Sunteți pe pagina 1din 36

Tema Lucrarii

Proiect economic la S.C. Automobile Dacia S.A

Cuprins:
CAP. 1- PREZENTAREA GENERAL S.A. 1.1. Date generale 1.2. Scurt istoric 1.3. Obiectul de activitate 1.4. Dotarea tehnic 1.5. Sistemul de management 1.6. Resursele umane CAP. 2 - DIAGNOSTICUL FINANCIAR AL S.C. AUTOMOBILE DACIA S.A A S.C AUTOMOBILE DACIA

2.1. Analiza rezultatelor financiare 2.2. Analiza ratelor de profitabilitate 2.3. Analiza indicatorilor echilibrului financiar al firmei 2.4. Analiza indicatorilor financiari de m surare a performan elor activit ilor i proceselor 2.5. Analiza echilibrului patrimonial 2.6. Analiza SWOT CAP. 3 - MODALIT I STRATEGICE DE AC IUNE LA S.C AUTOMOBILE DACIA S.A 3.1.Misiunea firmei 3.2.Obiectivele strategice 3.3.Optiunile strategice, resursele i termenele

CAP. I. PREZENTAREA GENERAL A S.C. AUTOMOBILE DACIA S.A. 1.1 Date generale
S.C. Automobile DACIA S.A., societate pe actiuni, a fost infiintata in anul 1990 si isi are sediul social in strada Uzinei, nr. 1 din orasul Mioveni, judetul Arges, Romania. Societatea este inregistrata la Camera de Comert si Industrie avand numarul de ordine J/03/81/13.12.1991 in Registrul Comertuiui si cu certificat de inregistrare in scopuri de TVA RO160796, seria B Nr.0125591. S.C. Automobile DACIA face parte din Grupul RENAULT SA care detine pachetul majoritar de actiuni la S.C. Automobile DACIA S.A. (99.43%). RENAULT S.A cu sediul social in

Franta este detinatoare a multiple filiale, impreuna constituind un grup multinational (Renault, Dacia, Samsung). Domeniul de activitate pentru S.C. Automobile DACIA este industria autovehiculelor de transport rutier, pincipala sa activitate fiind productia si comercializarea pe piata Romaniei de vehicule particulare si utilitare. Nomenclatorul de produse si servicii al S.C. Automobile DACIA in 2006 se prezinta astfel : autovehicule DACIA in variantele Logan Berlina, Logan MCV si utilitare pe benzina si motorina piese schimb pentru autovebiculele produse activitati de studii si proiectare pentru industria de automobile Ac ionariat Participare (RON) ACTIONAR Total subscris si integral Numar actiuni varsat RENAULT Altii TOTAL 2.527.154.307,70 14.565.631 2.541.719.938,70 25.271.543.077 145.656.310 25.417.199.387 99,426938% 0,573061% 100% Participare (procente)

Capitalul social al societatii este de 685.138.874 mii lei impartit in 685.138.874 actiuni cu valoarea nominala de 1.000 lei.

In 1997 variatia pretului a fost in intervalul 550 - 3000 lei/actiune iar volumul de 88 mil. actiuni. In 1998, volumul a fost de 204 mil. actiuni, pretul variind intre 361 lei si 790 lei/actiune. In anul trecut pretul minim de tranzactionare a fost de 476 lei/actiune, maximul de 900 lei/actiune iar volumul tranzactionat de 160 mil actiuni. De la 05.01.2000 pana pe 13.01.2000 s-au tranzactionat 18 mil actiuni, din care 17,8 mil actiuni pe data de 07.01.2000. Pe 13 ianuaria anul curent pretul de inchidere a fost de 700 lei/actiune iar volumul de 303.693 actiuni. Capitalizarea societatii era pe data de 13.01.2000 de 479.597 mil. lei (calculata la un curs de inchidere de 700 lei/actiune), ceea ce reprezenta 6,20% din capitalizarea totala a bursei de 7.735.021 mil.

1.2. Scurt istoric


Primele nceputuri ale viitoarei unit i industriale care astzi produce autoturisme au fost legate de fabricarea avioanelor militare IAR pe platforma terasei superioare situat deasupra satului Coliba i, n perioada celui de-al doilea rzboi mondial. n 1952, aceste cldiri industriale au fost folosite cu scopul de a se fabrica piese i subansamble pentru autocamionul romnesc SR 101. De la aceast dat, noua ntreprindere industrial ia fiin sub numele de Uzina de piese auto Vasile Tudose Coliba i . Colectivul restrns de muncitori, ingineri, tehnicieni trebuiau s fac fa att sarcinilor complexe de pregtire a fabrica iei, ct i a condi iilor mediului geografic. Aici trebuiau s fie produse integrat camioane, motoare i cutii de vitez aferente, urmnd a se coopera i cu alte ntreprinderi care trebuiau s livreze echipamente electrice, rulmen ii, sculele, garniturile i alte repere. 4

Datorit fondurilor de investi ii puse la dispozi ie, n perioada 1953-1955 ap, nclzire, ci de acces uzinale.

s-au pus n

func iune mai multe sec ii, executndu-se totodat i lucrri necesare asigurrii cu energie electric, Astfel, n 1955, numrul salaria ilor ajunge la 1108, din care 772 muncitori, iar produc ia global cre te de peste 8,5 ori fa de anul 1953. n 1953 se nfiin eaz la tefne ti, Grupul colar Profesional, principala surs de muncitori califica i a uzinei, iar n 1962 ia fiin a coal tehnic postliceal i o coal tehnic de mai tri seral, ce a reu it s asigure par ial necesarul de cadre specializate. Problematica cre terii i promovrii cadrelor tinere a avut ca rezultat recrutarea i trimiterea n perioada 1959-1963, a 21 de muncitori la facultate, care dup ncheierea studiilor s-au rentors ca ingineri. n anul 1963 ntreprinderea ia denumirea de Uzina de piese auto Coliba i .Uzina a cunoscut n perioada urmtoare o mare dezvoltare, produsele realizate fiind cunoscute att n ar ct i peste hotare. Construc ia Uzinei de Autoturisme Mioveni a nceput n 1966. Dupa semnarea unui contract de licen ntre Renault i statul romn n 1968, ncepe fabrica ia modelului Dacia 1100 sub licen a R8, urmat n 1969 de Dacia 1300 sub licen a R12. ntre anii 1970-1980, Dacia dezvolt o ntreag gam de modele care va cuprinde mai multe tipuri de vehicule de persoane i utilitare. i dup anul 1978, Automobile Dacia continu autonom produc ia de autoturisme derivate din gama Renault 12. Anul 1995 este marcat de lansarea primului autoturism de conceptie 100% romaneasca, Dacia Nova. n 1998, anul n care s-au aniversat trei decenii de la producerea primului automobil Dacia, de pe por ile uzinei a ie it autoturismul cu num rul 2.000.000. n acela i an ntreprinderea a ob inut Certificatul de Atestare a Implement rii Sistemului Calit ii ISO 9001. 1966 - Construc ia Uzinei de Automobile Mioveni 1968 - Semnarea contractului de licen ntre Dacia i Renault - Lansarea modelului Dacia 1110 (licen a Renault R8) 1969 - Lansarea modelului Dacia 1300 (licen a Renault R12) 1973 - Lansarea modelului Dacia 1300 Break 1975 - Lansarea modelului Dacia 1302 Pick-Up 1978 - ncetarea contractului de licen 1987 - Lansarea modelului Dacia 1320 1991 - Lansarea modelului Dacia 1325 Liberta 1992 - Lansarea modelului Dacia 1307 si 1309 Dubl Cabin 5

1995 - Lansarea modelului Dacia Nova, prima ma in de concep ie romneasc 100% 1998 - Calificativul ISO 9001 - Autoturismul cu num rul 2.000.000 La 2 iulie 1999 se semneaz contractul de privatizare al societ ii i Dacia devine o marc a Grupului Renault, avnd ca principal misiune sus inerea dezvolt rii Grupului pe pie ele emergente. n 2000 are loc lansarea modelului Dacia Super Nova, prima concretizare a colabor rii francoromane, un autoturism echipat cu motor i cutie de viteze Renault. n noiembrie 2002 este lansat gama de vehicule utilitare echipat cu motor Diesel Renault. n aprilie 2003 are loc lansarea modelului Dacia Solenza, mai nti n versiunea de motorizare 1.4 MPI, pe benzina, iar din septembrie 2003 i n versiunea diesel, 1.9D. n 2004 are loc lansarea modelului Dacia Logan n dou versiuni de motorizare: 1.4MPI si 1.6MPI. In 2005 este inaugurat Centrul de Export CKD (ILN) i este lansat cea de-a treia versiune de motorizare din gama Logan - 1.5dCi. Datorit modelului Logan, Dacia si dep e te n 2005 toate recordurile sale anterioare de productie (172.000 de unitati) i vnz ri (164.000 de unitati). 1999 - Renault achizi ioneaz 51% din capitalul ntreprinderii Dacia 2000 - Lansarea modelului Dacia SuperNova, vehicul echipat cu un grup de motopropulsor Renault 2002 - Lansarea gamei de vehicule utilitare cu motorizare Diesel Renault 2003 - Lansarea automobilului Dacia Solenza. - Participarea Renault la capitalul Dacia ajunge la 99% - Inaugurarea Centrului de Piese de Schimb 2004 - Lansarea autoturismului Logan - Incetarea fabricatiei modelelor Berlina si Break - 1.959.730 unitati produse din anul 1968); Scoaterea din fabricatie a motorului tip C 1.6 i 68 CP (2.527.155 unitati produse din anul 1971 2005 - Lansarea modelului Logan diesel - Obtinerea certificatului ISO 14001 pentru mediu - Fabricarea automobilului cu numarul 2.500.000 - Inaugurarea Centrului de Export CKD - Record absolut de productie: peste 172.000 de unitati 2006 - Lansarea Noii Colectii Logan si a versiunii Logan Prestige, echipata cu motorul 1.6 16V (105 cp) (in septembrie) - Lansarea versiunii Logan MCV la Mondialul Automobilului de la Paris (in octombrie) - Oprirea fabricatiei modelului Dacia Pick-Up (in decembrie) 6

2007- Lansarea modelului Logan Van (ianuarie) - Lansarea modelului Logan GPL(mai) - Lansarea modelului Logan 1.5 dCi 85 CP (septembrie) - Autoturismul Logan cu numarul 500.000 (septembrie) - Lansarea modelui Logan Pick-Up la Salonul Auto de la Bucuresti (octombrie) - Autoturismul Dacia 3.000.000 cu numarul (octombrie)

1.3 Obiectul de activitate


Obiectul de activitate al societatii il constituie producerea si comercializarea de automobile, piese de schimb, masini unelte si instalatii pentru industria de automobile, de agenti energetici si tehnici pentru societatile comerciale de pe platforma industriala Colibasi si terti, promovarea si punerea in aplicare a initiativelor de interes national, in domeniul fabricatiei de automobile si domenii conexe si realizarea de beneficii. Obiectivul Dacia este de a produce la standarde de calitate Renault si la costuri romanesti o gama de vehicule robuste, fiabile si accesibile ca pret pentru clientii romani si straini. Planul comercial actual al Dacia este ambitios si este integrat economiei nationale. Dacia este a doua marca a Grupului Renault, iar Romania reprezinta a sasea piata a Grupului. Dacia contribuie la modificarea imaginii Romaniei in lume. 7

1.4. Dotarea tehnic


Uzina Vehicule Dacia asigura productia gamei de vehicule Logan berlina, Logan MCV si Logan VAN, cat si fabricarea de piese de schimb. Uzina contine patru departamente principale : presajul, caroseria, vopsitoria si montajul. Dupa incheierea acestui proces, masinile sunt distribuite in retea. In aproape patruzeci de ani de existenta, Uzina a produs 7 modele diferite si mai mult de 3 milioane de vehicule. Capacitatea Uzinei, care pentru anul 2007 este de 235 000 vehicule/an, va urca la 350 000 vehicule/an in 2008 si 400 000 vehicule/an in 2009. Incepand cu 1 octombrie 2007, cadenta de fabricatie a Uzinei Vehicule este de 50 vehicule/ora, adica 1 050 vehicule/zi. Totalul efectivelor Uzinei Vehicule se ridica la 7 459 salariati, din care 30% sunt femei. Fluxul tehnologic cuprinde: I. Presajul Presajul reprezinta inceputul procesului de fabricatie a unui vehicul si consta in transformarea materiei prime livrate sub forma de tabla din aluminiu in piese de caroserie. Atelierul ocupa o suprafata de 44 000 m. Consumul zilnic de tabla : peste 900 tone Presajul este format dintr-un total de 104 prese II. Caroseria Caroseria reprezinta a doua etapa a procesului de fabricatie. Piesele din tabla de aluminiu sunt asamblate prin sudura pentru a forma carcasa. Atelierul de Caroserie ocupa o suprafata de 36 000 m Asamblarea pieselor se face cu ajutorul a 900 aparate de sudura III. Atelierul Vopsitorie Departamentul de Vopsitorie, a treia etapa a procesului de fabricatie, are ca misiune protejarea carcasei impotriva coroziunii si realizarea unui aspect final conform exigentelor de calitate. Atelierul ocupa o suprafata de 35 000m. Pentru a asigura etanseitatea vehiculelor, pe fiecare masina se aplica18 kg de mastic. 8 kg de vopsea aplicata pentru fiecare vehicul 8

IV. Montajul Montajul reprezinta ultima etapa a procesului de fabricatie. In aceasta etapa sunt asamblate si montate elementele mecanice, postul de conducere, oglinzile si elementele de interiore ale vehiculului (mochete, scaunele). Atelierul ocupa o suprafata de 45 000 m. 1 linie de montaj are o lungime de 900 m 2 Ateliere de fabricatie 1 zona de control al finisarii 1 Atelier de Mentenanta Uzina Mecanica Dacia se ocupa cu producerea de piese din aluminiu, cu uzinajul si asamblarea motoarelor, cutiilor de viteze si transmisiilor pentru vehiculele din gama Dacia si pentru vehiculele Renault produse in intreaga lume.

1.5. Sistemul de management


Departamentarea porne te de la premisa c munca specializat este mai eficient realiz nduse astfel mp r irea activit ilor i gruparea lor n posturi i departamente. Ca i condi ie preexistent necesar implement rii, departament rii, n cadrul organiza iei, este aptitudinea conceptual a top managerului. n urma privatiz rii Automobile Dacia n anul 1999, firma adopt structura organiza ional Renault.. Problema existent nainte i n timpul implement rii departament rii a fost sistemul centralizat existent n cadrul activit ilor inginere ti, de cercetare, organizarea produc iei, administrarea personalului i preg tirea lui.

n urma descentraliz rii dup

1989, departamentarea cap t

o nou

form

mult mai

complex (marketing, export, resurse umane, IT i comunicare) i dinamic , schimb rile fiind mai u or de realizat la nivelul structurii organiza ionale. Consecin e ale implement rii acestui instrument sunt: mbun t irea rela iilor de cooperare ntre personalul organiza iei, permite folosirea experien ei asociat cu specializarea func ional , eficientizarea activit ilor de rutin Italia, Austria, Bulgaria i Israel ). Persoanele implicate n utilizarea intrumentului sunt top-managerii. Criteriile de decizie pot fi urm rite pe mai multe planuri precum strategiile de dezvoltare ale firmei, de dezvoltare a produsului si a pie ei de desfacere. y Referitor la dezvoltarea firmei, top-managerii vor analiza factorii mediului extern direct: concuren a, clien ii, furnizorii i mediul extern general: macroeconomic, social, tehnologic, politic i interna ional. n acest sens, managerii de la Automobile Dacia S.A au decis deschiderea a 5 fabrici de produc ie Logan n anul 2007. y Pentru dezvoltarea produsului managerii vor lua in considerare cerin ele clien ilor, produsele similare existente pe pia tehnologic . y Pentru stabilirea m rimii pie ei de vor fi analizate unele coordonate ale mediului macroeconomic(situa ia economic general ), cota de pia concuren ilor, ct i cererea nregistrat de firm . Ace ti factorii favorabili au constituit premisa implement rii deciziei de comercializare a modelului Logan n 35 de ri, avnd consecin e pozitive precum o cifr de afaceri de 1,2 mil.euro i cre terii vnz rilor cu 70,6% fa de 2004. Rolul criteriilor de decizie este acela de a asigura o imagine clar asupra posibilit ilor de dezvoltare a firmei ct i un profit ridicat. Astfel vor fi analizate toate alternativele i vor fi alese cele mai bune solu ii n concordan cu obiectivele generale ale organiza iei. Condi iile preexistente necesare lu rii deciziei sunt: y Identificarea i cunoa terea detaliat a factorilor de mediu, capacit ile de produc ie proprii, posibilit ile de aprovizionare i de desfacere,nivelul cererii, etc. att a firmei ct i a ale concuren ilor i vor ine pasul cu evolu ia i cu grad mare de repetare n cadrul activit ii de produc ie, ri (Romnia, r spunderea prompt la cerin ele pie ei, adaptarea strategiei la necesit ile fiec rei

10

S avem n vedere urm rile deciziilor viitoare i eventualele riscuri ce ar putea s apar pe parcursul implement rii deciziei.

Problemele posibile n timpul implement rii deciziei sunt: -Schimbarea op iunilor clien ilor ca urmare a apari ie pe pia mai performant i la un pre mai avantajos dect al Daciei -Incapacitatea unor furnizori de a- i onora contractele de livrare a unor piese -Unele reglement ri guvernamentale sau schimbarea nefavorabil a cursului valutar sau a m ririi excesive a taxelor de export la automobile i la piese de schimb Ca i consecin e al implement rii deciziilor enun ate anterior, n 2005, vnz rile Dacia au crescut cu 70,6% fa de anul 2004, pn la nivelul de 164.406 unit i. La aceast cre tere au contribuit att rezultatele comerciale din Romnia, cifrate la 113.276 unit i (+ 68,9% fa de 2004), ct i cele nregistrate la export, unde, cu 51.130 vehicule nmatriculate, vnz rile au crescut de 2,7 ori. n ceea ce prive te produc ia, aceasta a atins nivelul record de 172.021 vehicule, din care 146.456 Logan. Impulsionat de cererea comercial puternic pentru modelul Logan, activitatea de fabrica ie a uzinei de la Mioveni a dep it practic volumul cumulat al anilor 2003 i 2004. Persoanele implicate n stabilirea criteriilor de decizie, ct i n luarea hot rrilor sunt topmanagerii, managerii superiori, ct i cei de prim linie. a unui model de autoturism

1.6 Piata si comercializarea

In ansamblu, piata auto a crescut in primele trei luni ale anului. Din aprilie, vanzarile de masini autohtone au scazut, iar ale marcilor de import au mai crescut. De fapt, individual, unele marci au continuat sa creasca, in timp ce altele au sc zut. Performerele sunt in majoritate firmele care au sustinerea companiilor producatoare. Ca toate celelalte piete pentru produse de folosinta indelungata, si cea a masinilor mici a cunoscut un reviriment odata cu relaxarea fiscala. In multe cazuri, castigul rezultat din reducerea impozitului era perfect pentru o rata la masina mult visata. In plus, anuntatele mariri la accize pentru autoturismele de import i-au facut pe multi sa se grabeasca, respectandu-se mentalitatea celebra deja in Romania. Cam astea ar fi premisele generale ale cresterilor spectaculoase de pe piata 11

autoturismelor. In particular insa, analiza cifrelor furnizate de importatori si producatori, prin intermediul APIA, scoate la iveala o evolutie diferita a marcilor. La producatorii autohtoni, situatia este oarecum previzibila. Dacia a cunoscut un boom explicabil tinand cont de lansarea modelului Logan. Dupa un varf inregistrat in martie, numarul de Loganuri vandute lunar s-a stabilizat, urmand sa creasca, probabil, odata cu lansarea versiunilor diesel. Deocamdata, primele concluzii arata ca piata auto este in stadiul de reorganizare, e drept ca una dezechilibrata. Cresterile totale de anul acesta demonstreaza ca exista bani si clienti dispusi sa-i cheltuiasca pe masini. Importatorii si distribuitorii incep sa se dezmeticeasca si sa treaca de la faza de comercializare pasiva - asteptand clientii sa treaca prin fata magazinului - la cea activa. Asta inseamna investitii in extinderea retelelor de dealeri, in marketing si publicitate inteligenta si, nu in ultimul rand, in PR. Un studiu al bugetelor de publicitate pe ultimele sase luni ar demonstra ca succesul in vanzari a fost direct proportional cu banii cheltuiti, dar nu este singurul element care face delimitarea. Capacitatea fiecarui importator de a se adapta specificului pietei locale poate fi un bonus. Si aici am putea include si viteza cu care modelele lansate in tarile de origine ajung in Romania.

Oferta de produse a societ ii const n:

Dacia SupeRNova

Dacia Solenza

Dacia Logan

Dacia Logan MCV

12

Punerea n aplicare a sistemului de management al calit ii const n a transmite, a explica personalului ntreprinderii, procedurile ce trebuie aplicate i a forma personalul pentru aplicarea acestor proceduri. Urm rirea indicatorilor de performan metod de urmrire a calit ii. Pentru fiecare proces, sunt stabili i unul sau mai mul i indicatori de performan urm ri eficacitatea procesului n raport cu obiectivele de calitate definite. Activitatea comerciaia a S.C. Automobile s-a concretizat la 31.12.2006 in realizarea unei cifre de afaceri de 5.554 mil RON cu 27,15% mai mare decat la 31.12.2005. Cresterea inregistrata se datoreaza in special vanzarilor auto care au contribuit la cresterea cifrei de afaceri cu 74,97%. mil RON pentru a ai produsului i / sau proceselor este principala

Decembrie 2004 VANZARI AUTO 2880 Intern 1755 Extern 1125 VANZARI PIESE 400 SCHIMB Intern 230 Extern 170 ALTELE 360 Intern 280 Extern 80

Decembrie 2005 3.505 2.428 1.077 427 407 20 436 357 79

Decembrie 2006 4.164 2.598 1.566 442 394 48 948 712 236

Situatia vanzarilor in perioada decembrie 2005- decembrie 2006 se prezinta astfel:

VEHICULE DACIA SOLENZA Utilitare DACIA Logan MCV Total

Decembrie 2004 5920 31000 156920

Decembrie 2005 Decembrie 2006 6.190 20.193 144.551 170.934 11.751 168.505 6.997 187.253

DACIA Logan Berlina 120000

Vanzarile totale de autovehicule DACIA se ridica in anul 2006 la 187.253 unitati in crestere cu 16.319 unitati fata de anul 2005. 13

Un segment important de piata il ocupa vanzarile la DACIA LOGAN care este eel mai vandut model , acoperind in anul 2005, peste 89,99% din totalul vehiculelor comercializate de marca Dacia. Situa ia clien ilor Tarile in care exporta Dacia la sfarsitul anului 2006 sunt principalii clien i i anume :Algeria, Angola, Austria, Belgia, Bielorusia, Bosnia si Hertegovina, Bulgaria, Camerun, Coasta de Fildes, Croatia, Elvetia, Estonia, Etiopia, Franta (inclusiv Tahiti, Guadelupa, Martinica, Guyana, Runion, Noua Caledonie), Gabon, Germania, Ghana, Italia, Letonia, Liban, Lituania, Luxemburg, Macedonia, Madagascar, Mali, Maroc, Moldova, Nigeria, Olanda, Polonia, Republica Ceha, Romania, Senegal, Serbia si Muntenegru (inclusiv Kosovo), Siria, Slovacia, Slovenia, Spania, Togo, Turcia, Ucraina, Ungaria Anul 2006 a fost caracterizat de o crestere importanta a vanzarilor Dacia pe plan international. Modelul Logan a devenit leader pe numeroase piete: in Maroc, in Algeria, in Bulgaria si in Moldova. Peste 40% dintre vehiculele Logan vandute la export in 2006 au fost inmatriculate in Europa Occidentala. Reteaua Logistica Internationala ( ILN, "International Logistics Network"), noua denumire oficiala a centrului CKD, este o adevarata trambulina pentru expansiunea geografica a proiectului Logan, un proiect care prevede fabricarea, in fiecare an, a sute de mii de automobile Logan in locatii de productie raspandite pe patru continente. Principalii clien i interni sunt reprezenta i de urm toarele segmente: y Popula ia rii care locuie te n mediul urban i se ncadreaz n segmentul cu venituri medii i mari. y y y Institu iile statului: coli, spitale, ministere, prim rii, etc. Institu ii private Alte societ ii comerciale

Pentru realizarea produselor sale, SC Automobile Dacia SA are rela ii contractuale cu o serie de furnizori pentru scule, semifabricate, uleiuri, emulsii, ma ini unelte, aparate de masur si control, dispozitive, etc. Pentru realizarea produselor sale Dacia utilizeaza o gama variata de tipuri de scule (care acopera toate procedeele de prelucrare prin a chiere), o mare parte dintre acestea fiind scule speciale (in func ie de materialele i dimensiunile cotelor pieselor care se prelucreaz). 14

ntre inerea i asigurarea bunei func ionri a ma inilor unelte este asigurat prin utilizarea produselor furnizate de firme cu tradi ie n acest domeniu. Echipamentele folosite n liniile de asamblare sunt furnizate de ctre 188 de furnizori:
y y

134 furnizori externi 54 furnizori in Romnia, din care 6 furnizori ZIF (zona industriala furnizori):
o o o o o o

ACI (punti) VALEO (cablaje) JCI (scaune) EURO APS (piese plastice si termoformate) CORTUBI (esapamente) VALEO CLIMATE (climatizare/ incalzire)

1.7. RESURSELE UMANE n prezent SC Automobile Dacia SA este condus de un director general i un comitet de direc ie compus din efii de departamente: y y y y y y y y Fabrica ie; Resurse umane ; Financiar ; Calitate ; Mentenan ; Tehnic ; Protec ia muncii i a mediului ; Progres continuu; 15

y y

Sistemul informatic; Logistic (Aprovizionare). Departamentul Calitate are n componen urmtoarele compartimente:

calitate furnizori are ca responsabilit i: asigurarea conformit ii produselor recep ionate; lansarea fi elor de neconformit i ctre furnizori n caz de incidente calitate; urmrirea i validarea planului de ac iuni; recuperarea costurilor noncalit ii.

calitate clien i constituie interfa a pentru problemele de calitate la clien i i pentru validarea proiectelor de noi produse aflate n derulare. gestioneaz analizele i valideaz planurile de ac iuni pentru incidentele de calitate la clien i ; verific dac sunt respectate toate criteriile impuse de procedur precum exigen ele specifice ale clien ilor pentru proiectele produselor noi ; are autoritatea de a opri livrrile atunci cnd se constat neconformit i care afecteaz produsul livrat. i

laboratoare msurtori i contaminare : laboratoarele de msurtori asigur msurtorile necesare pentru controlul n recep ie, pentru auditul de produs, pentru proiecte de noi produse precum i la solicitarea compartimentului calitate clien i pentru analiza unor incidente ; laboratorul contaminare este responsabilul cu determinarea gradului de impurificare (numr de particule, dimensiune, greutate i natur) pentru piese primite n recep ie ct i pentru produsele realizate n procesul de fabrica ie.

asigurarea calit ii are ca responsabilit i controlul i actualizarea sistemului calit ii (manuale, standarde, proceduri) precum i de audituri de sistem, procedur, proces.

Nr. crt.

Categorii de personal

2004 Nr. 16 %

2005 Nr. %

2006 Nr. %

1 2 3 4

Personal direct productiv Personal indirect productiv Personal administrativ si de conducere Total personal la sfr itul perioadei

6000 1542 3300 10842

55,34 14,23 30,43 100

6427 1656 3340 11423

56,48 14,49 29,21 100

5881 1690 3085 10656

55,18 15,85 28,95 100

CAP. II. DIAGNOSTICUL FINANCIAR AL S.C. AUTOMOBILE DACIA S.A.


1. Elementele bilan ului contabil;
2006 A.Active imobilizate: I.Imobilizari necorporale: II.Imobilizari corporale: 1. Terenuri si constructii 2. Instalatii tehnice si masini 3. Alte instalatii, utilaje si mobilier 4. Avansuri si imobilizari corporale in curs Total imobilizari corporale: III.Imobilizari financiare: B.Active circulante: 491.244.287 1.065.013.112 24.501.282 267.832.236 1.848.590.917 14.211.647 882.971.967 742.575.471 1.317.685.863 27.558.461 292.223.643 2.380.043.438 14.674.203 1.239.466.540 1.876.599.436 13.796.872 2007 2.408.268.735 13.551.094

17

I.Stocuri: 1. Materii prime si materiale consumabile 2. Productia in curs de executie 3. Produse finite si marfuri 4. Avansuri pentru cumparari stocuri Total stocuri: II.Creante: III.Investitii financiare pe termen scurt: IV.Casa si conturi la banci: C.Cheltuieli in avans: D.Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de un an: E.Active circulante, respectiv datorii curente nete: F.Total active minus datorii curente: G.Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an: H.Provizioane pentru riscuri si cheltuieli: I.Venituri in avans: J.Capital si rezerve: Total capitaluri proprii din care: I.Capital: II.Prime de capital: III.Rezerve din reevaluare: IV.Rezerve: V.Rezultatul reportat: VI.Rezultatul exercitiului: Sold Creditor-PROFIT Sold Debitor-PIERDERE Repartizarea profitului 193.849.582 56.405.564 170.104.169 0 420.359.315 401.161.046 0 61.451.606 4.143.265 958.167.011 (88.334.897) 1.780.319.519 0 43.823.031 25.228.138 1.736.496.488 1.736.496.488 2.541.719.939 1.767.432 125.806.365 423.995.272 1.273.486.847 298.294.327 298.294.327 0 0 205.435.575 55.905.935 185.799.306 637.837 447.778.653 780.695.732 0 10.992.155 4.709.222 1.296.839.878 (71.122.054) 2.330.118.236 0 78.759.628 25.486.383 2.251.358.608 2.251.358.608 2.541.719.939 1.767.432 263.337.933 42.395.272 975.135.169 377.273.201 377.273.201 0 0

2. Elementele contului de profit i pierderi;


2004 1.Cifra de afaceri neta Venituri din exploatare Cheltuieli din exploatare Rezultatul din exploatare Rezultatul din exploatare Profit Rezultatul din exploatare Pierdere Venituri financiare Cheltuieli financiare 18 223.876.727 0 85.375.035 63.340.678 374.405.143 0 207.829.622 162.663.925 2005

4.367.606.636 5.554.373.911 4.504.003.782 5.580.013.492 4.280.127.055 5.205.608.349

Rezultatul financiar Rezultatul financiar Profit Rezultatul financiar Pierdere Rezultatul current Rezultatul curent Profit Rezultatul curent Pierdere Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare Rezultatul extraordinary Rezultatul extraordinar Profit Rezultatul extraordinar Pierdere Venituri totale Cheltuieli totale Rezultatul brut Rezultatul brut Profit Rezultatul brut Pierdere Rezultatul net Rezultatul net Profit Rezultatul net Pierdere 298.294.327 377.273.201 245.911.084 0 419.570.840 0 0 0 0 0 245.911.084 0 0 0 419.570.840 0 0 0 22.034.357 0 45.165.697 0

4.589.378.817 5.787.843.114 4.343.467.733 5.368.272.274

II.1. ANALIZA REZULTATELOR FINANCIARE 1. Produc ia exerci iului QC = QV + QS + QI QC produc ia exerci iului QV produc ia vndut QS produc ia stocat QI produc ia imobilizat ( produc ia folosit pentru consumul propriu ) 2005 QE = 4.216.382.262 + 420.359.315 + 991.242 = 5.057.100.892 LEI 2006 QE = 5.554.373.911 + 447.778.653 + 4.011.966 = 6.449.931.217 LEI 19

Se observa o evolutie pozitiva a productiei exercitiului in anul 2006 fata de anul 2005 respectand astfel clientii, sporind si vanzarile ceea ce a dus si la cresterea profitului. Aceast cre tere de 27,55% se datoreaz n special cre terii produc iei vndute, ct i a stocurilor . Se poate afirma c societatea are un risc redus de vandabilitate a produselor sale, cererea este n cre tere. 2. Marja comerciala MJC = CA CC MJC marja commercial CA cifra de afaceri CC costul de cump rare 2005 MJC = 4.367.606.636 129.492.304 = 4.108.622.028 2006 MJC = 5.554.373.911 230.510.421 = 5.323.863.490 Se observa ca marja comerciala este in crestere ceea ce reprezinta un lucru pozitiv .Marja comerciala inregistreaza o rata de crestere de 29,58% fata de 2005 3. Valoarea adaugata VA = MJC + QE + CT VA valoarea ad ugat MJC marja comercial QE produc ia exerci iului CT consumuri provenind de la ter i 2005 VA = 4.108.622.028 + 5.057.100.892 + 2.631.999.943 = 11.797.722.863 2006 VA = 5.323.863.490 + 6.449.931.217 + 3.467.808.334 = 15.241.603.041 4. Soldurile intermediare de gestiune a) Rezultatul brut al exploat rii RBE = VA + SE Impozite, taxe i cheltuieli cu personalul RBE rezultatul brut al exploat rii VA valoarea ad ugat 20

SE subven ii pentru exploatare 2005 Rbe = 11.797.722.863 + 0 2.631.999.943 = 9.165.722.920 2006 Rbe = 15.241.603.041 + 0 3.467.808.334 = 11.773.794.707
Nr crt 1. 2. 3. 4. 5. 6. 6.1. 6.2. 6.3. 7. 7.1. 7.2. 7.3. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. INDICATORI CA Qe Marja comerciala Consumurile de la terti VA(2+3+4) Venituri totale, din care: Venituri din exploatare Venituri financiare Venituri excep ionale Cheltuieli totale din care: Cheltuieli din exploatare Cheltuieli financiare Cheltuieli excep ionale RBE=VA-(Impoz.+Ch. Pers) Rezultatul exploat rii Rezultatul financiar Rezultatul current Rezultatul excep ional Rbrut Impozitul pe profit Rezultatul net al ex. 2005 4.367.606.636 5.057.100.892 4.108.622.028 2.631.999.943 11.797.722.86 3 4.589.378.817 4.504.003.782 85.375.035 0 4.343.467.733 4.280.127.055 63.340.678 0 9.165.722.920 223.876.727 22.034.357 245.911.084 0 245.911.084 52.383.24 3 298.294.327 2006 5.554.373.911 6.449.931.217 5.323.863.490 3.467.808.334 15.241.603.04 1 5.788.353.529 5.580.013.492 208.340.037 0 5.368.782.689 5.205.608.349 163.174.340 0 11.773.794.70 7 374.405.143 45.165.697 419.570.840 0 419.570.840 42.297.63 9 377.273.201

ANALIZA CIFREI DE AFACERI


Nr. crt. 1 2 3 4 5 INDICATOR CA (mii ron) Cre terea anual a cifrei de afaceri (%) Cre terea anual a pre urilor (%) Cre terea real a cifrei de afaceri (%) Cifra de afaceri corectat (mii ron) ANUL 2005
4.367.606.636

2006
5.554.373.911

+9 -

27,18 +6,56 127.93

21

1 Rc  1 v 100 Rc ! 1 R p

unde Rc = cre terea anual a indicatorilor Rp = cre terea anual a pre urilor

Ran = ( Rca =

4.367 .606 .636 x 100) 100 = 27,18% 5.554 .373 .911

1  0,2718  1 v 100 = 127,93% 1  0,0656

II.2. ANALIZA RATELOR DE PROFITABILITATE

1) Rata rentabilit ii globale a capitalului investit RGI =


Rn  Dobnzi  Ipzprofit * 100 Ki RN rezultatul net KI capital investit

KI = KPR + DTL + DTS 2005 22

KI = 1.736.496.488 + 0 + 958.167.011 = 2.694.663.499 2006 KI = 2.251.358.608 + 0 + 1.296.625.950 = 3.547.984.558 2005 RGI = 2006 RGI =
377 .273 .201  523 .965  42.297 .639 335 .499 .527 x 100 = x 100 = 9,46 % 3.547 .984 .558 3.547 .984 .558 298 .294 .327  5.949 .588  52.383 .243 251 .860 .672 x 100 = x 100 = 9,34 % 2.694 .663 .499 2.694 .663 .499

Se observa ca in ambii ani capitalul angajat este rentabil, rata rentabilitatii in 2006 fiind in crestere fata de 2005 cu un procent de 0,12%. 2) Rata rentabilitatii comerciale RC =
Rn x 100 Ca

Rn - rezultatul net Ca cifra de afaceri 2005 RC = 2006 RC =


377 .273 .201 x 100 = 6,80 % 5.554 .373 .911 298 .294 .327 x 100 = 6, 83 % 4.367 .606 .636

Se observa ca rata rentabilitatii comerciale este in descrestere ceea ce inseamna ca firma nu a adoptat o politica comerciala foarte buna. 3) Rata rentabilitatii economice RE =
Re x 100 At

Re rezultatul exploatarii At = Imob. Necorp. + Imob. Corp. + Imob. Fin. + Capital de lucru + Disponib. 2005 At = 13.796.872 + 1.848.590.917 + 14.211.647 + 61.451.606 = 1.938.051.042 2006 At = 13.551.094 + 2.380.043.438 + 14.674.203 + 11.515.103 = 2.419.783.838 23

2005 RE = 2006 RE =
374 .405143 . x 100 = 15,48% 2.419 .783 .838 223 .876 .727 x 100 = 11,56% 1.938 .051 .042

Un lucru bun se intampla si in acest caz datorita faptului ca activele totale au fost utilizate eficient astfel incat sa asigure o crestere a rentabilitatii economice. 4) Rata rentabilitatii financiare a capitalului propriu RF = Rn x 100 Kpr

Rn rezultatul net Kpr capital propriu 2005 RF = 2006 RF =


377 .273 .201 = 16.76% 2.251 .358 .608 298 .294 .327 = 17,18% 1.736 .496 .488

Datorita faptului ca rata rentabilitatii financiare este in descrestere , se poate spune ca investitiile nu au fost efectuate eficient .

II.3. ANALIZA INDICATORILOR ECHILIBRULUI FINANCIAR AL FIRMEI

1. Rata solvabilitatii generale RSG =


Ac Dts

Ac active circulante Dts datorii pe termen scurt 2005 24

RSG = 2006 RSG =

882 .971 .967 = 0,93 958 .167 .011 1.239 .252 .612 = 0,96 1.296 .625 .950

Dupa cum se observa, rata solvabilitatii generale nu este cuprinsa in valoarea optima, adica 2 si 2,5, fiind mai mica ceea ce inseamna ca firma nu are posibilitatea sa isi acopere datoriile pe termen scurt din activele circulante ale firmei. 2. Rata solvabilitatii partiale RSP =
Ac  S Dts

S stocuri 2005 RSP = 2006 RSP =


1.239 .252 .612  447 .140 .817 = 0,62 1.296 .625 .950 882 .971 .967  420 .359 .315 = 0,49 958 .167 .011

Aceasta rata este inferioara intervalului optim de 0,8 si 1, asta insemnand ca intreprinderea nu are capacitatea sa isi achite datoriile pe termen scurt din creante si disponibilitati.

3. Rata solvabilitatii curente RSC =


T Dts

T = casa + conturi curente plasamente pe scurta durata 2005 T = 61.451.606 2006 T = 11.515.103 2005

25

RSC = 2006 RSC =

61.451 .606 = 0.07 958 .167 .011 11.515 .103 = 0.008 1.296 .625 .950

Se observa ca firma nu isi poate acoperi datoriile curente din disponibilitati. 4. Solvabilitatea patrimoniala RAFG = 2005 RAFG = 2006 RAFG =
2.251 .358 .608 x 100 = 61,65% 3.652 .230 .569 1.736 .496 .488 x 100 = 62,84 % 2.763 .714 .668 Kpr x 100 PasivTotal

5. Rata de indatorare globala RIG =


D x 100 PasivTotal

D datorii totale 2005 958 .167 .011 x 100 = 36,67 RIG = 2.763 .714 .668 2006 1.296 .625 .950 x 100 = 35.51 RIG = 3.652 .230 .569

III. ANALIZA INDICATORILOR FINANCIARI DE MASURARE A PERFORMANTELOR ACTIVITATILOR SI PROCESELOR

1. Productivitatea muncii W= Ca Ns

Ns numar salariati 26

2005 W= 2006 W=
5.554 .373 .911 = 486.245 11.423 4.367 .606 .636 = 409.873 10.656

Se observa ca productivitatea muncii este in crestere deci firma utilizeaza resursele umane eficient . 2. Eficienta utilizarii activelor E=
Ca x 100 At

2005 4.367 .606 .636 E= x 100 = 158,04 2.763 .714 .668 2006 5.554.373 .911 x 100 = 152,09 E= 3.652 .230 .569 3. Rata de uzura a activelor corporale RN = 2005 RN = 2006
298 .201 .439 x 100 = 12,53% 2.380 .043 .438 4.Rata de rotatie a stocurilor 233 .772 .280 x 100 = 12,65% 1.848 .590 .917 Am x 100 Ic

RN =

Rs = 2005 Rs = 2006 Rs =

Ca S 4.367 .606 .636 = 20,79 rotatii 210 .179 .658 5.554 .373 .911 = 24,84 rotatii 223 .570 .409

27

5. Rata de rotatie a creantelor comerciale Rc = 2005 Rc = 2006 Rc =


459 .522 .403 x 365 = 31 zile 5.554 .373 .911 278 .724 .469 x 365 = 24 zile 4.367 .606 .636 Clienti x 365 Ca

II.5. ANALIZA ECHILIBRULUI PATRIMONIAL


1. CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE A EXERCITIULUI Caf = Rezultatul brut al exploat rii + Alte venituri din exploatare - Alte cheltuieli de exploatare+Venituri financiare (cu excep ia veniturilor din provizioane)- Cheltuieli financiare (cu excep ia cheltuielilor financiar privind amortiz rile i provizioanele)+ Venituri excep ionale (cu excep ia veniturilor din vnzare de active, subven iilor pentru investi ii virate n rezultatul exerci iului, veniturilor excep ionale din provizioane)- Cheltuieli excep ionale (cu excep ia valorii nete contabile a activelor cedate, cheltuielilor excep ionale privind amortiz rile i provizioanele) Impozitul pe profit.

28

2005 CAF = 9.165.722.920 + 95.694.837-1.026.781.066 + 85.375.035 - 63.340.678 + 0 -0 52.383.243 = 8.204.287.805 2006 CAF = 11.773.794.707 + 17.049.138 -825.446.700 + 208.340.037 - 163.174.340 +0 0 42.297.639 = 10.968.265.203 Se observa ca firma are o mare capacitate de autofinantare, avand in vedere faptul ca inregistreaza o crestere de 25,20%. 2. Fondul de rulment FR = AC - DTS AC- activele circulante; DTS-datoriile pe termen scurt. 2005 Fr = 882.971.967 958.167.011 = - 75.195.044 2006 Fr = 1.239.252.612 1.296.625.950 = -57.373.338 3. Nevoia de fond de rulment NFR = stocurile +crean ele + activele de regularizare (exclusiv primele de rambursare) datoriile pe termen scurt, exclusiv cele financiare venituri n avans pasivele de regularizare 2005 NFR = 420.359.315 + 401.161.046 + 0 923.994.011 25.228.138 0 = - 127.701.788 2006 NFR = 447.140.817 + 780.596.692 + 0 1.274.288.491- 25.486.383 0 = - 72.037.365

4. Trezoreria neta Trezoreria net = fondul de rulment nevoia de fond de rulment 2005 TN = - 75.195.044 + 127.701.788 = 52.506.744 2006 TN = -57.373.338 + 72.037.365 = 14.664.027

II.6. ANALIZA SWOT


29

Matricea MEFI ( matricea de evaluare a factorilor interni) Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Factori interni Pre atractiv Re eaua de livrare Calitatea produselor Utilaj nvechit Amplasament favorabil Timp mare de a teptare Preg tirea personalului Satisfacerea nevoilor clien ilor Re ea de comercializare TOTAL Coeficient de importan 0,1 0,2 0,1 0,05 0,05 0,05 0,05 0,1 0,3 1 Nota 2 3 2 1 2 1 1 2 4 0,2 0,6 0,2 0,05 0,1 0,05 0,05 0,2 0,12 1,57 Scor

Matricea MEFE (matricea de evaluare a factorilor externi) Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 Factori externi Impunerea pe pia a unor firme cu utilaj performant Pre uri de vnzare mai mici Varietate a produselor Re ea de livrare Controlul calit ii Ridicarea gradului de utilizare a capacit ii de produc ie TOTAL Coeficient de importan 0,1 0,15 0,3 0,1 0,2 0,15 1 Nota 2 2 4 2 3 3 0,2 0,3 0,12 0,2 0,6 0,45 1,87 Scor

Cadranul 2 Strategie de redresare

Cadranul 1 Strategie agresiv

2 Puncte
30

Cadranul 3 Strategie defensiv

Cadranul 4 Strategie de diversificare

Amenin2 rile

In functie de rezultatul matricilor putem afirma ca firma se incadreaza in cadranul 3. Cadranul 3 reprezint situa ia in care se afla firma SC AUTOMOBILE DACIA SA relativ slab i trebuie s fac fa unor amenin ri majore din partea mediului. n acest caz se recomand o strategie defensiv .

III. MODALITATI STRATEGICE DE ACTIUNE III.1. MISIUNEA FIRMEI


Misiunea principal este reprezentat de vnzarea de autovehicule DACIA pe o pia aflat n plin extindere. 31

Formularea misiunii are drept scop principal personalizarea, individualizarea firmei Dacia att n plan na ional ct i interna ional. Definirea misiunii firmei permite n elegerea i specificarea afacerii n care este implicat firma i precizeaz momentul n care se d un alt curs orient rii strategice. n elegerea unei afaceri este primul pas f cut de Dacia n definirea afacerii. Procesul de definire a misiunii este orientat asupra identific rii grupurilor de consumatori (persoanele cer doresc achizi ionarea unui autoturism), definirii nevoilor ce sunt satisf cute (vnzarea de autoturisme), procedurile i metodele pe care firma le aplic pentru satisfacerea nevoilor clien ilor (vnzarea de autoturisme pe o pia y y aflat n extindere). Definirea misiunii firmei Dacia este orientat att pe produs ct i pe pia . Misiune orientat pe produs: vnzarea autoturismelor Dacia Misiune orientat pe pia : activitate pe o pia aflat n plin extindere

n anul 1999 dup privatizarea Dacia de c tre Renault misiunea orientat pe pia a ntregii organiza ii a fost reformulat ,vizndu-se extinderea pe pia a interna ional . Comunicarea misiunii este simpl , concis i expus cu claritate. Ea arat cursul pe care managementul firmei l va lua n viitor (extinderea pie ei). Pentru a-si duce la capat misiunea aceasta urmareste intotdeauna: y y y y y asigurarea unui mediu concuren ial onest asigurarea unui mediu nconjur tor s n tos realizarea profiturilor pe cale legal mpiedicarea discrimin rii la locul de munc a angaja ilor asigurarea egalit ii de anse angaja ilor, exercitarea corect a autorit ii de c tre manageri.

III.2. OBIECTIVELE STRATEGICE


Obiectivele organiza ionale ale firmei vizeaz performan ele pe care firma le va ob ine n urm toarele domenii: -dezvoltarea pie ei -inovarea, productivitatea 32

-resurse fizice i financiare -profitabilitatea a. Dezvoltarea pie ei y y Cresterea vanzarilor cu peste 50% odata cu lansarea colectiei CKD Logan . Obtinerea unei cote de piata de aproximativ 30%

n ceea ce prive te activitatea comercial , Dacia miza pe un nivel de aproximativ 200.000 de autovehicule vndute n 2006, din care 112.000 n Romnia i 88.000 la export. Expedi iile de colec ii CKD Logan au cunoscut o cre tere important n 2006, pe m sur ce au nceput livr rile c tre Iran iar uzinele din Rusia, Maroc i Columbia i-au m rit ritmul de produc ie. Pentru ansamblul anului 2006 volumul estimat al exporturilor de colec ii CKD Logan era de 120.000 ns au reu it s vnd un total de 154529 att n Romnia ct i exportate. Italia, Austria, Bulgaria i Israel s-au num rat printre rile n care s-a comercializat modelul Dacia Logan. Pn la sfr itul lui 2006, lista destina iilor de export ale Logan a ajuns s cuprind 50 de ri. b. Inovare i productivitate y y Cresterea productiei cu 80% fata de anul 2004. In anul 2006 se va incerca cresterea productiei cu pana la 90% fata de 2005.

Produc ia a atins nivelul record de 172.021 unit i, cu 82% mai mult fa de 2004.Dacia prevede produc ia a ceva mai mult de 200.000 de autovehicule, la care se vor ad uga 100.000 de colec ii CKD in anul 2006. Capacitatea de produc ie a uzinei de la Mioveni a fost majorat la 235.000 unit i pe an ncepnd din luna septembrie 2006.

b. Resurse fizice i financiare y y Cresterea investitiilor , o crestere care sa depaseasca 150 mil. de euro in 2005 In 2006 se va investi, mult mai mult decat in 2005 , tinand cont ca se adauga si prima transa din investitia in viitoarea uzina de cutii de viteze, in val de 28 mil de euro. c. Profitabilitatea

33

y y

Cresterea cifrei de afaceri cu peste 60% in anul 2005 In anul 2006 mentinerea sau cresterea cifrei de afaceri care a crescut fata de 2004 cu 75%

III.3. OPTIUNILE STRATEGICE, RESURSELE SI TERMENELE


Dacia defineste si pune in aplicare o strategie de crestere rentabila: y y isi conserva si isi consolideaza pozitia de lider pe piata automobilelor din Romania se impune pe noile piete ale automobilului prin modalitati proprii si de succes, care reprezinta sursa principala de crestere pentru urmatorii zece ani. In aceasta perspectiva, Logan genereaza o crestere a vanzarilor la export si contribuie astfel la realizarea obiectivelor Renault y isi amelioreaza in mod constant calitatea produselor sale pentru a asigura satisfacerea nevoilor clientilor sai y asigura rentabilitatea investitiilor sale

Evaluarea performan ei S.C. AUTOMOBILE DACIA S.A. nainte i dup schimbarea strategic .
AXE-PUNCTAJ (P) Indicatori Ponder Coeficien ea i de indicat importa (P x p) ori-lor (p) % /100 20 20 15 40 40 30 1 Nivel de realizare(note) 2 3 4 5 2005 X 2006 O

1.Axa financiar - 200 1.1.Rezultat net . 1.2.Cifra de afaceri. 1.3.Rentabilitatea economic .

X X X

O O O

80 120 60

160 200 120

34

1.4.Rentabilitatea financiar .

20

40 40 40 60 80 60 30 30 30 60 45 60 15 XO X X

X O

O O X X O XO XO

120 30 160 240 400 300 30 120 120 180 90 XO 300 15

160 120 200 300 400 300 90 120 150 180 90 300 15

1.5.Solvabilitatea general . 15 1.6.Rata autonomiei financiare 20 globale. 2.Axa clien i- 200 2.1.Cota de pia absolut . 30 2.2.Gradul de satisfac ie al 40 clien ilor. 2.3.Num rul de clien i noi 30 atra i. 3.Axa opera ii-activit i- procese- 300 3.1.Productivitatea muncii. 10 3.2.Eficien a utiliz rii activelor. 10 3.3.Rata de modernizare a 10 activelor corporale. 3.4.Rata de rota ie a stocurilor. 20 3.5.Ponderea rebuturilor n 15 num rul total de produse. 3.6.Rata noirii portofoliului de 20 produse. 3.7.Num rul de interven ii ale 5 serviciilor de depanare, n perioada de garan ie la 1000 produse livrate. 3.8.Gradul de adaptare al 10 sistemului informa ional la structura organizatoric a firmei. 3.9.Gradul de utilizare a 10 capacit ii de produc ie. 4.Axa manageri - executan i- 150 4.1.Gradul de motivare a 40 personalului. 4.2.Indicii de corela ie. 30 4.3.Ponderea timpului alocat 30 pentru formarea continu n timpul total de munc . 5.Axa reponsabilitate social - 150 5.1.Valoarea contractelor de 60 sponsorizare. 5.2.Ponderea cheltuielilor 40 pentru programele de protec ie a mediului n cifra de afaceri . TOTAL- IGP

O XO X XO XO O

30

XO

150

150

30 60 45 45 X XO O

XO XO

150 300 135 135

150 300 180 135

90 90 1000 O X

XO

450 270 3955

450 360 5080

ncadrarea tipologic a firmelor dup indicatorul performan ei globale


Nr. crt. 1. 2. Num r de puncte 0 - 1500 1500 - 2500 Caracterizarea performan ei globale a firmei Foarte slab Slab 35 Necesitatea efectu rii schimb rilor strategice Foarte mare Mare

3. 4. 5.

2500 - 3500 3500 - 4500 4500 - 5000

Satisf c toare Bun Foarte bun

Medie Mic Foarte mic

Firma se afla pe locul 4 in anul 2005, caracterizata de o performanta globala buna si cu o necesitatea schimbarii strategiei mica evoluand in anul 2006 pe locul 5 cu o performanta globala a firmei foarte buna si o necesitate a efectuarii schimbarilor strategice foarte mica. Informa iile furnizate de tablourile de bord pot constitui fundamentul ac iunilor de reperaj strategic, de mbun t ire continu a activit ilor i proceselor i de regndire a strategiei firmei i a modului de implementare a acesteia.

36