Academia de Studii Economice din Bucuresti

Facultatea de Finante, Asigurari, Banci si Burse de Valori

STUDIU DE FEZABILITATE

S.C. AUTOMOBILE DACIA SA

Barseti Bogdan
Moraru Petrut Alexandru
Naftan Vlad
Moldoveanu Gascu Vlad
Mitroi Mircea

Grupa1565, seria D, an III, FABBV

Bucuresti 2010

1
 CUPRINS:

1.SINTEZA
2.DESPRE DACIA S.A.
3. DIAGNOSTICUL SITUATIEI CURENTE A COMPANIEI
3.1. Diagnosticul Comercial
3.2. Diagnosticul Resurselor Umane
3.3. Diagnosticul Tehnologic
3.4.Diagnosticul de Mediu
3.5. Diagnosticul Juridic
3.6 Diagnosticul Financiar
- Analiza Pozitiei Financiare
- Analiza Performantelor Financiare
- Analiza Cash-Flow-urilor
- Diagnosticul Rentabilitatii si al Riscului
- Previziunea Financiara
4. PROIECT DE INVESTITII
4.1. Descrierea Tehnico – Economica a Proiectului de Investitii
4.2. Fundamentarea Cheltuielilor de Investitie
4.3. Planul de Finantare
4.4. Analiza Proiectului de Investitii in Mediu Cvasi-Cert
- Valoarea Actializata Neta si Indice de Profitabilitate
- Termenul de recuperare static si dinamic
- Rata Interna de Rentabilitate
- Rata Interna de Rentabilitate Modificata
4.5. Analiza Proiectului de Investitii in Mediu Incert
- Analiza de Sensibilitate
- Tehnica Scenariilor
5. Concluzii
6.Bibliografie

2
 1.SINTEZA

In contextual cresterii cererii pentru automobilele sale, atat in tara cat si in strainatate
concernul Renault doreste sa analizeze posibilitatea dezvotarii unei noi linii de asamblare, ce ar
permite cresterea numarului de automobile produse.
Lucrarea reprezinta o analiza economico-financiara a AUTOMOBILE DACIA SA pe baza
situatiilor financiare din ultimii trei ani cu scopul evaluarii unui viitor proiect de investitii.
Am analizat situatiile financiare ale companiei din 2006 pana in 2008, obtinand o imagine
de ansamblu asupra modului de gestionare a resurselor financiare in cadrul companiei.
Capacitatea de autofinantare ar permite realizarea investitiei propuse fara a apela la surse externe
de finantare.
Analizand diagnosticele am evidentiat domeniul in care investitiile sunt necesare si care ar
duce la dezvoltarea companiei in sfera serviciilor sale.
Compania vizeaza cresterea cifrei de afaceri prin implementarea unei noii linii de
asamblare de autovehicule care ar permite cresterea productiei in conditiile unei cereri
neacoperite.
Prima parte a studiului cuprinde analiza diagnosticelor societatii DACIA S.A. identificand la
fiecare dintre acestea atat punctele tari cat si slabiciunile.
Urmeaza fundamentarea proiectului de investitii, care prevede fundamentarea a unor serii
de elemente.Fundamentarea cifrei de afaceri a investiei s-a bazat pe sporul de productie
prognozat, care va fi comercializat la un pret mediu al modelului Sandero. Am prognozat si
costurile aferente pe baza necesarului de personal si de materii prime si materiale.
S-a analizat posibilatea variatiei cifrei de afaceri in functie de starea pietei auto si s-au
obtinut 3 scenarii posibile, in functie de care s-a determinat intervalul in care se va afla cifra de
afaceri a investitiei.
Ultima parte a studiului cuprinde concluziile ce reies din studiul prezent.

3
 2.DESPRE DACIA S.A.

Constructia Uzinei de Autoturisme Mioveni a inceput in 1966. Dupa semnarea unui contract de
licenta intre Renault si statul roman in 1968, incepe fabricarea modelului Dacia 1100 sub licenta
R8, urmat in 1969 de Dacia 1300, sub licenta R12. Intre anii 1970-1980, Dacia dezvolta o intreaga
gama de modele care va cuprinde mai multe tipuri de vehicule de persoane si utilitare. Automobile
Dacia continua autonom productia de autoturisme derivate din gama Renault 12 si dupa anul
1978. Anul 1995 este marcat de lansarea primului autoturism conceput 100% de inginerii romani,
Dacia Nova.

In 1998, anul in care s-au aniversat trei decenii de la producerea primului automobil Dacia, de pe
portile uzinei a iesit autoturismul cu numarul 2.000.000. In acelasi an intreprinderea a obtinut
Certificatului de Atestare a Implementarii Sistemului Calitatii ISO 9001.

In continuare prezentam un scurt istoric al companiei:

Istoric Grup Renault Romania

 
  1999  2 iulie: Renault preia controlul a 51% din capitalul Dacia.
 2000   Lansarea modelului SuperNova, cu motor Renault.
 2001   Renault isi majoreaza participarea la capitalul Dacia pana la 92,72%.
 2002   Inaugurarea centrului de piese de schimb Dacia
Lansarea gamei Pick Up Diesel cu motor Renault.
 2003   13 martie: Lansarea modelului Solenza
Participarea Renault la capitalul Dacia ajunge la 99,4%

4
 2004   2 iunie: prezentarea modelului Logan.
9 septembrie : lansarea comerciala a modelului Logan in Romania.
 2005   29 martie : inaugurarea centrului logistic ILN (International Logistics
Network) Mioveni
Iunie: lansarea Logan in Europa Occidentala
8 septembrie: lansarea Logan 1.5 dCi
13 septembrie: certificarea ISO 14 001
2006 Martie: la salonul auto de la Geneva este prezentat Logan Steppe, primul
show-car Dacia

Iunie: crearea centrului de inginerie Renault Technologie Roumanie

14 septembrie: lansarea Logan Prestige 1.6 16V

Octombrie: lansarea Logan MCV

2007 Ianuarie: lansarea Logan MCV in Europa Occidentala

Februarie: lansarea Logan Van

Mai: lansarea Logan GPL in Romania

Iunie: inaugurarea la Bucuresti a centrului de design Renault Design Central

Europe
2008 Februarie: lansarea Logan Pick-up

Martie: prezentarea la Salonul auto de la Geneva a modelului Sandero si a

noii identitati de marca Dacia

Aprilie: inaugurarea noii uzine de cutii de viteze Renault Mecanique

Roumanie

Iunie: lansarea comerciala a Sandero

Iulie: lansarea modelului Logan Berlina Faza II

Octombrie: lansarea modelului Logan MCV Faza II

2009 Martie: la Salonul Auto de la Geneva, este prezentat Duster, primul concept
car Dacia
Mai: prezentarea, la Salonul auto de la Barcelona, a modelului Sandero
Stepway

5
3. DIAGNOSTICUL SITUATIEI CURENTE A COMPANIEI:

3.1 DIAGNOSTICUL JURIDIC

S.C. Automobile Dacia S.A. este o persoana juridica romana, cu forma juridica de societate pe
actiuni cu capital in totalitate privat. Dacia, primul constructor de automobile roman, a luat fiinta
in anul 1966, odata cu crearea Uzinei de Autoturisme de la Mioveni. In anul 1999, grupul Renault
achizitoneaza 51% din capitalul societatii in urma procesului de privatizare, iar in prezent detine
99,43% din capitalul Dacia.

Structura actionariatului si al capitalului social este prezentat in urmatorul tabel:

ACTIONAR Participare (RON) Numar actiuni Participare (procente)

Total subscris si integral
varsat
RENAULT 2.527.154.307,70 25.271.543.077 99,426938%
Altii 14.565.631 145.656.310 0,573061%
TOTAL 2.541.719.938,70 25.417.199.387 100%

Societatea respecta toate prevederile codului muncii, toti angajatii avand carte de munca si
lucrand 8 ore/zi. De asemenea, societatea isi desfasoara activitatea in conformitate si cu normele
codului fiscal, platindu-si toate datoriile fata de bugetul statului. In ceea ce priveste dreptul
mediului, societatea nu figureaza pe lista celor care s-au confruntat cu astfel de probleme, neavand
vreun litigiu privind incalcarea normelor de protectie a mediului.

ANALIZA SWOT

6
Puncte forte:
- avand ca actionar principal grupul Renault, S.C. Automobile Dacia S.A. a putut sa-si
mareasca piata de desfacere, ajungand in scurt timp sa comercializeze autovehicule atat in
Europa, cat si pe celelalte continente
- profesionalism si capacitate de dezvoltare
- fiind o societate pe actiuni, pierderea anuala (daca exista) este suportat de mai multe
persoane (fizice sau juridice)

Puncte slabe:
- in cazul unei crize de lichidati care afecteaza intregul concern Renault, Dacia S.A. va fi
puternic afectata deoarece pachetul majoritar de actiuni este detinut de acest concern

Oportunitati:

- fiind o societate pe actiuni, pe timpul crizei, in cazul in care societatea are nevoie de surse
de finantare pentru investitii, poate emite noi actiuni pentru a se imprumuta mai usor
decat prin intermediul creditului bancar
- dezvoltarea activitatii de export duce la cresterea veniturilor

Amenintari:
- pentru desfasurarea activitatii la standardele impuse de UE sunt implicate costuri destul de
mari, ceea ce diminueaza castigurile actionarilor

3.2.DIAGNOSTICUL COMERCIAL:
 
SEGMENT TINTA:

Dacia a schimbat profilul clienţilor şi a pozitionat produsele sale pe piaţă ca maşini ideale
pentru tinerii între 25 şi 35 de ani. Procesul de schimbare a publicului-ţintă a început în urmă cu
2 ani. În mesajele transmise pâ nă acum pe diverse canale de comunicare, Dacia este asociat cu o

7
maşină „generoasă “ ca spaţiu şi „inovatoare“, pentru că are toate dotă rile unei maşini scumpe, la
preţuri mult mai mici.

CONCURENTA:
Dacia se pozitioneaza pe segmentul ,,low-cost”.
Inainte de a deveni un adversar puternic pentru mă rci precum Chevrolet, Hyundai, Kia sau
Skoda, Dacia face concurenţă chiar colegilor de grup. Chiar dacă marca Renault are în această
perioadă oferte foarte tentante, atâ t pentru modelul Symbol, câ t şi pentru Clio III, care pot fi
achiziţionate cu preţuri ce pornesc de la 7.403 euro, respectiv, 9.000 de euro, incluzâ nd aici şi
prima de casare oferită prin Programul Rabla, aceste promoţii sunt doar temporare, iar pe termen
lung, Dacia pare a avea câ ştig de cauză . Conştienţi de situaţia creată , cei de la Renault pregă tesc
lansarea în Europa de Est a unui nou Symbol, complet modificat. La fel ca şi celelalte modele ale
mă rcii franceze, acest vehicul va creşte în gamă prin modifică ri majore de ordin estetic şi
suplimentă ri ale dotă rilor, astfel încâ t să se diferenţieze câ t mai mult posibil de Logan. Pâ nă atunci
însă , vâ nză rile Renault Symbol vor avea probabil destul de mult de suferit.

DESFACERE:

In Romania, unde dispune de cea mai extinsa retea de dealeri, cu 99 puncte de vanzare,
Dacia este liderul detasat al pietei, fiecare din modelele gamei fiind un best seller in segmentul sau
respectiv.  Reteaua comerciala Dacia in Romania numara in prezent 69 de agenti autorizati care au
operatiuni de vanzare de vehicule noi si servicii post-vanzare, la care se adauga 34 de agenti
autorizati care se concentreaza strict pe vanzarea de vehicule noi si 23 de puncte care realizeaza
doar servicii post-vanzare

Datorita raportului dimensiuni/prestatii/pret unic, familia de modele Dacia a ajuns sa fie

apreciata pe pietele mature si exigente ale Europei Occidentale. Dacia exporta in prezent peste
80% din productia sa, principalele destinatii fiind Germania si Franta. Fiabilitatea si nivelul de
calitate al modelelor Dacia este recunoscut de presa internationala de specialitate si reflectat in
studiile realizate de organisme prestigioase, precum institutul JD Powers sau Automobil Clubul
German (ADAC).

8
 VANZARI:
Evolutia productiei si vanzarilor Dacia

An Productie Vanzari (total) Exporturi

2000 55.187 52.403 2.270

2001 52.169 54.368 2.355

2002 57.387 57.681 4.939

2003 72.670 69.166 11.292

2004 94.719 98.908 18.895

2005 172.021 163.899 50.623

2006 188.461 187.215 79.438

2007 222.914 230.473 128.411

2008 242.385 257.854 172.886

In 2008, Dacia a comercializat 257.594 automobile, cu 11,7% mai mult fata de 2007. Acest
rezultat a fost obtinut in conditiile in care majoritatea pietelor auto au suferit, in cursul anului
trecut, scaderi importante ca urmare a crizei financiare. Dacia a exportat  172.886 de unitati, cu
34,6 % mai mult fata de 2007, Franta si Germania fiind principalele doua destinatii de export. La
finalul anului 2008, Dacia se situeaza printre primele 10 marci din Franta, inregistrand o cota de
piata de 1.7% la finalul anului 2008.

   - Dacia a comercializat 153.826 vehicule in perioada ianuarie-iulie 2009, cu 20,3 %

mai mult fata de primul semestru al anului 2008

9
    130.000 de unitati au fost vandute la export, cu 60,4% mai mult fata de
aceeasi perioada a anului trecut

Din cele 23.158 vehicule vandute pe piata din Romania, 21.542 sunt autoturisme si 1.616
sunt vehicule utilitare. Cota de piata Dacia la 6 luni este de 29,9%.

Dacia a acaparat si segmental de clienti reprezentat de institutiile publice. Ex.: Ministerul

Administratiei si Internelor.

Europa Occidentala reprezinta prima destinatie pentru exporturile Dacia. In plus, Dacia
este marca auto cu cea mai rapida crestere a vanzarilor pe piata vest europeana in primul
semestru al anului 2009 (+99,8%).

 Vanzari Dacia pe modele (Semestrul I 2009)

 Model  Romania  International  Total
 Sandero  4.142  64.354  68.496
 Gama Logan  19.016  66.314  85.330
 Total  23.158  130.668  153.826

 Vanzari Dacia pe modele in Romania(Semestrul I 2009)

 GAMA PRODUSE  Unitati
 Sandero  4.142
 Logan berlina  13.990
 Logan MCV  3.410
 Logan VAN  718
 Logan Pick-Up  898
 Total  23.158

10
 Este foarte interesant de observat fenomenul ,,Dacia”, pentru ca exact asta a ajuns, din
prisma dificultatilor cu care se confrunta industria auto la acest moment. Se poate spune ca Dacia
a profitat din plin de declinul celorlalte marci, crescandu-si vertiginos cota de piata pe plan intern
si extern. Un rol important l-a jucat nivelul mare de investitii realizate in fabricile de asamblare
dar si cele producatoare de component sau centrele de dezvoltare tehnologica si design.

Concluzie: Societatea se confrunta cu o crestere a cererii pentru produsele sale care sunt
supuse permanent unui proces de imbunatatire si inovare.

POLITICA DE PRET:

Dacia se concentreaza pe segmentul de consumatori persoane fizice cu venituri mici sau

medii si pe segmentul corporate. Deci, preturile tinta pentru gama de produse sunt scazute.
Renault a stabilit preturi mai mici decat cele ale concurentei pentru fiecare model al sau din gama
Dacia. Astfel, se practica o politica agresiva, menita sa cucereasca noi segmente (atat interne, cat si
din strainatate). Pana in prezent, aceasta metoda a dat roade, mai ales in contextual crizei
economice. Dacia a capatat in ultima perioada supranumele de ,,masina de criza” datorita pretului
scazut.

FURNIZORI:

Din 2009, majoritatea furnizorilor de piese pentru modelele Dacia sunt parte component a
grupului Renault si au ajuns sa detina fabrici pe teritoriul Romaniei. Exemplu: ILN Mioveni,
Sealynx Automotive Romania, (producatoare de sisteme de etanseizare pentru Logan), ACI
Romania (producatoare de sasiuri) – parte a grupului Renault, Kalsonic Kalsey Romania (sisteme
de aer conditionat) (companie japoneza) etc.

Dispozitivul industrial si logistic al grupului Renault din Romania alimenteaza in prezent

toate uzinele care produc modelele Logan si Sandero in Maroc, Rusia, Iran, India, Brazilia,
Columbia si Africa de Sud. Pentru a sustine fabricatia in uzinele din afara Romaniei, centrul logistic
ILN (International Logistics Network) de la Mioveni a expediat in ultimii ani peste 2 610 000 m3
de colectii de piese si componente – echivalentul a 760 000 de vehicule. Platforma ILN

11
(International Logistics Network) inaugurata la Mioveni in anul 2005 este cel mai mare centru de
acest gen din cadrul grupului Renault..

Dinamica Dacia si a proiectului X90(platforma Logan) a determinat dezvoltarea puternica a

retelei de furnizori auto din Romania, o parte dintre acestia instalandu-si capacitati de productie
in perimetrul platformei industriale de la Mioveni sau in regiunea Pitesti.

Renault Technologie Roumanie (RTR) este deja al doilea centru de inginerie al grupului
Renault si cel mai mare din afara Frantei. La RTR vor lucra, in final, aproape 3 000 de ingineri si
specialisti. In 2010, RTR va dispune si de un centru de testare la Titu, in judetul Dambovita, unde
vor lucra peste 500 de persoane. Acesta va fi cel mai important centru de testare al grupului
Renault din afara Frantei. Din iulie 2008, RTR are in responsabilitate viata serie a gamei X90 la
nivel mondial – toate versiunile derivate produse in cele 9 uzine din lume. In plus, centrul de
inginerie dezvolta o parte din ce in ce mai importanta a noilor modele din gama Dacia.

In completarea centrului de inginerie din Romania, grupul Renault a inaugurat, in anul

2007, la Bucuresti, Renault Design Central Europe – primul si singurul centru de design auto din
Europa Centrala si de Est. Primul rezultat al creativitatii echipei de designeri din Bucuresti este
conceptul Duster, prezentat in martie 2009 la Salonul Auto de la Geneva.

ANALIZA SWOT:

Puncte tari:

- Imagine comerciala buna;

- capacitate de productie mare;

- centre proprii de inovare si design;

- preturi mici in comparatie cu concurenta;

- calitate respectabila a produselor ;

- retea larga de distributie;

12
 - majoritatea furnizorilor apartin grupului Renault.

Puncte slabe:

- fragmentarea furnizorilor (piesele necesare provin din prea multe parti)

Oportunitati:

- accesul la noi piete prin intermediul grupului Renault;

- atragerea de noi clienti (persoane fizice sau juridice, institutii publice);

- cerere cu trend ascendent pe toate pietele.

Amenintari:

- gama Renault (clio, megane etc.) reprezinta principalul concurent;

- majorarea din 2010 a taxei de prima inmatriculare la masinile noi in
Romania;

3.3. DIAGNOSTICUL RESERSELOR UMANE

Consiliul de administratiei al SC AUTOMOBILE Dacia SA este format din:

1. Francois Fourmount –Director General
2. Management :
 Jacques Chauvet
 Francois Fourmount
 Constantin Stroe
 Dan Mihai Bedros
 Renaud le Barrois d’Orgeval

13
 Societatea are un numar de 13274 de angajati,care au diverse studii : incepand de la studii
medii si ajungand la studii superioare si postuniversitare, neavand nici un salariat
necalificat.Putem vedea structura pe categorie de varsta si studii in tabelul urmator :

Varsta Nivel studii Nr personal

40-55 Medii 1517

25-35 Superioare si 8503
postuniversitare
35-55 Superioare 3254

Analizand informatiile din acest tabel se observa ca in cadrul societatii ponderea

personalului cu studii superioare este foarte mare ( 88% ), comparativ cu ponderea personalului
cu studii medii ( 12% ). Coreland pregatirea personalului cu fisele de post am constatat ca nu
exista cazuri de supra sau subcalificare.
Pentru o companie ce a fost infiintata in 1990, se poate spune ca este suficient numarul de
angajati,avand in vedere ca perioada in care ne aflam si anumea cea de recesiune economica a dus
la multe pierderi de locuri de munca,chiar in cazul nostru au fost disponibilizate 195 de
persoane,prin concedieri individuale.
In momentul de fata, din cauza perioadei de criza, au fost stopate recrutarile.Inaintea
acestei perioade, politica de recrutare se baza foarte mult pe cautarea persoanelor potential
interesate in acest domeniu, folosind motoarele de cautare de pe siturile precum ejobs si bestjobs,
sau apeland la agentii de plasare a fortei de munca in cazul in care se dorea angajarea unor
persoane pentru pozitii superioare.CV-urile selectate erau analizate de catre Directorul
Departamentului pentru care era necesara recrutarea.In urma selectiei se organizau interviuri
pentru a vedea in ce masura persoanele sunt compatibile cu cerintele postului si ale organizatiei.
In societate nu este constituit nici un sindicat. Raporturile dintre management si angajati
sunt reglementate de Contractele individuale de munca si de fisele postului.
Pentru fundamentarea fondului de salarii se pleacă de la organigrama instituţiei tinand
cont si de pregatirea si experienta angajatilor firmei.Organigrama cuprinde numă rul de posturi

14
din fiecare departament, gradul lor de ocupare cu personal, precum şi diferenţierea personalului
pe trepte de salarizare.
Remunerarea angajatilor presupune:
 Salarii de baza : se porneste de la un salariu de 500 de euro pentru personalul cu
studii superioare si postuniversitare.Pentru personalul cu studii medii al companiei salariul este
fix de 400 de euro.
 Exista posibilitatea de acordare a salariului de merit ( cel de al 13 salariu ) in cazul
in care compania si-a indeplinit obiectivele pentru anul respectiv;
 Indemnizatii de conducere si alte indemnizatii;
 Spor vechime;
 Fond de premii pentru cei mai buni agenti de vanzari pentru rezultatele obtinute in
urma negocierilor si indeplinirii targetului comercial si a marjei de profit.

In afara de salariu, angajatii primesc din partea firmei si unele beneficii cum ar fi :
 Se acorda bonuri de masa tuturor angajatilor,cu exceptia top managementului
pentru perioada de criza economica.Astfel aceste tichete se acorda doar persoanelor cu venituri
mai mici decat persoanele din pozitiile superioare din organigrama;
 Asigurari medicale platite de catre societate.

Analiza Swot.

Puncte tari :
1. Echipa de vanzari este una stabila si experimentata, avand o mare implicare si
stabilitate in relatia cu principalii clienti.
2. Directorul General este recunoscut pentru capacitatea sa de negociere a afacerilor,
avand desigur o pregatire profesionala corespunzatoare domeniului de activitatea in care
actioneaza firma.
3. Directorul General are capacitatea de a motiva membrii echipei cu care acesta
colaboreaza.
4. Incearca sa tina pasul cu noile fluxuri tehnologice, asigurand angajatilor conditii cat
mai bune de lucru(echipamente noi, utilaje, aparatura etc.).

15
 Puncte slabe :
1. Nu exista o comunicare foarte buna intre membrii departamentului de productie si
cel de vanzari.
2. Costurile de productie relativ mari.

Oportunitati :
1. Existenta proiectului RABLA ofera posibilitatea cresterii vanzarilor de automobile
noi.
2. Relaxarea politicii de creditare din partea bancilor.

Amenintari :
1. Aparitia pe piata AUTO din Romania a unor jucatori noi;
2. Scaderea pretului de vanzare la automobilele de import.

3.4.DIAGNOSTICUL TEHNIC

Activitatea de baza este productia de automobile care se realizeaza la Platforma de la

Mioveni, aceasta fiind impartita in doua sectii: Uzina Vehicule si Uzina Mecanica.
Uzina Vehicule Dacia asigura atat productia gamei de vehicule Dacia ( Logan berlina,
Logan MCV, Logan Van, Logan Pick-Up si Dacia Sandero ), cat si fabricarea de piese de schimb.
Uzina este organizata in patru departamente principale: Presajul, Caroseria, Vopsitoria si
Montajul. Odata parcurse cele patru etape, masinile sunt distribuite in retea. Cadenta de fabricatie
a uzinei este de 1340 de autovehicule pe zi.
Uzina Mecanica Dacia se ocupa cu producerea de piese din aluminiu, cu uzinajul si
asamblarea motoarelor, cutiilor de viteze si transmisiilor pentru vehiculele din gama Dacia si
pentru vehiculele Renault produse in intreaga lume. Activitatea Uzinei se desfasoara in 7 cladiri
situate pe platforma de la Mioveni, care acopera o suprafata de 120.000 m 2. Uzina este organizata
in patru departamente de fabricatie: Departamentul Motoare, Departamentul Cutii de Viteze J si
Transmisii, Departamentul Cutii deViteze TL, Departamentul Aluminiu.
Acestor departamente li se adauga alte 5 departamente suport ( Logistica,
Mentenanta, Calitate, Resurse Umane si Controlul de Gestiune). Cele 4 departamente de fabricatie

16
impreuna cu departamentul de Logistica si cu serviciul Progres/SPR (Sistemul de Productie
Renault) formeaza Directia de Fabricatii Mecanice.
Capacitatea de productie a Platformei de la Mioveni este asigurata de un program de
munca pe trei schimburi, de luni pana vineri.

externi Materii

prime şi
furnizori
materiale producţia

interni
semifabricate

Fluxul tehnologic

desfacere

Piaţa externă Piaţa internă

Analiza SWOT

Puncte tari:
- datorita semnarii contractului de privatizare cu grupul francez Renault si achizitionarii
pachetului majoritar de actiuni de catre acesta, s-au facut investitii puternice in aparatura
tehnologica, uzina fiind capabila sa faca fata cererii mari de autovehicule

- o mare parte din procesul tehnologic este robotizat, ceea ce sporeste numarul de
autovehicule fabricate zilnic, necesitand personal numeros

Puncte slabe:

17
 - uzina de automobile are nevoie de o perioada de oprire, intre trei si cinci saptamani, pentru
a efectua lucrari de mentenanta si de ameliorare a procesului de fabricatie

Oportunitati:
- datorita crizei financiare din ultimul an, uzina poate mari numarul de autovehicule
produse zilnic pentru ca cererea este din ce in ce mai mare; asta se intampla deoarece sunt
practicate preturi mici in comparatie cu concurenta si sunt oferite autovehicule de aceeasi
calitate

Amenintari:
- o greva generala a a angajatilor ar duce la oprirea procesului tehnologic

3.5. DIAGNOSTICUL DE MEDIU

Politica de mediu Dacia respecta principiile strategiei de dezvoltare durabila Renault. Aceasta
urmareste mentinerea echilibrului ecologic, reducerea impactului activitatilor companiei asupra
mediului inconjurator si respectarea imperativelor de mediu pe toata durata de viata a
vehiculului, din faza de conceptie si pana la finalul etapei de utilizare.

In prezent, toate siturile industriale Renault sunt certificate ISO 14001, un standard care valideaza
actiunile de progres ale unei platforme industriale in domeniul protectiei mediului. Dacia a primit
aceasta certificare in anul 2005.

In perioada 2000–2009, la nivelul intregii platforme de la Mioveni, s-au facut investitii de peste 17
milioane de euro pentru conservarea resurselor naturale, tratamentul apelor uzate, al solului, al
aerului si al deseurilor rezultate in timpul procesului de fabricatie.

Astfel, 5,8 milioane euro au fost investite in tratarea apelor uzate, 1,8 milioane euro in protectia

18
solului, 2,4 milioane de euro in tratarea deseurilor, 4,9 milioane euro in tratarea aerului, 2,6
milioane de euro in conservarea resurselor naturale. Concret, datorita acestor investitii, emisiile
de CO2 de pe platforma Dacia au scazut in ultimii opt ani cu 87% pentru fiecare vehicul fabricat,
consumul de apa a scazut cu 97,22% pe vehicul, iar consumul de energie electrica a fost redus cu
86,57% pe vehicul. In aceeasi perioada, cantitatea de deseuri periculoase a fost diminuata cu
72,28%. 

La Dacia deseurile sunt valorificate in proportie de 70%, tinta pentru anul 2009 fiind de 88%
deseuri valorificabile (cartoane, folie, lemn, feroase, neferoase, menajere etc.).

Dacia face demersuri pentru reducerea gazelor cu efect de sera pe platforma de la Mioveni inca
din anul 2001. Instalatiile uzinei Dacia sunt la nivelul de varf al industriei auto europene.

Noile cazane care asigura prepararea agentului termic, a aburului si a apei calde sunt cele mai
moderne si performante la aceasta data din intreaga Europa de Est. Prevazute cu economizor de
combustibil la arzatoare, cazanele centralei au un consum foarte redus de gaze,  randamentul se
situeaza aproape de 95%, iar emisiile de gaze arse sunt insignifiante.

Dacia a implementat o tehnologie de varf si pentru tratarea a apelor uzate, astfel incat nici un
strop de apa uzata sa nu mai fie evacuata de uzina. Apa purificata este refolosita, uleiurile uzate
sunt separate, trimise spre valorificare prin ardere.

Toate proiectele noi pe platforma au luat in considerare aspectul protectiei mediului :

- Extinderea departamentului Vopsitorie II (vopsea pe baza de apa)

- Vopsire bare de protectie
- Surse si retele de apa pentru incendiu
- Cazane si compresoare noi
- Uzina de cutii de viteze Renault Mécanique Roumanie
- Statia de ultrafiltrare
- Turnurile de racire

19
Gestionarea apei este asigurata prin Serviciul „Apa si Laboratoare”. Apa este preluata din raul
Targului, potabilizata si stocata in rezervoare pentru distributie. Apa tratata pe platforma este
utilizata pentru: procese tehnologice (racire in circuite inchise, producerea de apa calda si abur),
nevoile menajere ale platformei si aprovizionarea cu apa potabila a orasului Mioveni. Dacia mai
asigura producerea si distributia apei potabile si pentru grupul scolar Colibasi, satul Colibasi,
Penitenciarul Colibasi, Transporturi Dacia, Maintenance Construction Industrielle (MCI), centrul
ILN-RIR. In total,  e vorba de peste 30.000 de persoane.

In majoritatea tarilor din Uniunea Europeana, constructorii si importatorii de vehicule sunt

obligati sa asigure colectarea vehiculelor scoase din uz printr-o retea de colectare bine organizata.
Dacia si-a creat si ea o retea proprie de colectare a vehiculelor scoase din uz.

In Romania exista minim un centru de colectare agreat de Dacia in fiecare judet, iar in Bucuresti
exista 3 asemenea centre.

Reciclarea trebuie considerata un aspect cheie de-a lungul intregii durate de viata a vehiculului.
Profitand de experienta Renault in acest domeniu, Dacia se implica in toate demersurile care
favorizeaza reciclarea vehiculelor sale. Prin urmare, Dacia se implica in activitatea de reducere a
deseurilor cat mai mult posibil. Se realizeaza cercetari privind tehnologiile de dezmembrare
eficienta pentru vehiculele aflate la sfarsitul duratei de viata, promovand reutilizarea reziduurilor
rezultate din casare si stabilirea unei strategii pentru imbunatatirea utilizarii materiilor reciclate
in cazul anumitor componente ale masinilor.

La ora actuala, Dacia produce un vehicul care este constituit in proportie de 95% din piese care
pot fi ulterior reciclate si integreaza deja piese din materiale reciclate. 95% din piesele din plastic
ale vehiculului sunt marcate cu un semn care permite identificarea principalului material din care
sunt fabricate. Acest marcaj permite sa triati mai usor piesele demontate si sa optimizati astfel
reciclarea fiecareia dintre ele. In plus, vehiculele Dacia raspund exigentelor reglementarilor
europene privind protectia mediului inconjurator.

20
Dezmembrarea vehiculelor scoase din uz este o faza importanta din procesul de valorizare, iar
acuratetea cu care se face acest lucru determina posibilitatea reutilizarii pieselor si
componentelor dezmembrate. Conform normelor europene privind vehiculele scoase din uz,
producatorii de automobile sunt obligati sa ofere informatii privind procesul de dezmembarare a
vehiculelor, precum si localizarea tuturor substantelor periculoase utilizate. Dacia respecta
aceasta cerinta si s-a alaturat cu succes celor peste 20 de producatori, punand la dispozitie aceste
informatii printr-un sistem electronic comun - Sistemul International de Informare privind
Dezmembrarea.

ANALIZA SWOT

Punctele forte:

Punctele forte ale Dacia, in legatura cu protectia mediului, ar fi faptul ca este o firma mare,
cu o experienta indelungata in acest domeniu. De la preluarea brandului Dacia, de catre Renault,
cea mai mare parte a atentiei inginerilor proiectanti s-a indreptat catre reducerea noxlor si a
emisiei de gaze poluante. In acest sens, Dacia a implementat diverse strategii pe fiecare sector de
mediu:apa, aer,sol.
O serie de campanii au fost dezvoltate in vederea constientizarii la nivel decizional si nu
numai a necesitatii protectiei mediului inconjurator.
Managementul deseurilor este un al punct forte, deoarece deseurile Dacia, dupa cum am
mentionat mai devreme au fost reduse substantial, datorita introducerii recliclarii materialelor.

Puncte slabe:

Slaba infrastructura mostenita de la vechea conducere Dacia, a facut ca, la inceput, retelele
de tratare a apelor uzate sa fie insuficient de performante. De asemenea, poluarea aerului prin
arderi repreznta o problema.

21
 Oportunitati:

Aici putem mentiona introducerea unor noi surse de energie. In acest moment totul este
sub forma de proiect, dar in curand ar putea aparea pe piata masini pe baza de hidrogen sau
energie solara.

Amenintari:

La acest capitol putem mentiona prototipurile de masini ecologice ale companiilor

concurente, care pot, in viitor sa acapareze o mare parte din piata.

3.6. DIAGNOSTICUL FINANCIAR

I. ANALIZA FINANCIARA PE BAZA BILANTULUI.

DINAMICA ELEMENTELOR BILANTIERE:

Element 2006 2007 2008 2007/2006 2008/2007
A. Activ imobilizate 2,408,268,735 2,779,371,437 2,803,218,907 15.41% 0.86%
I. Imobilizari necorporale 13,551,094 9,604,242 5,117,830 -29.13% -46.71%
II. Imobilizari corporale 2,380,043,438 2,738,167,904 2,748,633,694 15.05% 0.38%
III. Imobilizari financiare 14,674,203 31,599,291 49,467,383 115.34% 56.55%
B. Active curente 1,239,466,540 1,821,928,966 1,445,294,622 46.99% -20.67%
I. Stocuri 447,778,653 469,719,138 554,116,674 4.90% 17.97%
II. Creante 780,695,732 939,614,061 350,229,824 20.36% -62.73%
III. Investitii pe termen scurt 0 0 0 / /
IV. Casa si conturi la banci 10,992,155 412,595,767 540,946,124 3653.55% 31.11%
C. Cheltuieli in avans 4,709,222 10,286,404 8,595,623 118.43% -16.44%
TOTAL ACTIV 3,652,444,497 4,611,586,807 4,257,109,152 26.26% -7.69%
           
J. Capitaluri proprii 2,251,358,608 2,693,700,931 2,961,131,296 19.65% 9.93%
G. Datorii financiare 0 114,828 0 / -100.00%
D. Datorii pe termen scurt 1,296,839,878 1,764,261,113 1,125,693,065 36.04% -36.19%
I. Datorii de exploatare 1,280,089,082 1,764,261,113 1,125,693,065 37.82% -36.19%
II. Datorii financiare 16,750,796 0 0 -100.00% /
H. Provizioane pentru riscuri si
cheltuieli 78,759,628 100,652,903 127,877,572 27.80% 27.05%
I. Venituri in avans 25,486,383 52,857,032 42,407,219 107.39% -19.77%

22
 INTERPRETARI:

Per total se observa o crestere a activelor imobilizate cu 15.41% in primul an, si cu 0.86%
in cel de-al doilea. Aceasta crestere s-a datorat in principat cresterii imobilizarilor financiare, care
in 2007 au fost cu 115.34% mai mari decat in 2006, iar in 2008 au crescut cu 56.55% fata de 2007,
datorita investitiilor facute in actiuni la entitati afiliate.
Imobilizarile corporale inregistreaza si ele o crestere de 15.05% in 2007 fata de 2006 iar
apoi o crestere foarte mica, de sub 0.5%, in 2008. Acesata crestere s-a realizat datorita investitiilor
in noi echipamente mai performante, statii de epurare si refiltrare a apei precum si noi show-
room-uri in tara.
Imobilizarile necorporale scad, in primul an cu 29.13% iar apoi, in 2008 cu 46.71%,
datorita scaderii brevetelor, licentelor, concesiunilo si marcilor comerciale.

Activele curente,cresc in 2007, fata de 2006 cu 46.99% iar in 2008, fata de 2007 scad
cu20.67%. Cresterea din primul an s-a datorat in primul rand cresterii cu 3653% a
disponibilitatilor din conturile bancare. Investitiile financiare pe termen scurt au fost 0 pe toti cei
3 ani, iar cresterea stocurilor, de 4,9% a fost insignifianta. Cresterea creantelor a fost de 20.36%.
Scaderea din 2008 fata de 2007 s-a datorat scaderii cu 62.73% a creantelor, in speta a
creantelor comerciale. Aceasta scadere este atenuata de cresterea cu 31,11% a disponibilitatilor,
si o crestere a stocurilor cu 17.97%.

Dinamica activului total a fost pozitiva in 2007 fata de 2006, fiind 26.26%, datorita cresterii
activelor imobilizate cu 15% si a celer circulante cu 47%. Dinamica devine negativa raportandu-ne
la 2008 fata de 2007, fiind de -7,69%. In timp ce activele imobilizate au crescut cu mai putin de
1%, activele curente au scazut cu 20.67%.
Capitalurile proprii ale firmei cresc in 2007 fata de 2006 cu 20% in urma scaderii pierderii
neacoperite reportate din anii anteriori, si ca urmare a obtinerii unui profit mai mare decat in
2006. In 2008, se observa o crestere a capitalurilor proprii cu inca 10%, fata de 2007. De

23
asemenea, sursa cresteii o reprezinta scaderea pierderii neacoperite raportate. Profitul obtinut, de
222 mil RON este totusi mult mai mic decat cel obtinut in 2007, 442 mil RON.
In 2007, societatea contracteaza niste credite in valoare de aprx. 115.000 RON pe
care le ramburseaza in anul urmator.
In acelasi an, datoriile curente au o evolutie ascendenta de circa 36% ca urmare a
cresterii datoriilor comerciale – furnizori de peste 350 mil. RON. In anul urmator, datoriile curente
scad in aceeasi masura din cauza scaderii de aceasta data a acelorasi tip de datorii.
In anii 2007 si 2008, cresc in masura aprx. egala provizioanele ca urmare a majorarii
provizioanelor pentru garantii acordate clientilor si OTS.

INDICATORI DE ECHILIBRU FINANCIAR:

  2006 2007 2008

FONDUL DE RULMENT -156,910,127 -85,555,678 157,912,389
NEVOIA DE FOND DE RULMENT -51,614,697 -354,927,914 -221,346,567
TREZORERIA NETA -105,295,430 269,372,236 379,258,956
CASH-FLOW-UL (∆TN) / 374,667,666 109,886,720

Fond de Rulment = Pasive Permanente – Active Permanente

Observam faptul ca fondul de rulment este negativ, in 2006 si 2007, ceea ce ar indica un
dezechilibru financiar pe termen lung. Totusi, in 2008 fondul de rulment este pozitiv, fapt datorat
cresterii capitalurilor proprii peste valoarea activelor imobilizate. Deci, putem concluziona, ca pe
termen lung se respecta regula echilibrului financiar.

NFR = (Active Curente – Active Trezorerie) – ( Pasive Curente – Pasive Trezorerie)

NFR inregistreaza valori mai mici ca 0, de aici rezulta ca exista un dezechilibru pe termen
scurt, cu alte cuvinte incasarile si productia sunt devansate de datorii si plati.

Trezoreria Neta = FR – NFR

In 2006, TN, este <0.

24
 Trezoreria netă negativă semnifică un dezechilibru financiar, la încheierea
exerciţiului contabil, un deficit monetar acoperit prin angajarea de noi credite pe termen scurt.
Această situaţie evidenţiază dependenţa întreprinderii de resursele financiare externe Chiar dacă
trezoreria netă negativă evidenţiază o anumită dependenţă financiară , aceasta nu trebuie să fie
interpretată implicit ca o stare de insolvabilitate. Pot exista întreprinderi, cu o astfel de situaţie,
care să supravieţuiască şi să prospere, dacă partenerii lor financiari acceptă menţinerea resurselor
de trezorerie încredinţate acestora pentru acoperirea pasivului exigibil.
In 2007 si 2008, NFR este mai mare in modul decat FR, ducand la o TN pozitiva.In mod
normal, aceasta semnifica un echilibru general al firmei pe un orizont scurt si lung de timp.

Cash Flow = ∆ Trezorerie Neta

Cash flow-ul este pozitiv, ceea ca arata faptul ca intreprinderea a generat cash, deci resursele
de investire ale societatii au crescut.

II. ANALIZA PERFORMANTEI FINANCIARE

Element 2006 2007 2008 2007/2006 2008/2007

Total venituri din exploatare 5,580,013,492 6,963,927,046 7,705,054,872 24.80% 10.64%
Cifra de afaceri 5,554,373,911 6,935,991,047 7,642,296,976 24.87% 10.18%
Subventii de exploatare 0 0 0 - -
Productia imobilizata 4,011,966 10,021,042 13,995,879 149.78% 39.66%
Variatia stocurilor 4,578,477 5,207,103 35,419,393 13.73% 580.21%
Alte venituri din exploatare 17,049,138 12,707,854 13,342,624 -25.46% 5.00%
Total cheltuieli din exploatare 5,205,608,349 6,373,715,170 7,464,422,718 22.44% 17.11%
Aprovizionari de la terti 3,763,551,275 4,708,765,964 5,431,147,776 25.11% 15.34%
Cheltuieli cu personalul 274,911,854 343,834,785 492,696,979 25.07% 43.29%
Impozite, taxe, varsaminte asimilate 25,965,272 19,275,272 24,447,234 -25.77% 26.83%
Ajustarea valorii activelor circulante 6,508,139 6,165,186 12,097,155 -5.27% 96.22%
Amortizari 295,341,146 263,320,785 407,964,991 -10.84% 54.93%
Provizioane 39,849,235 38,770,479 7,898,485 -2.71% -79.63%
Alte cheltuieli de exploatare 825,446,700 1,012,857,971 1,112,597,332 22.70% 9.85%
Rezultatul exploatarii 374,405,143 590,211,876 240,632,154 57.64% -59.23%
Venituri financiare 207,829,622 243,658,901 697,806,649 17.24% 186.39%
Cheltuieli privind dobanzile 523,965 89,210 637 -82.97% -99.29%
Cheltuieli financiare 162,663,925 292,495,903 679,046,786 79.82% 132.16%
Rezultat financiar 45,165,697 48,837,002 18,759,863 8.13% -61.59%
Rezultatul curent 419,570,840 541,374,874 259,392,017 29.03% -52.09%
Venituri extraordinare 0 0 0 - -
Cheltuieli extraordinare 0 0 0 - -
Impozit pe profit 67,131,334 86,619,980 41,502,723 29.03% -52.09%
Profit net al exercitiului 352,439,506 454,754,894 217,889,294 29.03% -52.09%

25
 Dividende acordate 0 0 0 - -
Profit net nerepartizat 0 0 0 - -

Cifra de afaceri creste cu 25% in 2007 fata de 2006 si cu 10% in 2008 fata de 2007
datoriata cresterii productiei vandute si a veniturilor din vanzarea marfurilor. Aceasta este
factorul principal care induce variatia veniturilor din exploatare. Acestea se modifica in acelasi
sens cu aproximativ aceleasi valori.
Cheltuielile de exploatare cresc datorita cresterii aprovizionarilor de la terti. In conditiile
sporirii vanzarilor, este nevoie si de mai multe materii prime, deci aceasta crestere este normala.
Rezultatul exploatarii este pozitiv. Acesta are o crestere de 58% in 2007 fata de 2006
datorita cresterii spectaculoase a vanzarilor Dacia in 2007. Dinamica vanzarilor scade la jumatate
in 2008 si acest lucru se vede in scaderea rezultatului exploatarii cu 59%.
Rezultatul financiar este pozitiv, dar este foarte mic comparativ cu cel din exploatare.
Intreprinderea obtine in 2006 un profit de 352 mil RON. In anul urmator, profitul obtinut
este cu 29% mai mare, si anume 455 mil RON. Cresterea aceasta o punem pe baza cresterii
vanzarilor Dacia foarte mari in 2007. In 2008, profitul net scade cu 52% in urma dinamicii
superioare de crestere a cheltuielilor fata de vanzari.
O mare problema a Dacia o reprezinta activitatea inainte de anul 2006. La inceputul acestui
an, Dacia avea pierderi neacoperite de 1273 mil RON, care s-au raportat in anii urmatori. De
aceea, dividendele acordate au fost 0 si profitul net reinvestit a fost de asemenea 0, intreg profitul
fiind directionat spre acoperirea pierderilor.

2006 2007 2008

CA(incl celelalte venituri) 5,787,843,114.0 7,207,585,947.0 8,402,861,521.0
CV expl 60% 3,472,705,868.4 4,324,551,568.2 5,041,716,912.6
CF expl (fara Amo) 1,397,712,099.6 1,747,072,337.8 2,006,842,329.4
Amortizari 335,190,381.0 302,091,264.0 415,863,476.0
Cheltuieli financiare (fara
dobanzi) 162,139,960.0 292,406,693.0 679,046,149.0

2006 2007 2008

Dobanzi 523,965.0 89,210.0 637.0
Profit brut 419,570,840.0 541,374,874.0 259,392,017.0
Impozit pe profit 67,131,334.4 86,619,979.8 41,502,722.7
Profit net 26
352,439,505.6 454,754,894.2 217,889,294.3
 Element 2006 2007 2008
5,787,843,114. 7,207,585,947.
CA 8,402,861,521.0
0 0
3,472,705,868. 4,324,551,568.
Cheltuieli variabile din exploatare 4 2 5,041,716,912.6
Cheltuieli fixe din exploatare 1,397,712,100 1,747,072,338 2,006,842,329
MCV 2,315,137,246 2,883,034,379 3,361,144,608
EBITDA 755,285,186 843,555,348 675,256,130
Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele 335,190,381 302,091,264 415,863,476
EBIT 420,094,805 541,464,084 259,392,654
Cheltuieli cu dobanzile 523,965 89,210 637
EBT 419,570,840 541,374,874 259,392,017
Impozit pe profit 67,131,334 86,619,980 41,502,723
Profit net 352,439,506 454,754,894 217,889,294

EBITDA=Earnings before interestes,taxes,depreciation and amortization 

EBITDA reprezinta castigul brut care rezulta din exploatare, fara amortizari si provizioane
EBIT=Earnings before interests and taxes. Acesta reprezinta rezultatul inainte de plata
dobanzilor si a impozitului pe profit.
EBT=Earnings before taxes ;reprezinta castigul inainte de impozitul pe profit.Acesta ia in
considerare si activitatea financiara a intreprinedrii prin intermediul dobanzilor platite.

Element   2006 2007 2008 2007/2006 2008/2007

Productia vanduta 5571423049 6948698901 7655639600 24.72% 10.17%
Productia stocata 4578477 5207103 35419393 13.73% 580.21%
Productia imobilizata 4011966 10021042 13995879 149.78% 39.66%
PE (productia exercitiului) 5580013492 6963927046 7705054872 24.80% 10.64%
Cheltuieli cu materiile prime si materiale 3763551275 4708765964 5431147776 25.11% 15.34%
Valoarea adaugata ( VA ) 1816462217 2255161082 2273907096 24.15% 0.83%
Cheltuieli cu personalul 274911854 343834785 492696979 25.07% 43.29%
Cheltuieli cu impozite si taxe 25965272 19275272 24447234 -25.77% 26.83%
EBE (exercitiul brut al exploatarii) 1515585091 1892051025 1756762883 24.84% -7.15%
Rezultatul exploatarii 371997148 589809644 241644699 58.55% -59.03%
REZULTATUL CURENT 417162845 540972642 260404562 29.68% -51.86%
REZULTATUL NET 350416790 454417019 218739832 29.68% -51.86%

27
 Si EBE, indicator mai relevant de apreciere a unei firme decat profitul net asa cum nu e
influentat de politica de amortizare, de indatorare si de dividend, cunoaste initial o crestere ca mai
apoi spre anul 2008 sa scada. Se confirma inca o data ca anul cel mai benefic pentru companie a
fost 2007.
EBE>0: rezulta ca activitatea de exploatare a fost profitabila

CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE

Capacitatea de autofinanţare reflectă capacitatea întreprinderii, la sfâ rşitul exerciţiului

financiar, de a remunera capitalurile proprii şi de a finanţa investiţiile din exerciţiile viitoare.

  2006 2007 2008

CAF 685,221,892 756,443,926 634,765,315

Capacitatea de autofinanţare = EBE + Alte venituri din exploatare – Alte cheltuieli pentru
exploatare + Venituri financiare – Cheltuieli financiare + Venituri excepţionale– Cheltuieli
excepţionale– Impozit pe profit

Se observa faptul ca Dacia are o capacitate de autofinantare foarte buna, cifrata la peste 600
de milioane RON. Acesta este un fapt pozitiv, deoarece compania nu necesita fonduri din exterior
pentru a implementa un proiect de investitii, avand o mare capacitate de finantare proprie. Inca o
data, sporirea vanzarilor din 2007 a generat si cresterea CAF, iar in 2008, aceasta a scazut datorita
cresterii cheltuielilor asimilate, mai mult decat vanzarile.

III. ANALIZA CASH-FLOW-URILOR INTREPRINDERII

AN 2007/2006 2008/2007
∆TN 374,667,666 109,886,720
∆FR 71,354,449 243,468,067
∆NFR -303,313,217 133,581,347
∆FR-∆NFR 374,667,666 109,886,720

In abordarea franceza cash-flow-ul se explica prin variatia trezoreriei nete.

28
 In acceptiunea economistilor anglo-saxoni ,cash-flow-ul este suma fluzurilor de trezorerie
rezultate din operatiunile de gestiune,de investitii si cele de finantare:

CF=CFgest+CFinv+CFfin

CFgest = PrNet + Amortizari – Venituri financiare – ΔNFR

CFinv = Venituri financiare – ΔIMO brute
CFfin = Δcapital social – dividende + ΔDTL

an   2006/2007 2007/2008
Profit net   352,439,506 454,754,894
Amortizari   295,341,146 263,320,785
Venituri financiare   207,829,622 243,658,901
∆NFR   -303,313,217 133,581,347
CF gestiune   743,264,247 340,835,431
Venituri financiare   207,829,622 243,658,901
∆IMO brute   666,443,848 287,168,255
CF investitie   -458,614,226 -43,509,354
∆capital social   89,902,817 -187,324,529
dividente   0 0
∆Datorii pe termen lung   114,828 -114,828
CF finantare   90,017,645 -187,439,357

Observam ca potrivit celor doua abordari obtinem aceleasi rezultate.Deci cash-flow-ul

expima monetar rezultatul diferentei dintre incasari si plati de la inceputul pana la
sfarsitul anului. Cash-flow-ul fiind pozitiv inseamna ca intreprinderea a generat cash.

  2006/2007 2007/2008
CF gestiune 743,264,247 340,835,431
Crestere economica 363,130,631 420,749,602
EBIT(1-τ) 352879636.2 454829830.6
Amortizare 295,341,146 263,320,785
CF gest dupa origine 648,220,782 718,150,616
PR net 352,439,506 454,754,894
Dobanzi(1-τ) 440130.6 74936.4
CF gest dupa
destinatie 648,220,782 718,150,616
∆IMO brute 666,443,848 287,168,255
∆NFR -303,313,217 133,581,347
CFD 285,090,151 297,401,014
dividende 0 0

29
 ∆CS 89,902,817 -187,324,529
CFD actionari -89,902,817 187,324,529
∆CPR 442,342,323 267,430,365
CFD actionari -89,902,817 187,324,529
∆Dat TL 114,828 -114,828
CFD creditori 325,303 189,764
CFD -89,577,515 187,514,294

CFD = CF gest – Crestere economica

CF gest dupa origine = EBIT(1-τ) + Amortizare

CF gest dupa destinatie = Pr net + Dobanzi(1-τ) + Amortizare
Cresterea economica = ΔIMO brute + ΔNFR

CFD = CFD actionari + CFD creditori

CFD actionari = Dividende – Δcapital social = Pr Net – ΔCPR
CFD creditori = Dobanzi(1-τ) – ΔDTL

CF disponibil indica fluxul de lichiditati care apare in relatia firmei cu investitorii

(actionarii si creditorii ). Valoarea sa e expresia remunerarii nete a actionarilor si a creditorilor.

CF disponibil este pozitiv, si se invarte in jurul cifrei de 290 mil RON. Acest lucru se
intampla deoarece CF de gestiune este superior cresterii economice. Acest lucru este caracteristic
industriei constrcutoare de automobile, deoarece imobilizarile au un termen de recuperare
indelungat si se reinnoiesc destul de rar, pe cand profitul net este unul consistent.

Evaluarea intreprinderii

V0 (intreprindere) =

  2007 2008
V0 intreprindere 2,579,139,316.19 2,821,240,094.86
VAN intreprindere 327,780,708.19 242,100,778.67

  2006 2007 2008

AE 2,251,358,608 2,693,815,759 2,961,131,296

30
 k=15,5% :media de rentabilitate pe sectorul auto, pentru Europa de est

Cunoscandu-se valoarea contabila a activului economic se poate spune ca din punct de

vedere contabil, in prezent, activul economic este supraevaluat (V 0(AE)<AE0).
VAN este pozitiv pentru perioadele analizate, ceea ce inseamna ca valoarea firmei a crescut
cu 328 mil RON in 2007 fata de 2006 si cu 242 mil RON in 2008 fata de 2007.

IV. Diagnosticul rentabilitatii

   

A.  Ratele de marja

  2006 2007 2008
Pr net/CA 6.3453% 6.5565% 2.8511%
EBIT(1-τ)/CA 6.3532% 6.5575% 2.8511%
EBIT/CA 7.5633% 7.8066% 3.3942%
EBITDA/CA 13.5980% 12.1620% 8.8358%

B. Ratele de rotatie

  2006 2007 2008

AE 2,251,358,608 2,693,815,759 2,961,131,296
AE/CA*360  Durata de
zile 145.9190742 139.8176074 139.4878097 rotatie
Viteza de
CA/AE 2.467120916 2.57478301 2.580870692 rotatie

Ratele de marja se calculeaza ca si ponderea unui element in cifra de afaceri. Dupa cum se
observa din tabelul alaturat, ponderea profitului net in CA scade in 2008 la 2,85% fata de 6.34% si
6,55% in 2006 respectiv 2007. Acest lucru s-a datorat profitului mai mic inregistrat in 2008,
colaborat cu cresterea cifrei de afaceri.

31
 Ponderea EBIT(1-τ) in CA este aproape identica cu ponderea profitului net in CA deoarece
cheltuielile cu dobanzile sunt foarte mici.
EBIT raportat la cifra de afaceri inregistreaza aceeasi scadere in 2008, deoarece cheltuielile
fixe si cele financiare sunt mai mari in acest an, decat in anii precedenti.
Aceeasi evolutie o are si ponderea EBITDA in CA cauzele fiind aceleasi.

Durata de rotatie arata in cate zile se recupereaza activul economic prin cifra de afaceri.
Durata de rotatie scade de la 146 de zile in 2006 la 140 de zile in 2007 si la 139 de zile in 2008.
Principala cauza o reprezinta dinamica superioara de crestere a cifrei de afaceri fata de activul
economic.

C. Ratele de structura

  2006 2007 2008

CPR/AE 1 0.999957373 1
DTL/AE 0 0.000043 0
DTL/CPR 0 0.000043 0
AE/CPR 1 1.000042628 1

Analizand ratele de structura observam ca datoriile financiare ale DACIA SA sunt foarte mici, fiind
chiar neglijabile.
D. Ratele de rentabilitate a capitalurilor investite
    2006 2007 2008
ROA EBIT(1-τ)/AE 0.15674075 0.168842219 0.073583306
ROE Pr.net/CPR 0.156545254 0.168821597 0.073583125
Rdobanzii Dobanzi(1-τ)/DTL #DIV/0! 0.652596928 #DIV/0!

Rentabilitatea economica, ROA are o evolutie descurajatoare, in anul 2008 scazand cu mai
mult de 50% fata de 2007 si 2006. Ca si principala cauza putem numi obtinerea unui profit mult
mai mic in acest an decat in anii precedenti.
ROE are valori aproape egale cu ROA. In contextul in care DACIA nu are datorii pe termen
lung decat in 2007, si acelea nu foarte mari, AE este aproape egal cu capitalul propriu iar EBIT(1-
τ) este sensibil egal cu profitul net din cauza lipsei dobanzilor.
ROE este un indicatorul foarte important pentru actionari. El indica cat profit se obtine,
raportat la capitalul propriu. In anul 2008 a avut loc o scadere a vanzarilor, si a cifrei de afaceri in

32
consecinta. Astfel profitul obtinut este mult mai mic cu 52% decat in 2007. Capitalul propriu
creste in 2008 cu 10% fata de 2007, deci ROE a scazut si el cu 56%.

E. Ratele valorii de piata

2006 2007 2008

1) g= ROE*b ROE*b 0.156545254 0.168821597 0.073583125
! g=ROE pt ca profitul se reinvesteste in totalitate in toti anii

  2006 2007 2008

nr. Act. 22513586080 26937009310 29611312960
Pr.net/nr.
Actiuni 0.015654525 0.01688216 0.007358312

2) profit net/actiune (EPS; earning per share)= Pr.net/nr. Actiuni

Profitul net pe actiune scade si el, tot datorita scaderii profitului in 2008.

  2006 2007 2008

AE*(ROA-k) 3,919,051.96 37,288,387.92 -241,085,521.52

3) valoarea economica adaugata= capital investit*(ROA-k)

Valoarea economica adaugata este > 0, in anii 2006 si 2007 ceea ce indica un
fapt pozitiv pentru intreprindere intrucat firma a avut o rentabilitate mai mare
decat cea medie de pe sector, intrucat ROA>k.
In anul 2008, ROA scade destul de mult, si astfel firma inregistreaza o
rentabilitate mult mai mica decat media pe sector.

IV. DIAGNOSTICUL RISCULUI

1. Riscul economic si financiar

33
    2007/2006 2008/2007
e %∆EBIT/%∆CA 1.177791801 -3.14131314
e' %∆PN/%∆CA 1.183486859 -3.140844215

Riscul economic este 1.77 in 2007/2006. Asta semnifica, ca la variatia cu un punct

procentual a cifrei de afaceri, EBIT va varia si el cu 1.77 puncte procentuale. In anul 2008 riscul
economic este -3.14. Adica la o variatie cu un punct procentual a CA, EBIT va varia si el, in sens
opus cu 3.14 puncte procentuale. Acest risc este unul destul de mare si ingrijorator, cel putin in
2008.
Riscul financiar are valori aproape egale cu cel economic, datorita valorilor mici ale
dobanzilor. Interpretarea este aceeasi.

2. Solvabilitatea

    2006 2007 2008

R indatorare datorii/pasiv 0.355060804 0.382596276 0.264426639
         
Levier datorii/CPR 0.57602546 0.65500068 0.380156417

Rata de indatorare este mai mica de 50%, deci compania nu se afla in pericol de
insolvabilitate. Levierul se incadreaza de asemenea in intervalul propus de publicatiile de
specialitate, fiind mai mic de 100%.

3. Lichiditatea

    2006 2007 2008

Rata curenta ACR/D curente 0.95575912 1.032686688 1.283915365
Rata rapida (ACR-Stocuri)/D curente 0.610474663 0.766445408 0.791670461
Rata (disponibilit.+inv fin TS)/D
imediata curente 0.008476108 0.23386321 0.480544956

34
 Rata curenta arata capacitatea intreprinderii de a-si plati datoriile curente prin
intermediul activelor circulante. Aceasta se recomada sa fie mai mare decat 1. In cazul DACIA, cu
exceptia anului 2006, cand valoare tinde la 1, toate celelalte valori depasesc 1.

Rata rapida arata capacitatea firmei de a-si plati datoriile curente cu activele cele mai
lichide. Se recomanda ca valoarea acestui indicator sa depaseasca 0.8. In cazul DACIA, cu exceptia
anului 2006, in ceilalti doi ani valorile indicatorului sunt putin sub valoare de 0.8

Rata imediata arata capacitatea intreprinderii de a-si plati datoriile curente folosind doar
disponibilitatile din conturi bancare si casa si investitiile financiare pe termen scurt. Valoarea
indicatorului era alarmanta in 2006, dar in 2008 ajunge la un nivel foarte bun.
In concluzie firma nu e in pericol sa nu isi poata plati datoriile curente.

Analiza SWOT:

Puncte tari:
1) Cresterea vanzarilor
2) Firma nu are probleme cu lichiditatea si solvabilitatea
3) CAF mare
Puncte slabe:
1) ROE in scadere cu 56%
2) Pierderi din anii anteriori
3) Nerepartizarea de dividende
Oportunitati:
1) Scaderea duratei de rotatie
2) CFD pozitiv
Amenintari:
1) Cash flow pozitiv, dar in scadere
2) Scaderea profitului
3) Scaderea ratelor de marja
4) Risc economic mic in 2007, dar mare in 2008

35
 IV.1. DESCRIEREA TEHNICO-ECONOMICA A
PROIECTULUI DE INVESTITII
Datorita cererii crescute pentru modelul Dacia Sandero, concernul Renault, care este
actionarul majoritar al Dacia S.A., a decis punerea in functiune a unei noi linii de asamblare pentru
acest model printr-o investitie in valoare de 90 milioane de euro. Cursul de schimb in momentul
achizitionarii liniei de asamblare a fost de 4.2 RON/EUR.
In contextul crizei actuale, modelele Dacia sunt favorizate datorita pretului relativ
scazut ceea ce a impus nevoia de crestere a capacitatii de productie. Noua linie de asamblare este
de ultima generatie, are un consum redus de energie, functioneaza in flux continuu, iar pentru
intretinerea ei sunt necesare costuri mai mici decat in cazul celorlalte linii de asamblare. De
asemenea, cheltuielile de manipulare vor fi mai mici, iar productia va creste de la 1340 de unitati
pe zi la 1420, adica o crestere de 6%.
Valoare inv= 90.000.000*4,2=378.000.000 RON

Zile lucratoare 2009= 276; zile dedicate intretinerii utilajelor sau defectiuni tehnice=20
Pret mediu de fabrica autovehicul Sandero = 4500 euro x 4,2 =18.900 RON
Spor de productie/zi = 80 autoturisme
Cifra de afaceri inv 2009 = 80*256*18900 = 387.072.000 RON

Amortizare liniara pe 10 ani

Amortizarea anuala=37.800.000 RON
Cheltuielile variabile cresc de la 60% la 65% din CA.
Durata ACR nete scade de la 14 la 12 zile de CA.

Pentru primii 3 ani, anticipam o crestere a CA cu rata de crestere sustenabila

(g=16%).Apoi, CA ramane ct. In cazul nostru, g=ROE pt. ca tot profitul obtinut se reinvesteste.

36
 La sfarsitul anului 2014, investitia se revinde cu 130.000.000 RON.
Valoarea Reziduala a investitiei va fi: 130.000.000 - 16%(130.000.000 - 151.200.000) +
ACRN2014, adica Valoare Reziduala = 133.392.000 RON

IV.2. FUNDAMENTAREA CHELTUIELILOR DE

INVESTITIE

Spatiul necesar instalarii liniei de asamblare (2500 mp) este deja existent in incinta
fabricii din Mioveni. Utilitatile necesare sunt deja existente.

Cheltuieli fixe platibile = 25.956.900 RON:

1) Cheltuieli cu salariile personalului TESA = 8.000.900 RON
2) Cheltuieli de intretinere (energie, apa, gaze etc.) = 15.956.000 RON
3) Cheltuieli de intretinere ale liniei de asamblare = 2.000.000 RON

Amortizarea este liniara pe 10 ani. Amortizarea anuala=37.800.000 RON.

Cheltuieli variabile = 65% din CA:

1) Cheltuieli cu salariile personalului direct productiv = 15% din CA
2) Cheltuieli cu energia si apa = 5% din CA
3) Cheltuieli cu materiile prime si materialele= 45% din CA

Planul de finantare

Finantarea se va realize din fonduri proprii, capacitatea de autofinantare din anul 2008 (anterior
investititiei) fiind mai mare decat valoarea totala a investitiei. De aceea, cheltuielile cu
achizitionarea spatiului de lucru, a utilajelor, instruirea personalului etc. vor fi suportate la nivel
intern.

37
 IV.3. ANALIZA PROIECTULUI DE INVESTITII IN MEDIU
CVASI-CERT

Considerand costurile aferente investitiei, precum si impactul acesteia asupra cifrei de afaceri
viitoare (cresterea cifrei de afaceri estimata pentru anii 2009-2014) obtinem cifra de afaceri
aferenta investitiei:

  2009 2010 2011 2012 2013 2014

CA inv 387072000 449003520 520844083.2 520844083.2 520844083.2 520844083.2
CV 251596800 291852288 338548654.1 338548654.1 338548654.1 338548654.1
CF platibile 25956900 25956900 25956900 25956900 25956900 25956900
Amortizarea 37800000 37800000 37800000 37800000 37800000 37800000
Profit brut 71718300 93394332 118538529.1 118538529.1 118538529.1 118538529.1
Impozit profit 11474928 14943093.12 18966164.66 18966164.66 18966164.66 18966164.66
Profit net 60243372 78451238.88 99572364.46 99572364.46 99572364.46 99572364.46
∆ACRN 12902400 2064384 2394685.44 0 0 0
CF gest 98043372 116251238.9 137372364.5 137372364.5 137372364.5 137372364.5
CFD 85140972 114186854.9 134977679 137372364.5 137372364.5 137372364.5

Valoarea Actializata Neta si Indice de Profitabilitate

Pentru a putea calcula valoarea indicatorului VAN (valoare actualizata neta) aferent investitiei
se considera ca la sfarsitul anului 2014 investitia se revinde cu 130.000.000 RON.
Drept urmare, Valoarea Reziduala a investitiei va fi: 130.000.000 - 16%(130.000.000 –
151.200.000) + ACRN2014, adica Valoare Reziduala = 133.392.000 RON;
Pentru a actualiza cashflow-urile din anii viitori se utilizeaza rata de actualizare calculata
pentru anii 2009-2014 in valoare de 0,144 ;
Astfel, obtinem VAN = 144.930.767,2 , din care rezulta si valoarea indicelui de profitabilitate IP
=1,38;

Valoarea pozitiva a indicatorului VAN, precum si un indice de profitabilitate care depaseste cu

mult valoarea critica de IP = 1 indica faptul ca investitia efectuata, in conditiile ipotezelor
considerate, este una rentabila si merita sa fie facuta.
Ca sa putem calcula termenul de recuperare centralizam cashflow-urile, cashflow-urile
actualizate si cashflow-urile actualizate cumulate pentru anii 2009-2014:

CF act.
An CF CF cum. CF act. cum.

38
 2009 85140972 85140972 74423926.57 74423926.6
2010 114186854.9 199327826.9 87249724.07 161673651
2011 134977679 334305505.9 90153767.96 251827419
2012 137372364.5 471677870.4 80203860.99 332031280
2013 137372364.5 609050234.8 70108270.09 402139550
2014 137372364.5 746422599.3 61283452.88 463423003
VR 133392000   59507764.63  

3 ani si 115
TRs zile
4 ani si 237
TRd zile

Dupa cum se observa, investitia se recupereaza atat conform TRs (static) , cat si TRd (dinamic)
inainte de vinderea ei. Acest lucru indica profitabilitatea sporita a investitiei.

Rata Interna de Rentabilitate

Din cele expuse mai sus, se observa ca pentru un indice de actualizare de 0,144 obtinem un
VAN pozitiv. O sa luam valoarea indicelui de actualizare = 30% pentru care VAN=-10.439.184 .
Pentru k=25%, VAN=29.101.939. Folosind aceste valori, obtinem RIR=28,68%. Acesta ne indica ca
investitia ofera o rata interna de rentabilitate mai mare decat rentabilitea financiara prognozata a
intreprinderii.
Chiar daca un indicator ca RIR nu este mereu semnificativ, in acest caz valoarea acestuia poate
fi luata in calcul alaturi de valoarea pozitiva a VAN-ului, RIR avand semnificatia unei rate a
profitului (“rate of return”).

Rata Interna de Rentabilitate Modificata

RIRm reprezinta rata de rentabilitate efectiv obtinuta daca se considera ca fluxurile de

numerar generate de proiectul de investitii se vor reinvesti la o rata r=13% (Rm din CAPM).
RIRm in cazul AUTOMBILE DACIA SA este egala cu 20,09%.

IV.4. ANALIZA PROIECTULUI DE INVESTITII IN MEDIU

INCERT

39
 In analiza proiectului de pana acum am presupus ca toate variabilele explicative ale VAN
sunt cunoscute cu certitudine inca de la momentul luarii deciziei de adoptare a acestora,
nemodificandu-se in timp sub influenta diferitor factori determinanti.

Analiza de Sensibilitate

Analiza de sensibilitate ia in calcul faptul ca valoarea indicatorilor de performanta a unui

proiect de investitii este determinata de mai multi factori. Astfel, vom analiza mai multe
posibilitati de modificare a unor ipoteze-cheie aferente proiectului.

In scenariul de baza se presupune:

Valoarea Investitiei 378,000,000

1-3 ani 4 - 6 ani
Impactul asupra Cifrei de Afaceri 16% 0%
Valoare de Vanzare 130,000,000 

In conditiile ipotezelor propuse obtinem:

  2009 2010 2011 2012 2013 2014

CA inv 387,072,000 449,003,520 520,844,083 520,844,083 520,844,083 520,844,083
CV 251,596,800 291,852,288 338,548,654 338,548,654 338,548,654 338,548,654
CF platibile 25,956,900 25,956,900 25,956,900 25,956,900 25,956,900 25,956,900
Amortizarea 37,800,000 37,800,000 37,800,000 37,800,000 37,800,000 37,800,000
Profit brut 71,718,300 93,394,332 118,538,529 118,538,529 118,538,529 118,538,529
Impozit profit 11,474,928 14,943,093 18,966,165 18,966,165 18,966,165 18,966,165
Profit net 60,243,372 78,451,239 99,572,364 99,572,364 99,572,364 99,572,364
∆ACRN 12,902,400 2,064,384 2,394,685 0 0 0
CF gest 98,043,372 116,251,239 137,372,364 137,372,364 137,372,364 137,372,364
CFD 85,140,972 114,186,855 134,977,679 137,372,364 137,372,364 137,372,364

Rezultatele din tabel genereaza urmatorii indicatori:

40
 Valoare Reziduala= 133.392.000 RON;
VAN = 144,930,767;
RIR = 28.68%;
CA medie =486,575,309;

In continuare ne propunem stabilirea modificarilor acestor indicatori, functie de

schimbarea ipotezelor de baza.

Impactul asupra cifrei de afaceri poate creste sau scadea cu 2 puncte procentuale, in functie
de situatia economiei la nivel national.

  1-3 ani 4-6 ani

pesimist 14% -2%
neutru 16% 0%
optimist 18% 2%

Ponderea cheltuielilor variabile in cifra de afaceri poate creste sau scadea cu 5%, in functie
de costurile cu materiile prime si salariile directe.

 
pesimis
t 70%
neutru 65%
optimis
t 60%

Scenariul pessimist ofera urmatoarele valori pentru cash-flow-uri:

  2009 2010 2011 2012 2013 2014
CA inv 387,072,000 441,262,080 503,038,771 492,977,996 483,118,436 473,456,067
CV 270,950,400 308,883,456 352,127,140 345,084,597 338,182,905 331,419,247
CF platibile 25,956,900 25,956,900 25,956,900 25,956,900 25,956,900 25,956,900
Amortizarea 37,800,000 37,800,000 37,800,000 37,800,000 37,800,000 37,800,000
Profit brut 52,364,700 68,621,724 87,154,731 84,136,499 81,178,631 78,279,920
Impozit
profit 8,378,352 10,979,476 13,944,757 13,461,840 12,988,581 12,524,787
Profit net 43,986,348 57,642,248 73,209,974 70,674,659 68,190,050 65,755,133
∆ACRN 12,902,400 1,806,336 2,059,223 0 0 0
CF gest 81,786,348 95,442,248 111,009,974 108,474,659 105,990,050 103,555,133
CFD 68,883,948 93,635,912 108,950,751 108,474,659 105,990,050 103,555,133

41
     CFD CFD act.  
1+k 114.40% 68883948 60213241.26 2009
(1+k)2 130.873600% 93635912.16 71546830.04 2010
(1+k)3 149.719398% 108950751.3 72769963.32 2011
(1+k)4 171.278992% 108474658.9 63332144.72 2012
(1+k)5 195.943167% 105990049.8 54092240.97 2013
(1+k)6 224.158983% 103555132.9 46197181.9 2014
VR act.= 65035033.15
Val. Initiala
investitie= 378000000
VAN= 55,186,635

Astfel obtinem un VAN= 55,186,635 si IP= 1.1460, investitia recuperandu-se la revanzare

( suma actualizata a cash-flow-urilor generale de investite este mai mica decat valoarea investitiei
initiale : 368, 151,602<378,000,000).

Scenariul neutru genereaza cashflow-uri si indicatorii de rezultate evidentiate in scenariul de

baza (VAN = 144,930,767 ; IP = 1,371441402; termen de recuperare = 4 ani si 237 de zile).

Scenariul optimist prezinta urmatoarele rezultate:

  2009 2010 2011 2012 2013 2014
CA inv 387,072,000 456,744,960 538,959,053 549,738,234 560,732,999 571,947,659
CV 232,243,200 274,046,976 323,375,432 329,842,940 336,439,799 343,168,595
CF platibile 25,956,900 25,956,900 25,956,900 25,956,900 25,956,900 25,956,900
Amortizarea 37,800,000 37,800,000 37,800,000 37,800,000 37,800,000 37,800,000
Profit brut 91,071,900 118,941,084 151,826,721 156,138,394 160,536,299 165,022,163
Impozit
profit 14,571,504 19,030,573 24,292,275 24,982,143 25,685,808 26,403,546
Profit net 76,500,396 99,910,511 127,534,446 131,156,251 134,850,492 138,618,617
∆ACRN 12,902,400 2,322,432 2,740,470 0 0 0
CF gest 114,300,396 137,710,511 165,334,446 168,956,251 172,650,492 176,418,617
CFD 101,397,996 135,388,079 162,593,976 168,956,251 172,650,492 176,418,617

    CFD CFD act.  

1+k 114.40% 101397996 88634611.89 2009
(1+k)2 130.873600% 135388078.6 103449495.2 2010
(1+k)3 149.719398% 162593976 108599137.9 2011

42
(1+k)4 171.278992% 168956250.6 98643884.36 2012
(1+k)5 195.943167% 172650491.5 88112535.14 2013
(1+k)6 224.158983% 176418617.3 78702452.71 2014
VR act.= 66,499,642

Val. Initiala
investitie= 378000000
VAN= 254,641,760

Indicatorii aferenti scenariului optimist sunt: VAN = 254,641,760 si IP = 1.6737 ,

investitia recuperandu-se in 3 ani si 70 de zile.

Elasticitatea VAN in functie de Cifra de Afaceri Medie este e =13,05, ceea ce arata o
dependenta directa intre valoarea VAN si CA: atunci cand CA creste cu 1%, VAN se majoreaza cu
13,05% (VAN este sensibila fata de cifra de afaceri).

Tehnica Scenariilor

Tehnica scenariilor este o alta posibilitate de a introduce incertitudinea in modelarea evolutiei

viitoare a proiectelor de investitii.
Utilizand aceleasi ipoteze ca cele exprimate in cadrul analizei de sensibilitate: modificarea
impactului asupra cifrei de afaceri, se considera urmatoarele probabilitati de aparitie a scenariilor:

  probabilitate VAN
pesimist 30% 55,186,635
neutru 40% 144,930,767
optimist 30% 254,641,760
Media valorii actualizate
nete se calculeaza astfel:
E(VAN) = p1 * VAN1 + p2 * VAN2 + p3 * VAN3 = 30%*55,186,635 + 40%* 144,930,767 +
30%*254,641,760 = 150,920,825.30 .
Dispersia se calculeaza dupa formula:
σ2(VAN) = p1 * (VAN1 – E(VAN))2 + p2 * (VAN2 – E(VAN))2 + p3 * (VAN3 – E(VAN))2
= 5,991,272,565,606,440.00;

43
 Abaterea medie patratica se obtine din:
σ(VAN) = √ σ2(VAN) = 77,403,311;

Drept urmare, putem constata ca exista o probabilitate de 68% ca VAN sa apartina

intervalului [VAN - σ(VAN); VAN + σ(VAN)] sau (73,517,514; 228,324,136).

5.Concluzii

Compania “AUTOMOBILE DACIA S.A.”, prin rezultatele obtinute in studiul

prezent, a demonstrat o forta financiara suficienta nu doar pentru a-si pastra
pozitia pe piata, dar si pentru a progresa, a cuprinde noi orizonturi si de a oferi
siguranta si confort clientilor sai.
Proiectul de investitii analizat presupune punerea in functiune a unei noi
linii de asamblare pentru modelul Dacia Sandero, in vederea cresterii
productiei zilnice.
Investitia se cifreaza la valoarea de 378.000.000 RON reprezentand costul
liniei de asamblare, calculat la cursul de 4,2 EUR/RON.
Cifra de afaceri prognozata a fost obtinuta bazandu-ne pe pretul mediu al
modelului la care ar fi comercializat fiecare din cele 80 de modele produse
suplimentar in fiecare zi. Aceasta valoare a cifrei de afaceri creste in primii 3
ani cu rata de crestere sustenabila, si apoi ramane constanta. Costurile au
inclus cuantumul cheltuielilor salariale, cu materiale si materii prime precum si

44
cu utilitatile necesare bunei desfasurari a activitatii. Investitia curenta se va
amortiza in 10 ani, liniar.
Inca din primul an investitia genereaza profit pentru companie. Acest
profit creste o data cu cresterea cifrei de afaceri in urmatorii doi ani, urmand
ca, pentru restul perioadei, sa fie constant. Acest fapt este unul pozitiv, si
incurajator pentru companie, caci profitul pozitiv induce un cash-flow
disponibil pozitiv.
Dupa 3 ani investitia se revinde, deoarece modelul Sandero nu va mai
avea aceeasi cautare.
Valoarea actualizata neta este de 144.930.767 . Fiind pozitiva, acest lucru
semnifica faptul ca investitia va genera intrari de cash in companie. De
asemenea, investitia se dovedeste a fi rentabila, benefica.
Rata interna de rentabilitate este suficient de mare, si este superioara
ratei de rentabilitate de pe piata financiara, deci putem concluziona in mod
clar, faptul ca investitia este una care ar aduce profit companiei.
In continuare am luat in calcul doua alte scenarii posibile, unul pesimist si
altul optimist.
In functie de starea economica viitoare si de marja de eroare asociata
previzionarii asupra cererii de Dacia Sandero, am fundamentat un scenariu
pesimist in care cresterea cifrei de afaceri in primii 3 ani ar fi de 14%, urmata
de o scadere a acesteia in anii urmatori, pana la vinderea investitiei cu 2% pe
an. Pe de alta parte, scenariul optimist prevede o crestere in primii 3 ani a cifrei
de afaceri cu 18% si apoi o crestere constanta de 2% anual.
Chiar si in cazul scenariului pesimist, VAN-ul investiei este pozitiv VAN=
55,186,635, deci chiar si in situatia cea mai nefavorabila pentru investitie,
aceasta este profitabila.
Cazul optimist returneaza un VAN de 254,641,760.

45
 Identificand o posibilitate de 30% in cazurile scenariilor optimist si
pesimist, si de 40% in cazul scenariului realist, putem garanta cu o
probabilitate de 68% faptul ca VAN va apartine (73,517,514; 228,324,136).
Astfel, indiferent de situatia pietei auto in viitor, investitia va fi rentabila,
generand valoare adaugata.
Per total, concluzia generala este ca aceasta investitie este una bine
gandita, solida, ce va aduce beneficii substantiale companiei Dacia S.A.

Bibliografie:

• Stancu I. « INVESTITII DIRECTE SI FINANTAREA LOR », Volumul II si III,

Ed Economica, Bucuresti 2003
• Stancu I. « FINANTE », editia a III-a, Ed Economica, Bucuresti 2002
• Dragota V. « MANAGEMENT FINANCIAR », Volumul I si II, ed. Economica,
Bucuresti 2004
• www.dacia.ro
• www.daciagroup.ro

46