INDICATORII SERIILOR

TERITORIALE
Criterii de alegere a indicatorilor pentru analizele spațiale

 Asigurarea comparabilității
 selectarea indicatorilor sintetici, reprezentativi
 folosirea mai multor variabile, deoarece indicatorii individuali
pot da rezultate contradictorii/opuse (de ex. economia
subterana, vezi slide-ul următor).
 indicatori derivați: mărimi relative de coordonare; valori medii pt
fenomene calitative.
 Limită: datele disponibile (statisticile oficiale); posibilitatea
culegerii unor date suplimentare (anchetă/ sondaj propriu)
 Selecţia indicatorilor după scopul analizei
Ex. 1. pt. potenţialul economic -> factori de producție: populație
ocupată, resurse naturale (minereuri, suprafață arabilă), investiții etc.;
Ex. 2. pt. nivel de trai: venituri/loc., consum/loc, bunuri de folosință
îndelungată, infrastructura transport, calitatea mediului, costul vieții etc.
Ex.3. Indicatori ai
economiei subterane
(SE) in UE, valorii
medii si ranguri
pentru perioada
1995-2012.

Răsturnarea ierarhiei la
schimbarea indicatorului:
Romania este pe ultimul
loc în UE la mărimea
economiei subterane pe
locuitor, dar pe locul 2 la
% economiei subterane în
PIB.
Tipuri de indicatori spațiali

1. Absoluţi (în unități de măsură absolute)

 nivelurile individuale = datele primare, pt fiecare
unitate teritorială
 nivelul totalizat al variabilei (pt ansamblul colectivității)
 decalajul/avansul absolut
2. Relativi (în %)
 indicii teritoriali
 ratele de decalaj/devansare
 mărimi relative de structură
3. Medii: media, mediana, modul (pt ansamblul colectivității)
 1. Indicatori absoluți
 Valorile individuale yi (i=1,…,n reprezintă unitățile teritoriale);
datele primare, în UM concrete (ex. populație, PIB, șomeri etc.)

 Valoarea totalizată ∑ yi (dacă are sens)

 Decalajul (-)/avansul (+) absolut = diferență între valorile

individuale în 2 unități teritoriale diferite, i și j (ordinea
termenilor nu contează).

 y
i/ j  yi  y j  sau  y
j/i  y j  yi
 Salariul Decalaj față Avans față de Decalaj/ avans Decalaj/avans
  mediu de Xmax Xmin față de Xmediu față de Xmedian
Ex. variația (euro) (Luxemb.) (Romania) (UE) (UE)
UE 1692 1437
rezultatelor în Austria 2381 -1187 2013 689 944
Belgia 2190 -1378 1822 498 753
funcție de Bulgaria 463 -3105 95 -1229 -974
schimbarea Croatia 674 -2894 306 -1018 -763
Cipru 1609 -1959 1241 -83 172
bazei de Cehia 922 -2646 554 -770 -515
raportare: min, Danemarca 2861 -707 2493 1169 1424
Estonia 1065 -2503 697 -627 -372
max, medie, Finlanda 2338 -1230 1970 646 901
Franța 2184 -1384 1816 492 747
mediana Germania 2175 -1393 1807 483 738
Grecia 782 -2786 414 -910 -655
Ungaria 547 -3021 179 -1145 -890
Irlanda 2474 -1094 2106 782 1037
Italia 1627 -1941 1259 -65 190
Letonia 812 -2756 444 -880 -625
Lituania 772 -2796 404 -920 -665
Luxemburg 3568 0 3200 1876 2131
Malta 1437 -2131 1069 -255 0
Olanda 2279 -1289 1911 587 842
Polonia 669 -2899 301 -1023 -768
Portugalia 982 -2586 614 -710 -455
Romania 368 -3200 0 -1324 -1069
Slovacia 710 -2858 342 -982 -727
Slovenia 1270 -2298 902 -422 -167
Spania 1441 -2127 1073 -251 4
Suedia 2196 -1372 1828 504 759
2. Indicatori relativi
2.1. Indici teritoriali (IT)
 sunt marimi relative de coordonare, calculate ca raport
între termenii unei serii teritoriale
 masoara variatia fenomenelor social- economice în
colectivitați coexistente în timp, dar situate in spaţii
geografice diferite
 Probleme metodologice:

I. Alegerea bazei de comparare

II. Alegerea formulei de calcul
și a sistemului de ponderare
 I. Alegerea bazei de comparare
 Criterii:
 Indicii de dinamică  criteriul cronologic
 Indicii teritoriali  nu există criterii obiective

 Comparabilitatea în spaţiu este limitată de structura economico-

sociala diferită a regiunilor (datorată condiţiilor naturale, sociale,
dezvoltării inegale în timp)
Ex.Regiunile agrare depind de factorii climaterici  variaţiile anuale
ale PIB regional nu exprimă decât parţial eficienţa activității
economice.
II. Alegerea formulei de calcul
şi a sistemului de ponderare
 Pentru observații individuale
 Indici teritoriali simpli (reversibilitate)

yi yj
i y
i/ j  sau
i y
j/i 
yj yi

 Pentru mai multe observații

 Indici teritoriali de grup - exprimă variaţia medie relativă a
fenomenului studiat la nivelul unei grupe de unităţi statistice
- sunt necesare ponderi și reversibilitatea în spaţiu nu este
Formule de calcul pentru
indicii teritoriali de grup

a. Indice agregat pentru un factor cantitativ (extensiv) însumabil f

Ex. Populaţia, recolta de porumb, nr. locomotive etc.

sau

I f

 f i
I f

 f j
i/ j
f j
j/i
f i
b. Indice agregat pentru un factor cantitativ neînsumabil f
Ex. producţie fizică eterogenă: confecții, mobilă, mașini electrice
Soluția: folosirea altui element x ca pondere
f-cantitate, x-preţ (pondere)

A.
I f

 fx
sau
i
I f

 f x
j
i/ j
f x j
j/i
fxi

B.
I f

 f x  f x
i
sau
i i j
I  ...
f
i/ j
f x f x j i j j
j/i
Metoda coeficienţilor standard

Pt. a evita inconveniențele alegerii ponderilor, se utilizează ponderile

corespunzătoare unei colectivităţi standard
 pe baza valorilor medii pe ansamblul colectivităţii, pe o anumită
perioadă

- Metodă folosită în demografie

c. Factor calitativ (intensiv) x - fiind neînsumabil, este necesară
folosirea altui element f ca pondere.


Ex. productivitate, cost, salariu
x i f
I x

Tipuri de indici:
i/ j
x j f

 Agregat
 Raport a două medii
 x f x f i i j j Xi
x
Ii / j   
f f
 Fischer
i j Xj

j – baza de comparație
I x

x i f i  xi f j

i/ j
x j fi  x j f j
2.2. Rata de decalaj/devansare (decalaj/avans
relativ)

yi  y j
 %y
i/ j   100
yj
sau

y j  yi
 %y
j/i   100
yi
2. 3. Mărimi relative calculate ca rapoarte faţă de
medie

Decalaj/avans absolut  yi / y  y i  y

yi  y
Decalaj/avans relativ  %
yi / y
  100
y
yi
Indice teritorial
i yi / y 
y
2. 4. Mărimi relative de structură
- pentru termeni yi direct însumabili
- caracterizarea gradului de uniformitate al repartiţiei in spaţiu

yi
gi  n

y
i 1
i
3. Indicatori medii
 Nivelul mediu  variante:
o medie aritmetică simplă (pentru serii din mărimi
absolute)
o medie aritmetică ponderată (mă̆rimi relative de
structură sau de intensitate)
o medie geometrică simplă (marimi relative de
dinamica)

 Mediana

 Modul
 Comparaţii în timp și spațiu
Analiza statică trebuie completată cu cea dinamică.
1.Serii de date înregistrate în perioade diferite pentru aceleaşi unități
teritoriale.
Ex. Investiții străine directe pe regiuni 2001, ..., 2012 (12 serii)
35000000

30000000

25000000
BUCHAREST-ILFOV
CENTER
20000000 NORTH-WEST
WEST
SOUTH-WEST OLTENIA
15000000
SOUTH-MUNTENIA
SOUTH-EAST
NORTH-EAST
10000000

5000000

0
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
2.Câte o serie cronologică pentru fiecare regiune
Ex. Investiții străine directe pentru fiecare regiune în 2001, ..., 2011
(8 serii)
20000000

18000000

16000000

14000000

12000000 NORTH-EAST
SOUTH-EAST
SOUTH-MUNTENIA
10000000
SOUTH-WEST OLTENIA
WEST
8000000 NORTH-WEST
CENTER
BUCHAREST-ILFOV
6000000

4000000

2000000

0
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
 3.Indicii (coeficienţii) de devansare

 Se calculează ca raport între indicii de dinamică ai variabilei y în

unitățile teritoriale i și j.

y1i
I i
y

I y
y0 i
I y
i/ j  i
y
I j y1 j
I 
y
j
y0 j
 Arată de câte ori creşte mai repede fenomenul analizat într-o
unitate teritorială i faţă de alta j
 4. Recuperarea decalajului
 Fie regiunile i şi j a.î. y0i < y0j şi Ii > Ij. Indicii medii anuali de
creştere I sunt cunoscuți (media perioadei anterioare/ estimări
/scenarii)

 Egalizarea nivelurilor în t ani:

y1i = y0i(Ii)t
 y0i(Ii)t = y0j(Ij)t
y1j = y0j(Ij)t t
 I i  y0 j
   
I  y
 j 0i
4.1.Timpul t necesar y0 j
pentru recuperarea log
y0 i
decalajului regiunii i t
față de regiunea j Ii
log
Ij
4.2.Dinamica necesară pt lichidarea decalajului → indicele mediu de
dinamică Ii necesar pt ca regiunea subdezvoltată i să ajungă din
urmă regiunea j într-o perioadă dată t:

y0 j
Ii  I j t
y0 i
Variantă- recuperarea decalajului regiunii i față de nivelul mediu pe
economie
y0
1.Timpul t log
y0 i
t
Ii
log
I
2. Indicele mediu anual Ii

y0
Ii  I t
y0 i