UNIVERSITATEA ,,ȘTEFAN CEL MARE” SUCEAVA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

SPECIALIZAREA: CONTABILITATE, AUDIT FINANCIAR ȘI EXPERTIZĂ CONTABILĂ

Previziunea financiară și procesul de elaborare

mașter. Elaborarea bugetelor periodice

Coordonator: Realizatori:
Lect. univ. dr. Camelia MIHALCIUC Petronela Rătundu
Georgeta-Maria Vacarciuc

Suceava, 2015
 INTRODUCERE

Bugetul, este „un document prin care sunt prevăzute şi

aprobate în fiecare an veniturile şi cheltuielile sau, după
caz, numai cheltuielile, în funcţie de sistemul de finanţare a
instituţiilor publice. Cu alte cuvinte, orice buget prin care se
derulează fonduri publice se prezintă ca un plan financiar,
prin intermediul căruia sunt prevăzute veniturile şi
cheltuielile pe o perioadă determinată de timp (an,
trimestru, lună), în scopul îndeplinirii unor obiective şi
sarcini precis stabilite la nivelul entităţilor la care se referă
acel buget (stat, unităţi administrativ-teritoriale, instituţii
publice etc)

.
 I. GESTIUNEA BUGETARĂ ŞI CONTROLUL
BUGETAR

Gestiunea bugetară prin care

entitatea economică îşi defineşte
obiectivele şi mijloacele de realizare,
vizează modelarea gestiunii unei
întreprinderi pe un areal temporal macro,
mezo şi micro care să permită coerenţa,
descentralizarea şi controlul diferitelor
subsisteme ale sale.
La nivel macro şi mezo se realizează
prin elaborarea planului de afaceri iar la
nivel micro prin construirea reţelei de
bugete.
 Controlul bugetar reprezintă activitatea de
monitorizare a gestiunii prin compararea
permanentă a rezultatelor de gestiune cu
prevederile bugetare în scopul detectării
disfuncţionalităţilor, analizei abaterilor
favorabile şi nefavorabile şi transmiterii
informaţiilor managementului în vederea
adoptării deciziilor.
 1.1 Principiile modelării rețelei de bugete

La elaborarea sistemului de bugete se au în vedere o serie de

principii, cum ar fi:
1.Principiile referitoare la obiectivele pe termen lung
2.Principiile referitoare la obiectivele şi strategiile pe termen scurt
3.Principiile referitoare la interacţiunea buget - politici de personal
4.Principiile referitoare la activitatea propriu-zisă de elaborare a
bugetelor
5. Principiile referitoare la controlul bugetar
Bugetul este un coordonare şi comunicare;
instrument esenţial
al controlului de gestiune previzională;
gestiune şi are rolul
de: delegare şi motivare
 1.2 Sistemul de bugete și

politicile de întreprindere

Un sistem de bugete este un mod de gestiune

previzională, pe termen scurt, care cuprinde
planuri şi procese de control bugetar. Un bun
sistem de bugete are ca obiectiv obţinerea de
informaţii relevante în scopul cunoaşterii,
planificării şi înţelegerii evenimentelor importante
care se petrec şi afectează întreprinderea.
 În general sistemul plan/buget
cuprinde trei etape, mai mult sau mai
puţin detaliate, care dispun de
instrumente proprii:
 planificarea strategică se foloseşte de
instrumente cu caracter transparent,
care au o cuantificare globală
efectuată pe baza unei mari mase de
informaţii şi de studii axate pe
punctele critice;
 planificarea operaţională cuprinde
planuri de acţiune, obiective de
activitate, evaluări destul de corecte,
complete şi coerente;
 bugetul expune acţiunile şi activităţile
unui an într-o evaluare detaliată.
 1. 3 Bugetul Master

Bugetul maşter reprezintă procesul de

previzionare cifrată a performanţei şi poziţiei
financiare a întreprinderii prin modelarea reţelei
de bugete periodice, departamentale şi/sau
funcţionale consolidate în Raportările financiare
previzionale.
Bugetul periodic denumit şi buget
operaţional sau specializat reprezintă
previzionarea rezultatelor activităţii de exploatare
a unui segment sau a unei funcţii din cadrul
întreprinderii pentru o anumită perioadă de timp.
 Construcţia bugetului maşter ţine de domeniul
previziunii financiare şi are drept scop final:
 estimarea necesarului de fonduri pe o perioadă
determinată, în funcţie de obiectivele strategice
stabilite;
 stabilirea modului în care diversele alternative
de finanţare se vor reflecta în fluxurile de
numerar ale organizaţiei.
 II. STUDIU DE CAZ: BUGETELE PERIODICE NECESARE
ELABORARII UNUI BUGET MASTER SI A BUGETULUI DE
TREZORERIE PENTRU O ENTITATE

Societatea BETA este o companie cu capital privat,

producătoare de PC-uri şi are sediul în Bucureşti.
Produce şi distribuie trei modele de calculatoare (Y, Z şi
W) în toată ţara. Proiecţia reţelei de bugete pentru 2014
a fost rezolvată în formă manuală, fără interfaţă
electronică. Toate bugetele sunt legate între ele, de
exemplu, bugetul de producţie depinde de bugetul
vânzărilor, bugetul aprovizionărilor de cel al producţiei
etc.
 Tabelul. 2.1 Bugetul vanzarilor

Societatea BETA
Bugetul vânzărilor
Anul 2014

Calculatoare preț
Model Total Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV
vânzare (u.m)

Y 2.600 80 23 19 24 14
Z 1.900 50 12 10 15 13
W 3.000 75 20 16 22 17
TOTAL 205 55 45 61 44
Previzionarea veniturilor
Model Total Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV
Y 208.000 59.800 49.400 62.400 36.400
Z 95.000 22.800 19.000 28.500 24.700
W 225.000 60.000 48.000 66.000 51.000
TOTAL 528.000 142.600 116.400 156.900 112.100
Previzionarea vânzărilor , u/m pe trimestrul I
Model Total trim. I Ianuarie Februarie Matrie
Y 23/59.800 7/18.200 10/26.000 6/15.600
Z 12/22.800 2/3.800 7/13.300 3/5.700
W 20/60.000 10/30.000 6/18.000 4/12.000
TOTAL 55/142.000 19/52.000 23/57.000 13/33.300
 Bugetul activităţii comerciale prezintă detaliat cheltuielile previzionate funcţiei de vânzare ale
societăţii. Interdependent de previzionarea vânzărilor se estimează costurile comerciale, elaborându-
se bugetul activităţii comerciale. Una dintre problemele importante în previzionarea cheltuielilor
activităţii comerciale este separarea cheltuielilor în funcţie de comportamentul lor faţă de volumul de
activitate.
Tabelul 2.2 Bugetul activităţii comerciale

Societatea BETA
Bugetul activităţii comerciale
Anul 2014
Previzionarea pe zone (componentă regională necesară controlului)
Salarii şi elemente asociate Sud Est Vest Total
şi/sau comisioane
Y 1.450 1.990 1.530 4.970
Z 1.550 1.520 1.460 4.530
W 1.830 1.910 1.820 5.560
Total 4.830 5.420 4.810 15.060
Materiale consumabile, amorti-
zare şi alte cheltuieli
Y 830 790 810 2.430
Z 960 890 970 2.820
W 810 840 770 2.420
Total 2.600 2.520 2.550 7.670
Total buget 7.430 7.940 7.360 22.730
Previzionarea costurilor pe trimestre
Total Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV
Manoperă 15.060 3.862 3.590 3.850 3.758
Materiale consumabile 2.273 583 542 581 567
Amortizare 4.664 1.166 1.166 1.166 1.166
Alte cheltuieli 733 219 122 213 179
Total cheltuieli
materiale 7.670 1.968 1.830 1.960 1.912
Total 22.730 5.830 5.420 5.810 5.670
 Bugetul de producţie reprezintă un plan detaliat care identifică produsele sau
serviciile ce trebuie fabricate/prestate pentru a asigura realizarea programului vânzărilor
şi nevoile de stocuri. Nivelul producţiei se deduce din programul vânzărilor şi din
raportul stocurilor de produse finite

Tabelul 2.3 Bugetul de producție

Societatea BETA
Bugetul de producție
Anul 2014

Programarea producției
Model Total Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV
Y 80 23 19 24 14
Z 50 12 10 15 13
W 75 20 16 22 17
Total 205 55 45 61 44
Programarea producției pe trimestrul I
Model Total trim I Ianuarie Februarie Martie
Y 23 7 10 6
Z 12 2 7 3
W 20 10 6 4
Total 55 19 23 13
 Bugetul aprovizionărilor prezintă detaliat previziunile privind
atât consumurile de materiale cât şi necesarul de achiziţionat.
Obiectivul bugetului aprovizionărilor constă în gestionarea
eficientă a cumpărărilor, astfel încât să se evite perturbări în derularea
programului de producţie şi vânzări, cât şi administrarea unui stoc
optim pentru a asigura diminuarea imobilizării capitalurilor.
 Tabelul 2.4 Bugetul aprovizionărilor
Societatea BETA Bugetul aprovizionărilor Anul 2014
A. Consum de materiale directe
Model Y Model Z Model W Total
Calculatoare (uf) 80 50 75 205
Asamblarea sistemului (um)

Placă de bază 4.000 2.750 4.500 11.250

Procesor 10.400 7.000 11.250 28.650
Memoria DIMM 1.600 1.000 1.500 4.100
HDD 3.200 2.000 3.000 8.200
Placă video 12.000 8.000 12.375 32.375
Placă audio 800 500 750 2.050
CD-ROM/DVD 5.600 3.500 5.250 14.350
FDD 800 500 750 2.050
Modem ISDN 2.400 1.500 2.250 6.150
Set conectori 400 1.000 1.500 2.900
Asamblare monitor (um) 4.000 2.750 4.500 11.250
Placă de bază 5.200 3.500 5.625 14.325
Tub catodic 400 1.000 1.500 2.900
Set conectori 50.800 35.000 54.750 140.550
Total

Total Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV Vezi tabel

Materiale directe 140.550 37.605 33.720 42.945 26.280 2.4 A
Materiale indirecte din 12.073 3.083 2.242 4.081 2.667
care:
- de producţie 8.300 2.100 1.500 2.900 1.800 2.7
- gen. de admin. 1.500 400 200 600 300 2.8
- de desfacere 2.273 583 542 581 567 2.2
 (continuare)
B. Detalierea aprovizionărilor de materiale directe pentru consumul din
trimestrul I
Model Y Model Z Model W Total
Calculatoare (uf) 23 12 20 55
Materiale (um)
Asamblare sistem
Placă de bază 1.150 660 1.200 3.010
Procesor 2.990 1.680 3.000 7.670
Memorie DIMM 460 240 400 1.100
HDD 920 480 800 2.200
Placă video 3.450 1.920 3.300 8.670
Placă audio 230 120 200 550
CD-ROM/ DVD 1.610 840 1.400 3.850
FDD 230 120 200 550
Modem ISDN 690 360 600 1.650
Set conectori 115 240 400 755
Asamblare monitor
Placă de bază 1.150 660 1.200 3.010
Tub catodic 1.495 840 1.500 3.835
Set conectori 115 240 400 755
Total 14.605 8.400 14.600 37.605

Bugetul aprovizionărilor societăţii BETA pentru anul 2014 este prezentat în tabelul 2.4.
Unităţile fizice ce urmează a fi produse în cursul anului 2014 şi în trim. I sunt preluate din bugetul de
producţie. Sumele exprimate în unităţi monetare sunt determinate prin ponderarea unităţilor fizice cu
preţul per unitate. Consumurile de materiale directe sunt previzionate în valoare de 140.550 um
pentru a produce şi vinde 205 de calculatoare în cursul anului 2014, iar pentru consumurile din
trimestrul I sunt necesare 37.605 um.
 Bugetul resurselor umane prezintă detaliat previziunile privind necesarul de forţă de
muncă pentru o perioadă de timp şi costurile aferente. Fundamentarea costurilor cu resursele
umane se asigură prin utilizarea elementelor: norme de muncă, tarife de salarizare şi
programul de producţie al perioadei bugetate.

În bugetul resurselor umane se pot proiecta datele anuale şi trimestriale.

Managementul decide dacă în cadrul acestui buget se includ toate cheltuielile aferente
utilizării forţei de muncă, atât manopera directă cât şi manopera indirectă sau
cheltuielile indirecte să fie proiectate în: bugetul cheltuielilor indirecte de producţie
(vezi tabelul 2.7), bugetul cheltuielilor generale de administraţie (vezi tabelul 2.8) şi
bugetul activităţii comerciale (vezi tabelul 2.2).
 Tabelul 2.5. Bugetul resurselor umane

Societatea BETA Bugetul resurselor umane Anul 2014

Programarea orelor şi tarifelor de manoperă

Asamblarea sistemului Asamblarea

Model monitorului Tarif Tarif
Ore/unitate Ore/unitate
Y 5 10 2 8
Z 6 10 3 8
W 8 10 4 8
Manoperă directă (um)
Model Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV Total Vezi
tabel
Y 1.518 1.254 1.584 924 5.280 2.1
Z 1.008 840 1.260 1.092 4.200 2.1
w 2.240 1.792 2.464 1.904 8.400 2.1
Total 4.766 3.886 5.308 3.920 17.880

Bugetul resurselor umane la societatea BETA este prezentat în tabelul 2.5 atât pentru anul 2014
cât şi pe trimestre. Unităţile fizice de produs necesare în determinarea cheltuielilor aferente
proiecţiilor de utilizare a forţei de muncă sunt preluate din bugetul de producţie (vezi tabelul 2.3).
Sumele exprimate în unităţi monetare pe trimestre şi pe anul 2014 sunt determinate ponderând
manopera per unitate produs (ore x tarif) cu unităţile de produs programate. Se previzionează costuri
cu manopera directă în valoare de 17.880 um pentru a produce şi vinde 205 calculatoare.
 Bugetul cheltuielilor indirecte de producţie prezintă previziunile privind cheltuielile indirecte de
producţie (altele decât cheltuielile directe privind materialele şi manopera) necesare în realizarea producţiei
programate. Costurile indirecte de producţie includ cheltuielile proprii centrului şi costurile prestaţiilor
primite prin decontare de la alte centre ( prestaţiile primite de la centrele auxiliare: atelier mecanic).
Tabelul 2.7 Bugetul cheltuielilor indirecte de producţie

Societatea BETA Bugetul cheltuielilor indirecte de productie um

Anul 2014
Cheltuieli Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV Total
Materiale 2.100 1.500 2.900 1.800 8.300
Salarii 9.000 6.000 13.000 8.000 36.000
Elemente asociate 3.150 2.100 4.550 2.800 12.600
salariilor
Energie 3.000 2.000 4.000 2.300 11.300
Combustibil 600 400 800 500 2.300
Apă 300 200 400 250 1.150
Instrumente diverse 400 300 600 350 1.650
Impozite pe proprietate 300 300 300 300 1.200
Asigurări 100 100 100 100 400
Amortizare 1.000 1.000 1.000 1.000 4.000
Chiria spaţiilor de 3.000 3.000 3.000 3.000 12.000
producţie
Reparaţii curente şi 800 800 900 900 3.400
capitale
Alte cheltuieli 50 50 50 50 200
Total 23.800 17.750 31.600 21.350 94.500

Bugetul cheltuielilor indirecte de producţie la societatea BETA este redat în tabelul 2.7. Sunt
prezentate atât proiecţiile anuale, cât şi cele trimestriale ale cheltuielilor indirecte de producţie în
valoare de 94.500 um (trim.1 - 23.800 um, trim. II - 17.750 um, trim. III - 31.600 um şi trim. IV -
21.350 um) pentru realizarea a 205 calculatoare.
 Bugetul cheltuielilor generale de administraţie prezintă detaliat cheltuielile de
exploatare, altele decât cele aferente funcţiilor de aprovizionare, producţie, desfacere,
necesare desfăşurării activităţii generale de administrare a întreprinnderii într-o perioadă
definită. Administraţia vizează managementul general, serviciul de contabilitate, de
informatică, de personal, de control al calităţii activităţii, financiar, juridic etc. şi asigură
desfăşurarea normală a activităţii fără a participa direct la procesul de producţie

Tabelul 2.8 Bugetul cheltuielilor generale de administraţie

Societatea BETA
Bugetul cheltuielilor generale de administraţie
Anul 2014
Cheltuieli Trim. I Trim. II Trim. III Trim. TV Total
Salarii 12.000 12.000 12.000 12.000 48.000
Elemente asociate 4.200 4.200 4.200 4.200 16.800
salariilor
Materiale consumabile 400 200 600 300 1.500
Energie 300 300 300 300 1.200
Apă şi combustibil 100 100 100 100 400
Serviciu informatice 20.000 20.000 20.000 20.000 80.000
Asigurări şi impozite 75 75 75 75 300
Amortizare 5.000 5.000 5.000 5.000 20.000
Chirie clădiri 3.000 3.000 3.000 3.000 12.000
Alte cheltuieli 50 50 50 50 200
Total 45.125 44.925 45.325 45.025 180.400
 Bugetul cheltuielilor de capital reprezintă detaliat proiecţiile privind investiţiile
(de exemplu, utilaje, sisteme sau procese de producţie, amenajări şi renovări de clădiri şi
structuri noi, diviziuni, linii de producţie).
Bugetul cheltuielilor de capital cuprinde pe lângă previziunile de investiţii
(costul de achiziţie, cheltuielile de rambursare din împrumuturi) şi previziunile de
finanţare (autofinanţare, capitaluri străine), astfel încât să existe concordanţă între
costul investiţiilor şi finanţarea lor.

Tabelul 2.9 Bugetul cheltuielilor de capital

Societatea ALFA
Bugetul cheltuielilor de capital Anul 2014
Linie de montaj
Preţ de achiziţie (decembrie) 40.000 um
Durata de viaţă 10 ani
Metoda de amortizare lineară
Finanţare Fonduri proprii
 Bugetul taxei pe valoarea adăugată include previziunile decontărilor privind
creanţele şi datoriile fiscale aferente taxei pe valoarea adăugată. Taxa pe valoarea
adăugată (TVA) este un impozit indirect care se datorează bugetului de stat şi suportat de
consumatorul final. TVA este calculată şi decontată de către întreprindere, fără efect
asupra rezultatului dar cu influenţă asupra trezoreriei sale.
La construirea bugetului taxei pe valoarea adăugată se are în vedere TVA
deductibilă, TVA colectată aferentă perioadei curente şi TVA de recuperat din perioada
precedentă.

Tabelul 2.10 Bugetul taxei pe valoarea adăugată

Societatea BETA
Bugetul taxei pe valoarea adăugată
Anul 2014
Trim.l Trim. II Trim. III Trim. IV Total
TVA colectată 27.094 22.116 29.811 21.299 100.320
TVA deductibilă 13.716 12.552 15.223 18.933 60.424
TVA de recuperat 0 0 0 0 0
TVA de plată 13.378 9.564 14.588 2.366 39.896
 Bugetul taxei pe valoarea adăugată este prezentat în tabelul 2.10. Valoarea anuală şi trimestrială
a TVA colectată s-a calculat prin aplicarea cotei de 24% asupra vânzărilor de produse finite din
bugetul vânzărilor, tabelul 2.1 (de ex., trim.l: 142.600 um x 24% = 27.094 um).
Pentru determinarea TVA deductibilă se au în vedere aprovizionările de materiale directe şi
indirecte din bugetul aprovizionărilor, tabelul 2.4, consumurile de energie, apă, combustibil, chirii,
reparaţii, instrumente şi cheltuieli de capital din bugetul cheltuielilor indirecte de producţie, bugetul
cheltuielilor generale de administraţie, bugetul cheltuielilor de capital, tabelul, 2.4, (de ex. trim.l:
40.690 um + 31.500 um x 24% = 13.716 um).

Managerii departamentali asigură informaţii managementului general în

vederea construirii politicii de investiţii:
• identificarea activelor imobilizate;
• analiştii financiari proiectează costul investiţiei, rata rentabilităţii;
• analiştii de marketing previzionează evoluţia vânzărilor;
• contabilul de gestiune cuantifică, prelucrează şi comunică informaţiile într-o
formă accesibilă (logică, utilizabilă) luării deciziilor.