DIMENSIUNILE PIEȚEI

Indiferent de domeniul de activitate, piaţa reprezintă pentru orice

întreprindere elementul de referinţă pentru activităţile pe care le desfăşoară.
Cunoaşterea pieţei întreprinderii este un obiectiv important care se
realizează priun studierea structurii, capacităţii şi ariei pieţei. În acest scop
se calculează indicatori specifici fiecărei dimensiuni:

Dimensiunile pieţei

Capacitate Arie Structură

Volumul pieţei Gravitaţia comercială Consumatorii

Potenţialul pieţei Aria comercială a unei Nonconsumatorii
Gradul de saturare a localităţi relativi
pieţei
Cota de piaţă Hărţile comerciale ale Nonconsumatorii
Cota relativă de piaţă unei zone absoluţi

Capacitatea pieţei

Cota de piaţă a unei întreprinderi sau a unui produs se determină ca

raport între vânzările întreprinderii sau ale produsului şi vânzările totale
înregistrate pe piaţa respectivă, într-o anumită perioadă.
Cota relativă de piaţă a unei întreprinderi se calculează ca raport
între cota de piaţă a întreprinderii respective şi cota de piaţă a celui mai
puternic concurent al său (liderul pieţei). Cota relativă de piaţă a liderului se
calculează ca raport între cota de piaţă a acestuia şi cota de piaţă a
întreprinderii situate pe locul al doilea.
Pentru exemplificare, prezentăm situaţia pieţei româneşti a
autoturismelor, în anul 2004, pe mărci de autoturisme. Calculaţi cota de
piaţă pentru fiecare marcă.
 Vânzările de autoturisme pe piaţa românească, în anul 2004

Nr. Cota de piaţă

Marca Vânzări (nr.buc.)
crt. (%)
1. DACIA 71167
2. DAEWOO 25049
3. RENAULT 11088
4. PEUGEOT 7193
5. VW 6867
6. SKODA 6730
7. FORD 3986
8. FIAT 3487
9. MERCEDES 2929
10. OPEL 2810
11. IVECO 2346
12. TOYOTA 2093
13. HYUNDAI 1771
14. CHEVROLET 1703
15. CITROEN 1525
16. NISSAN 1336
17. SEAT 1316
18. VOLVO 976
19. AUDI 825
20. Restul 5993
21. TOTAL 161190 100

Sursa: Buletin Statistic Auto – APIA, www.apia.ro

Aria pieţei

Activitatea de piaţă cunoaşte un grad ridicat de concentrare

teritorială în anumite zone şi centre comerciale. Pentru cunoaşterea ariei
pieţei, se studiază gradul de concentrare a acesteia, fenomenele de gravitaţie
comercială şi capacitatea de atracţie a cumpărătorilor.

I. Gradul de concentrare a pieţei

În anul 2002, România a exportat 50.403 tone de vin, destinaţiile
exporturilor fiind prezentate în tabelul 2.
 Exporturile de vin ale României în anul 2002
Ţara Exporturi (tone)
Marea Britanie 21.811
Germania 15.236
Japonia 3.518
Israel 2.327
Republica Moldova 1.123
Statele Unite ale Americii 882
Franţa 700
Republica Cehă 585
Altele 4.271
Total 50.453

Se poate observa o anumită concentrare a exporturilor în două ţări:

Marea Britanie şi Germania, care acoperă împreună 74% din piaţă. Gradul
de concentrare a pieţei poate fi sugerat cu ajutorul coeficientului de
concentrare Gini corectat (c), calculat după relaţia:
n
n  p −12
i

c= i=1
,
n −1

în care:

pi = ponderea exporturilor în ţara i în total exporturi;

n = numărul de unităţi observabile (în cazul acesta, numărul de ţări).

Calculul ponderilor exporturilor

Tabel 16
Ţara Exporturi pi p i2
(tone)
Marea Britanie 21.811 0,432303 0,186886
Germania 15.236 0,301984 0,091194
Japonia 3.518 0,069728 0,004862
Israel 2.327 0,046122 0,002127
Republica Moldova 1.123 0,022258 0,000495
SUA 882 0,017482 0,000306
Franţa 700 0,013874 0,000192
Republica Cehă 585 0,011595 0,000134
Altele 4.271 0,084653 0,007166
Total 50.453 0,293364

n
n  p −12
i
9  0,293364 −1 1,640276
c= i=1
= = = 0,2050345 = 0,45807
n −1 8 8
Coeficientul Gini are o arie largă de aplicabilitate. El se poate
calcula pentru determinarea gradului de concentrare a pieţei unei
întreprinderi, ştiind că aceasta deţine mai multe reprezentanţe în teritoriu.

II. Gravitaţia comercială

Legea gravitaţiei comerciale, elaborată de Reilly, stabileşte că două
localităţi A şi B atrag cumpărătorii dintr-o localitate intermediară T, mai
mică, în raport direct proporţional cu numărul locuitorilor acestor localităţi
şi în raport invers proporţional cu pătratul distanţei dintre localitatea T şi
localităţile A şi B, respectiv:

C a = cererea atrasă de localitatea A

Cb = cererea atrasă de localitatea B
Pa = populaţia localităţii A
Pb = populaţia localităţii B
Da = distanţa dintre localităţile T şi A
Db = distanţa dintre localităţile T şi B

Legea lui Reilly are o largă aplicabilitate practică, cu ajutorul ei

stabilindu-se:
- cumpărăturile atrase într-o localitate mai mare din localităţile mai
mici, aflate în apropiere;
- punctul, pe traseul dintre două localităţi (A şi B), în care
cumpărăturile atrase sunt egale (Ca=Cb), cumpărătorilor din acel
punct (localitate) fiindu-le indiferent dacă se deplasează în
localitatea A sau B pentru a-şi face cumpărăturile;
- aria de atracţie comercială a unei localităţi, hărţi comerciale etc.

Exerciţii:
1. Să se calculeze vânzările atrase de două localităţi A şi B dintr-o
localitate intermediară T, aflată la o distanţă de 35 de km de localitatea A
(1,5 milioane locuitori) şi de 10 km faţă de localitatea B (200.000 locuitori).
Să se stabilească, pe traseul dintre A şi B, ariile de atracţie comercială ale
celor două localităţi, respectiv punctul în care (Ca=Cb).