu%1i mai duc copii la 1coal , ace1tia preferand sa%i duc la munc sau, in cel mai r u ca& la cer1it. Pentru ca 1i copii rromi s se duca intr%o mai mare m sur la scoal , ace1tia ar trebui du1i 1i convin1i de parin-ii lor c este foarte bine s faci o 1coal .Dar, dup cum spuneam mai sus, e"ist 1i copii care pe l n$ faptul c muncesc acas alaturi de parin-ii lor pentru un ban, se duc la 1coal 1i se str duiesc s 2nve-e. Sistemul scolar refu&a sa recunoasca rromii ca o minoritate culturala cu interese si nevoi diferite de cele ale restului populatiei. Aceasta, asociata cu motive economice adus la situatia educationala cu care se confrunta rromii asta&i. 3n alt factor este discriminarea la locul de munca, un rrom, c7iar educat, are putine sanse de a primii posturi de conducere. (ducatia pur si simplu nu este va&uta ca o modalitate de a reusii in viata pentru rromi. 3n al treilea factor este acela al condi-iilor proaste de via- ,conditii cu care ma'oritatea romilor se confrunt , cu un stil de via- precar, 2n care nu e"ist macar condi-iile minime de a tr i 1i de a se descurca. Iar, un ultim problem ar fi aceea a s n t -ii, ace1tia neavand condi-iile minime de trai, au o s n tate precar , i$iena lor 2n mare parte lipse1te. 8ntr%un studiu reali&at, s%a descopperit faptul c rromii care tr iesc 2n medii precare, mor cu pana la )9 ani 2naintea celor care au o via- decent . Datorit stilului lor de via- 1i discrimin rii, rromii nu au avut pentru mult timp acces la sistemul 'uridiciar 1i nu au putut s %1i apere drepturile sau c7iar s %1i e"prime punctul de vedere.

Poate rata de an$a'are este c7eia problemei % daca parintii rromi au venituri asi$urate, atunci sunt mai multe sanse ca ei sa%si trimita copiii la scoala. Insa ceea ce stiu este ca $enerali&arile nu a'uta % ele sunt fundatia pre'udecatilor, care repre&inta bariera ce ii desparte pe rromi de accesul la slu'be, educatie si servicii publice. Generali&arile sunt un obstacol pe drumul de $asire a unei solutii. Din punct de vedere intelectual este dificil sa sustii $enerali&arile despre etnia rroma, acestea sunt usor de contra&is, lucru de altfel obositor. ( ca si cum ai forma o linie defensiva intr%o batalie cu prea putine trupe. /amenii, in special romanii, au tot felul de pre'udecati despre aceasta etnie, cum ar fi: ca fura4 sunt nespalati4 needucati si pot insela foarte usor. ("ista in Romania un mod de a a$andii in sensul ca#daca rromii sunt pro$ramati $enetic sa fure si sa insele, atunci nicio cantitate de investitii si discriminare po&itiva nu e suficienta pentru a sc7imba lucrurile. Daca rromilor li se inter&ice accesul la educatie, la serviciile publice si la munca, atunci cel mai probabil ei vor ale$e sa traiasca in afara le$ii, ceea ce nu este corect. Comunitatea rroma are cei mai mici indicatori c7eie din intrea$a populatie europeana, cu cele mai mici venituri, cel mai mare nivel al soma'ului si cel mai prost acces la sistemul de sanatate si la serviciile publice. 3nele dintre solutii cele mai simple ar fi acealea, de a nu mai $enerali&a si de a se forma stereotipuri total $resite despre aceasta etnie. Acestia ar trebui sa fie mai inte$rati in acesta societate. Dupa parerea mea, daca persoanelor adulte de etnie rroma li s%ar da locuri de munca, acestea nu ar mai tine copii acasa, a'utandu%i la muncile $ospodaresti, ci i%ar duce la scoala.Acolo unde ar putea avea posibilitatea la educatie si la inte$rare in societate. / alta solutie ar fi ca absolut toti rromii care vor sa munceasca sa li se dea oca&ia de a o face, si in timp sa poata avea si ei conditiile minime de trai inclu&and si serviciile absolut necesare pentru o i$ieni&are corecta si repetata:electricitate, apa si incal&ire. Ar trebui puse bannere, pliante, sa fie facute reclame despre rromi, pentru a lupta impotriva discriminarii rromilor in scopul sensibili&arii si constienti&arii oamenilor si eliminarea pre'udecatilor despre acestia. Sa e"iste intruniri la scoala, in care sa se puna filmulete si c7iar sa fie adusi copii de etnie rroma pentru a le arata elevilor romani cum sta situatia si a le povestii c7iar copii de etnie rroma despre ei si despre familiile acestora. Ca si Asistent Social as incerca sa stope& discriminarea si in special $enerali&area, si as incerca sa%i convin$ atat pe copii rromi cat si pe parintii acestora ca este bine sa urme&e o scoala, pentru ca au posibilitatea de a se inte$ra mult mai bine in societate si a%si $asi un loc de munca decent.

:I:0I/GRA;I(

%<<<.europuls.ro %<<<.cafeneaua.ro %<<<.7otne<s.ro