DESPRE DACIA S.A. Dacia Automobile S.A.

este cel mai mare productor romn de automobile, care din septembrie 1999 aparine grupului francez Renault. Obiectul de activitate al societii l constituie producerea i comercializarea de automobile, piese auto, maini unelte i instalaii pentru industria de automobile. Construcia Uzinei de Autoturisme Mioveni a nceput n 1966. Dup semnarea unui contract de licen ntre Renault i statul romn n 1968, ncepe fabricarea modelului Dacia 1100 sub licena R8, urmat n 1969 de Dacia 1300, sub licena R12. ntre anii 1970-1980, Dacia dezvolt o ntreag gam de modele care va cuprinde mai multe tipuri de vehicule de persoane i utilitare. Automobile Dacia continu autonom producia de autoturisme derivate din gama Renault 12 i dup anul 1978. Anul 1995 este marcat de lansarea primului autoturism conceput 100% de inginerii romni, Dacia Nova. n 1998, anul n care s-au aniversat trei decenii de la producerea primului automobil Dacia, de pe porile uzinei a ieit autoturismul cu numarul 2.000.000. n acelai an ntreprinderea a obinut Certificatul de Atestare a Implementrii Sistemului Calitii ISO 9001. DIAGNOSTICUL JURIDIC S.C. Automobile Dacia S.A. este o persoan juridic romn, cu forma juridic de societate pe aciuni cu capital n totalitate privat. Dacia, primul constructor de automobile romn, a luat fiin n anul 1966, odat cu crearea Uzinei de Autoturisme de la Mioveni. n anul 1999, grupul Renault achiziioneaz 51% din capitalul societii n urma procesului de privatizare, iar n prezent deine 99,43% din capitalul Dacia. Structura acionariatului i al capitalului social este prezentat n urmtorul tabel: Acionar Renault Alii TOTAL Participare(RON) 2.527.154.307,70 14.565.631 2.541.719.938,70 Numr aciuni 25.271.543.077 145.656.310 25.417.199.387 Participare(procente) 99,427% 0,573061% 100%

Societatea respect toate prevederile codului muncii, toi angajaii avnd carte de munc i lucrnd 8 ore/zi. De asemenea, societatea i desfaoar activitatea n conformitate cu normele codului fiscal, pltindu-i toate datoriile fa de bugetul statului. n ceea ce privete dreptul mediului, societatea nu figureaz pe lista celor care s-au confruntat cu astfel de probleme, neavnd vreun litigiu privind nclcarea normelor de protecie a mediului.

Analiza SWOT
1

PUNCTE TARI avand ca actionar principal grupul Renault, S.C. Automobile Dacia S.A. a putut sa-si mareasca piata de desfacere, ajungand in scurt timp sa comercializeze autovehicule atat in Europa, cat si pe celelalte continente

PUNCTE SLABE in cazul unei crize de lichidati care afecteaza intregul concern Renault, Dacia S.A. va fi puternic afectata deoarece pachetul majoritar de actiuni este detinut de acest concern

profesionalism dezvoltare

si

capacitate

de

fiind o societate pe actiuni, pierderea anuala (daca exista) este suportat de mai multe persoane (fizice sau juridice) OPORTUNITI fiind o societate pe actiuni, pe timpul crizei, in cazul in care societatea are nevoie de surse de finantare pentru investitii, poate emite noi actiuni pentru a se imprumuta mai usor decat prin intermediul creditului bancar

AMENINRI pentru desfasurarea activitatii la standardele impuse de UE sunt implicate costuri destul de mari, ceea ce diminueaza castigurile actionarilor

dezvoltarea activitatii de export duce la cresterea veniturilor

DIAGNOSTICUL COMERCIAL I DE MARKETING Segment int: Dacia a schimbat profilul clienilor i a pozitionat produsele sale pe pia ca maini ideale pentru tinerii ntre 25 i 35 de ani. Procesul de schimbare a publicului-int a nceput n urm cu 2 ani. n mesajele transmise pn acum pe diverse canale de comunicare, Dacia este asociat cu o main generoas ca spaiu i inovatoare, pentru c are toate dotrile unei maini scumpe, la preuri mult mai mici. Concurena: Dacia se poziioneaz pe segmentul ,,low-cost. nainte de a deveni un adversar puternic pentru mrci precum Chevrolet, Hyundai, Kia sau Skoda, Dacia face concuren chiar colegilor de grup. Chiar dac marca Renault are n aceast perioad oferte foarte tentante, att pentru modelul Symbol, ct i pentru Clio III, care pot fi achiziionate cu preuri ce pornesc de la 7.403 euro, respectiv, 9.000 de euro, incluznd aici i prima de casare oferit prin Programul Rabla, aceste promoii sunt doar temporare, iar pe termen lung, Dacia pare a avea ctig de cauz.
2

Contieni de situaia creat, cei de la Renault pregtesc lansarea n Europa de Est a unui nou Symbol, complet modificat. La fel ca i celelalte modele ale mrcii franceze, acest vehicul va crete n gam prin modificri majore de ordin estetic i suplimentri ale dotrilor, astfel nct s se diferenieze ct mai mult posibil de Logan. Pn atunci ns, vnzrile Renault Symbol vor avea probabil destul de mult de suferit.
Desfacere:

n Romnia, unde dispune de cea mai extins reea de dealeri, cu 99 puncte de vnzare, Dacia este liderul detaat al pieei, fiecare din modelele gamei fiind un best seller n segmentul su respectiv. Reeaua comercial Dacia n Romnia numr n prezent 69 de ageni autorizai care au operaiuni de vnzare de vehicule noi i servicii post-vnzare, la care se adaug 34 de ageni autorizai care se concentreaz strict pe vnzarea de vehicule noi i 23 de puncte care realizeaz doar servicii post-vnzare. Datorit raportului dimensiuni/prestaii/pre unic, familia de modele Dacia a ajuns s fie apreciat pe pieele mature i exigente ale Europei Occidentale. Dacia export n prezent peste 80% din producia sa, principalele destinaii fiind Germania i Frana. Fiabilitatea i nivelul de calitate al modelelor Dacia este recunoscut de presa internaional de specialitate i reflectat n studiile realizate de organisme prestigioase, precum institutul JD Powers sau Automobil Clubul German (ADAC). Evoluia produciei i vnzrilor Dacia An 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Producie 55.187 52.169 57.387 72.670 94.719 172.021 188.461 222.914 242.385 Vnzri(total) 52.403 54.368 57.681 69.166 98.908 163.899 187.215 230.473 257.854 Exporturi 2.270 2.355 4.939 11.292 18.895 50.623 79.438 128.411 172.886

n 2008, Dacia a comercializat 257.594 automobile, cu 11,7% mai mult fa de 2007. Acest rezultat a fost obinut n condiiile n care majoritatea pieelor auto au suferit, n cursul anului, scderi importante ca urmare a crizei financiare. Dacia a exportat 172.886 de uniti, cu 34,6 % mai mult fa de 2007, Frana i Germania fiind principalele dou destinaii de export. La finalul anului 2008, Dacia se situeaz printre primele 10 mrci din Frana, nregistrnd o cot de pia de 1.7% la finalul anului 2008. Dacia a comercializat 153.826 vehicule n perioada ianuarie-iulie 2009, cu 20,3 % mai mult fa de primul semestru al anului 2008. 130.000 de uniti au fost vndute la export, cu 60,4% mai mult fa de aceeai perioad a anului 2008.
3

Din cele 23.158 vehicule vndute pe piaa din Romnia, 21.542 sunt autoturisme i 1.616 sunt vehicule utilitare. Cota de pia Dacia la 6 luni este de 29,9%. Dacia a acaparat i segmentul de clieni reprezentat de instituiile publice.(ex.: Ministerul Administraiei i Internelor.) Europa Occidental reprezint prima destinaie pentru exporturile Dacia. n plus, Dacia este marca auto cu cea mai rapid cretere a vnzrilor pe piaa vest-european n primul semestru al anului 2009 (+99,8%). Este foarte interesant de observat fenomenul ,,Dacia, pentru c exact asta a ajuns, din prisma dificultilor cu care se confrunt industria auto la acest moment. Se poate spune c Dacia a profitat din plin de declinul celorlalte mrci, crescndu-i vertiginos cota de pia pe plan intern i extern. Un rol important l-a jucat nivelul mare de investiii realizate n fabricile de asamblare dar i cele productoare de componente sau centrele de dezvoltare tehnologic i design. Concluzie: Societatea se confrunt cu o cretere a cererii pentru produsele sale care sunt supuse permanent unui proces de mbuntire i inovare.
Politica de pre:

Dacia se concentreaz pe segmentul de consumatori persoane fizice cu venituri mici sau medii i pe segmentul corporaii. Deci, preurile int pentru gama de produse sunt sczute. Renault a stabilit preuri mai mici dect cele ale concurenei pentru fiecare model al su din gama Dacia. Astfel, se practic o politic agresiv, menit sa cucereasc noi segmente (att interne, ct i din strintate). Pn n prezent, aceast metod a dat roade, mai ales n contextul crizei economice. Dacia a capatat n ultima perioad supranumele de ,,main de criz datorit preului sczut.
Furnizori:

Din 2009, majoritatea furnizorilor de piese pentru modelele Dacia sunt parte component a grupului Renault i au ajuns s deina fabrici pe teritoriul Romniei. Exemplu: ILN Mioveni, Sealynx Automotive Romnia (productoare de sisteme de etaneizare pentru Logan), ACI Romania (productoare de asiuri) parte a grupului Renault, Kalsonic Kalsey Romnia (sisteme de aer condiionat-companie japoneza) etc. Dispozitivul industrial i logistic al grupului Renault din Romnia alimenteaz n prezent toate uzinele care produc modelele Logan i Sandero n Maroc, Rusia, Iran, India, Brazilia, Columbia i Africa de Sud. Pentru a susine fabricaia n uzinele din afara Romniei, centrul logistic ILN (International Logistics Network) de la Mioveni a expediat n ultimii ani peste 2.610.000 m de colecii de piese i componente echivalentul a 760.000 de vehicule. Platforma ILN (International Logistics Network) inaugurat la Mioveni n anul 2005 este cel mai mare centru de acest gen din cadrul grupului Renault. Dinamica Dacia i a proiectului X90(platforma Logan) a determinat dezvoltarea puternic a reelei de furnizori auto din Romnia, o parte dintre acetia instalndu-i capaciti de producie n perimetrul platformei industriale de la Mioveni sau n regiunea Piteti. Renault Technologie
4

Roumanie (RTR) este deja al doilea centru de inginerie al grupului Renault i cel mai mare din afara Franei. La RTR vor lucra, n final, aproape 3 000 de ingineri i specialiti. n 2010, RTR va dispune i de un centru de testare la Titu, n judeul Dmbovia, unde vor lucra peste 500 de persoane. Acesta va fi cel mai important centru de testare al grupului Renault din afara Franei. Din iulie 2008, RTR are n responsabilitate viata serie a gamei X90 la nivel mondial toate versiunile derivate produse n cele 9 uzine din lume. n plus, centrul de inginerie dezvolt o parte din ce n ce mai important a noilor modele din gama Dacia. n completarea centrului de inginerie din Romnia, grupul Renault a inaugurat, n anul 2007, la Bucureti, Renault Design Central Europe primul i singurul centru de design auto din Europa Centrala i de Est. Primul rezultat al creativitii echipei de designeri din Bucureti este conceptul Duster, prezentat n martie 2009 la Salonul Auto de la Geneva. ANALIZA SWOT: Puncte tari imagine comercial bun; capacitate de producie mare; centre proprii de inovare i design; preuri mici n comparaie cu concurena; calitate respectabil a produselor ; reea larg de distribuie; majoritatea furnizorilor aparin grupului Renault. Oportuniti accesul la noi piee prin intermediul grupului Renault; atragerea de noi clieni (persoane fizice sau juridice, instituii publice); cerere cu trend ascendent pe toate pieele.

Puncte slabe fragmentarea furnizorilor (piesele necesare provin din prea multe pri).

Ameninri gama Renault (clio, megane etc.) reprezint principalul concurent; majorarea din 2010 a taxei de prim nmatriculare la mainile noi n Romnia.

DIAGNOSTICUL RESERSELOR UMANE Consiliul de administraie al SC AUTOMOBILE Dacia SA este format din: 1. Francois Fourmount Director General 2. Management: Jacques Chauvet, Francois Fourmount, Constantin Stroe, Dan Mihai Bedros, Renaud le Barrois dOrgeval Societatea are un numr de 13274 de angajai, care au diverse studii: ncepnd de la studii medii i ajungnd la studii superioare i postuniversitare, neavnd niciun salariat necalificat.Putem vedea structura pe categorii de vrst i studii n tabelul urmtor:
5

Vrsta 40-55 35-55 25-35

Nivelul de studii Medii Superioare Superioare i postuniversitare

Numr personal 1517 3254 8503

Analiznd informaiile din acest tabel se observ c n cadrul societii ponderea personalului cu studii superioare este foarte mare ( 88% ), comparativ cu ponderea personalului cu studii medii ( 12% ). Corelnd pregtirea personalului cu fiele de post am constatat c nu exist cazuri de supra sau subcalificare. Pentru o companie ce a fost nfiinat n 1990, se poate spune c este suficient numrul de angajai, avnd n vedere c perioada n care ne aflam, cea de recesiune economic a dus la multe pierderi de locuri de munc. Inclusiv la Dacia au fost disponibilizate 195 de persoane, prin concedieri individuale. n momentul de fa, din cauza perioadei de criz, au fost stopate recrutrile. naintea acestei perioade, politica de recrutare se baza foarte mult pe cutarea persoanelor potenial interesate n acest domeniu, folosind motoarele de cutare de pe site-urile precum ejobs i bestjobs, sau apelnd la agenii de plasare a forei de munc n cazul n care se dorea angajarea unor persoane pentru poziii superioare. CV-urile selectate erau analizate de ctre Directorul Departamentului pentru care era necesar recrutarea. n urma seleciei se organizau interviuri pentru a vedea n ce msur persoanele sunt compatibile cu cerinele postului i ale organizaiei. n societate nu este constituit niciun sindicat. Raporturile dintre management i angajai sunt reglementate de Contractele individuale de munc i de fiele de post. Pentru fundamentarea fondului de salarii se pleac de la organigrama instituiei tinnd cont i de pregtirea i experiena angajailor firmei.Organigrama cuprinde numrul de posturi din fiecare departament, gradul lor de ocupare cu personal, precum i diferenierea personalului pe trepte de salarizare. Remunerarea angajatilor presupune:
Salarii de baz: se pornete de la un salariu de 500 de euro pentru personalul cu studii superioare

i postuniversitare. Pentru personalul cu studii medii al companiei salariul este fix de 400 de euro. Exist posibilitatea de acordare a salariului de merit(cel de-al 13 salariu) n cazul n care compania i-a ndeplinit obiectivele pentru anul respectiv;
Indemnizaii de conducere i alte indemnizaii;

Spor vechime;
Fond de premii pentru cei mai buni ageni de vnzri pentru rezultatele obinute n urma

negocierilor i ndeplinirii targetului comercial i a marjei de profit. n afar de salariu, angajaii primesc din partea firmei i unele beneficii cum ar fi : Se acord bonuri de mas tuturor angajailor, cu excepia top managementului pentru perioada de criza economic. Astfel aceste tichete se acord doar persoanelor cu venituri mai mici dect persoanele din poziiile superioare din organigram;
6

 Asigurri medicale pltite de ctre societate.

Analiza SWOT Puncte tari de vnzri este una stabil i experimentat, avnd o mare implicare i stabilitate n relaia cu principalii clieni. Directorul General este recunoscut pentru capacitatea sa de negociere a afacerilor, avnd desigur o pregtire profesional corespunztoare domeniului de activitatea n care acioneaz firma. Directorul General are capacitatea de a motiva membrii echipei cu care acesta colaboreaz. Se ine pasul cu noile fluxuri tehnologice, asigurnd angajailor condiii ct mai bune de lucru(echipamente noi, utilaje, aparatur etc.). Oportuniti Existena programului RABLA ofer posibilitatea creterii vnzrilor de automobile noi. Relaxarea politicii de creditare din partea bncilor.
Echipa

Puncte slabe Nu exist o comunicare foarte bun ntre membrii departamentului de producie i cel de vnzri. Costurile de producie sunt relativ mari.

Ameninri Apariia pe piaa AUTO din Romnia a unor juctori noi; Scderea preului de vnzare la automobilele de import.

DIAGNOSTICUL TEHNIC Activitatea de baza este productia de automobile care se realizeaza la Platforma de la Mioveni, aceasta fiind impartita in doua sectii: Uzina Vehicule si Uzina Mecanica. Uzina Vehicule Dacia asigura atat productia gamei de vehicule Dacia (Logan berlina, Logan MCV, Logan Van, Logan Pick-Up, Dacia Sandero si Dacia Duster), cat si fabricarea de piese de schimb. Uzina este organizata in patru departamente principale: Presajul, Caroseria, Vopsitoria si Montajul. Odata parcurse cele patru etape, masinile sunt distribuite in retea. Cadenta de fabricatie a uzinei este de 1340 de autovehicule pe zi. Uzina Mecanica Dacia se ocupa cu producerea de piese din aluminiu, cu uzinajul si asamblarea motoarelor, cutiilor de viteze si transmisiilor pentru vehiculele din gama Dacia si pentru vehiculele Renault produse in intreaga lume. Activitatea Uzinei se desfasoara in 7 cladiri situate pe platforma de la Mioveni, care acopera o suprafata de 120.000 m2. Uzina este organizata in patru departamente de fabricatie: Departamentul Motoare, Departamentul Cutii de Viteze J si Transmisii, Departamentul Cutii deViteze TL, Departamentul Aluminiu. Acestor departamente li se adauga alte 5 departamente suport (Logistica, Mentenanta, Calitate, Resurse Umane si Controlul de Gestiune). Cele 4 departamente de fabricatie impreuna cu
7

departamentul de Logistica si cu serviciul Progres/SPR (Sistemul de Productie Renault) formeaza Directia de Fabricatii Mecanice. Capacitatea de productie a Platformei de la Mioveni este asigurata de un program de munca pe trei schimburi, de luni pana vineri.

Exter ni

Materii prime si material e Furnizori Producti a semifabrica te

Intern i

Desfacer e

Fluxul tehnologic

Piata inern a

Piata exte rna

Analiza SWOT Puncte tari Puncte slabe datorita semnarii contractului de privatizare uzina de automobile are nevoie de o perioada cu grupul francez Renault si achizitionarii de oprire, intre trei si cinci saptamani, pentru pachetului majoritar de actiuni de catre a efectua lucrari de mentenanta si de acesta, s-au facut investitii puternice in ameliorare a procesului de fabricatie aparatura tehnologica, uzina fiind capabila sa faca fata cererii mari de autovehicule mare parte din procesul tehnologic este robotizat, ceea ce sporeste numarul de autovehicule fabricate zilnic, necesitand personal numeros Oportuniti Ameninri datorita crizei financiare din ultimul an, o greva generala a a angajatilor ar duce la oprirea procesului tehnologic uzina poate mari numarul de autovehicule produse zilnic pentru ca cererea este din ce in ce mai mare; asta se intampla deoarece sunt practicate preturi mici in comparatie cu concurenta si sunt oferite autovehicule de
8

aceeasi calitate DIAGNOSTICUL FINANCIAR I. ANALIZA FINANCIARA PE BAZA BILANTULUI DINAMICA ELEMENTELOR BILANTIERE:

Element A. Activ imobilizate I. Imobilizari necorporale II. Imobilizari corporale III. Imobilizari financiare B. Active curente I. Stocuri II. Creante III. Investitii pe termen scurt IV. Casa si conturi la banci C. Cheltuieli in avans TOTAL ACTIV J. Capitaluri proprii G. Datorii financiare D. Datorii pe termen scurt I. Datorii de exploatare II. Datorii financiare H. Provizioane pentru riscuri si Cheltuieli I. Venituri in avans

2006
2,408,268,73 5 13,551,094 2,380,043,43 8 14,674,203 1,239,466,54 0 447,778,653 780,695,732 0 10,992,155 4,709,222 3,652,444,49 7 2,251,358,60 8 0 1,296,839,87 8 1,280,089,08 2 16,750,796 78,759,628

2007
2,779,371,43 7 9,604,242 2,738,167,90 4 31,599,291 1,821,928,96 6 469,719,138 939,614,061 0 412,595,767 10,286,404 4,611,586,80 7 2,693,700,93 1 114,828 1,764,261,11 3 1,764,261,11 3 0 100,652,903

2008
2,803,218,90 7 5,117,830 2,748,633,69 4 49,467,383 1,445,294,62 2 554,116,674 350,229,824 0 540,946,124 8,595,623 4,257,109,15 2 2,961,131,29 6 0 1,125,693,06 5 1,125,693,06 5 0 127,877,572

2007/2006
15.41% -29.13% 15.05% 115.34% 46.99% 4.90% 20.36% / 3653.55% 118.43% 26.26% 19.65% / 36.04% 37.82%

2008/2007
0.86% -46.71% 0.38% 56.55% -20.67% 17.97% 62.73% / 31.11% -16.44% -7.69% 9.93%

-36.19% -36.19% /

27.80%

27.05%

25,486,383

52,857,032

42,407,219

107.39%

-19.77%

Per total se observa o crestere a activelor imobilizate cu 15.41% in primul an, si cu 0.86% in cel de-al doilea. Aceasta crestere s-a datorat in principat cresterii imobilizarilor financiare, care in 2007 au fost cu 115.34% mai mari decat in 2006, iar in 2008 au crescut cu 56.55% fata de 2007, datorita investitiilor facute in actiuni la entitati afiliate. Imobilizarile corporale inregistreaza si ele o crestere de 15.05% in 2007 fata de 2006 iar apoi o crestere foarte mica, de sub 0.5%, in 2008. Acesata crestere s-a realizat datorita investitiilor in noi echipamente mai performante, statii de epurare si refiltrare a apei precum si noi show-room-uri in tara. Imobilizarile necorporale scad, in primul an cu 29.13% iar apoi, in 2008 cu 46.71%, datorita scaderii brevetelor, licentelor, concesiunilo si marcilor comerciale. Activele curente,cresc in 2007, fata de 2006 cu 46.99% iar in 2008, fata de 2007 scad cu20.67%. Cresterea din primul an s-a datorat in primul rand cresterii cu 3653% a disponibilitatilor din conturile bancare. Investitiile financiare pe termen scurt au fost 0 pe toti cei 3 ani, iar cresterea stocurilor, de 4,9% a fost insignifianta. Cresterea creantelor a fost de 20.36%. Scaderea din 2008 fata de 2007 s-a datorat scaderii cu 62.73% a creantelor, in speta a creantelor comerciale. Aceasta scadere este atenuata de cresterea cu 31,11% a disponibilitatilor, si o crestere a stocurilor cu 17.97%. Dinamica activului total a fost pozitiva in 2007 fata de 2006, fiind 26.26%, datorita cresterii activelor imobilizate cu 15% si a celer circulante cu 47%. Dinamica devine negativa raportandu-ne la 2008 fata de 2007, fiind de -7,69%. In timp ce activele imobilizate au crescut cu mai putin de 1%, activele curente au scazut cu 20.67%. Capitalurile proprii ale firmei cresc in 2007 fata de 2006 cu 20% in urma scaderii pierderii neacoperite reportate din anii anteriori, si ca urmare a obtinerii unui profit mai mare decat in 2006. In 2008, se observa o crestere a capitalurilor proprii cu inca 10%, fata de 2007. De asemenea, sursa cresteii o reprezinta scaderea pierderii neacoperite raportate. Profitul obtinut, de 222 mil RON este totusi mult mai mic decat cel obtinut in 2007, 442 mil RON. In 2007, societatea contracteaza niste credite in valoare de aprx. 115.000 RON pe care le ramburseaza in anul urmator. In acelasi an, datoriile curente au o evolutie ascendenta de circa 36% ca urmare a cresterii datoriilor comerciale furnizori de peste 350 mil. RON. In anul urmator, datoriile curente scad in aceeasi masura din cauza scaderii de aceasta data a acelorasi tip de datorii. In anii 2007 si 2008, cresc in masura aprx. egala provizioanele ca urmare a majorarii provizioanelor pentru garantii acordate clientilor si OTS. INDICATORI DE ECHILIBRU FINANCIAR: 2006 2007
10

2008

FONDUL DE RULMENT NEVOIA DE FOND DE RULMENT TREZORERIA NETA CASH-FLOW-UL (TN)

-156,910,127 -51,614,697 -105,295,430 /

-85,555,678 -354,927,914 269,372,236 374,667,666

157,912,389 -221,346,567 379,258,956 109,886,720

Fond de Rulment = Pasive Permanente Active Permanente Observam faptul ca fondul de rulment este negativ, in 2006 si 2007, ceea ce ar indica un dezechilibru financiar pe termen lung. Totusi, in 2008 fondul de rulment este pozitiv, fapt datorat cresterii capitalurilor proprii peste valoarea activelor imobilizate. Deci, putem concluziona, ca pe termen lung se respecta regula echilibrului financiar. NFR = (Active Curente Active Trezorerie) ( Pasive Curente Pasive Trezorerie) NFR inregistreaza valori mai mici ca 0, de aici rezulta ca exista un dezechilibru pe termen scurt, cu alte cuvinte incasarile si productia sunt devansate de datorii si plati. Trezoreria Neta = FR NFR In 2006, TN, este <0. Trezoreria net negativ semnific un dezechilibru financiar, la ncheierea exerciiului contabil, un deficit monetar acoperit prin angajarea de noi credite pe termen scurt. Aceast situaie evideniaz dependena ntreprinderii de resursele financiare externe Chiar dac trezoreria net negativ evideniaz o anumit dependen financiar, aceasta nu trebuie s fie interpretat implicit ca o stare de insolvabilitate. Pot exista ntreprinderi, cu o astfel de situaie, care s supravieuiasc i s prospere, dac partenerii lor financiari accept meninerea resurselor de trezorerie ncredinate acestora pentru acoperirea pasivului exigibil. In 2007 si 2008, NFR este mai mare in modul decat FR, ducand la o TN pozitiva.In mod normal, aceasta semnifica un echilibru general al firmei pe un orizont scurt si lung de timp. Cash Flow = Trezorerie Neta Cash flow-ul este pozitiv, ceea ca arata faptul ca intreprinderea a generat cash, deci resursele de investire ale societatii au crescut.

II. ANALIZA PERFORMANTEI FINANCIARE

Element Total

2006
5,580,013,49

2007
6,963,927,04

2008
7,705,054,87

2007/2006
24.80%

2008/2007
10.64%

11

venituri din exploatare Cifra de afaceri Subventii de exploatare Productia imobilizata Variatia stocurilor Alte venituri din exploatare Total cheltuieli din exploatare Aprovizionar i de la terti Cheltuieli cu personalul Impozite, taxe, varsaminte asimilate Ajustarea valorii activelor circulante Amortizari Provizioane Alte cheltuieli de exploatare Rezultatul exploatarii Venituri financiare Cheltuieli privind dobanzile Cheltuieli financiare Rezultat financiar Rezultatul curent Venituri extraordinar e Cheltuieli extraordinar e Impozit pe profit Profit net al exercitiului

2 5,554,373,91 1

6 6,935,991,04 7

2 7,642,296,97 6 24.87% 10.18%

0
4,011,966 4,578,477 17,049,138 5,205,608,34 9 3,763,551,27 5 274,911,854 25,965,272

0
10,021,042 5,207,103 12,707,854 6,373,715,17 0 4,708,765,96 4 343,834,785 19,275,272

0
13,995,879 35,419,393 13,342,624 7,464,422,71 8 5,431,147,77 6 492,696,979 24,447,234

149.78% 13.73% -25.46% 22.44% 25.11% 25.07% -25.77%

39.66% 580.21% 5.00% 17.11% 15.34% 43.29% 26.83%

6,508,139

6,165,186

12,097,155

-5.27%

96.22%

295,341,146 39,849,235 825,446,700 374,405,143 207,829,622 523,965 162,663,925 45,165,697 419,570,840

263,320,785 38,770,479 1,012,857,97 1 590,211,876 243,658,901 89,210 292,495,903 48,837,002 541,374,874

407,964,991 7,898,485 1,112,597,33 2 240,632,154 697,806,649 637 679,046,786 18,759,863 259,392,017

-10.84% -2.71% 22.70% 57.64% 17.24% -82.97% 79.82% 8.13% 29.03%

54.93% -79.63% 9.85% -59.23% 186.39% -99.29% 132.16% -61.59% -52.09%

0 0
67,131,334 352,439,506

0 0
86,619,980 454,754,894

0 0
41,502,723 217,889,294

29.03% 29.03%

-52.09% -52.09%

12

Dividende acordate Profit net nerepartizat

0 0

0 0

0 0

Cifra de afaceri creste cu 25% in 2007 fata de 2006 si cu 10% in 2008 fata de 2007 datoriata cresterii productiei vandute si a veniturilor din vanzarea marfurilor. Aceasta este factorul principal care induce variatia veniturilor din exploatare. Acestea se modifica in acelasi sens cu aproximativ aceleasi valori. Cheltuielile de exploatare cresc datorita cresterii aprovizionarilor de la terti. In conditiile sporirii vanzarilor, este nevoie si de mai multe materii prime, deci aceasta crestere este normala. Rezultatul exploatarii este pozitiv. Acesta are o crestere de 58% in 2007 fata de 2006 datorita cresterii spectaculoase a vanzarilor Dacia in 2007. Dinamica vanzarilor scade la jumatate in 2008 si acest lucru se vede in scaderea rezultatului exploatarii cu 59%. Rezultatul financiar este pozitiv, dar este foarte mic comparativ cu cel din exploatare. Intreprinderea obtine in 2006 un profit de 352 mil RON. In anul urmator, profitul obtinut este cu 29% mai mare, si anume 455 mil RON. Cresterea aceasta o punem pe baza cresterii vanzarilor Dacia foarte mari in 2007. In 2008, profitul net scade cu 52% in urma dinamicii superioare de crestere a cheltuielilor fata de vanzari. O mare problema a Dacia o reprezinta activitatea inainte de anul 2006. La inceputul acestui an, Dacia avea pierderi neacoperite de 1273 mil RON, care s-au raportat in anii urmatori. De aceea, dividendele acordate au fost 0 si profitul net reinvestit a fost de asemenea 0, intreg profitul fiind directionat spre acoperirea pierderilor.

MEDIUL EXTERN MACROMEDIUL MEDIUL NATURAL Dacia si dezvoltarea durabila Politica de mediu Dacia Politica de mediu Dacia respecta principiile strategiei de dezvoltare durabila Renault. Aceasta urmareste mentinerea echilibrului ecologic, reducerea impactului activitatilor companiei asupra mediului inconjurator si respectarea imperativelor de mediu pe toata durata de viata a vehiculului, din faza de conceptie si pana la finalul etapei de utilizare.
13

Reciclarea - in beneficiul tuturor In majoritatea tarilor din Uniunea Europeana, constructorii si importatorii de vehicule sunt obligati sa asigure colectarea vehiculelor scoase din uz printr-o retea de colectare bine organizata. Dacia si-a creat si ea o retea proprie de colectare a vehiculelor scoase din uz.In Romania exista minim un centru de colectare agreat de Dacia in fiecare judet, iar in Bucuresti exista 3 asemenea centre. Investitii in protectia mediului Incepand cu anul 2000 si pana in prezent, la nivelul intregii platforme de la Mioveni, s-au facut investitii de 19,7 milioane de euro pentru conservarea resurselor naturale, tratamentul apelor uzate, al solului, al aerului si al deseurilor rezultate in timpul procesului de fabricatie. Dacia eco2 Semnatura eco o certificare a faptului ca autoturismele Dacia se incadreaza in strategia de mediu pe termen lung initiata de grupul Renault in 2006. Tinta pe care grupul si-a propus-o atunci a fost sa ajunga printre primii trei constructori auto pe plan mondial in privinta nivelului scazut de emisii de CO2.

14