Universitatea Ştefan cel Mare Suceava

Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică

Specializarea: CAFEC, An II

Analiza şi diagnosticul firmei

1
 MASTER
PROGRAMUL DE STUDIU: CAFEC

ANALIZA ŞI DIAGNOSTICUL FIRMEI

- proiect de studiu –
S.C. Automobile Dacia S.A.

Întreprinderea – caracterizare strategică

A1. Scurt istoric şi descrierea succintă a întreprinderii şi a sectorului de care aparţine;
caracteristici tipologice ale firmei şi ale domeniului de activitate;
Dacia, cel mai bun ambasador al economiei româneşti
Dacia, principalul producător de automobile din România, a luat fiinţă în anul 1966, odată
cu crearea Uzinei de Autoturisme de la Mioveni. După 2 ani, a fost produsă prima Dacia 1100 sub
licenţă Renault 8.
În anul 1999, Renault a achiziţionat 51% din capitalul societăţii în urma procesului de
privatizare, iar în prezent deţine 99,43% din capitalul Dacia. Compania a parcurs un amplu program
de modernizare: refacerea instalaţiilor industriale, reorganizarea reţelei de furnizori, reconstrucţia
reţelei comerciale, reorganizarea activităţilor şi formarea angajaţilor. Acestea s-au concretizat în
obţinerea a trei standarde de management al calităţii, dintre care unul în domeniul protecţiei
mediului.
Investiţiile totale realizate de Renault la Dacia, de peste 1.6 miliarde euro, au contribuit la
poziţionarea Dacia ca una dintre cele mai importante companii din economia românească, cu o
contribuţie semnificativă la produsul intern brut şi la exporturile ţării.
Cu o capacitate de producţie de 350.000 unităţi pe an, Uzina Vehicule Dacia asigură atât
producţia gamei de vehicule formată din Logan berlină, Logan MCV, Logan Van, Dacia Sandero şi
Dacia Duster, cât şi fabricarea de piese de schimb. Cadenţa de fabricaţie este de 64 de
autovehicule/oră, ceea ce înseamnă că practic, la fiecare 55 de secunde de pe banda de montaj iese o
maşină. În cei peste 40 de ani de existenţă, Uzina a produs 8 modele diferite: Dacia 1100, Dacia
1300, Dacia Nova, Dacia SupeRNova, Dacia Solenza, Dacia Logan (cu versiunile berlina, break,
furgon si pick-up), Dacia Sandero şi Dacia Duster, în total peste 4 milioane de vehicule.

Uzina este organizată în patru departamente de fabricatie: Presaj, Caroserie,

Vopsitorie şi Montaj.

2
 Presajul reprezintă începutul procesului de fabricaţie a unui vehicul şi constă în
transformarea materiei prime, livrate sub formă de tablă din oţel, în piese de caroserie. Piesele astfel
obţinute sunt trimise în departamentul Caroserie, unde sunt asamblate prin sudură în puncte şi,
împreună cu elementele mobile, formează caroseria maşinii.
Vopsitoria, a treia etapă a procesului de fabricaţie, are ca misiune protejarea caroseriei
împotriva coroziunii şi realizarea unui aspect final conform exigenţelor de calitate. Pentru vopsirea
unei caroserii sunt necesare 8 kg de vopsea.
În ultima etapă a procesului de fabricaţie, în departamentul Montaj, sunt asamblate şi
montate elementele mecanice (grupul motopropulsor, puntea spate), postul de conducere, oglinzile,
elementele interioare şi exterioare ale vehiculului (mochete, scaune, faruri etc.).
O altă activitate importantă a Uzinei Vehicule este fabricarea de piese pentru celelalte uzine
Renault care asamblează modelele Logan si Duster: Brazilia, Rusia, Maroc, Columbia, Iran, India şi
Africa de Sud. Dacia are în prezent cea mai mare uzină de vehicule din grupul Renault, cu un număr
de 8.300 salariaţi, dintre care 30% sunt femei.

Automobile Dacia SA este o societate pe acţiuni înregistrată la Registrul Comerţului Argeş.

Din capitalul total, în valoare de 2.541.719.938,70 RON, aproximativ 99,43% este deţinut de
acţionarul majoritar, compania franceza Renault SA. Restul de aproximativ 0,57% din acţiuni sunt
deţinute de un număr de circa 145 000 de acţionari minoritari.
Potrivit aprobării Adunării Generale a Acţionarilor, profitul net înregistrat de Dacia în anul
2012 în valoare de 277.239.794 lei, se va repartiza astfel:
 rezerva legală în sumă de 17.189.552 lei, conform legii 31/1990 – art. 183 (1) şi Codului
Fiscal – art. 22 (1) lit. a);
 dividende 260.050.242 lei.
Cuantumul dividendului pe acţiune este de 0,0102312705 lei.
Dividendele vor fi plătite începând cu data de 15 iunie 2013.

A2. Misiunea firmei, obiectivele fundamentale (cuantificabile şi necuantificabile);

Obiectivul Dacia este acela de a produce o gamă de vehicule robuste, fiabile şi accesibile
pentru clienţii români şi străini, la standarde de calitate Renault.
Calitatea produselor Dacia este recunoscută la nivel internaţional. În cadrul sondajelor
realizate de institute şi publicaţii de specialitate, clienţii Dacia se declară foarte satisfăcuţi în
legătură cu calitatea maşinilor Dacia.

Dacia este a doua marcă a Grupului Renault, contribuind în mod semnificativ la

îmbunătăţirea imaginii României în lume.
3
 Succesul Dacia se explică prin faptul că autovehiculele produse la Mioveni oferă un raport
preţ/calitate/prestaţii/fiabilitate imbatabil. Peste 90% din producţia Uzinei Vehicule de la Mioveni
este exportată în 37 de ţări de pe patru continente.

A3. Definirea opţiunilor strategice şi a obiectivelor specifice ca scop al diagnosticului

Dividendele propuse pentru a fi distribuite au fost stabilite luând în calcul profitul net
realizat, diminuat cu valoarea repartizărilor conform legislaţiei şi contractului colectiv de muncă în
vigoare.
Automobile Dacia a mai distribuit dividende în anul 1998 din rezultatul pe anul 1997.
Atunci, valoarea dividendului acordat a fost de 7,5 miliarde lei vechi, adică 750 mii lei.
În intervalul 1998 – 2004, societatea a înregistrat pierderi, astfel încat nu putea sa acorde
dividende.
În ceea ce priveşte profitul realizat pe perioada exerciţiilor financiare 2005 - 2008, Adunarea
Generala a Acţionarilor, ţinând cont de nivelul pierderilor înregistrate în anii precedenţi, de
importanţa investiţiilor realizate şi în conformitate cu dispoziţiile legii, a decis să reîntregească
activul net al societăţii prin recuperarea pierderilor contabile.
Din acest motiv, pentru activitatea desfăşurată în intervalul 1998 – 2007, nu s-au repartizat
dividende acţionarilor.
Între anii 1999 şi 2004, Dacia a înregistrat pierderi. Profitul realizat începând cu 2005 pănă
la 2007 (şi parţial 2008) a fost utilizat la acoperirea pierderilor.
S-au distribuit dividendele aferente exerciţiului financiar al anilor 2009-2012.
Dacia este o societate pe acţiuni al cărui capital este deţinut, în proporţie de 99,43% de către
Renault SA. Potrivit legislaţiei româneşti, în momentul în care un acţionar majoritar ajunge să
deţină peste 90% din capitalul unei societăţi, el are obligaţia de a lansa o ofertă publică de preluare
a restului acţiunilor existente pe piaţă. La sfârşitul operaţiunii, acţiunile companiei în cauză sunt
delistate de la Bursa.
Renault a derulat această operaţiune în anul 2003.
La sfârşitul perioadei în care s-a derulat oferta publică a Renault, un numar de circa 145 000
de acţionari minoritari ai Dacia nu îşi vânduseră acţiunile.
Trebuie ştiut că a deţine o acţiune la o companie nu este echivalent cu a deţine un depozit
bancar, unde banii există fizic şi se pot investi pentru a se obţine un profit, din care o parte revine
depunătorului sub formă de dobândă.
Pentru ca Dacia să ajungă ceea ce este în prezent, între 1999 şi 2009 au fost făcute investiţii
care depăsesc 1,2 miliarde de Euro. Toate aceste investiţii, precum şi aportul de tehnologie şi
competenţe în domeniul auto au fost realizate exclusiv de acţionarul majoritar, Renault SA.

4
 Acţionarii Dacia pot să-şi cesioneze acţiunile doar prin tranzacţii directe către alţi acţionari
sau terţi.
La acest moment, S.C. Automobile DACIA S.A nu intenţionează să răscumpere propriile
acţiuni. O eventuală răscumpărare va fi anunţată.
Deciziile sunt luate în Adunarea Generală a Acţionarilor, prin vot majoritar.
Valoarea salariilor administratorilor SC Automobile Dacia SA este stabilită de către AGA în
fiecare an pentru exerciţiul financiar în curs. În prezent, valoarea acestui salariu este de 1849 lei, în
sumă netă, lunară/persoană.
Valoarea totală a investiţiilor derulate de Renault SA la Dacia se ridică la 1,2 miliarde de
Euro.
Elaborarea diagnosticului firmei
Etapa 1. Pregătirea diagnosticului
Definirea problemelor şi a obiectivelor de urmărit prin analiza – diagnostic;
Culegerea datelor, verificarea, sistematizarea şi gruparea datelor prin diferite tehnici
statistice;
(surse de informaţii: Situaţiile financiare anuale, Raportul administratorilor, comunicate de
presă, Studii de piaţă, Situaţii analitice elaborate pentru fiecare problemă analizată în parte).

5
 Tabele

DIAGNOSTICUL FINANCIAR AL ÎNTREPRINDERII

Determinarea poziţiei financiare a întreprinderii (Diagnosticul financiar)
1. Determinarea echilibrului financiar
Fondul de rulment
Indici
de
Elemente de calcul 2011 2012
evoluţie
(%)
I. FR = Capitaluri Permanente - Active imobilizate
(nete)
1. Capital propriu 3.534.107.612 3.554.639.871 100,58
2. Datorii pe termen lung 157.424.800 156.885.723 99,66
3. Subvenţii pentru investiţii 51.339.235 35.041.150 68,25
4. Provizioane (pe termen lung) 105.504.419 114.066.073 108,11
Capitaluri permanente 3.848.376.066 3.860.632.817 100,32
5. Active imobilizate nete 3.222.180.936 3.807.911.767 118,18
Active 3.222.180.936 3.807.911.767 118.18
imobilizate nete
Fond de rulment I 626.195.130 52.721.050 8,42
II. FR = Activ Circulant Net – Datorii mai mici de un
an
1. Active circulante 2.866.492.095 2.777.315.777 96,89
2. Cheltuieli efectuate în avans 5.586.098 8.463.159 151,50
Activ circulant net (total) 2.872.078.193 2.785.778.936 96,99
3. Datorii pe termen scurt 2.243.245.528 2.731.476.059 121,76
4. Venituri încasate în avans 2.637.535 1.581.827 59,97
Datorii pe termen scurt (total) 2.245.883.063 2.733.057.886 121,69
Fond de rulment II 626.195.130 52.721.050 8,42

Necesarul de fond de rulment

Indici
de
Elemente de calcul 2011 2012
evoluţie
(%)
NFR = Nevoi temporare – Resurse temporare
(+) Active circulante 2.866.492.095 2.777.315.777 96,89
(-) Disponibilităţi 1.532.591.860 1.346.823.186 87,88
(-) Investiţii pe termen scurt - - -
(+) Active de regularizare (cheltuieli în avans) 5.586.098 8.463.159 151,50
Nevoi temporare 1.339.486.333 1.438.955.750 107,42
(+) Datorii pe termen scurt 2.243.245.528 2.731.476.059 121,76
(+) Pasive de regularizare (Venituri în avans) 2.637.535 1.581.827 59,97
(-) Credite de trezorerie
Resurse temporare 2.245.883.063 2.733.057.886 121,69
Necesar de fond de rulment (NFR) (906.396.730 (1.294.102.136 (142,77)

6
 ) )

Trezoreria netă
Indici
de
Elemente de calcul 2011 2012 evoluţie
(%)
I. TN = Fond de rulment – Nevoia de fond de 1.532.591.860 1.346.823.186 87,87
rulment

II. TN = Active de trezorerie – Pasive de trezorerie

(+) Disponibil în casă şi conturi bancare 1.532.591.860 1.346.823.186 87,87
(+) Investiţii pe termen scurt - -
Active de trezorerie 1.532.591.860 1.346.823.186 87,87
Pasive de trezorerie - -
Trezoreria netă II 1.532.591.860 1.346.823.186 87,87

2. Ratele de finanţare

Indici
Ratele de finanţare de
Relaţia de calcul 2011 2012
(denumire) evoluţie
(%)
1. Rata finanţării stabile (Rfs) Capital permanent
 100 117,84 100,46 85,25
Active imobilizate nete
- rata autofinanţării Capital propriu 109,68 93,34 85,10
�100
imobilizărilor Active imobilizate nete
- rata finanţării străine a Capital împrumutat - 2,74 0
�100
acestora Active imobilizate nete
2. Rata finanţării globale (Rfg) Fond de rulment net (69,08) (4,07) (5,89)
 100
Nesar de fond de rulment

Capital permanent 2011 = 3.797.036.831

2012 = 3.825.591.667

( capital propriu + provizioane riscuri si cheltuieli + datorii pe termen lung )

Capital propriu 2011 = 3.534.107.612

2012 = 3.554.639.871

Active imobilizate nete 2011 = 3.222.180.936

2012 = 3.807.911.767

Capital împrumutat 2011 = 0

2012 = 104.500.000

7
3. Solvabilitate - Lichiditate

Indici
de
Relaţia de calcul 2011 2012
evoluţi
e (%)
Solvabilitatea
Capacitatea de rambursare Capacitatea de autofinantare 0,38 0,30 78,95
a datoriilor(Crd) Datorii totale
- optim - 1,00
- minim - 0,33
Capacitatea brută de Excedent brut din exploatare 0,40 0,31 77,50
rambursare a datoriilor Datorii totale
(Cbrd)
Capacitatea netă de Autofinantarea exercitiului 0,27 0,21 77,77
rambursare a datoriilor Datorii totale
(Cnrd)
Rata cheltuielilor Cheltuieli financiare 0,18 0,19 105,55
financiare ( Rchf ) Excedent brut din exploatare
- EBE max 0,6
(rezultatul din exploatare,
- Cifra de afaceri max 0,03
cifra de afaceri, productia exercitiului)
Rata solvabilităţii generală
(Rsg)
(1) Total activ 2,53 2,28 0,9
(1)
- optim - 2,00 Datorii totale
- minim - 1,66
(2) Activ net contabil 0,58 0,53 0,91
- optim - 0,5 (2)
Total activ
- minim - 0,35
Rata de solvabilitate Total activ 2,54 2,28 89,76
financiară (Rsf) – min 2.00 Datorii financiare totale
Lichiditatea
Lichiditatea generală (LG) Active curente (circulante) 1,27 1,02 80,31
min 1,2 – 1,8 Pasive curente
Lichiditatea Activ curent - Stoc - Creante incerte 1,08 0,89 82,41
intermediară(LI) Pasive curente
Disponibilitati + Creante certe
min. 0,8 = 1,08 0,89 82,41
Pasive curente
Lichiditatea imediată (de Disponibilitati + Plasamente 0,68 0,49 72,06
trezorerie) (Li) Pasive curente (imediat exigibile )
min 0,2-0,3
Lichiditatea la vedere (Lv) Disp in casierie si conturi bancare 17.820.835 12,88
min 0,85 – 1,15. Credite bancare pe termen scurt

8
Metoda aditivă:
2011
CAF = rezultatul net +ch. amortiz. + ch. prov.şi ajust. – venit. din ajust. şi prov. + ch. active cedate
– venituri din vanzarea imob. – subventii pt. investiţii virate la venituri = 275.111.397 +
593.352.381 (7.a.1) + (– 21.100.013 + 8702206 ) – 10.902.419 + 68.563.494 = 913.727.046
2012
CAF = 277.239.794 + 550.099.865 +23.353.771+ 5.325.277 – 3.876.489 + 3.661.066 =
855.803.284
Datorii totale: 2011 – 2.400.670.328
2012 – 2.888.361.782

2011
EBE = R expl + ch. Am + ch. Prov + alte ch. iz/tx - alte venituri expl = 390.509.152 +
584.308.601+7.013.314 – 21.100.013 +68.563.494 – 74.668.737- 169.747 = 954.456.064
2012
EBE = 360.770.141 + 547.289.202 + 23.353.771 + 23.424.763 – 41.154.745-318.153 + 3.661.066
+ 4.577.604 = 898.178.886
2011
AF = CAF – dividende = 913.727.046 – 260.589.350 = 653.137.696
2012
AF = CAF – dividende = 855.803.284 – 256.707.535 = 599.095.749

Indici
Ratele de structură de
Relaţia de calcul 2011 2012
evoluţie
(%)
1. Rata activelor imobilizate (RAi) Active imobilizate 52,92 57,82 109,26
�100
Activ total
- rata imobilizărilor corporale (Ric) Imobilizări corporale 51,78 55,29 106,78
�100
Activ total

9
- rata imobilizărilor financiare (Rif) Im obilizari financiare 1,09 2,49 228,44
�100
Activ total
2. Rata activelor circulante (RAc) Active circulante 47,07 42,17 89,58
�100
Activ total
- rata stocurilor (Rsk) Stocuri 6,92 5,23 75,58
�100
Activ total
- rata creanţelor comerciale (RC) Creante comerciale 11,62 13,52 116,35
�100
Activ total
- rata disponibilităţilor băneşti şi a Disp + Val mob plasament 26,26 22,95 87,39
�100
plasamentelor(RD,P) Activ total

4. Ratele de structură

ACTIV

Datorii totale 2011 = 2.400.670.328

2012 = 2.888.361.782

Activ total 2011 = 6.088.673.031

2012 = 6.585.227.544

Pasive curente 2011 = 2.243.245.528

2012 = 2.731.476.059

Ratele de structură

PASIV

10
 62,30 58,01 93,11
1. Rata stabilităţii financiare Capitalul permanent
�100
(Rsf) (50% – 66%) Pasiv total
2. Rata autonomiei financiare Capital propriu 57,99 53,90 92,94
�100
globale (Rafg)( R afg  1 3 ) Pasiv total
- rata autonomiei financiare la 93,07 92,92 99,84
termen (RAft) - ( R Aft  1  50% ) Capitalul propriu
(1) �100
Capitalul permanent
- ( R Aft  2   100 %) (2) 157,54 130,13 82,60
Capital propriu
�100
Datorii pe termen mediu şi lung
3.Rata de îndatorare globală 39,39 43,80 111,20
(Rig) Datorii totale
(1) �100;
R
- ig (1) < 50% Pasiv total
Datorii totale 67,92 81,25 119,62
(2) �100;
- Rig (2) < 200% Capital propriu
- rata de îndatorare la termen (1) 4,14 4,10 99,03
(Rit) Datorii pe termen mediu şi lung
�100
R
- ît (1) �50% Capital permanent
(2) 4,45 4,41 99,10
- Rît (2) = max100% Datorii pe termen mediu şi lung
�100
Capitalul propriu
Indici de
Ratele de structură Relaţia de calcul 2011 2012 evoluţie
(%)

Total pasiv 2011 = 6.094.259.129

2012 = 6.593.690.703

Capital permanent 2011 =3.797.036.831

2012 = 3.825.591.667

Capital propriu 2011 = 3.534.107.612

2012 = 3.554.639.871

Datorii totale 2011 = 2.400.670.328

2012 = 2.888.361.782

5. Situaţia Netă (Activ Net Contabil)

11
 Indici de
Nr.
Indicatori 2011 2012 evoluţie
crt.
(%)
1. Capital subscris vărsat 2.541.719.939 2.541.719.939 100,00
2. Rezerve din reevaluare 473.111.704 473.047.647 99,98
3. Rezerve legale 205.235.469 222.425.021 108,37
4. Rezerve reprezentând surplusul realizat din
12.475.730 12.539.787 100,51
rezerve din reevaluare
5. Alte rezerve 43.089.803 43.089.803 100,00
6. Profitul sau pierderea reportată
7. Profitul sau pierderea exerciţiului financiar 275.111.397 277.239.794 100,77
8. Alte elemente conform formular M. Finante
9. Repartizarea profitului 18.403.862 17.189.552 93,40
10. Capitaluri proprii (Situaţia Netă) 3.532.340.180 3.552.872.439 100,58

RATELE RENTABILITĂŢII

1. Rentabilitatea comercială (Rc) (ROS)

Re( EBE , Pn, PnCa )

Rc = �100
Ca

Explicaţii 2011 2012 %

1.1. pt. întreaga activitate
Cifra de afaceri 13.177.841.584 12.742.145.319 96,69
Rezultat din exploatare 390.509.152 360.770.141 92,38
EBE (R expl+ch. am+ch. prov+alte ch. iz/tx-alte 954456064 898178886 94,10
venituri expl)

Rezultat net 275.111.397 277.239.794 100,77

Rc(1) (Re/Ca �100) 2,96 2,83 95,61

Rc(2)(EBE/Ca �100) 7,24 7,05 97,38
Rc(3)(Pn/Ca �100) 2,09 2,18 104,31

1.2. pt activitatea de comerţ

Cifra de afaceri din comerţ (cont 707) 608.429.174 598.219.867 98,32
Ch. privind mărfurile (cont 607) 416.654.450 363.900.237 87,34
Adaos comercial (Ad)(lei) 191.774.724 234.319.630 122,18
Cota de adaos comercial ( k ) (1) 46,02 64,39 139,92
( k 1=Ad/Ch �100)
Cota de adaos/rabat comercial ( k ) (2) 31,51 39,17 124,31
( k 2=Ad/Ca �100)

2011
12
EBE = R expl + ch. Am + ch. Prov + alte ch. iz/tx - alte venituri expl = 390.509.152 + 584.308.601
+7.013.314 – 21.100.013 – 74.668.737+68.563.494 -169.747 = 954.456.064

2012
EBE = 360.770.141 + 547.289.202 + 23.353.771 – 41.154.745 – 318.153 + 3.661.066 + 4.577.604
= 898.178.886

2. Rentabilitatea economică (Re) (ROA, ROI)

Ptb ( EBE , Re)

Re = �100
[ Activ total ( fixşi circulant )] sau [Capital invest it ( propriuşi împrumutat )]

Explicaţii 2011 2012 %

Activ total(capital avansat) (At) 6.094.259.129 6.593.690.703 108,20
- fix 3.222.180.936 3.807.911.767 118,18
- circulant 2.866.492.095 2.777.315.777 96,88
- chelt. în avans 5.586.098 8.463.159 151,50

Pasiv total (capital investit/angajat) 6.094.259.129 6.593.690.703 108,20

- capital propriu (Kpr) 3.534.107.612 3.554.639.871 100,58

- datorii pe termen lung (DTL) 157.424.800 156.885.723 99,66

- datorii pe termen scurt (DTS) 2.243.245.528 2.731.476.059 121,76
- venituri în avans 53.976.770 36.622.977 67,85
- provizioane (TL/TS) 105.504.419 114.066.073 108,11

Profit brut 368.098.775 343.791.031 93,40

Re(1) (Rexpl) 6,41 5,47 85,34

Re(2) (EBE) 15,00 13,90 92,67
Re(3) (Pbrut) 6,04 5,21 86,26

Randam activelor (Ca/At) 2,16 1,93 89,35

Rentab comercială brută (Rexpl/Ca) 0,03 0,03 100

3.Rentabilitatea financiară (Rf) (ROE)

13
 Pn
Rf = �100
K pr ( Kp )

Explicaţii 2011 2012 %

Rezultat net (Pn) 275.111.397 277.239.794 100,77

Capital propriu (Kpr) 3.534.107.612 3.554.639.871 100,58
Datorii pe termen lung (DTL) 157.424.800 156.885.723 99,66
Capital permanent (Kp) (Kpr + DTL) 3.691.532.412 3.711.525.594 100,54
Cifra de afaceri (Ca) 13.177.841.584 12.742.145.319 96,69

Rf(1) (Pn/Kpr �100 ) 7,78 7,80 100,26

Rf(2) (Pn/Kp �100 ) 7,45 7,47 100,27

Pn/Ca (rentab comercială netă) 2,09 2,18 104,31

Ca/Kpr (randamentul capitalului propriu) 372,88 358,47 96,14
Ca/Kp (randamentul capitalului permanent) 356,97 343,31 96,17
Kpr/Kp (autonomia financiară la termen) 95,74 95,77 100,03
DTL/Kpr (grad de îndatorare la termen) 4,45 4,41 99,10

14
 Metoda substractivă 2011 2012
Excedentul brut din exploatare 954.456.064 898.178.886 94,10
+ Alte venituri din exploatare (cu excepţia celor 74.668.737 41.154.745 55,11
provenite din reluarea de provizioane, din vânzarea
activelor cedate, subvenţii pentru investiţii)
- Alte cheltuieli de exploatare (cu excepţia cheltuielilor
cu amortizările, ajustările de valoare şi provizioanele,
cheltuieli privind activele cedate si alte operaţiuni de
capital)
+ Venituri financiare (cu excepţia veniturilor din 151.331.410 157.217.369 111,46
provizioane, din investiţii financiare cedate)
- Cheltuieli financiare (cu excepţia cheltuielilor pentru 173.741.787 174.196.479 100,61
ajustări şi provizioane, investiţii financiare cedate)
+ Venituri extraordinare
- Cheltuieli extraordinare
- Impozitul pe profit 92.987.378 66.551.237 71,57
= Capacitatea de autofinanţare 913.727.046 855.803.284 93,66

Metoda aditivă
Rezultatul net 275.111.397 277.239.794 100,77
+ Cheltuieli cu amortizările 593.352.381 550.099.865 92,71

+ Cheltuieli cu provizioanele şi ajustări (din exploatare, -21.100.013 23.353.771

financiare şi extraordinare) 8.702.206 5.325.277
- Veniturile din ajustări şi provizioane (din exploatare, 10.902.419 3.876.489 35,55
financiare şi extraordinare)
+ Cheltuieli cu activele cedate (ieşite din patrimoniu) 68.563.494 3.661.066 5,34
- Veniturile din vânzarea imobilizărilor
- Subvenţiile pentru investiţii virate la venituri
= Capacitatea de autofinanţare 913.727.046 855.803.284 93,66
CAPACITATEA DE AUTOFINANŢARE

15
Nr. 2011 2012
Elemente de calcul %
Crt.
1 Venituri din vânzarea mărfurilor (ct 707) 608.429.174 598.219.867 98,32
2 (-)Cheltuieli privind mărfurile (ct 607) 416.654.450 363.900.237 87,34
3 Marja comercială (1-2) 191.774.724 234.319.630 122,18
4 (+)Producţia vândută (ct 701 - 706 +708) 12.569.412.410 12.143.925.452 96,61
5 (+)Variaţia stocurilor (ct 711 +/-) +2.287.866 -48.807.050
6 (+)Producţia imobilizată (ct 721 + 722) 27.233.024 54.687.460 200,81
7 Producţia exerciţiului (4 +5+6) 12.598.933.300 12.149.805.862 96,44
8 (-)Consumuri intermediare inclusiv cheltuieli 10.953.647.788 10.555.759.289 96,37
provenite de la terţi(gr.60, exclusiv 607, gr.61, gr.62,
exclusiv 621)
9 Valoarea adăugată (3+7-8) 1.837.060.236 1.828.366.203 99,53
10 (+)Venituri din subvenţii de exploatare (7411)
11 (-)Cheltuieli cu impozitele şi taxele (gr.63) 26.066.755 23.424.763 89,86
12 (-)Cheltuieli cu personalul (gr 64 +621) 856.537.417 906.762.554 105,86
13 Excedentul (deficitul) brut din exploatare (9+10- 954.456.064 898.178.886 94,10
11-12)
14 (+)Alte venituri din exploatare şi venituri din 74.838.484 41.472.898 55,41
provizioane
15 (-)Alte cheltuieli din exploatare 68.563.494 3.661.066 5,34
16 (-)Cheltuieli cu amortizarea, ajustari şi provizioane 570.221.902 575.220.577 100,88
17 (-)Alte ajustări (709)
18 Rezultatul din exploatare (13+14-15-16) 390.509.152 360.770.141 92,38
19 (+)Venituri financiare 151.331.410 157.217.369 103,89
20 (-)Cheltuieli financiare 173.741.787 174.196.479 100,26
21 Rezultatul curent (17+18-19) 368.098.775 343.791.031 93,40
22 (+)Venituri extraordinare
23 (-)Cheltuieli extraordinare
24 Rezultatul extraordinar (21-22)
25 Rezultatul brut al exerciţiului (20+23) 368.098.775 343.791.031
26 (-)Impozitul pe profit 92.987.378 66.551.237 71,57
27 Rezultatul net al exerciţiului (24-25) 275.111.397 277.239.794 100,77
Tabloul soldurilor intermediare de gestiune

16
 Etapa 2. Prelucrarea şi analiza informaţiilor din mediul extern şi intern al firmei;
evidenţierea oportunităţilor şi restricţiilor, punctelor forte şi slabe ale firmei pe
domenii/activităţi; aspecte financiar - contabile
2.1. Diagnosticul juridic
Diagnosticul juridic îşi propune punerea în evidenţă a relaţiilor juridice ce apar între agenţii
ce acţionează în legătură cu firma, avându-se în vedere aspecte referitoare la: legalitatea constituirii
societăţii, precum şi alte drepturi şi obligaţii născute în acest moment, legalitatea contractelor
încheiate(cu parteneri de afaceri, salariaţi etc), existenţa unor acţiuni juridice în curs, cu persoane
fizice sau juridice şi perspectivele de soluţionare a acestora, regimul fiscal al firmei etc.
S.C. Automobile Dacia S.A. este o persoană juridică română, cu forma juridică de
societate pe acţiuni cu capital în totalitate privat. Dacia, primul constructor de
automobile roman a luat fiinţă în anul 1966, odată cu crearea Uzinei de Autoturisme
de la Mioveni. În anul 1999, grupul Renault achiziţionează 51% din capitalul societăţii
în urma procesului de privatizare, iar în present deţine 99,43% din capitalul Dacia.
Structura acţionariatului şi al capitalului social este prezentat în următorul tabel:

Acţinar Participare(ron) Nr. acţiuni Participare (%)

Renault 2.527.154.307,70 25.271.543.077 99,427
Alţi acţionari 14.565.631 145.656.310 0,573061
Total 2.541.719.938,70 25.417.199.387 100

Societatea respectă toate prevederile codului muncii, toţi angajaţii având carte
de muncă şi lucrând 8 ore/zi. Deasemenea, societatea îşi desfăşoară activitatea în
conformitate cu normele codului fiscal, plătindu-şi toate datoriile faţă de bugetul
statului.
În ceea ce priveşte mediul, societatea nu figurează pe lista celor care s-au
confruntat cu astfel de probleme, neavând vreun litigiu privind încălcarea normelor de
protecţie a mediului.
2.2. Diagnosticul activităţii
2.2.1. Activitatea de producţie – Diagnosticul producţiei
- oferta, portofoliul de produse
Societatea prezintă următoarea gamă de produse:
- Dacia Logan Berlină
- Dacia Logan MCV
- Dacia Logan Fourgon VAN
- Dacia Logan Pick-up
- Dacia Sandero

17
 - Dacia Duster
- Dacia Sandero II
- Dacia Logan II
- Dacia Logan MCV II
- concurenţa
Directorul general Dacia şi Renault Romania, Jerome Olive, şi-a exprimat încrederea că
grupul francez ar putea să rămână pentru totdeauna în ţara noastră, având în vedere că deţinem un
avantaj important în faţa altor state în care se fabrică maşini sub această marcă.
În plus, Jerome Olive susţine că România are un atu foarte important, anume acela că
Renault are în ţara noastră o întreagă bază ce reuneşte toate activităţile unui constructor de
automobile.
Brandul românesc, care cunoaşte în prezent cea mai puternică creştere a vânzărilor în
Uniunea Europeană, nu a fost niciodată destinat acestei pieţe.
Dacia, divizia low-cost a constructorului auto francez Renault, vinde maşini cu adevarat
ieftine. În unele cazuri, sunt chiar cu 50% mai ieftine decat modelele similare oferite de companiile
rivale.
În Europa lovită de recesiune, Dacia face performanţă. În primele şase luni ale anului,
compania a vândut 141.278 de unităţi în Uniunea Europeană, cu 17,6% mai multe decât în perioada
corespunzatoare din anul precedent.
Aceasta reprezintă cea mai mare creştere procentuală a vânzărilor din Europa şi un rezultat
impresionant pentru o piaţă care a scăzut cu 6,6% în perioada menţionată, potrivit datelor Asociaţiei
Europene a Producatorilor Auto.
Succesul Dacia nu are legatura doar cu faptul ca piaţa auto europeană trece prin cea mai
neagră experienţă din ultimele decenii. Analiştii arată că Dacia era în creştere chiar şi înainte de
criză, pur şi simplu pentru că nu are concurenţă, scrie Associated Press.
-diagnostic tehnic şi de producţie - capacitatea de producţie, starea şi dinamica mijloacelor
de producţie, procese de producţie;
Capacitatea de producţie a a cunoscut o scădere în anul 2012, respectiv cu 20.301 produse
realizate mai puţin faţă de anul 2011. Scădere semnificatvă se constată în cazul Daciei Duster cu cca
35.703 produse mai puţin decât în anul precedent, apoi se remarcă Dacia Sandero cu 9.836 în minus
faţă de 2011.
Această scădere a producţiei are loc totuşi în condiţiile în care societatea scoate pe piaţă noi
produse în 2012: Dacia Sandero II – 19.813 şi Dacia Logan II - 1.444, dar situaţia de faţă nu
acoperă scăderea înregistrată la celelalte produse.
- strategii de producţie: calitatea, cercetare – dezvoltare

18
 Dacia defineşte şi pune în aplicare o strategie de creştere rentabilă. Îşi conservă şi îşi
consolidează poziţia de lider pe piaţa automobilelor din România. Se impune pe noile pieţe prin
modalităţi proprii şi de succes care reprezintă sursa principală de creştere pentru următorii ani. În
această perspectivă Dacia generează o creştere a vânzărilor a la export şi contribuie la realizarea
obiectivelor Renault. Îşi ameliorează în mod constant calitatea produselor sale pentru a asigura
satisfacerea nevoilor clienţilor săi. Asigură rentabilitatea investiţiilor.
- aprovizionare – furnizori
Întreţinerea şi asigurarea bunei funcţionări a maşinilor unelte este asigurată prin utilizarea
produselor furnizate de firme cu tradiţie în acest domeniu.
Echipamentele folosite în liniile de asamblare sunt furnizate de către 188 de furnizori: 134
externi şi 54 români din care 6 din zona industrială:
- ACI – punţi;
- VALEO – cabllaje;
- JCI – scaune;
- EURO APS – piese plastice şi termoformate;
- CORTUBI – eşapamente;
- VALEO CLIMATE – climatizare, încălzire;
- stocuri – politici de stocare
Comparativ cu anul 2011, la sfârşitul anului 2012, se constată o scădere a activelor
circulante, implicit a stocurilor. Valoarea acestora înregistrează o scădere de 18,25 % în 2012.
Putem spune că scăderea stocurilor este în corelaţie directă cu producţia care a cunoscut de
asemenea o reducere în 2012.
- vânzări – Cifra de afaceri –
- produse
- pieţe
- clienţi
- strategii de preţ
- strategii de distribuţie
- strategii de promovare
Activitatea comercială a S.C. Automobile Dacia s-a concretizat în anul 2012, în realizarea
unei cifre de afaceri de 12.742.145.319 lei, mai mică cu 3.31 %, faţă de anul anterior. Această
scădere se datorează în principal scăderii vânzărilor de autoturisme pe piaţa internă. Se constată că
acestea au scăzut semnificativ cu 35,97%.
Vânzările de piese de schimb şi piese mecanice au înregistrat o creştere în 2012 atât pe piaţa
internă cât şi externă.

19
 În cazul vânzărilor auto, constatăm o scădere a numărului de unităţi în anul 2012, cu 18.902
unităţi. Se remarcă un clasament al produselor din punct de vedere a cererii acestora. Pe primul loc
se situează Dacia Duster cu 168.570 unităţi vândute în 2011, respectiv 133.250 unităţi în 2012,
aproape jumătate din vânzări 43,13%, urmează Dacia Sandero şi Dacia Logan Berlină, Dacia Logan
MCV etc.
În anul 2012 Automobile Dacia scoate pe piaţă noi produse: Dacia Sandero II – 19.925
unităţi, Dacia Logan II – 1.642 , Dacia Logan MCV II – 33 unităţi.
Clienţii interni sunt reprezentaţi de:
- populaţia tării care locuieşte în mediul urban şi se înregistrează în segmentul de venituri
medii şi mici;
- istituţiile statului: şcoli, spitale, ministere, primării, etc.
- instituţii private;
- alte societăţi comerciale;
2.2.3. Gestiunea resurselor umane şi a timpului
- asigurarea cu personal (volum, structură )
- analiza timpului de muncă
- analiza utilizării personalului
- motivare, salarizare
Departamentul de Resurse Umane elaborează şi pune în practică politica de resurse umane
la nivelul Grupului Dacia prin: asigurarea resurselor umane necesare, asigurarea calificării şi
nivelului de comppetenţe necesare întregului personal, ameliorarea continuă a securităţii muncii şi
sănătăţii salariaţilor, aplicarea şi gestionarea unui sistem de promovare a inovării participative în
cadrul Grupului Dacia. Mişcările de personal produse în cursul anului 2012 înregistrează o creştere
a efectivului salariaţilor la sfârşitul anului cu 66 de angajaţi. Numărul total de salariaţi fiind de
13.776.
Valoarea salariilor administratorilor SC Automobile Dacia SA este stabilită de către AGA în
fiecare an pentru exerciţiul financiar în curs. În prezent, valoarea acestui salariu este de 1849 lei, în
sumă netă, lunară/persoană.

2.2.4. Diagnostic managerial

- analiza subsistemului metodologic
- analiza subsistemului decizional
- analiza subsistemului informaţional
- analiza subsistemului organizatoric

20
 Managerul porneşte de la premisa că munca specializată este mai eficientă realizându-se
astfel pe împărţirea activităţilor şi gruparea lor în posturi şi departamente. Ca şi condiţie
preexistentă necesară implementării, în cadrul organizaţiei, este aptitudinea conceptuală a top
managerului.
Criteriile de decizie pot fi urmărite pe mai multe planuri, precum strategiile de dezvoltare
ale firmei, de dezvoltare a produsului şi a pieţei de desfacere.
Referitor la dezvoltarea firmei, top-managerii vor analiza factorii mediului extern direct:
concurenţa, clienţii, furnizorii şi mediul extern general: macroeconomic, social, tehnologic, politic
şi internaţional.
Pentru dezvoltarea produsului managerii vor lua în considerare cerinţele clienţilor,
produsele similare pe piaţă ale cocurenţilor şi vor ţine pasul cu evoluţia tenhologică.
Pentru stabilirea mărimii pieţei de desfacere vor fi analizate unele coordonate ale mediului
macroeconomic (situaţia economică generală), cota de piaţă atât a firmei cât şi a concurenţilor, cât
şi cererea înregistrată de firmă.
Rolul criteriilor de decizie este acela de a asigura o imagine clară asupra posibilităţii de
dezvoltare a firmei cât şi un profit ridicat. Astfel vor fi analizate toate alternativele şi vor fi alese
cele mai bune soluţii în concordanţă cu obiectivele generale ale organizaţiei.
Condiţiile preexistenţei necesare luării deciziei sunt:
- identificarea şi cunoaşterea detaliată a factorilor de mediu, capacităţile de producţie
proprii, posibilităţile de aprovizionare şi desfacere, nivelul cererii, etc.
- se are în vedere urmările deciziilor şi eventuale riscuri ce ar purtea să apară pe parcuursul
implementării deciziei;
În timpul implementării deciziei pot apărea anumite probleme:
- schimbarea opţiunilor clienţilor ca urmare a apariţiei pe piaţă a unui alt model de
autoturism mai performant şi mai avantajos ca preţ;
- incapacitatea unor furnizori de a-şi onora contractele de livrare a unor piese;
- unele reglementări guvernamentale sau schimbarea nefavorabilă a cursului valutar sau a
măririi exesive a taxelor de export la automobile şi la piesele de schimb.
Persoanele implicate în stabilirea criteriilor de decizie cât şi în luarea hotărârilor sunt top-
managerii, managerii superiori cât şi cei de primă linie.
2.2.5. Diagnostic financiar-contabil
- rezultate
- poziţia financiară
Pentru a stabili diagnosticul financiar – contabil al Societăţii Automobile Dacia S.A s-a
procedat la determinarea anumitor indicatori ce privesc echilibrul financiar, ratele de finanţare,

21
indicatori referitori la lichiditate şi solvabilitate, ratele de structură ale activului şi pasivului, situaţia
netă, ratele rentabilităţii, capacitatea de autofinanţare precum şi indicatorii privind soldurile
intermediare de gestiune.
Pentru determinarea echilibrului financiar s-au luat în calcul următorii indicatori:
- Fondul de rulment (FR)
- Necesarul de fond de rulment (NFR)
- Trezoreria netă (TN)
FR >0 şi este în scădere în anul 2012 faţă de 2011, indicile de evoluţie fiind de 8,42%.
Această scădere semnificativă se datorează creşterii datoriilor pe termen scurt, a
activelor imobilizate nete.
Deoarece fondul de rulment financiar este pozitiv, capitalurile permanente finanţează o parte
din activele circulante, după finanţarea integrală a imobilizărilor nete. Această situaţie pune în
evidenţă fondul de rulment financiar ca expresie a realizării a echilibrului financiar pe termen lung
şi a contribuţiei acestuia la înfăptuirea echilibrului financiar pe termen scurt.
FR este un indicator important al lichidităţii datorită faptului că datoriile pe termen scurt
reprezintă obligaţii ce trebuie achitate într-o perioadă mai mică de un an, iar activele circulante
curente (pe termen scurt) reprezintă active ce trebuie transformate în bani sau consumate într-o
perioadă mai mică de un an sau decât ciclul normal de exploatare (dacă acesta are o durată mai
mare de un an).

Datoriile curente trebuie onorate din active curente. Astfel, excesul de active circulante
faţă de datoriile pe termen scurt, reprezintă active circulante nete disponibile pentru continuarea
activităţii economice.

Această diferenţă reprezintă fondul de rulment ce poate fi utilizat pentru cumpărarea de

stocuri, obţinerea de credite şi finanţarea unor vânzări în creştere.

Lipsa fondului de rulment poate conduce chiar la falimentarea întreprinderii.

NFR < 0, în scădere în anul 2012 faţă de 2011 cu 142,77 %

Valoarea sa negativă evidenţiază surplusul resurselor temporare, în raport cu nevoile
corespunzătoare de capitaluri circulante, sau necesităţi temporare mai mici decât sursele temporare
posibile de mobilizat.
Asemenea situaţie poate fi apreciată favorabil, dacă este rezultatul accelerării rotaţiei
activelor circulante şi al angajării de datorii cu scadenţe mai mari, adică s-au urgentat încasările şi s-
au relaxat plăţile. Acesta este un caz frecvent întâlnit la întreprinderile cu activitate comercială,
datorită creditelor - furnizor mult mai mari decât creditele - client. În acest caz, nevoia de fond de

22
rulment negativă constituie o sursă temporară, care nu trebuie finanţată, ci dimpotrivă, ea finanţează
fondul de rulment şi trezoreria.
În caz contrar, nevoia de fond de rulment negativă evidenţiază o situaţie nefavorabilă,
datorată unor întreruperi temporare în aprovizionarea şi reînnoirea stocurilor, sau în activitatea de
producţie.
TN > 0, înregistrează o scădere faţă de anul anterior cu 12,13 %
Trezoreria netă pozitivă este rezultatul întregului echilibru financiar al întreprinderii.
Dacă trezoreria netă este pozitivă, atunci excedentul de finanţare, expresia cea mai
concludentă a desfăşurării unei activităţi eficiente, se va regăsi sub forma disponibilităţilor băneşti
în conturi bancare şi în casă. Înregistrarea unei trezorerii nete pozitive în cadrul mai multor exerciţii
succesive evidenţiază o rentabilitate economică ridicată şi posibilitatea plasării rentabile a
disponibilităţilor băneşti pentru întărirea poziţiei întreprinderii pe piaţă.
Din analiza evoluţiei trezoreriei de la un exerciţiu la altul, se desprinde un indicator cu o
deosebită putere de sinteză denumit cash-flow. Creşterea trezoreriei nete, pe perioada exerciţiului
contabil analizat, reprezintă cash-flow-ul perioadei (CF), determinat conform relaţiei:
CF = TN1 – TN0 , unde
TN1 (TN0) - trezoreria netă la sfârşitul (începutul) exerciţiului contabil.
CF = - 185.768.674
Valoarea negativă a cash-flow-ului reflectă o scădere a capacităţii reale de finanţare a
investiţiilor, deci o micşorare a activului net real.
Ratele de finanţare
- rata finanţării stabile (Rfs), reflectă măsura în care resursele financiare grupate în
capitaluri permanente, acoperă utilizările grupate în active permanente; reflectă în valori relative
echilibrul financiar pe termen lung. Rata arată gradul în care activele stabile sunt finanţate din
pasive stabile.
Rfs = 100,46% înregistrează o scădere în 2012 cu 14,75 % faţă de 2011
Dacă Rfc > 100 %, atunci activele curente sunt finanţate integral din surse curente şi există
un necesar de fond de rulment.
- rata finanţării globale (Rfg), adică a necesarului de fond de rulment din fondul de rulment
net, arată măsura în care excedentul neutilizat de resurse permanente acoperă nevoile ciclice
neacoperite.
Rata măsoară proporţia în care necesarul de fond de rulment (Nfr) este acoperit pe seama
fondului de rulment net (Frn):
Rfg = 4,07 %, constată o scădere semnificativă, indicile de evoluţie fiind de 5,89 %.

23
 Dacă Rfg < 100 %, Nfr este finaţat parţial pe seama creditelor bancare pe termen scurt iar
trezoreria este negativă.
Indicatori privind solvabilitatea - lichiditatea
Solvabilitatea reprezintă capacitatea unei persoane fizice sau juridice de a stinge la scadenţă
obligaţiile faţă de creditorii săi, referindu-se în mod deosebit la obligaţiile pe termen mediu şi lung.
Analiza solvabilităţii întreprinderii urmăreşte capacitatea acesteia de a-şi achita obligaţiile
totale din resurse totale. Pa baza acestui indicator se poate evalua riscul incapacităţii de plată pe
termen lung. Din acest punct de vedere în aprecierea solvabilităţii se utilizează mai multe rate din
structura pasivului ce caracterizează autonomia financiară şi îndatorarea întreprinderii.
Se adaugă acestora următoarele rate:
Capacitatea de rambursare a datoriilor (Crd) care arată măsura în care sursele potenţiale
de autofinanţare degajate din activitatea întreprinderii pot acoperi datoriile totale.
Crd scade de la 0.33 la 0.27 (2011 – 2012).
Nivelul optim se consideră a fi de 1,00 însă doar sub nivelul minim acceptabil de 0,33
întrepriderea se află în pericolul incapacităţii de plată.
Capacitatea de rambursare a datoriilor cuprinde capacitatea brută de rambursare a
datoriilor (Cbrd) şi capacitatea netă de rambursare a datoriilor (Cnrd).
Capacitatea brută de rambursare a datoriilor (Cbrd) arată măsura în care sursele potenţiale
de autofinanţare degajate din activitatea de exploatare a întreprinderii pot să acopere datoriile totale
ale acesteia.
Cbrd = 0.38 (2011) şi 0.32 (2012)
Capacitatea netă de rambursare a datoriilor (Cnrd) arată măsura în care autofinanţarea netă
poate acoperi datoriile totale ale întreprinderii. Practic, arată un raport între sursele proprii şi cele
împrumutate sau atrase.
Cnrd = 0.22 (2011) şi 0.18 (2012)
Valorile scăzute ale acestui indicator arată că întreprinderea riscă să nu-şi acopere din surse
potenţiale de autofinanţare datoriile totale.
Rata cheltuielilor financiare (Rcf) arată măsura în care cheltuielile financiare consumă
numerar din acumulăriile brute ale activităţii de exploatare.
Rcf = 19 %.
Nivelul maxim acceptabil este de 60%, peste acesta întreprinderea se va afla în pericolul
înregistrării de numerar negativ.
Rata solvabilităţii generală (Rsg) arată măsura în care activele totale ale întreprinderii pot
acoperi datoriile totale ale acesteia. Practic arată măsura în care datoriile pot fi acoperite pe seama
activelor.
Rsg = 2,53 (2011) şi 2,28 (2012)
24
 Nivelul minim acceptabil este de 1,66, însă valoarea normală ar fi de cel puţin 2,00. Deci se
poate afirma că activele totale pot acoperi datoriile totale. Raportul de solvabilitate generală (Rsg)
mai arată ponderea activului contabil net (negrevat de datorii) în total activ.
Rsg = 0,58 (2011) şi 0,53 (2012)
În cazul acestui indicator nivelul normal este de cel puţin 50% .
Rata solvabilităţii financiare
Rata de solvabilitate financiară (Rsf) arată măsura în care activele totale ale întreprinderii
pot acoperi datoriile financiare totale.
Rsf = 2,54 (2011) şi 2,28 (2012)
Întreprinderea se află în afara pericolului incapacităţii de plată deoarece nivelul minim
acceptat este 2,00.
În urma indicatorilor analizaţi mai sus se constată că intreprinderea nu ridică probleme din
punct de vedere al solvabilităţii.
Pentru ca întreprinderea să fie într-o situaţie satisfăcătoare nu este suficient ca ea să-şi poată
achita datoriile (să fie solvabilă), ci trebuie să le poată achita la scadenţa convenită, adică să posede
suficiente lichidităţi pentru a respecta scadenţele.
Lichiditatea măsoară aptitudinea întreprinderii de a faţă obligaţiilor pe termen scurt şi
reflectă capacitatea de a transforma rapid activele circulante în disponibilităţi (bani).
Lichiditatea generală (current ratio)

Lichiditatea presupune existenţa unor disponibilităţi băneşti suficiente pentru achitarea la

scadenţă a datoriilor întreprinderii (inclusiv dobânda pentru împrumuturile acordate de creditori)
dar şi pentru acoperirea unor nevoi neprevăzute de mijloace băneşti.

Lichiditatea generală (LG) arată marja conferită firmei de activele sale curente în
respectarea obligaţiilor curente. Se determină ca raport între activele circulante şi datoriile pe
termen scurt ale întreprinderii, cu relaţia:

LG = 1,27 (2011) şi 1,02 (2012)

Mărimea acestei rate depinde de viteza de rotaţie a activelor curente. Se apreciază că

valoarea minimă admisă poate varia între 1,2 – 1,8, funcţie de sectorul de activitate. Dacă acest
indicator depăşeşte valoarea 1, atunci întreprinderea poate să-şi achite obligaţiile curente, pe
măsură ce devin scadente, fiind consecinţa unui fond de rulment pozitiv.

Lichiditatea intermediară, scăzută (Testul acid – Quick Ratio) (LI), nu ţine cont de
stocuri şi exclude din calcule creanţele incerte pentru că nu pot fi mobilizate rapid pentru a face
faţă unui necesar urgent de lichidităţi.

25
 LI = 1, 08(2011) şi 0,89(2012)

Valorile raportului, pentru a oglindi o situaţie normală de lichiditate, prin care datoriile pe
termen scurt pot fi acoperite numai din activele realizabile şi disponibile, mai uşor de realizat,
trebuie sa fie cuprinse între 0,8 şi 1. Deci întreprinderea în cauză prezintă starea de lichiditate
pentru a-şi achita datoriile pe termen scurt.

Lichiditatea imediată (de trezorerie) (Li) confundată deseori cu lichiditatea

intermediară, reprezintă raportul dintre activele lichide şi pasivele curente.

Activele lichide sunt compuse din numerar şi majoritatea investiţiilor la termen care pot fi
rapid transformate în bani. Stocurile nu se pot include în categoria activelor lichide deoarece, ele
nu pot fi transformate imediat în bani.

LI = 0,68 (2011) şi 0,49 (2012)

Acest concept, chiar dacă este considerat o perfecţionare a indicatorului lichidităţii, nu

reprezintă decât o imagine completă şi adusă la zi a situaţiei curente a întreprinderii. De
asemenea, el ignoră intrările şi ieşirile de numerar, de mare importanţă pentru activitatea
companiei. Valoarea minimă a raportului cuprinsă între 0,2-0,3 reflectă o garanţie de lichiditate,
fiind asigurată achitarea obligaţiilor pe termen scurt.

Deasemenea valoarea acestui indicator ne asigură că firma îşi poate achita datoriile pe
termen scurt pe baza activelor lichide.

Lichiditatea la vedere (Lv) apreciază măsura în care creditele bancare pe termen scurt
pot fi acoperite pe seama disponibilităţilor băneşti din casierie şi conturi bancare.

Valorile de referinţă ale indicatorului sunt cuprinse în intervalul 0,85 – 1,15.

Pentru a obţine o informaţie în dinamică cu privire la lichiditate se impune calcularea

acesteia pe baza mai multor bilanţuri succesive, creîndu-se astfel posibilitatea exprimării unei
tendinţe.

Informaţiile obţinute prin calculul acestor indicatori nu pot explica însă contribuţia
diverselor activităţi desfăşurate de către întreprindere la obţinerea lichidităţii ceea ce face
necesară aprofundarea studiului asupra componentelor necesarului de fond de rulment şi a
relaţiilor întreeprinderii cu terţii. Se are în vedere faptul că terţii influenţează direct trezoreria,
întreprinderea fiind preocupată să-şi optimizeze stocurile, să accelereze încasarea creanţelor prin
scurtarea termenului de decontare cu clienţii şi, în acelaşi timp, să amâne plata furnizorilor, prin
prelungirea termenelor de plată acordate de aceştia. Derivă de aici o serie de indicatori cunoscuţi

26
 în literatura de specialitate sub numele de rate de rotaţie sau rate de gestiune care pot fi
consideraţi ca şi parametri de lichiditate.

Ratele de structură

Ratele de structură ale activului calculate, arată că firma înregistrează o creştere a

gradului de învestire a capitalului în întreprindere cu 9,26% faţă de anul 2011. Semnificativă este
creşterea imobilizărilor financiare în anul 2012, firma dezvoltându-şi foarte mult relaţiile
financiare cu alte unităţi. Se observă o scădere a activelor circulante în activul total. Creanţele
cunosc o oarecare creştere de 16.35% faţă de perioada anterioară, posibil ca firma să
prelungească termenele de încasare a pentru diferiţi clienţi.

Analiza ratelor de structură ale pasivului arată că firma prezintă stabilitate şi autonomie
financiară, indicatorii respectivi încadrându-se în limitele cuprinse între 50% – 66 %. Deci
întreprinderea va face faţă angajamentelor financiare.
Intreprinderea nu prezintă un grad de îndatorare global sau la termen care să ducă la apariţia
riscului financiar de insolvabilitate. Indicatorii calculaţi în acest scop sunt în limita admisă pentru a
putea spune că firma prezintă siguranţă din acest punct de vedere.
Situaţia netă arată un management eficace al firmei dovedit prin menţinerea capitalurilor
proprii la un nivel ridicat. Deci atât acţionarii cât şi creditorii nu se regăsesc în situaţii care ar putea
să le pună în pericol intenţiile de investire a capitalului, sau de acordare de credite pentru creditori.
Calculul ratelor de rentabilitate comercială, economică şi financiară arată că firma este
rentabilă din aceste puncte de vedere cu toate că rata rentabilităţii comerciale şi rentabilitatea
economică înregistrează o scădere în anul 2012 faţă de 2011. Aceasta se datorează scăderii
rezultatului din exploatare cu un procent mai mare faţă de scăderea cifrei de afaceri în 2012.
Scăderea rentabilităţii economice se explică pe seama creşterii capitalului investit provenit din surse
împrumutate în anul 2012. Rentabilitatea financiară a firmei este relativ constantă, deoarece atăt
profitul net cât şi capitalul propriu se menţin la acelaşi nivel.
Capacitatea de autofinanţare a întreprinderii înregistrează în anul 2012 o scădere de
6.34%, pe seama scăderii excedentului brut din exploatare în perioda respectivă cu 5.9% şi scăderii
semnificative a altor venituri din exploatare aproape cu 50%. Metoda aditivă influenţează marimea
CA prin reducerea cheltuielilor cu activele cedate în anul 2012 cu aproximativ 95%. Cu toate
acestea se poate afirma că întreprinderea prezintă capacitate de autofinanţare după distribuitea
dividendelor, implicit independenţă financiară.
Analiza şi diagnosticul financiar pe baza contului de rezultate.
Marja comercială (Mc) este primul sold intermediar de gestiune care arată că activitatea
comercială desfăşurată de agentul economic este în creştere în 2012 cu un procent de 22,18 % faţă

27
de 2011. Este important de reţinut că scăderea cheltuielilor privind mărfurile influienţează
semnificativ mărimea acestui indicator.
Producţia exerciţiului (Qe) cunoaşte o scădere datorată producţiei vândute mai mică cu
3.39% în 2012, şi valorii negative a variaţiei stocurilor în condiţiile în care producţia imobilizată
este dublă faţă de anul 2011.
Agentul economic înregistrează o mărime semnificativă a valorii adăugate, deci firma îşi
menţine puterea economică la nivel micro şi macroeconomic.
Excedentul brut al exploatării (EBE) uşor în scădere faţă de perioada anterioară cu 5.9%,
arată că firma are un EBE suficient de mare care-i va permite reînnoirea imobilizărilor sale prin
amortizări, acoperirea riscurilor din provizioanele constituite şi asigurarea finanţării sale care
antrenează cheltuieli financiare, iar diferenţa va fi distribuită statului (impozit pe profit), acţionarilor
(dividende) si/sau conservată prin autofinanţare.
Având în vedere rezultatul curent spunem că firma este rentabilă din punct de vedere
economic.
Deoarece nu este influenţat de elemente extraordinare, acest sold permite analiza dinamicii
rezultatului curent al întreprinderii pe mai multe exerciţii financiare.
Rezultatul net exprimă rentabilitatea economică ridicată a firmei şi menţinerea acesteia de la
un an la altul (2011,2012). Putem spune că în urma analizei acestuia firma dispune de autofinanţare
în urma distribuirii dividendelor către acţionari.

28
 Bibliografie:
Mihaela Bîrsan, Analiza şi diagnosticul firmei, suport de curs, Univ. „Ştefan cel Mare”
Suceava, 2012
Ion Verboncu, Ion Toma, Diagnosticarea firmei: teorie şi aplicaţii, Ed. Tehnică, 2001;
Marin Toma, Marius Chivulescu, Ghid pentru diagnosticarea şi evaluarea întreprinderii,
editat de CECCAR, 1996;
Mihai Păun, Analiza sistemelor economice, Ed. ALL, 1997;
Georgeta Vintilă, Diagnosticul financiar şi evaluarea întreprinderilor, E.D.P., 1998;
Maria Niculescu, Diagnostic global strategic, Ed. Economică, 1997;
Constantin Bărbulescu, Sistemul strategic al întreprinderii, Ed. Economică, 1999;

29