Academia de Studii Economice din Bucuresti Facultatea de Finante, Asigurari, Banci si Burse de Valori

STUDIU DE FEZABILITATE S.C. AUTOMOBILE DACIA SA

Barseti Bogdan Moraru Petrut Alexandru Naftan Vlad Moldoveanu Gascu Vlad Mitroi Mircea Grupa1565, seria D, an III, FABBV

Bucuresti 2010

CUPRINS: 1.SINTEZA 2.DESPRE DACIA S.A. 3. DIAGNOSTICUL SITUATIEI CURENTE A COMPANIEI

3.1. Diagnosticul Comercial 3.2. Diagnosticul Resurselor Umane 3.3. Diagnosticul Tehnologic 3.4.Diagnosticul de Mediu 3.5. Diagnosticul Juridic 3.6 Diagnosticul Financiar - Analiza Pozitiei Financiare - Analiza Performantelor Financiare - Analiza Cash-Flow-urilor - Diagnosticul Rentabilitatii si al Riscului - Previziunea Financiara

4. PROIECT DE INVESTITII
4.1. Descrierea Tehnico Economica a Proiectului de Investitii 4.2. Fundamentarea Cheltuielilor de Investitie 4.3. Planul de Finantare 4.4. Analiza Proiectului de Investitii in Mediu Cvasi-Cert - Valoarea Actializata Neta si Indice de Profitabilitate - Termenul de recuperare static si dinamic - Rata Interna de Rentabilitate - Rata Interna de Rentabilitate Modificata 4.5. Analiza Proiectului de Investitii in Mediu Incert - Analiza de Sensibilitate - Tehnica Scenariilor

5. Concluzii 6.Bibliografie

1.SINTEZA

In contextual cresterii cererii pentru automobilele sale, atat in tara cat si in strainatate concernul Renault doreste sa analizeze posibilitatea dezvotarii unei noi linii de asamblare, ce ar permite cresterea numarului de automobile produse. Lucrarea reprezinta o analiza economico-financiara a AUTOMOBILE DACIA SA pe baza situatiilor financiare din ultimii trei ani cu scopul evaluarii unui viitor proiect de investitii. Am analizat situatiile financiare ale companiei din 2006 pana in 2008, obtinand o imagine de ansamblu asupra modului de gestionare a resurselor financiare in cadrul companiei. Capacitatea de autofinantare ar permite realizarea investitiei propuse fara a apela la surse externe de finantare. Analizand diagnosticele am evidentiat domeniul in care investitiile sunt necesare si care ar duce la dezvoltarea companiei in sfera serviciilor sale. Compania vizeaza cresterea cifrei de afaceri prin implementarea unei noii linii de asamblare de autovehicule care ar permite cresterea productiei in conditiile unei cereri neacoperite. Prima parte a studiului cuprinde analiza diagnosticelor societatii DACIA S.A. identificand la fiecare dintre acestea atat punctele tari cat si slabiciunile. Urmeaza fundamentarea proiectului de investitii, care prevede fundamentarea a unor serii de elemente.Fundamentarea cifrei de afaceri a investiei s-a bazat pe sporul de productie prognozat, care va fi comercializat la un pret mediu al modelului Sandero. Am prognozat si costurile aferente pe baza necesarului de personal si de materii prime si materiale. S-a analizat posibilatea variatiei cifrei de afaceri in functie de starea pietei auto si s-au obtinut 3 scenarii posibile, in functie de care s-a determinat intervalul in care se va afla cifra de afaceri a investitiei. Ultima parte a studiului cuprinde concluziile ce reies din studiul prezent.

2.DESPRE DACIA S.A.

Constructia Uzinei de Autoturisme Mioveni a inceput in 1966. Dupa semnarea unui contract de licenta intre Renault si statul roman in 1968, incepe fabricarea modelului Dacia 1100 sub licenta R8, urmat in 1969 de Dacia 1300, sub licenta R12. Intre anii 1970-1980, Dacia dezvolta o intreaga gama de modele care va cuprinde mai multe tipuri de vehicule de persoane si utilitare. Automobile Dacia continua autonom productia de autoturisme derivate din gama Renault 12 si dupa anul 1978. Anul 1995 este marcat de lansarea primului autoturism conceput 100% de inginerii romani, Dacia Nova.

In 1998, anul in care s-au aniversat trei decenii de la producerea primului automobil Dacia, de pe portile uzinei a iesit autoturismul cu numarul 2.000.000. In acelasi an intreprinderea a obtinut Certificatului de Atestare a Implementarii Sistemului Calitatii ISO 9001. In continuare prezentam un scurt istoric al companiei:

Istoric Grup Renault Romania

1999 2000 2001 2002

2 iulie: Renault preia controlul a 51% din capitalul Dacia. Lansarea modelului SuperNova, cu motor Renault. Renault isi majoreaza participarea la capitalul Dacia pana la 92,72%. Inaugurarea centrului de piese de schimb Dacia

Lansarea gamei Pick Up Diesel cu motor Renault. 2003 13 martie: Lansarea modelului Solenza Participarea Renault la capitalul Dacia ajunge la 99,4% 2004 2 iunie: prezentarea modelului Logan. 9 septembrie : lansarea comerciala a modelului Logan in Romania. 2005 29 martie : inaugurarea centrului logistic ILN (International Logistics Network) Mioveni Iunie: lansarea Logan in Europa Occidentala 8 septembrie: lansarea Logan 1.5 dCi 13 septembrie: certificarea ISO 14 001 Martie: la salonul auto de la Geneva este prezentat Logan Steppe, primul show-car Dacia Iunie: crearea centrului de inginerie Renault Technologie Roumanie 14 septembrie: lansarea Logan Prestige 1.6 16V Octombrie: lansarea Logan MCV Ianuarie: lansarea Logan MCV in Europa Occidentala Februarie: lansarea Logan Van Mai: lansarea Logan GPL in Romania Iunie: inaugurarea la Bucuresti a centrului de design Renault Design Central Europe Februarie: lansarea Logan Pick-up Martie: prezentarea la Salonul auto de la Geneva a modelului Sandero si a noii identitati de marca Dacia Aprilie: inaugurarea noii uzine de cutii de viteze Renault Mecanique Roumanie Iunie: lansarea comerciala a Sandero Iulie: lansarea modelului Logan Berlina Faza II Octombrie: lansarea modelului Logan MCV Faza II Martie: la Salonul Auto de la Geneva, este prezentat Duster, primul concept car Dacia Mai: prezentarea, la Salonul auto de la Barcelona, a modelului Sandero

2006

2007

2008

2009

Stepway

3. DIAGNOSTICUL SITUATIEI CURENTE A COMPANIEI:

3.1 DIAGNOSTICUL JURIDIC

S.C. Automobile Dacia S.A. este o persoana juridica romana, cu forma juridica de societate pe actiuni cu capital in totalitate privat. Dacia, primul constructor de automobile roman, a luat fiinta in anul 1966, odata cu crearea Uzinei de Autoturisme de la Mioveni. In anul 1999, grupul Renault achizitoneaza 51% din capitalul societatii in urma procesului de privatizare, iar in prezent detine 99,43% din capitalul Dacia.

Structura actionariatului si al capitalului social este prezentat in urmatorul tabel: ACTIONAR Participare (RON) Numar actiuni Total subscris si RENAULT Altii TOTAL integral varsat 2.527.154.307,70 14.565.631 2.541.719.938,70 25.271.543.077 145.656.310 25.417.199.387 Participare (procente) 99,426938% 0,573061% 100%

Societatea respecta toate prevederile codului muncii, toti angajatii avand carte de munca si lucrand 8 ore/zi. De asemenea, societatea isi desfasoara activitatea in conformitate si cu normele codului fiscal, platindu-si toate datoriile fata de bugetul statului. In ceea ce priveste dreptul mediului, societatea nu figureaza pe lista celor care s-au confruntat cu astfel de probleme, neavand vreun litigiu privind incalcarea normelor de protectie a mediului. ANALIZA SWOT Puncte forte: avand ca actionar principal grupul Renault, S.C. Automobile Dacia S.A. a putut sa-si mareasca piata de desfacere, ajungand in scurt timp sa comercializeze autovehicule atat in Europa, cat si pe celelalte continente profesionalism si capacitate de dezvoltare fiind o societate pe actiuni, pierderea anuala (daca exista) este suportat de mai multe persoane (fizice sau juridice) Puncte slabe: in cazul unei crize de lichidati care afecteaza intregul concern Renault, Dacia S.A. va fi puternic afectata deoarece pachetul majoritar de actiuni este detinut de acest concern

Oportunitati:

fiind o societate pe actiuni, pe timpul crizei, in cazul in care societatea are nevoie de surse de finantare pentru investitii, poate emite noi actiuni pentru a se imprumuta mai usor decat prin intermediul creditului bancar

dezvoltarea activitatii de export duce la cresterea veniturilor

Amenintari:
-

pentru desfasurarea activitatii la standardele impuse de UE sunt implicate costuri destul de mari, ceea ce diminueaza castigurile actionarilor

3.2.DIAGNOSTICUL COMERCIAL:
SEGMENT TINTA: Dacia a schimbat profilul clienilor i a pozitionat produsele sale pe pia ca maini ideale pentru tinerii ntre 25 i 35 de ani. Procesul de schimbare a publicului-int a nceput n urm cu 2 ani. n mesajele transmise pn acum pe diverse canale de comunicare, Dacia este asociat cu o main generoas ca spaiu i inovatoare, pentru c are toate dotrile unei maini scumpe, la preuri mult mai mici.

CONCURENTA: Dacia se pozitioneaza pe segmentul ,,low-cost. Inainte de a deveni un adversar puternic pentru mrci precum Chevrolet, Hyundai, Kia sau Skoda, Dacia face concuren chiar colegilor de grup. Chiar dac marca Renault are n aceast perioad oferte foarte tentante, att pentru modelul Symbol, ct i pentru Clio III, care pot fi achiziionate cu preuri ce pornesc de la 7.403 euro, respectiv, 9.000 de euro, incluznd aici i prima de casare oferit prin Programul Rabla, aceste promoii sunt doar temporare, iar pe termen lung, Dacia pare a avea ctig de cauz. Contieni de situaia creat, cei de la Renault pregtesc lansarea n Europa de Est a unui nou Symbol, complet modificat. La fel ca i celelalte modele ale mrcii franceze, acest vehicul va crete n gam prin modificri majore de ordin estetic i suplimentri ale dotrilor, astfel nct s se diferenieze ct mai mult posibil de Logan. Pn atunci ns, vnzrile Renault Symbol vor avea probabil destul de mult de suferit.

DESFACERE: In Romania, unde dispune de cea mai extinsa retea de dealeri, cu 99 puncte de vanzare, Dacia este liderul detasat al pietei, fiecare din modelele gamei fiind un best seller in segmentul sau respectiv. Reteaua comerciala Dacia in Romania numara in prezent 69 de agenti autorizati care au operatiuni de vanzare de vehicule noi si servicii post-vanzare, la care se adauga 34 de agenti autorizati care se concentreaza strict pe vanzarea de vehicule noi si 23 de puncte care realizeaza doar servicii post-vanzare Datorita raportului dimensiuni/prestatii/pret unic, familia de modele Dacia a ajuns sa fie apreciata pe pietele mature si exigente ale Europei Occidentale. Dacia exporta in prezent peste 80% din productia sa, principalele destinatii fiind Germania si Franta. Fiabilitatea si nivelul de calitate al modelelor Dacia este recunoscut de presa internationala de specialitate si reflectat in studiile realizate de organisme prestigioase, precum institutul JD Powers sau Automobil Clubul German (ADAC). VANZARI: Evolutia productiei si vanzarilor Dacia An 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Productie 55.187 52.169 57.387 72.670 94.719 172.021 188.461 222.914 242.385 Vanzari (total) 52.403 54.368 57.681 69.166 98.908 163.899 187.215 230.473 257.854 Exporturi 2.270 2.355 4.939 11.292 18.895 50.623 79.438 128.411 172.886

In 2008, Dacia a comercializat 257.594 automobile, cu 11,7% mai mult fata de 2007. Acest rezultat a fost obtinut in conditiile in care majoritatea pietelor auto au suferit, in cursul anului trecut, scaderi importante ca urmare a crizei financiare. Dacia a exportat 172.886 de unitati, cu 34,6 % mai mult fata de 2007, Franta si Germania fiind principalele doua destinatii de export. La finalul anului 2008, Dacia se situeaza printre primele 10 marci din Franta, inregistrand o cota de piata de 1.7% la finalul anului 2008. - Dacia a comercializat 153.826 vehicule in perioada ianuarie-iulie 2009, cu 20,3 % mai mult fata de primul semestru al anului 2008 130.000 de unitati au fost vandute la export, cu 60,4% mai mult fata de aceeasi perioada a anului trecut Din cele 23.158 vehicule vandute pe piata din Romania, 21.542 sunt autoturisme si 1.616 sunt vehicule utilitare. Cota de piata Dacia la 6 luni este de 29,9%. Dacia a acaparat si segmental de clienti reprezentat de institutiile publice. Ex.: Ministerul Administratiei si Internelor. Europa Occidentala reprezinta prima destinatie pentru exporturile Dacia. In plus, Dacia este marca auto cu cea mai rapida crestere a vanzarilor pe piata vest europeana in primul semestru al anului 2009 (+99,8%). Vanzari Dacia pe modele (Semestrul I 2009) Romania International 4.142 64.354 19.016 66.314 23.158 130.668

Model Sandero Gama Logan Total

Total 68.496 85.330 153.826

10

Vanzari Dacia pe modele in Romania(Semestrul I 2009) GAMA PRODUSE Sandero Logan berlina Logan MCV Logan VAN Logan Pick-Up Total

Unitati 4.142 13.990 3.410 718 898 23.158

Este foarte interesant de observat fenomenul ,,Dacia, pentru ca exact asta a ajuns, din prisma dificultatilor cu care se confrunta industria auto la acest moment. Se poate spune ca Dacia a profitat din plin de declinul celorlalte marci, crescandu-si vertiginos cota de piata pe plan intern si extern. Un rol important l-a jucat nivelul mare de investitii realizate in fabricile de asamblare dar si cele producatoare de component sau centrele de dezvoltare tehnologica si design. Concluzie: Societatea se confrunta cu o crestere a cererii pentru produsele sale care sunt supuse permanent unui proces de imbunatatire si inovare. POLITICA DE PRET: Dacia se concentreaza pe segmentul de consumatori persoane fizice cu venituri mici sau medii si pe segmentul corporate. Deci, preturile tinta pentru gama de produse sunt scazute. Renault a stabilit preturi mai mici decat cele ale concurentei pentru fiecare model al sau din gama Dacia. Astfel, se practica o politica agresiva, menita sa cucereasca noi segmente (atat interne, cat si din strainatate). Pana in prezent, aceasta metoda a dat roade, mai ales in contextual crizei economice. Dacia a capatat in ultima perioada supranumele de ,,masina de criza datorita pretului scazut. FURNIZORI:

11

Din 2009, majoritatea furnizorilor de piese pentru modelele Dacia sunt parte component a grupului Renault si au ajuns sa detina fabrici pe teritoriul Romaniei. Exemplu: ILN Mioveni, Sealynx Automotive Romania, (producatoare de sisteme de etanseizare pentru Logan), ACI Romania (producatoare de sasiuri) parte a grupului Renault, Kalsonic Kalsey Romania (sisteme de aer conditionat) (companie japoneza) etc. Dispozitivul industrial si logistic al grupului Renault din Romania alimenteaza in prezent toate uzinele care produc modelele Logan si Sandero in Maroc, Rusia, Iran, India, Brazilia, Columbia si Africa de Sud. Pentru a sustine fabricatia in uzinele din afara Romaniei, centrul logistic ILN (International Logistics Network) de la Mioveni a expediat in ultimii ani peste 2 610 000 m3 de colectii de piese si componente echivalentul a 760 000 de vehicule. Platforma ILN (International Logistics Network) inaugurata la Mioveni in anul 2005 este cel mai mare centru de acest gen din cadrul grupului Renault.. Dinamica Dacia si a proiectului X90(platforma Logan) a determinat dezvoltarea puternica a retelei de furnizori auto din Romania, o parte dintre acestia instalandu-si capacitati de productie in perimetrul platformei industriale de la Mioveni sau in regiunea Pitesti. Renault Technologie Roumanie (RTR) este deja al doilea centru de inginerie al grupului Renault si cel mai mare din afara Frantei. La RTR vor lucra, in final, aproape 3 000 de ingineri si specialisti. In 2010, RTR va dispune si de un centru de testare la Titu, in judetul Dambovita, unde vor lucra peste 500 de persoane. Acesta va fi cel mai important centru de testare al grupului Renault din afara Frantei. Din iulie 2008, RTR are in responsabilitate viata serie a gamei X90 la nivel mondial toate versiunile derivate produse in cele 9 uzine din lume. In plus, centrul de inginerie dezvolta o parte din ce in ce mai importanta a noilor modele din gama Dacia. In completarea centrului de inginerie din Romania, grupul Renault a inaugurat, in anul 2007, la Bucuresti, Renault Design Central Europe primul si

12

singurul centru de design auto din Europa Centrala si de Est. Primul rezultat al creativitatii echipei de designeri din Bucuresti este conceptul Duster, prezentat in martie 2009 la Salonul Auto de la Geneva. ANALIZA SWOT: Puncte tari: Imagine comerciala buna; capacitate de productie mare; centre proprii de inovare si design; preturi mici in comparatie cu concurenta; calitate respectabila a produselor ; retea larga de distributie; majoritatea furnizorilor apartin grupului Renault. Puncte slabe: fragmentarea furnizorilor (piesele necesare provin din prea multe parti)

Oportunitati: accesul la noi piete prin intermediul grupului Renault; atragerea de noi clienti (persoane fizice sau juridice, institutii publice); cerere cu trend ascendent pe toate pietele.

Amenintari: Romania; gama Renault (clio, megane etc.) reprezinta principalul concurent; majorarea din 2010 a taxei de prima inmatriculare la masinile noi in

13

3.3. DIAGNOSTICUL RESERSELOR UMANE

Consiliul de administratiei al SC AUTOMOBILE Dacia SA este format din: 1. 2.

Francois Fourmount Director General Management : Jacques Chauvet Francois Fourmount Constantin Stroe Dan Mihai Bedros Renaud le Barrois dOrgeval

Societatea are un numar de 13274 de angajati,care au diverse studii : incepand de la studii medii si ajungand la studii superioare si postuniversitare, neavand nici un salariat necalificat.Putem vedea structura pe categorie de varsta si studii in tabelul urmator : Varsta 40-55 25-35 35-55 Nivel studii Medii Superioare postuniversitare Superioare Nr personal 1517 8503 3254

si

Analizand informatiile din acest tabel ponderea personalului cu studii medii

se observa ca in cadrul societatii

ponderea personalului cu studii superioare este foarte mare ( 88% ), comparativ cu ( 12% ). Coreland pregatirea personalului cu fisele de post am constatat ca nu exista cazuri de supra sau subcalificare.

14

Pentru o companie ce a fost infiintata in 1990, se poate spune ca este suficient numarul de angajati,avand in vedere ca perioada in care ne aflam si anumea cea de recesiune economica a dus la multe pierderi de locuri de munca,chiar in cazul nostru au fost disponibilizate 195 de persoane,prin concedieri individuale. In momentul de fata, din cauza perioadei de criza, au fost stopate recrutarile.Inaintea acestei perioade, politica de recrutare se baza foarte mult pe cautarea persoanelor potential interesate in acest domeniu, folosind motoarele de cautare de pe siturile precum ejobs si bestjobs, sau apeland la agentii de plasare a fortei de munca in cazul in care se dorea angajarea unor persoane pentru pozitii superioare.CV-urile selectate erau analizate de catre Directorul Departamentului pentru care era necesara recrutarea.In urma selectiei se organizau interviuri pentru a vedea in ce masura persoanele sunt compatibile cu cerintele postului si ale organizatiei. In societate nu este constituit nici un sindicat. Raporturile dintre management si angajati sunt reglementate de Contractele individuale de munca si de fisele postului. Pentru fundamentarea fondului de salarii se pleac de la organigrama instituiei tinand cont si de pregatirea si experienta angajatilor firmei.Organigrama cuprinde numrul de posturi din fiecare departament, gradul lor de ocupare cu personal, precum i diferenierea personalului pe trepte de salarizare. Remunerarea angajatilor presupune:

Salarii de baza : se porneste de la un salariu de 500 de euro pentru

personalul cu studii superioare si postuniversitare.Pentru personalul cu studii medii al companiei salariul este fix de 400 de euro. Exista posibilitatea de acordare a salariului de merit ( cel de al 13

salariu ) in cazul in care compania si-a indeplinit obiectivele pentru anul respectiv; Indemnizatii de conducere si alte indemnizatii; Spor vechime;

15

 profit.

Fond de premii pentru cei mai buni agenti de vanzari pentru rezultatele

obtinute in urma negocierilor si indeplinirii targetului comercial si a marjei de

In afara de salariu, angajatii primesc din partea firmei si unele beneficii cum ar fi : Se acorda bonuri de masa tuturor angajatilor,cu exceptia top

managementului pentru perioada de criza economica.Astfel aceste tichete se acorda doar persoanelor cu venituri mai mici decat persoanele din pozitiile superioare din organigrama; Asigurari medicale platite de catre societate.

Analiza Swot. Puncte tari : 1. Echipa de vanzari este una stabila si experimentata, avand o mare implicare si stabilitate in relatia cu principalii clienti. 2. Directorul General este recunoscut pentru capacitatea sa de negociere

a afacerilor, avand desigur o pregatire profesionala corespunzatoare domeniului de activitatea in care actioneaza firma. 3. Directorul General are capacitatea de a motiva membrii echipei cu

care acesta colaboreaza. 4. Incearca sa tina pasul cu noile fluxuri tehnologice, asigurand

angajatilor conditii cat mai bune de lucru(echipamente noi, utilaje, aparatura etc.). Puncte slabe : 1. Nu exista o comunicare foarte buna intre membrii departamentului de productie si cel de vanzari. 2. Costurile de productie relativ mari. 16

Oportunitati : 1. Existenta proiectului RABLA ofera posibilitatea cresterii vanzarilor de automobile noi. 2. Relaxarea politicii de creditare din partea bancilor.

Amenintari : 1. 2. Aparitia pe piata AUTO din Romania a unor jucatori noi; Scaderea pretului de vanzare la automobilele de import.

3.4.DIAGNOSTICUL TEHNIC
Activitatea de baza este productia de automobile care se realizeaza la Platforma de la Mioveni, aceasta fiind impartita in doua sectii: Uzina Vehicule si Uzina Mecanica. Uzina Vehicule Dacia asigura atat productia gamei de vehicule Dacia ( Logan berlina, Logan MCV, Logan Van, Logan Pick-Up si Dacia Sandero ), cat si fabricarea de piese de schimb. Uzina este organizata in patru departamente principale: Presajul, Caroseria, Vopsitoria si Montajul. Odata parcurse cele patru etape, masinile sunt distribuite in retea. Cadenta de fabricatie a uzinei este de 1340 de autovehicule pe zi. Uzina Mecanica Dacia se ocupa cu producerea de piese din aluminiu, cu uzinajul si asamblarea motoarelor, cutiilor de viteze si transmisiilor pentru vehiculele din gama Dacia si pentru vehiculele Renault produse in intreaga lume. Activitatea Uzinei se desfasoara in 7 cladiri situate pe platforma de la Mioveni, care acopera o suprafata de 120.000 m2. Uzina este organizata in patru departamente de fabricatie: Departamentul Motoare, Departamentul Cutii de Viteze J si Transmisii, Departamentul Cutii deViteze TL, Departamentul Aluminiu. Acestor departamente li se adauga alte 5 departamente suport ( Logistica, Mentenanta, Calitate, Resurse Umane si Controlul de Gestiune). Cele 4 departamente de fabricatie impreuna cu departamentul de Logistica si cu serviciul

17

Progres/SPR (Sistemul de Productie Renault) formeaza Directia de Fabricatii Mecanice. Capacitatea de productie a Platformei de la Mioveni este asigurata de un program de munca pe trei schimburi, de luni pana vineri. Materii

externi furnizori interni

prime i materiale producia

semifabricate

Fluxul tehnologic
desfacere

Piaa extern
Analiza SWOT Puncte tari: -

Piaa intern

datorita semnarii contractului de privatizare cu grupul francez Renault si achizitionarii pachetului majoritar de actiuni de catre acesta, s-au facut investitii puternice in aparatura tehnologica, uzina fiind capabila sa faca fata cererii mari de autovehicule

o mare parte din procesul tehnologic este robotizat, ceea ce sporeste numarul de autovehicule fabricate zilnic, necesitand personal numeros

Puncte slabe: 18

uzina de automobile are nevoie de o perioada de oprire, intre trei si cinci saptamani, pentru a efectua lucrari de mentenanta si de ameliorare a procesului de fabricatie

Oportunitati: datorita crizei financiare din ultimul an, uzina poate mari numarul de autovehicule produse zilnic pentru ca cererea este din ce in ce mai mare; asta se intampla deoarece sunt practicate preturi mici in comparatie cu concurenta si sunt oferite autovehicule de aceeasi calitate

Amenintari: o greva generala a a angajatilor ar duce la oprirea procesului tehnologic

3.5. DIAGNOSTICUL DE MEDIU

Politica de mediu Dacia respecta principiile strategiei de dezvoltare durabila Renault. Aceasta urmareste mentinerea echilibrului ecologic, reducerea impactului activitatilor companiei asupra mediului inconjurator si respectarea imperativelor de mediu pe toata durata de viata a vehiculului, din faza de conceptie si pana la finalul etapei de utilizare. In prezent, toate siturile industriale Renault sunt certificate ISO 14001, un standard care valideaza actiunile de progres ale unei platforme industriale in domeniul protectiei mediului. Dacia a primit aceasta certificare in anul 2005. In perioada 20002009, la nivelul intregii platforme de la Mioveni, s-au facut investitii de peste 17 milioane de euro pentru conservarea resurselor naturale, tratamentul apelor uzate, al solului, al aerului si al deseurilor rezultate in timpul procesului de fabricatie. 19

Astfel, 5,8 milioane euro au fost investite in tratarea apelor uzate, 1,8 milioane euro in protectia solului, 2,4 milioane de euro in tratarea deseurilor, 4,9 milioane euro in tratarea aerului, 2,6 milioane de euro in conservarea resurselor naturale. Concret, datorita acestor investitii, emisiile de CO2 de pe platforma Dacia au scazut in ultimii opt ani cu 87% pentru fiecare vehicul fabricat, consumul de apa a scazut cu 97,22% pe vehicul, iar consumul de energie electrica a fost redus cu 86,57% pe vehicul. In aceeasi perioada, cantitatea de deseuri periculoase a fost diminuata cu 72,28%. La Dacia deseurile sunt valorificate in proportie de 70%, tinta pentru anul 2009 fiind de 88% deseuri valorificabile (cartoane, folie, lemn, feroase, neferoase, menajere etc.). Dacia face demersuri pentru reducerea gazelor cu efect de sera pe platforma de la Mioveni inca din anul 2001. Instalatiile uzinei Dacia sunt la nivelul de varf al industriei auto europene. Noile cazane care asigura prepararea agentului termic, a aburului si a apei calde sunt cele mai moderne si performante la aceasta data din intreaga Europa de Est. Prevazute cu economizor de combustibil la arzatoare, cazanele centralei au un consum foarte redus de gaze, randamentul se situeaza aproape de 95%, iar emisiile de gaze arse sunt insignifiante. Dacia a implementat o tehnologie de varf si pentru tratarea a apelor uzate, astfel incat nici un strop de apa uzata sa nu mai fie evacuata de uzina. Apa purificata este refolosita, uleiurile uzate sunt separate, trimise spre valorificare prin ardere. Toate proiectele noi pe platforma au luat in considerare aspectul protectiei mediului : - Extinderea departamentului Vopsitorie II (vopsea pe baza de apa) 20

- Vopsire bare de protectie - Surse si retele de apa pentru incendiu - Cazane si compresoare noi - Uzina de cutii de viteze Renault Mcanique Roumanie - Statia de ultrafiltrare - Turnurile de racire Gestionarea apei este asigurata prin Serviciul Apa si Laboratoare. Apa este preluata din raul Targului, potabilizata si stocata in rezervoare pentru distributie. Apa tratata pe platforma este utilizata pentru: procese tehnologice (racire in circuite inchise, producerea de apa calda si abur), nevoile menajere ale platformei si aprovizionarea cu apa potabila a orasului Mioveni. Dacia mai asigura producerea si distributia apei potabile si pentru grupul scolar Colibasi, satul Colibasi, Penitenciarul Colibasi, Transporturi Dacia, Maintenance Construction Industrielle (MCI), centrul ILN-RIR. In total, e vorba de peste 30.000 de persoane. In majoritatea tarilor din Uniunea Europeana, constructorii si importatorii de vehicule sunt obligati sa asigure colectarea vehiculelor scoase din uz printr-o retea de colectare bine organizata. Dacia si-a creat si ea o retea proprie de colectare a vehiculelor scoase din uz. In Romania exista minim un centru de colectare agreat de Dacia in fiecare judet, iar in Bucuresti exista 3 asemenea centre. Reciclarea trebuie considerata un aspect cheie de-a lungul intregii durate de viata a vehiculului. Profitand de experienta Renault in acest domeniu, Dacia se implica in toate demersurile care favorizeaza reciclarea vehiculelor sale. Prin urmare, Dacia se implica in activitatea de reducere a deseurilor cat mai mult posibil. Se realizeaza cercetari privind tehnologiile de dezmembrare eficienta pentru vehiculele aflate la sfarsitul duratei de viata, promovand reutilizarea reziduurilor rezultate din casare si stabilirea unei strategii pentru imbunatatirea utilizarii materiilor reciclate in cazul anumitor componente ale masinilor. 21

La ora actuala, Dacia produce un vehicul care este constituit in proportie de 95% din piese care pot fi ulterior reciclate si integreaza deja piese din materiale reciclate. 95% din piesele din plastic ale vehiculului sunt marcate cu un semn care permite identificarea principalului material din care sunt fabricate. Acest marcaj permite sa triati mai usor piesele demontate si sa optimizati astfel reciclarea fiecareia dintre ele. In plus, vehiculele Dacia raspund exigentelor reglementarilor europene privind protectia mediului inconjurator. Dezmembrarea vehiculelor scoase din uz este o faza importanta din procesul de valorizare, iar acuratetea cu care se face acest lucru determina posibilitatea reutilizarii pieselor si componentelor dezmembrate. Conform normelor europene privind vehiculele scoase din uz, producatorii de automobile sunt obligati sa ofere informatii privind procesul de dezmembarare a vehiculelor, precum si localizarea tuturor substantelor periculoase utilizate. Dacia respecta aceasta cerinta si s-a alaturat cu succes celor peste 20 de producatori, punand la dispozitie aceste informatii printr-un sistem electronic comun - Sistemul International de Informare privind Dezmembrarea.

ANALIZA SWOT Punctele forte:

Punctele forte ale Dacia, in legatura cu protectia mediului, ar fi faptul ca este o firma mare, cu o experienta indelungata in acest domeniu. De la preluarea brandului Dacia, de catre Renault, cea mai mare parte a atentiei inginerilor proiectanti s-a indreptat catre reducerea noxlor si a emisiei de gaze poluante. In acest sens, Dacia a implementat diverse strategii pe fiecare sector de mediu:apa, aer,sol. 22

O serie de campanii au fost dezvoltate in vederea constientizarii la nivel decizional si nu numai a necesitatii protectiei mediului inconjurator. Managementul deseurilor este un al punct forte, deoarece deseurile Dacia, dupa cum am mentionat mai devreme au fost reduse substantial, datorita introducerii recliclarii materialelor. Puncte slabe: Slaba infrastructura mostenita de la vechea conducere Dacia, a facut ca, la inceput, retelele de tratare a apelor uzate sa fie insuficient de performante. De asemenea, poluarea aerului prin arderi repreznta o problema. Oportunitati: Aici putem mentiona introducerea unor noi surse de energie. In acest moment totul este sub forma de proiect, dar in curand ar putea aparea pe piata masini pe baza de hidrogen sau energie solara. Amenintari: La acest capitol putem mentiona prototipurile de masini ecologice ale companiilor concurente, care pot, in viitor sa acapareze o mare parte din piata.

3.6. DIAGNOSTICUL FINANCIAR I. ANALIZA FINANCIARA PE BAZA BILANTULUI.

DINAMICA ELEMENTELOR BILANTIERE:

23

Element A. Activ imobilizate I. Imobilizari necorporale II. Imobilizari corporale III. Imobilizari financiare B. Active curente I. Stocuri II. Creante III. Investitii pe termen scurt IV. Casa si conturi la banci C. Cheltuieli in avans TOTAL ACTIV J. Capitaluri proprii G. Datorii financiare D. Datorii pe termen scurt I. Datorii de exploatare II. Datorii financiare H. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli I. Venituri in avans

2006 2,408,268,735 13,551,094 2,380,043,438 14,674,203 1,239,466,540 447,778,653 780,695,732 0 10,992,155 4,709,222 3,652,444,497 2,251,358,608 0 1,296,839,878 1,280,089,082 16,750,796 78,759,628 25,486,383

2007 2,779,371,437 9,604,242 2,738,167,904 31,599,291 1,821,928,966 469,719,138 939,614,061 0 412,595,767 10,286,404 4,611,586,807 2,693,700,931 114,828 1,764,261,113 1,764,261,113 0 100,652,903 52,857,032

2008 2,803,218,907 5,117,830 2,748,633,694 49,467,383 1,445,294,622 554,116,674 350,229,824 0 540,946,124 8,595,623 4,257,109,152 2,961,131,296 0 1,125,693,065 1,125,693,065 0 127,877,572 42,407,219

2007/2006 15.41% -29.13% 15.05% 115.34% 46.99% 4.90% 20.36% / 3653.55% 118.43% 26.26% 19.65% / 36.04% 37.82% -100.00% 27.80% 107.39%

2008/2007 0.86% -46.71% 0.38% 56.55% -20.67% 17.97% -62.73% / 31.11% -16.44% -7.69% 9.93% -100.00% -36.19% -36.19% / 27.05% -19.77%

INTERPRETARI: Per total se observa o crestere a activelor imobilizate cu 15.41% in primul an, si cu 0.86% in cel de-al doilea. Aceasta crestere s-a datorat in principat cresterii imobilizarilor financiare, care in 2007 au fost cu 115.34% mai mari decat in 2006, iar in 2008 au crescut cu 56.55% fata de 2007, datorita investitiilor facute in actiuni la entitati afiliate. Imobilizarile corporale inregistreaza si ele o crestere de 15.05% in 2007 fata de 2006 iar apoi o crestere foarte mica, de sub 0.5%, in 2008. Acesata crestere s-a realizat datorita investitiilor in noi echipamente mai performante, statii de epurare si refiltrare a apei precum si noi show-room-uri in tara. Imobilizarile necorporale scad, in primul an cu 29.13% iar apoi, in 2008 cu 46.71%, datorita scaderii brevetelor, licentelor, concesiunilo si marcilor comerciale. Activele curente,cresc in 2007, fata de 2006 cu 46.99% iar in 2008, fata de 2007 scad cu20.67%. Cresterea din primul an s-a datorat in primul rand cresterii 24

cu 3653% a disponibilitatilor din conturile bancare. Investitiile financiare pe termen scurt au fost 0 pe toti cei 3 ani, iar cresterea stocurilor, de 4,9% a fost insignifianta. Cresterea creantelor a fost de 20.36%. Scaderea din 2008 fata de 2007 s-a datorat scaderii cu 62.73% a creantelor, in speta a creantelor comerciale. Aceasta scadere este atenuata de cresterea cu 31,11% a disponibilitatilor, si o crestere a stocurilor cu 17.97%.

Dinamica activului total a fost pozitiva in 2007 fata de 2006, fiind 26.26%, datorita cresterii activelor imobilizate cu 15% si a celer circulante cu 47%. Dinamica devine negativa raportandu-ne la 2008 fata de 2007, fiind de -7,69%. In timp ce activele imobilizate au crescut cu mai putin de 1%, activele curente au scazut cu 20.67%. Capitalurile proprii ale firmei cresc in 2007 fata de 2006 cu 20% in urma scaderii pierderii neacoperite reportate din anii anteriori, si ca urmare a obtinerii unui profit mai mare decat in 2006. In 2008, se observa o crestere a capitalurilor proprii cu inca 10%, fata de 2007. De asemenea, sursa cresteii o reprezinta scaderea pierderii neacoperite raportate. Profitul obtinut, de 222 mil RON este totusi mult mai mic decat cel obtinut in 2007, 442 mil RON. In 2007, societatea contracteaza niste credite in valoare de aprx. 115.000 RON pe care le ramburseaza in anul urmator. In acelasi an, datoriile curente au o evolutie ascendenta de circa 36% ca urmare a cresterii datoriilor comerciale furnizori de peste 350 mil. RON. In anul urmator, datoriile curente scad in aceeasi masura din cauza scaderii de aceasta data a acelorasi tip de datorii. In anii 2007 si 2008, cresc in masura aprx. egala provizioanele ca urmare a majorarii provizioanelor pentru garantii acordate clientilor si OTS. INDICATORI DE ECHILIBRU FINANCIAR:
FONDUL DE RULMENT NEVOIA DE FOND DE RULMENT TREZORERIA NETA 2006 -156,910,127 -51,614,697 -105,295,430 2007 -85,555,678 -354,927,914 269,372,236 2008 157,912,389 -221,346,567 379,258,956

25

CASH-FLOW-UL (TN)

374,667,666

109,886,720

Fond de Rulment = Pasive Permanente Active Permanente Observam faptul ca fondul de rulment este negativ, in 2006 si 2007, ceea ce ar indica un dezechilibru financiar pe termen lung. Totusi, in 2008 fondul de rulment este pozitiv, fapt datorat cresterii capitalurilor proprii peste valoarea activelor imobilizate. Deci, putem concluziona, ca pe termen lung se respecta regula echilibrului financiar. NFR = (Active Curente Active Trezorerie) ( Pasive Curente Pasive Trezorerie) NFR inregistreaza valori mai mici ca 0, de aici rezulta ca exista un dezechilibru pe termen scurt, cu alte cuvinte incasarile si productia sunt devansate de datorii si plati. Trezoreria Neta = FR NFR In 2006, TN, este <0. Trezoreria net negativ semnific un dezechilibru financiar, la ncheierea exerciiului contabil, un deficit monetar acoperit prin angajarea de noi credite pe termen scurt. Aceast situaie evideniaz dependena ntreprinderii de resursele financiare externe Chiar dac trezoreria net negativ evideniaz o anumit dependen financiar, aceasta nu trebuie s fie interpretat implicit ca o stare de insolvabilitate. Pot exista ntreprinderi, cu o astfel de situaie, care s supravieuiasc i s prospere, dac partenerii lor financiari accept meninerea resurselor de trezorerie ncredinate acestora pentru acoperirea pasivului exigibil. In 2007 si 2008, NFR este mai mare in modul decat FR, ducand la o TN pozitiva.In mod normal, aceasta semnifica un echilibru general al firmei pe un orizont scurt si lung de timp.

26

Cash Flow = Trezorerie Neta Cash flow-ul este pozitiv, ceea ca arata faptul ca intreprinderea a generat cash, deci resursele de investire ale societatii au crescut.

II.

ANALIZA PERFORMANTEI FINANCIARE

2006 5,580,013,492 5,554,373,911 0 4,011,966 4,578,477 17,049,138 5,205,608,349 3,763,551,275 274,911,854 25,965,272 6,508,139 295,341,146 39,849,235 825,446,700 374,405,143 207,829,622 523,965 162,663,925 45,165,697 419,570,840 0 0 67,131,334 352,439,506 0 0 2007 6,963,927,046 6,935,991,047 0 10,021,042 5,207,103 12,707,854 6,373,715,170 4,708,765,964 343,834,785 19,275,272 6,165,186 263,320,785 38,770,479 1,012,857,971 590,211,876 243,658,901 89,210 292,495,903 48,837,002 541,374,874 0 0 86,619,980 454,754,894 0 0 2008 7,705,054,872 7,642,296,976 0 13,995,879 35,419,393 13,342,624 7,464,422,718 5,431,147,776 492,696,979 24,447,234 12,097,155 407,964,991 7,898,485 1,112,597,332 240,632,154 697,806,649 637 679,046,786 18,759,863 259,392,017 0 0 41,502,723 217,889,294 0 0 2007/2006 24.80% 24.87% 149.78% 13.73% -25.46% 22.44% 25.11% 25.07% -25.77% -5.27% -10.84% -2.71% 22.70% 57.64% 17.24% -82.97% 79.82% 8.13% 29.03% 29.03% 29.03% 2008/2007 10.64% 10.18% 39.66% 580.21% 5.00% 17.11% 15.34% 43.29% 26.83% 96.22% 54.93% -79.63% 9.85% -59.23% 186.39% -99.29% 132.16% -61.59% -52.09% -52.09% -52.09% -

Element Total venituri din exploatare Cifra de afaceri Subventii de exploatare Productia imobilizata Variatia stocurilor Alte venituri din exploatare Total cheltuieli din exploatare Aprovizionari de la terti Cheltuieli cu personalul Impozite, taxe, varsaminte asimilate Ajustarea valorii activelor circulante Amortizari Provizioane Alte cheltuieli de exploatare Rezultatul exploatarii Venituri financiare Cheltuieli privind dobanzile Cheltuieli financiare Rezultat financiar Rezultatul curent Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare Impozit pe profit Profit net al exercitiului Dividende acordate Profit net nerepartizat

Cifra de afaceri creste cu 25% in 2007 fata de 2006 si cu 10% in 2008 fata de 2007 datoriata cresterii productiei vandute si a veniturilor din vanzarea marfurilor. Aceasta este factorul principal care induce variatia veniturilor din exploatare. Acestea se modifica in acelasi sens cu aproximativ aceleasi valori. Cheltuielile de exploatare cresc datorita cresterii aprovizionarilor de la terti. In conditiile sporirii vanzarilor, este nevoie si de mai multe materii prime, deci aceasta crestere este normala. Rezultatul exploatarii este pozitiv. Acesta are o crestere de 58% in 2007 fata de 2006 datorita cresterii spectaculoase a vanzarilor Dacia in 2007. Dinamica 27

vanzarilor scade la jumatate in 2008 si acest lucru se vede in scaderea rezultatului exploatarii cu 59%. Rezultatul financiar este pozitiv, dar este foarte mic comparativ cu cel din exploatare. Intreprinderea obtine in 2006 un profit de 352 mil RON. In anul urmator, profitul obtinut este cu 29% mai mare, si anume 455 mil RON. Cresterea aceasta o punem pe baza cresterii vanzarilor Dacia foarte mari in 2007. In 2008, profitul net scade cu 52% in urma dinamicii superioare de crestere a cheltuielilor fata de vanzari. O mare problema a Dacia o reprezinta activitatea inainte de anul 2006. La inceputul acestui an, Dacia avea pierderi neacoperite de 1273 mil RON, care s-au raportat in anii urmatori. De aceea, dividendele acordate au fost 0 si profitul net reinvestit a fost de asemenea 0, intreg profitul fiind directionat spre acoperirea pierderilor.

2006

2007

2008

CA(incl celelalte venituri) CV expl 60%

CF expl (fara Amo) Amortizari Cheltuieli financiare (fara dobanzi)

5,787,843, 114.0 3,472,705, 868.4 1,397,712, 099.6 335,190,38 1.0 162,139,96 0.0

7,207,585, 947.0 4,324,551, 568.2 1,747,072, 337.8 302,091,26 4.0 292,406,69 3.0

8,402,861, 521.0 5,041,716, 912.6 2,006,842, 329.4 415,863,47 6.0 679,046,14 9.0

2006

2007

2008

Dobanzi Profit brut Impozit pe profit Profit net

523,965.0 419,570,84 0.0 67,131,334 .4 352,439,50 5.6

Element

89,210.0 541,374,8 74.0 86,619,97 9.8 454,754,8 94.2

637.0 259,392,0 17.0 41,502,72 2.7 217,889,2 94.3

2006

2007

2008

28

CA Cheltuieli variabile din exploatare Cheltuieli fixe din exploatare MCV EBITDA Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele EBIT Cheltuieli cu dobanzile EBT Impozit pe profit Profit net

5,787,843,114. 0 3,472,705,868. 4 1,397,712,100 2,315,137,246 755,285,186 335,190,381 420,094,805 523,965 419,570,840 67,131,334 352,439,506

7,207,585,947. 0 4,324,551,568. 2 1,747,072,338 2,883,034,379 843,555,348 302,091,264 541,464,084 89,210 541,374,874 86,619,980 454,754,894

8,402,861,521.0 5,041,716,912.6 2,006,842,329 3,361,144,608 675,256,130 415,863,476 259,392,654 637 259,392,017 41,502,723 217,889,294

EBITDA=Earnings before interestes,taxes,depreciation and amortization EBITDA reprezinta castigul brut care rezulta din exploatare, fara amortizari si provizioane EBIT=Earnings before interests and taxes. Acesta reprezinta rezultatul inainte de plata dobanzilor si a impozitului pe profit. EBT=Earnings before taxes ;reprezinta castigul inainte de impozitul pe profit.Acesta ia in considerare si activitatea financiara a intreprinedrii prin intermediul dobanzilor platite.

Element Productia vanduta Productia stocata Productia imobilizata PE (productia exercitiului) Cheltuieli cu materiile prime si materiale Valoarea adaugata ( VA ) Cheltuieli cu personalul Cheltuieli cu impozite si taxe EBE (exercitiul brut al exploatarii) Rezultatul exploatarii REZULTATUL CURENT REZULTATUL NET

2006 5571423049 4578477 4011966 5580013492 3763551275 1816462217 274911854 25965272 1515585091 371997148 417162845 350416790

2007 6948698901 5207103 10021042 6963927046 4708765964 2255161082 343834785 19275272 1892051025 589809644 540972642 454417019

2008 7655639600 35419393 13995879 7705054872 5431147776 2273907096 492696979 24447234 1756762883 241644699 260404562 218739832

2007/2006 24.72% 13.73% 149.78% 24.80% 25.11% 24.15% 25.07% -25.77% 24.84% 58.55% 29.68% 29.68%

2008/2007 10.17% 580.21% 39.66% 10.64% 15.34% 0.83% 43.29% 26.83% -7.15% -59.03% -51.86% -51.86%

Si EBE, indicator mai relevant de apreciere a unei firme decat profitul net asa cum nu e influentat de politica de amortizare, de indatorare si de dividend,

29

cunoaste initial o crestere ca mai apoi spre anul 2008 sa scada. Se confirma inca o data ca anul cel mai benefic pentru companie a fost 2007. EBE>0: rezulta ca activitatea de exploatare a fost profitabila CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE Capacitatea de autofinanare reflect capacitatea ntreprinderii, la sfritul exerciiului financiar, de a remunera capitalurile proprii i de a finana investiiile din exerciiile viitoare.
2006 CAF 685,221,892 2007 756,443,926 2008 634,765,315

Capacitatea de autofinanare = EBE + Alte venituri din exploatare Alte cheltuieli pentru exploatare + Venituri financiare Cheltuieli financiare + Venituri excepionale Cheltuieli excepionale Impozit pe profit Se observa faptul ca Dacia are o capacitate de autofinantare foarte buna, cifrata la peste 600 de milioane RON. Acesta este un fapt pozitiv, deoarece compania nu necesita fonduri din exterior pentru a implementa un proiect de investitii, avand o mare capacitate de finantare proprie. Inca o data, sporirea vanzarilor din 2007 a generat si cresterea CAF, iar in 2008, aceasta a scazut datorita cresterii cheltuielilor asimilate, mai mult decat vanzarile.

III.
AN TN FR NFR FR-NFR

ANALIZA CASH-FLOW-URILOR INTREPRINDERII

2007/2006 374,667,666 71,354,449 -303,313,217 374,667,666 2008/2007 109,886,720 243,468,067 133,581,347 109,886,720

In abordarea franceza cash-flow-ul se explica prin variatia trezoreriei nete.

30

In acceptiunea economistilor anglo-saxoni ,cash-flow-ul este suma fluzurilor de trezorerie rezultate din operatiunile de gestiune,de investitii si cele de finantare:

CF=CFgest+CFinv+CFfin CFgest = PrNet + Amortizari Venituri financiare NFR CFinv = Venituri financiare IMO brute CFfin = capital social dividende + DTL
an Profit net Amortizari Venituri financiare NFR CF gestiune Venituri financiare IMO brute CF investitie capital social dividente Datorii pe termen lung CF finantare 2006/2007 352,439,506 295,341,146 207,829,622 -303,313,217 743,264,247 207,829,622 666,443,848 -458,614,226 89,902,817 0 114,828 90,017,645 2007/2008 454,754,894 263,320,785 243,658,901 133,581,347 340,835,431 243,658,901 287,168,255 -43,509,354 -187,324,529 0 -114,828 -187,439,357

Observam ca potrivit celor doua abordari obtinem aceleasi rezultate.Deci cash-flow-ul expima monetar rezultatul diferentei dintre incasari si plati de la inceputul pana la sfarsitul anului. Cash-flow-ul fiind pozitiv inseamna ca intreprinderea a generat cash.

31

CF gestiune Crestere economica EBIT(1-) Amortizare CF gest dupa origine PR net Dobanzi(1-) CF gest dupa destinatie IMO brute NFR CFD dividende CS CFD actionari CPR CFD actionari Dat TL CFD creditori CFD

2006/2007 743,264,247 363,130,631 352879636.2 295,341,146 648,220,782 352,439,506 440130.6 648,220,782 666,443,848 -303,313,217 285,090,151 0 89,902,817 -89,902,817 442,342,323 -89,902,817 114,828 325,303 -89,577,515

2007/2008 340,835,431 420,749,602 454829830.6 263,320,785 718,150,616 454,754,894 74936.4 718,150,616 287,168,255 133,581,347 297,401,014 0 -187,324,529 187,324,529 267,430,365 187,324,529 -114,828 189,764 187,514,294

CFD = CF gest Crestere economica CF gest dupa origine = EBIT(1-) + Amortizare CF gest dupa destinatie = Pr net + Dobanzi(1-) + Amortizare Cresterea economica = IMO brute + NFR CFD = CFD actionari + CFD creditori CFD actionari = Dividende capital social = Pr Net CPR CFD creditori = Dobanzi(1-) DTL CF disponibil indica fluxul de lichiditati care apare in relatia firmei cu investitorii (actionarii si creditorii ). Valoarea sa e expresia remunerarii nete a actionarilor si a creditorilor. CF disponibil este pozitiv, si se invarte in jurul cifrei de 290 mil RON. Acest lucru se intampla deoarece CF de gestiune este superior cresterii economice. Acest lucru este caracteristic industriei constrcutoare de automobile, deoarece

32

imobilizarile au un termen de recuperare indelungat si se reinnoiesc destul de rar, pe cand profitul net este unul consistent.

Evaluarea intreprinderii
V0 (intreprindere) =
2007 2,579,139,316.19 327,780,708.19 2008 2,821,240,094.86 242,100,778.67 2007 2,693,815,759 2008 2,961,131,296

V0 intreprindere VAN intreprindere

AE

2006 2,251,358,608

k=15,5% :media de rentabilitate pe sectorul auto, pentru Europa de est Cunoscandu-se valoarea contabila a activului economic se poate spune ca din punct de vedere contabil, in prezent, activul economic este supraevaluat (V0(AE)<AE0). VAN este pozitiv pentru perioadele analizate, ceea ce inseamna ca valoarea firmei a crescut cu 328 mil RON in 2007 fata de 2006 si cu 242 mil RON in 2008 fata de 2007.

IV. Diagnosticul rentabilitatii

A. Ratele de marja
Pr net/CA EBIT(1-)/CA EBIT/CA EBITDA/CA 2006 6.3453% 6.3532% 7.5633% 13.5980% 2007 6.5565% 6.5575% 7.8066% 12.1620% 2008 2.8511% 2.8511% 3.3942% 8.8358%

33

B.

Ratele de rotatie
AE AE/CA*360 zile CA/AE 2006 2,251,358,608 145.9190742 2.467120916 2007 2,693,815,759 139.8176074 2.57478301 2008 2,961,131,296 139.4878097 2.580870692 Durata de rotatie Viteza de rotatie

Ratele de marja se calculeaza ca si ponderea unui element in cifra de afaceri. Dupa cum se observa din tabelul alaturat, ponderea profitului net in CA scade in 2008 la 2,85% fata de 6.34% si 6,55% in 2006 respectiv 2007. Acest lucru s-a datorat profitului mai mic inregistrat in 2008, colaborat cu cresterea cifrei de afaceri. Ponderea EBIT(1-) in CA este aproape identica cu ponderea profitului net in CA deoarece cheltuielile cu dobanzile sunt foarte mici. EBIT raportat la cifra de afaceri inregistreaza aceeasi scadere in 2008, deoarece cheltuielile fixe si cele financiare sunt mai mari in acest an, decat in anii precedenti. Aceeasi evolutie o are si ponderea EBITDA in CA cauzele fiind aceleasi. Durata de rotatie arata in cate zile se recupereaza activul economic prin cifra de afaceri. Durata de rotatie scade de la 146 de zile in 2006 la 140 de zile in 2007 si la 139 de zile in 2008. Principala cauza o reprezinta dinamica superioara de crestere a cifrei de afaceri fata de activul economic. C. Ratele de structura
CPR/AE DTL/AE DTL/CPR AE/CPR 2006 1 0 0 1 2007 0.999957373 0.000043 0.000043 1.000042628 2008 1 0 0 1

34

Analizand ratele de structura observam ca datoriile financiare ale DACIA SA sunt foarte mici, fiind chiar neglijabile.

D. Ratele de rentabilitate a capitalurilor investite

ROA ROE Rdobanzii EBIT(1-)/AE Pr.net/CPR Dobanzi(1-)/DTL 2006 0.15674075 0.156545254 #DIV/0! 2007 0.168842219 0.168821597 0.652596928 2008 0.073583306 0.073583125 #DIV/0!

Rentabilitatea economica, ROA are o evolutie descurajatoare, in anul 2008 scazand cu mai mult de 50% fata de 2007 si 2006. Ca si principala cauza putem numi obtinerea unui profit mult mai mic in acest an decat in anii precedenti. ROE are valori aproape egale cu ROA. In contextul in care DACIA nu are datorii pe termen lung decat in 2007, si acelea nu foarte mari, AE este aproape egal cu capitalul propriu iar EBIT(1-) este sensibil egal cu profitul net din cauza lipsei dobanzilor. ROE este un indicatorul foarte important pentru actionari. El indica cat profit se obtine, raportat la capitalul propriu. In anul 2008 a avut loc o scadere a vanzarilor, si a cifrei de afaceri in consecinta. Astfel profitul obtinut este mult mai mic cu 52% decat in 2007. Capitalul propriu creste in 2008 cu 10% fata de 2007, deci ROE a scazut si el cu 56%.

E. Ratele valorii de piata

1) g= ROE*b ! g=ROE pt ca profitul se reinvesteste in totalitate in toti anii 2006 ROE*b 2007 0.156545254 2008 0.168821597 0.073583125

nr. Act. Pr.net/nr. Actiuni

2006 22513586080 0.015654525

2007 26937009310 0.01688216

2008 29611312960 0.007358312

2) profit net/actiune (EPS; earning per share)= Pr.net/nr. Actiuni Profitul net pe actiune scade si el, tot datorita scaderii profitului in

35

2008.

AE*(ROA-k)

2006 3,919,051.96

2007 37,288,387.92

2008 -241,085,521.52

3) valoarea economica adaugata= capital investit*(ROA-k)

Valoarea economica adaugata este > 0, in anii 2006 si 2007 ceea ce indica un fapt pozitiv pentru intreprindere intrucat firma a avut o rentabilitate mai mare decat cea medie de pe sector, intrucat ROA>k. In anul 2008, ROA scade destul de mult, si astfel firma inregistreaza o rentabilitate mult mai mica decat media pe sector.

IV. DIAGNOSTICUL RISCULUI

1. Riscul economic si financiar
2007/2006 e e' %EBIT/ %CA %PN/%CA 1.177791801 1.183486859 2008/2007 -3.14131314 -3.140844215

Riscul economic este 1.77 in 2007/2006. Asta semnifica, ca la variatia cu un punct procentual a cifrei de afaceri, EBIT va varia si el cu 1.77 puncte procentuale. In anul 2008 riscul economic este -3.14. Adica la o variatie cu un punct procentual a CA, EBIT va varia si el, in sens opus cu 3.14 puncte procentuale. Acest risc este unul destul de mare si ingrijorator, cel putin in 2008. Riscul financiar are valori aproape egale cu cel economic, datorita valorilor mici ale dobanzilor. Interpretarea este aceeasi.

36

2. Solvabilitatea
R indatorare Levier datorii/pasiv datorii/CPR 2006 0.355060804 0.57602546 2007 0.382596276 0.65500068 2008 0.264426639 0.380156417

Rata de indatorare este mai mica de 50%, deci compania nu se afla in pericol de insolvabilitate. Levierul se incadreaza de asemenea in intervalul propus de publicatiile de specialitate, fiind mai mic de 100%.

3. Lichiditatea
Rata curenta Rata rapida Rata imediata ACR/D curente (ACR-Stocuri)/D curente (disponibilit.+inv fin TS)/D curente 2006 0.95575912 0.610474663 0.008476108 2007 1.032686688 0.766445408 0.23386321 2008 1.283915365 0.791670461 0.480544956

Rata curenta arata capacitatea intreprinderii de a-si plati datoriile curente prin intermediul activelor circulante. Aceasta se recomada sa fie mai mare decat 1. In cazul DACIA, cu exceptia anului 2006, cand valoare tinde la 1, toate celelalte valori depasesc 1. Rata rapida arata capacitatea firmei de a-si plati datoriile curente cu activele cele mai lichide. Se recomanda ca valoarea acestui indicator sa depaseasca 0.8. In cazul DACIA, cu exceptia anului 2006, in ceilalti doi ani valorile indicatorului sunt putin sub valoare de 0.8 Rata imediata arata capacitatea intreprinderii de a-si plati datoriile curente folosind doar disponibilitatile din conturi bancare si casa si investitiile financiare pe termen scurt. Valoarea indicatorului era alarmanta in 2006, dar in 2008 ajunge la un nivel foarte bun. 37

In concluzie firma nu e in pericol sa nu isi poata plati datoriile curente. Analiza SWOT: Puncte tari: 1) Cresterea vanzarilor 2) Firma nu are probleme cu lichiditatea si solvabilitatea 3) CAF mare Puncte slabe: 1) ROE in scadere cu 56% 2) Pierderi din anii anteriori 3) Nerepartizarea de dividende Oportunitati: 1) Scaderea duratei de rotatie 2) CFD pozitiv Amenintari: 1) Cash flow pozitiv, dar in scadere 2) Scaderea profitului 3) Scaderea ratelor de marja 4) Risc economic mic in 2007, dar mare in 2008

IV.1. DESCRIEREA TEHNICO-ECONOMICA A PROIECTULUI DE INVESTITII

Datorita cererii crescute pentru modelul Dacia Sandero, concernul Renault, care este actionarul majoritar al Dacia S.A., a decis punerea in functiune a unei noi linii de asamblare pentru acest model printr-o investitie in valoare de 90

38

milioane de euro. Cursul de schimb in momentul achizitionarii liniei de asamblare a fost de 4.2 RON/EUR. In contextul crizei actuale, modelele Dacia sunt favorizate datorita pretului relativ scazut ceea ce a impus nevoia de crestere a capacitatii de productie. Noua linie de asamblare este de ultima generatie, are un consum redus de energie, functioneaza in flux continuu, iar pentru intretinerea ei sunt necesare costuri mai mici decat in cazul celorlalte linii de asamblare. De asemenea, cheltuielile de manipulare vor fi mai mici, iar productia va creste de la 1340 de unitati pe zi la 1420, adica o crestere de 6%. Valoare inv= 90.000.000*4,2=378.000.000 RON Zile lucratoare 2009= 276; zile dedicate intretinerii utilajelor sau defectiuni tehnice=20 Pret mediu de fabrica autovehicul Sandero = 4500 euro x 4,2 =18.900 RON Spor de productie/zi = 80 autoturisme Cifra de afaceri inv 2009 = 80*256*18900 = 387.072.000 RON Amortizare liniara pe 10 ani Amortizarea anuala=37.800.000 RON Cheltuielile variabile cresc de la 60% la 65% din CA. Durata ACR nete scade de la 14 la 12 zile de CA. Pentru primii 3 ani, anticipam o crestere a CA cu rata de crestere sustenabila (g=16%).Apoi, CA ramane ct. In cazul nostru, g=ROE pt. ca tot profitul obtinut se reinvesteste. La sfarsitul anului 2014, investitia se revinde cu 130.000.000 RON. Valoarea Reziduala a investitiei va fi: 130.000.000 - 16%(130.000.000 151.200.000) + ACRN2014, adica Valoare Reziduala = 133.392.000 RON

IV.2.

FUNDAMENTAREA CHELTUIELILOR DE INVESTITIE

39

Spatiul necesar instalarii liniei de asamblare (2500 mp) este deja existent in incinta fabricii din Mioveni. Utilitatile necesare sunt deja existente. Cheltuieli fixe platibile = 25.956.900 RON: 1) 2) 3) Cheltuieli cu salariile personalului TESA = 8.000.900 RON Cheltuieli de intretinere (energie, apa, gaze etc.) = 15.956.000 RON Cheltuieli de intretinere ale liniei de asamblare = 2.000.000 RON

Amortizarea este liniara pe 10 ani. Amortizarea anuala=37.800.000 RON. Cheltuieli variabile = 65% din CA: 1) 2) 3) Cheltuieli cu salariile personalului direct productiv = 15% din CA Cheltuieli cu energia si apa = 5% din CA Cheltuieli cu materiile prime si materialele= 45% din CA

Planul de finantare

Finantarea se va realize din fonduri proprii, capacitatea de autofinantare din anul 2008 (anterior investititiei) fiind mai mare decat valoarea totala a investitiei. De aceea, cheltuielile cu achizitionarea spatiului de lucru, a utilajelor, instruirea personalului etc. vor fi suportate la nivel intern.

IV.3. ANALIZA PROIECTULUI DE INVESTITII IN MEDIU CVASI-CERT

Considerand costurile aferente investitiei, precum si impactul acesteia asupra cifrei de afaceri viitoare (cresterea cifrei de afaceri estimata pentru anii 20092014) obtinem cifra de afaceri aferenta investitiei:

40

CA inv CV CF platibile Amortizarea Profit brut Impozit profit Profit net ACRN CF gest CFD

2009 387072000 251596800 25956900 37800000 71718300 11474928 60243372 12902400 98043372 85140972

2010 449003520 291852288 25956900 37800000 93394332 14943093.12 78451238.88 2064384 116251238.9 114186854.9

2011 520844083.2 338548654.1 25956900 37800000 118538529.1 18966164.66 99572364.46 2394685.44 137372364.5 134977679

2012 520844083.2 338548654.1 25956900 37800000 118538529.1 18966164.66 99572364.46 0 137372364.5 137372364.5

2013 520844083.2 338548654.1 25956900 37800000 118538529.1 18966164.66 99572364.46 0 137372364.5 137372364.5

2014 520844083.2 338548654.1 25956900 37800000 118538529.1 18966164.66 99572364.46 0 137372364.5 137372364.5

Valoarea Actializata Neta si Indice de Profitabilitate Pentru a putea calcula valoarea indicatorului VAN (valoare actualizata neta) aferent investitiei se considera ca la sfarsitul anului 2014 investitia se revinde cu 130.000.000 RON. Drept urmare, Valoarea Reziduala a investitiei va fi: 130.000.000 16%(130.000.000 151.200.000) + ACRN2014, adica Valoare Reziduala = 133.392.000 RON; Pentru a actualiza cashflow-urile din anii viitori se utilizeaza rata de actualizare calculata pentru anii 2009-2014 in valoare de 0,144 ; Astfel, obtinem VAN = 144.930.767,2 , din care rezulta si valoarea indicelui de profitabilitate IP =1,38; Valoarea pozitiva a indicatorului VAN, precum si un indice de profitabilitate care depaseste cu mult valoarea critica de IP = 1 indica faptul ca investitia efectuata, in conditiile ipotezelor considerate, este una rentabila si merita sa fie facuta. Ca sa putem calcula termenul de recuperare centralizam cashflow-urile, cashflow-urile actualizate si cashflow-urile actualizate cumulate pentru anii 20092014:
CF act. cum. 74423926.6 161673651 251827419 332031280 402139550 463423003

An 2009 2010 2011 2012 2013 2014 VR

CF 85140972 114186854.9 134977679 137372364.5 137372364.5 137372364.5 133392000

CF cum. 85140972 199327826.9 334305505.9 471677870.4 609050234.8 746422599.3

CF act. 74423926.57 87249724.07 90153767.96 80203860.99 70108270.09 61283452.88 59507764.63

41

TRs TRd

3 ani si 115 zile 4 ani si 237 zile

Dupa cum se observa, investitia se recupereaza atat conform TRs (static) , cat si TRd (dinamic) inainte de vinderea ei. Acest lucru indica profitabilitatea sporita a investitiei. Rata Interna de Rentabilitate Din cele expuse mai sus, se observa ca pentru un indice de actualizare de 0,144 obtinem un VAN pozitiv. O sa luam valoarea indicelui de actualizare = 30% pentru care VAN=-10.439.184 . Pentru k=25%, VAN=29.101.939. Folosind aceste valori, obtinem RIR=28,68%. Acesta ne indica ca investitia ofera o rata interna de rentabilitate mai mare decat rentabilitea financiara prognozata a intreprinderii. Chiar daca un indicator ca RIR nu este mereu semnificativ, in acest caz valoarea acestuia poate fi luata in calcul alaturi de valoarea pozitiva a VAN-ului, RIR avand semnificatia unei rate a profitului (rate of return). Rata Interna de Rentabilitate Modificata RIRm reprezinta rata de rentabilitate efectiv obtinuta daca se considera ca fluxurile de numerar generate de proiectul de investitii se vor reinvesti la o rata r=13% (Rm din CAPM). RIRm in cazul AUTOMBILE DACIA SA este egala cu 20,09%.

IV.4. ANALIZA PROIECTULUI DE INVESTITII IN MEDIU INCERT

42

In analiza proiectului de pana acum am presupus ca toate variabilele explicative ale VAN sunt cunoscute cu certitudine inca de la momentul luarii deciziei de adoptare a acestora, nemodificandu-se in timp sub influenta diferitor factori determinanti.

Analiza de Sensibilitate Analiza de sensibilitate ia in calcul faptul ca valoarea indicatorilor de performanta a unui proiect de investitii este determinata de mai multi factori. Astfel, vom analiza mai multe posibilitati de modificare a unor ipoteze-cheie aferente proiectului. In scenariul de baza se presupune:

Valoarea Investitiei Impactul asupra Cifrei de Afaceri Valoare de Vanzare

378,000,000 1-3 ani 4 - 6 ani 16% 0% 130,000,000

In conditiile ipotezelor propuse obtinem:

2009 CA inv CV CF platibile Amortizarea Profit brut Impozit profit Profit net ACRN CF gest CFD 387,072,000 251,596,800 25,956,900 37,800,000 71,718,300 11,474,928 60,243,372 12,902,400 98,043,372 85,140,972 2010 449,003,520 291,852,288 25,956,900 37,800,000 93,394,332 14,943,093 78,451,239 2,064,384 116,251,239 114,186,855 2011 520,844,083 338,548,654 25,956,900 37,800,000 118,538,529 18,966,165 99,572,364 2,394,685 137,372,364 134,977,679 2012 520,844,083 338,548,654 25,956,900 37,800,000 118,538,529 18,966,165 99,572,364 0 137,372,364 137,372,364 2013 520,844,083 338,548,654 25,956,900 37,800,000 118,538,529 18,966,165 99,572,364 0 137,372,364 137,372,364 2014 520,844,083 338,548,654 25,956,900 37,800,000 118,538,529 18,966,165 99,572,364 0 137,372,364 137,372,364

Rezultatele din tabel genereaza urmatorii indicatori:

43

Valoare Reziduala= 133.392.000 RON; VAN = 144,930,767; RIR = 28.68%; CA medie =486,575,309; In continuare ne propunem stabilirea modificarilor acestor indicatori, functie de schimbarea ipotezelor de baza. Impactul asupra cifrei de afaceri poate creste sau scadea cu 2 puncte procentuale, in functie de situatia economiei la nivel national.

pesimist neutru optimist

1-3 ani 14% 16% 18%

4-6 ani -2% 0% 2%

Ponderea cheltuielilor variabile in cifra de afaceri poate creste sau scadea cu 5%, in functie de costurile cu materiile prime si salariile directe.

pesimis t neutru optimis t

70% 65% 60%

Scenariul pessimist ofera urmatoarele valori pentru cash-flow-uri:

2009 387,072,000 270,950,400 25,956,900 37,800,000 52,364,700 8,378,352 43,986,348 12,902,400 81,786,348 68,883,948 2010 441,262,080 308,883,456 25,956,900 37,800,000 68,621,724 10,979,476 57,642,248 1,806,336 95,442,248 93,635,912 2011 503,038,771 352,127,140 25,956,900 37,800,000 87,154,731 13,944,757 73,209,974 2,059,223 111,009,974 44 108,950,751 2012 492,977,996 345,084,597 25,956,900 37,800,000 84,136,499 13,461,840 70,674,659 0 108,474,659 108,474,659 2013 483,118,436 338,182,905 25,956,900 37,800,000 81,178,631 12,988,581 68,190,050 0 105,990,050 105,990,050 2014 473,456,067 331,419,247 25,956,900 37,800,000 78,279,920 12,524,787 65,755,133 0 103,555,133 103,555,133

CA inv CV CF platibile Amortizare a Profit brut Impozit profit Profit net ACRN CF gest CFD

CFD 1+k (1+k)2 (1+k)3 (1+k)4 (1+k)5 (1+k)6 114.40% 130.873600% 149.719398% 171.278992% 195.943167% 224.158983% 68883948 93635912.16 108950751.3 108474658.9 105990049.8 103555132.9 VR act.= Val. Initiala investitie= VAN=

CFD act. 60213241.26 71546830.04 72769963.32 63332144.72 54092240.97 46197181.9 65035033.15 378000000 55,186,635

2009 2010 2011 2012 2013 2014

Astfel investite

obtinem mai

un

VAN=

55,186,635 valoarea

si

IP=

1.1460, initiale

investitia : 368,

recuperandu-se la revanzare ( suma actualizata a cash-flow-urilor generale de este mica decat investitiei 151,602<378,000,000). Scenariul neutru genereaza cashflow-uri si indicatorii de rezultate evidentiate in scenariul de baza (VAN = 144,930,767 ; IP = 1,371441402; termen de recuperare = 4 ani si 237 de zile).

Scenariul optimist prezinta urmatoarele rezultate:

CA inv CV CF platibile Amortizar ea Profit brut Impozit profit Profit net ACRN CF gest CFD 2009 387,072,000 232,243,200 25,956,900 37,800,000 91,071,900 14,571,504 76,500,396 12,902,400 114,300,396 101,397,996 2010 456,744,960 274,046,976 25,956,900 37,800,000 118,941,084 19,030,573 99,910,511 2,322,432 137,710,511 135,388,079 2011 538,959,053 323,375,432 25,956,900 37,800,000 151,826,721 24,292,275 127,534,446 2,740,470 165,334,446 162,593,976 2012 549,738,234 329,842,940 25,956,900 37,800,000 156,138,394 24,982,143 131,156,251 0 168,956,251 168,956,251 2013 560,732,999 336,439,799 25,956,900 37,800,000 160,536,299 25,685,808 134,850,492 0 172,650,492 172,650,492 2014 571,947,659 343,168,595 25,956,900 37,800,000 165,022,163 26,403,546 138,618,617 0 176,418,617 176,418,617

CFD

CFD act.

45

1+k (1+k)2 (1+k)3 (1+k)4 (1+k)5 (1+k)6

114.40% 130.873600% 149.719398% 171.278992% 195.943167% 224.158983%

101397996 135388078.6 162593976 168956250.6 172650491.5 176418617.3 VR act.=

88634611.89 103449495.2 108599137.9 98643884.36 88112535.14 78702452.71 66,499,642

2009 2010 2011 2012 2013 2014

Val. Initiala investitie= VAN=

378000000 254,641,760

Indicatorii aferenti scenariului optimist sunt: VAN = 254,641,760 si IP = 1.6737 , investitia recuperandu-se in 3 ani si 70 de zile. Elasticitatea VAN in functie de Cifra de Afaceri Medie este e =13,05, ceea ce arata o dependenta directa intre valoarea VAN si CA: atunci cand CA creste cu 1%, VAN se majoreaza cu 13,05% (VAN este sensibila fata de cifra de afaceri). Tehnica Scenariilor Tehnica scenariilor este o alta posibilitate de a introduce incertitudinea in modelarea evolutiei viitoare a proiectelor de investitii. Utilizand aceleasi ipoteze ca cele exprimate in cadrul analizei de sensibilitate: modificarea impactului asupra cifrei de afaceri, se considera urmatoarele probabilitati de aparitie a scenariilor: probabilitat e pesimist neutru optimist 30% 40% 30% 46 VAN 55,186,63 5 144,930,7 67 254,641,7 60

Media valorii actualizate nete se calculeaza astfel: E(VAN) = p1 * VAN1 + p2 * VAN2 + p3 * VAN3 = 30%*55,186,635 + 40%* 144,930,767 + 30%*254,641,760 = 150,920,825.30 . Dispersia se calculeaza dupa formula: 2(VAN) = p1 * (VAN1 E(VAN))2 + p2 * (VAN2 E(VAN))2 + p3 * (VAN3 E(VAN))2 = 5,991,272,565,606,440.00;

Abaterea medie patratica se obtine din: (VAN) = 2(VAN) = 77,403,311;

Drept urmare, putem constata ca exista o probabilitate de 68% ca VAN sa apartina intervalului [VAN - (VAN); VAN + (VAN)] sau (73,517,514; 228,324,136).

5.Concluzii
Compania AUTOMOBILE DACIA S.A., prin rezultatele obtinute in studiul prezent, a demonstrat o forta financiara suficienta nu doar pentru a-si pastra pozitia pe piata, dar si pentru a progresa, a cuprinde noi orizonturi si de a oferi siguranta si confort clientilor sai. Proiectul de investitii analizat presupune punerea in functiune a unei noi linii de asamblare pentru modelul Dacia Sandero, in vederea cresterii productiei zilnice.
47

Investitia se cifreaza la valoarea de 378.000.000 RON reprezentand costul liniei de asamblare, calculat la cursul de 4,2 EUR/RON. Cifra de afaceri prognozata a fost obtinuta bazandu-ne pe pretul mediu al modelului la care ar fi comercializat fiecare din cele 80 de modele produse suplimentar in fiecare zi. Aceasta valoare a cifrei de afaceri creste in primii 3 ani cu rata de crestere sustenabila, si apoi ramane constanta. Costurile au inclus cuantumul cheltuielilor salariale, cu materiale si materii prime precum si cu utilitatile necesare bunei desfasurari a activitatii. Investitia curenta se va amortiza in 10 ani, liniar. Inca din primul an investitia genereaza profit pentru companie. Acest profit creste o data cu cresterea cifrei de afaceri in urmatorii doi ani, urmand ca, pentru restul perioadei, sa fie constant. Acest fapt este unul pozitiv, si incurajator pentru companie, caci profitul pozitiv induce un cash-flow disponibil pozitiv. Dupa 3 ani investitia se revinde, deoarece modelul Sandero nu va mai avea aceeasi cautare. Valoarea actualizata neta este de 144.930.767 . Fiind pozitiva, acest lucru semnifica faptul ca investitia va genera intrari de cash in companie. De asemenea, investitia se dovedeste a fi rentabila, benefica. Rata interna de rentabilitate este suficient de mare, si este superioara ratei de rentabilitate de pe piata financiara, deci putem concluziona in mod clar, faptul ca investitia este una care ar aduce profit companiei.

48

In continuare am luat in calcul doua alte scenarii posibile, unul pesimist si altul optimist. In functie de starea economica viitoare si de marja de eroare asociata previzionarii asupra cererii de Dacia Sandero, am fundamentat un scenariu pesimist in care cresterea cifrei de afaceri in primii 3 ani ar fi de 14%, urmata de o scadere a acesteia in anii urmatori, pana la vinderea investitiei cu 2% pe an. Pe de alta parte, scenariul optimist prevede o crestere in primii 3 ani a cifrei de afaceri cu 18% si apoi o crestere constanta de 2% anual. Chiar si in cazul scenariului pesimist, VAN-ul investiei este pozitiv VAN= 55,186,635, deci chiar si in situatia cea mai nefavorabila pentru investitie, aceasta este profitabila. Cazul optimist returneaza un VAN de 254,641,760. Identificand o posibilitate de 30% in cazurile scenariilor optimist si pesimist, si de 40% in cazul scenariului realist, putem garanta cu o probabilitate de 68% faptul ca VAN va apartine situatia (73,517,514; pietei auto 228,324,136). in viitor, Astfel, va indiferent fi de investitia rentabila,

generand valoare adaugata. Per total, concluzia generala este ca aceasta investitie este una bine gandita, solida, ce va aduce beneficii substantiale companiei Dacia S.A.

Bibliografie:
49

 Stancu I. INVESTITII DIRECTE SI FINANTAREA LOR , Volumul II si III, Ed Economica, Bucuresti 2003 Stancu I. FINANTE , editia a III-a, Ed Economica, Bucuresti 2002 Dragota V. MANAGEMENT FINANCIAR , Volumul I si II, ed. Economica, Bucuresti 2004 www.dacia.ro www.daciagroup.ro

50