Sunteți pe pagina 1din 50

Academia de Studii Economice din Bucuresti Facultatea de Finante, Asigurari, Banci si Burse de Valori

STUDIU DE FEZABILITATE S.C. AUTOMOBILE DACIA SA

Barseti Bogdan Moraru Petrut Alexandru Naftan Vlad Moldoveanu Gascu Vlad Mitroi Mircea

Grupa1565, seria D, an III, FABBV

Bucuresti 2010

1

1.SINTEZA

CUPRINS:

2.DESPRE DACIA S.A.

  • 3. DIAGNOSTICUL SITUATIEI CURENTE A COMPANIEI

    • 3.1. Diagnosticul Comercial

    • 3.2. Diagnosticul Resurselor Umane

      • 3.3. Diagnosticul Tehnologic

3.4.Diagnosticul de Mediu

  • 3.5. Diagnosticul Juridic

3.6 Diagnosticul Financiar

  • - Analiza Pozitiei Financiare

  • - Analiza Performantelor Financiare

  • - Analiza Cash-Flow-urilor

  • - Diagnosticul Rentabilitatii si al Riscului

  • - Previziunea Financiara

  • 4. PROIECT DE INVESTITII

    • 4.1. Descrierea Tehnico – Economica a Proiectului de Investitii

    • 4.2. Fundamentarea Cheltuielilor de Investitie

    • 4.3. Planul de Finantare

    • 4.4. Analiza Proiectului de Investitii in Mediu Cvasi-Cert

      • - Valoarea Actializata Neta si Indice de Profitabilitate

      • - Termenul de recuperare static si dinamic

      • - Rata Interna de Rentabilitate

      • - Rata Interna de Rentabilitate Modificata

4.5. Analiza Proiectului de Investitii in Mediu Incert

  • - Analiza de Sensibilitate

  • - Tehnica Scenariilor

5. Concluzii

6.Bibliografie

2

1.SINTEZA

In contextual cresterii cererii pentru automobilele sale, atat in tara cat si in strainatate concernul Renault doreste sa analizeze posibilitatea dezvotarii unei noi linii de asamblare, ce ar permite cresterea numarului de automobile produse. Lucrarea reprezinta o analiza economico-financiara a AUTOMOBILE DACIA SA pe baza situatiilor financiare din ultimii trei ani cu scopul evaluarii unui viitor proiect de investitii. Am analizat situatiile financiare ale companiei din 2006 pana in 2008, obtinand o imagine de ansamblu asupra modului de gestionare a resurselor financiare in cadrul companiei. Capacitatea de autofinantare ar permite realizarea investitiei propuse fara a apela la surse externe de finantare. Analizand diagnosticele am evidentiat domeniul in care investitiile sunt necesare si care ar duce la dezvoltarea companiei in sfera serviciilor sale. Compania vizeaza cresterea cifrei de afaceri prin implementarea unei noii linii de asamblare de autovehicule care ar permite cresterea productiei in conditiile unei cereri neacoperite. Prima parte a studiului cuprinde analiza diagnosticelor societatii DACIA S.A. identificand la fiecare dintre acestea atat punctele tari cat si slabiciunile. Urmeaza fundamentarea proiectului de investitii, care prevede fundamentarea a unor serii de elemente.Fundamentarea cifrei de afaceri a investiei s-a bazat pe sporul de productie prognozat, care va fi comercializat la un pret mediu al modelului Sandero. Am prognozat si costurile aferente pe baza necesarului de personal si de materii prime si materiale. S-a analizat posibilatea variatiei cifrei de afaceri in functie de starea pietei auto si s-au obtinut 3 scenarii posibile, in functie de care s-a determinat intervalul in care se va afla cifra de afaceri a investitiei. Ultima parte a studiului cuprinde concluziile ce reies din studiul prezent.

3

2.DESPRE DACIA S.A.

Constructia Uzinei de Autoturisme Mioveni a inceput in 1966. Dupa semnarea unui contract de licenta intre Renault si statul roman in 1968, incepe fabricarea modelului Dacia 1100 sub licenta R8, urmat in 1969 de Dacia 1300, sub licenta R12. Intre anii 1970-1980, Dacia dezvolta o intreaga gama de modele care va cuprinde mai multe tipuri de vehicule de persoane si utilitare. Automobile Dacia continua autonom productia de autoturisme derivate din gama Renault 12 si dupa anul 1978. Anul 1995 este marcat de lansarea primului autoturism conceput 100% de inginerii romani, Dacia Nova.

In 1998, anul in care s-au aniversat trei decenii de la producerea primului automobil Dacia, de pe portile uzinei a iesit autoturismul cu numarul 2.000.000. In acelasi an intreprinderea a obtinut Certificatului de Atestare a Implementarii Sistemului Calitatii ISO 9001.

In continuare prezentam un scurt istoric al companiei:

Istoric Grup Renault Romania

1999 2000 2001 2002
1999
2000
2001
2002

2 iulie: Renault preia controlul a 51% din capitalul Dacia.

Lansarea modelului SuperNova, cu motor Renault.

Renault isi majoreaza participarea la capitalul Dacia pana la 92,72%.

Inaugurarea centrului de piese de schimb Dacia

4

2003 2004
2003
2004

Lansarea gamei Pick Up Diesel cu motor Renault.

Participarea Renault la capitalul Dacia ajunge la 99,4%

  • 13 martie: Lansarea modelului Solenza

  • 9 septembrie : lansarea comerciala a modelului Logan in Romania.

  • 2 iunie: prezentarea modelului Logan.

2005
2005

29 martie : inaugurarea centrului logistic ILN (International Logistics Network) Mioveni

Iunie: lansarea Logan in Europa Occidentala

  • 13 septembrie: certificarea ISO 14 001

    • 8 septembrie: lansarea Logan 1.5 dCi

2006
2006

Martie: la salonul auto de la Geneva este prezentat Logan Steppe, primul show-car Dacia

Iunie: crearea centrului de inginerie Renault Technologie Roumanie

  • 14 septembrie: lansarea Logan Prestige 1.6 16V

Octombrie: lansarea Logan MCV

2007
2007

Iunie: inaugurarea la Bucuresti a centrului de design Renault Design Central

Ianuarie: lansarea Logan MCV in Europa Occidentala

Mai: lansarea Logan GPL in Romania

Februarie: lansarea Logan Van

Europe

Martie: prezentarea la Salonul auto de la Geneva a modelului Sandero si a noii identitati de marca Dacia

Aprilie: inaugurarea noii uzine de cutii de viteze Renault Mecanique Roumanie

Octombrie: lansarea modelului Logan MCV Faza II

Iulie: lansarea modelului Logan Berlina Faza II

Iunie: lansarea comerciala a Sandero

Februarie: lansarea Logan Pick-up

2009
2009

Martie: la Salonul Auto de la Geneva, este prezentat Duster, primul concept car Dacia

Mai: prezentarea, la Salonul auto de la Barcelona, a modelului Sandero

5

Stepway
Stepway
Stepway

3. DIAGNOSTICUL SITUATIEI CURENTE A COMPANIEI:

3.1 DIAGNOSTICUL JURIDIC

S.C. Automobile Dacia S.A. este o persoana juridica romana, cu forma juridica de societate pe actiuni cu capital in totalitate privat. Dacia, primul constructor de automobile roman, a luat fiinta in anul 1966, odata cu crearea Uzinei de Autoturisme de la Mioveni. In anul 1999, grupul Renault achizitoneaza 51% din capitalul societatii in urma procesului de privatizare, iar in prezent detine 99,43% din capitalul Dacia.

Structura actionariatului si al capitalului social este prezentat in urmatorul

tabel:

ACTIONAR

Participare (RON)

Numar actiuni

Participare

Total subscris si

(procente)

integral varsat

RENAULT

2.527.154.307,70

25.271.543.077

99,426938%

Altii

14.565.631

145.656.310

0,573061%

TOTAL

2.541.719.938,70

25.417.199.387

100%

6

Societatea respecta toate prevederile codului muncii, toti angajatii avand carte de munca si lucrand 8 ore/zi. De asemenea, societatea isi desfasoara activitatea in conformitate si cu normele codului fiscal, platindu-si toate datoriile fata de bugetul statului. In ceea ce priveste dreptul mediului, societatea nu figureaza pe lista celor care s-au confruntat cu astfel de probleme, neavand vreun litigiu privind incalcarea normelor de protectie a mediului.

ANALIZA SWOT

Puncte forte:

  • - avand ca actionar principal grupul Renault, S.C. Automobile Dacia S.A. a putut sa-si mareasca piata de desfacere, ajungand in scurt timp sa comercializeze autovehicule atat in Europa, cat si pe celelalte continente

  • - profesionalism si capacitate de dezvoltare

  • - fiind o societate pe actiuni, pierderea anuala (daca exista) este suportat de mai multe persoane (fizice sau juridice)

Puncte slabe:

  • - in cazul unei crize de lichidati care afecteaza intregul concern Renault, Dacia S.A. va fi puternic afectata deoarece pachetul majoritar de actiuni este detinut de acest concern

Oportunitati:

  • - fiind o societate pe actiuni, pe timpul crizei, in cazul in care societatea are nevoie de surse de finantare pentru investitii, poate emite noi actiuni pentru a se imprumuta mai usor decat prin intermediul creditului bancar

  • - dezvoltarea activitatii de export duce la cresterea veniturilor

7

Amenintari:

  • - pentru desfasurarea activitatii la standardele impuse de UE sunt implicate costuri destul de mari, ceea ce diminueaza castigurile actionarilor

3.2.DIAGNOSTICUL COMERCIAL:

SEGMENT TINTA:

Dacia a schimbat profilul clienţilor şi a pozitionat produsele sale pe piaţă ca maşini ideale pentru tinerii între 25 şi 35 de ani. Procesul de schimbare a publicului-ţintă a început în urmă cu 2 ani. În mesajele transmise până acum pe diverse canale de comunicare, Dacia este asociat cu o maşină „generoasă“ ca spaţiu şi „inovatoare“, pentru că are toate dotările unei maşini scumpe, la preţuri mult mai mici.

CONCURENTA:

Dacia se pozitioneaza pe segmentul ,,low-cost”. Inainte de a deveni un adversar puternic pentru mărci precum Chevrolet, Hyundai, Kia sau Skoda, Dacia face concurenţă chiar colegilor de grup. Chiar dacă marca Renault are în această perioadă oferte foarte tentante, atât pentru modelul Symbol, cât şi pentru Clio III, care pot fi achiziţionate cu preţuri ce pornesc de la 7.403 euro, respectiv, 9.000 de euro, incluzând aici şi prima de casare oferită prin Programul Rabla, aceste promoţii sunt doar temporare, iar pe termen lung, Dacia pare a avea câştig de cauză. Conştienţi de situaţia creată, cei de la Renault pregătesc lansarea în Europa de Est a unui nou Symbol, complet modificat. La fel ca şi celelalte modele ale mărcii franceze, acest vehicul va creşte în gamă prin modificări majore de ordin estetic şi suplimentări ale dotărilor, astfel încât să se

diferenţieze cât mai mult posibil de Logan. Până atunci însă, vânzările Renault Symbol vor avea probabil destul de mult de suferit.

8

DESFACERE:

In Romania, unde dispune de cea mai extinsa retea de dealeri, cu 99 puncte de vanzare, Dacia este liderul detasat al pietei, fiecare din modelele gamei fiind un best seller in segmentul sau respectiv. Reteaua comerciala Dacia in Romania numara in prezent 69 de agenti autorizati care au operatiuni de vanzare de vehicule noi si servicii post-vanzare, la care se adauga 34 de agenti autorizati care se concentreaza strict pe vanzarea de vehicule noi si 23 de puncte care realizeaza doar servicii post-vanzare

Datorita raportului dimensiuni/prestatii/pret unic, familia de modele Dacia a ajuns sa fie apreciata pe pietele mature si exigente ale Europei Occidentale. Dacia exporta in prezent peste 80% din productia sa, principalele destinatii fiind Germania si Franta. Fiabilitatea si nivelul de calitate al modelelor Dacia este recunoscut de presa internationala de specialitate si reflectat in studiile realizate de organisme prestigioase, precum institutul JD Powers sau Automobil Clubul German (ADAC).

VANZARI:

Evolutia productiei si vanzarilor Dacia

An Productie Vanzari (total) Exporturi 2000 55.187 52.403 2.270 2001 52.169 54.368 2.355 2002 57.387 57.681
An
Productie
Vanzari (total)
Exporturi
2000
55.187
52.403
2.270
2001
52.169
54.368
2.355
2002
57.387
57.681
4.939
2003
72.670
69.166
11.292
2004
94.719
98.908
18.895
2005
172.021
163.899
50.623
2006
188.461
187.215
79.438
2007
222.914
230.473
128.411
2008
242.385
257.854
172.886

9

In 2008, Dacia a comercializat 257.594 automobile, cu 11,7% mai mult fata de 2007. Acest rezultat a fost obtinut in conditiile in care majoritatea pietelor auto au suferit, in cursul anului trecut, scaderi importante ca urmare a crizei financiare. Dacia a exportat 172.886 de unitati, cu 34,6 % mai mult fata de 2007, Franta si Germania fiind principalele doua destinatii de export. La finalul anului 2008, Dacia se situeaza printre primele 10 marci din Franta, inregistrand o cota de piata de 1.7% la finalul anului 2008.

- Dacia a comercializat 153.826 vehicule in perioada ianuarie-iulie 2009, cu 20,3 % mai mult fata de primul semestru al anului 2008

130.000 de unitati au fost vandute la export, cu 60,4% mai mult fata de aceeasi perioada a anului trecut

Din cele 23.158 vehicule vandute pe piata din Romania, 21.542 sunt autoturisme si 1.616 sunt vehicule utilitare. Cota de piata Dacia la 6 luni este de

29,9%.

Dacia a acaparat si segmental de clienti reprezentat de institutiile publice. Ex.: Ministerul Administratiei si Internelor.

Europa Occidentala reprezinta prima destinatie pentru exporturile Dacia. In plus, Dacia este marca auto cu cea mai rapida crestere a vanzarilor pe piata vest europeana in primul semestru al anului 2009 (+99,8%).

Vanzari Dacia pe modele (Semestrul I 2009)

Model

Romania

International

Total

Sandero

4.142

64.354

68.496

Gama Logan

19.016

66.314

85.330

Total

23.158

130.668

153.826

Vanzari Dacia pe modele (Semestrul I 2009) Model Romania International Total Sandero 4.142 64.354 68.496 Gama

10

Vanzari Dacia pe modele in Romania(Semestrul I 2009)

GAMA PRODUSE

Unitati
Unitati
Sandero
Sandero
4.142
4.142

Logan berlina

13.990

Logan MCV

3.410

Logan VAN

718

Logan Pick-Up

898

Total
Total
23.158
23.158

Este foarte interesant de observat fenomenul ,,Dacia”, pentru ca exact asta a ajuns, din prisma dificultatilor cu care se confrunta industria auto la acest moment. Se poate spune ca Dacia a profitat din plin de declinul celorlalte marci, crescandu-si vertiginos cota de piata pe plan intern si extern. Un rol important l-a jucat nivelul mare de investitii realizate in fabricile de asamblare dar si cele producatoare de component sau centrele de dezvoltare tehnologica si design.

Concluzie: Societatea se confrunta cu o crestere a cererii pentru produsele sale care sunt supuse permanent unui proces de imbunatatire si inovare.

POLITICA DE PRET:

Dacia se concentreaza pe segmentul de consumatori persoane fizice cu venituri mici sau medii si pe segmentul corporate. Deci, preturile tinta pentru gama de produse sunt scazute. Renault a stabilit preturi mai mici decat cele ale concurentei pentru fiecare model al sau din gama Dacia. Astfel, se practica o politica agresiva, menita sa cucereasca noi segmente (atat interne, cat si din strainatate). Pana in prezent, aceasta metoda a dat roade, mai ales in contextual crizei economice. Dacia a capatat in ultima perioada supranumele de ,,masina de criza” datorita pretului scazut.

FURNIZORI:

11

Din 2009, majoritatea furnizorilor de piese pentru modelele Dacia sunt parte component a grupului Renault si au ajuns sa detina fabrici pe teritoriul Romaniei. Exemplu: ILN Mioveni, Sealynx Automotive Romania, (producatoare de sisteme de etanseizare pentru Logan), ACI Romania (producatoare de sasiuri) – parte a grupului Renault, Kalsonic Kalsey Romania (sisteme de aer conditionat) (companie japoneza) etc.

Dispozitivul industrial si logistic al grupului Renault din Romania alimenteaza in prezent toate uzinele care produc modelele Logan si Sandero in Maroc, Rusia, Iran, India, Brazilia, Columbia si Africa de Sud. Pentru a sustine fabricatia in uzinele din afara Romaniei, centrul logistic ILN (International Logistics Network) de la Mioveni a expediat in ultimii ani peste 2 610 000 m3 de colectii de piese si componente – echivalentul a 760 000 de vehicule. Platforma ILN (International Logistics Network) inaugurata la Mioveni in anul 2005 este cel mai mare centru de acest gen din cadrul grupului Renault ..

Dinamica Dacia si a proiectului X90(platforma Logan) a determinat dezvoltarea puternica a retelei de furnizori auto din Romania, o parte dintre acestia instalandu-si capacitati de productie in perimetrul platformei industriale de la Mioveni sau in regiunea Pitesti.

Renault Technologie Roumanie (RTR) este deja al doilea centru de inginerie al grupului Renault si cel mai mare din afara Frantei. La RTR vor lucra, in final, aproape 3 000 de ingineri si specialisti. In 2010, RTR va dispune si de un centru de testare la Titu, in judetul Dambovita, unde vor lucra peste 500 de persoane. Acesta va fi cel mai important centru de testare al grupului Renault din afara Frantei. Din iulie 2008, RTR are in responsabilitate viata serie a gamei X90 la nivel mondial – toate versiunile derivate produse in cele 9 uzine din lume. In plus, centrul de inginerie dezvolta o parte din ce in ce mai importanta a noilor modele din gama Dacia.

In

completarea

centrului

de

inginerie

din

Romania,

grupul

Renault

a

inaugurat, in anul 2007, la Bucuresti, Renault Design Central Europe – primul si

12

singurul centru de design auto din Europa Centrala si de Est. Primul rezultat al creativitatii echipei de designeri din Bucuresti este conceptul Duster, prezentat in martie 2009 la Salonul Auto de la Geneva.

ANALIZA SWOT:

Puncte tari:

  • - Imagine comerciala buna;

  • - capacitate de productie mare;

  • - centre proprii de inovare si design;

  • - preturi mici in comparatie cu concurenta;

  • - calitate respectabila a produselor ;

  • - retea larga de distributie;

  • - majoritatea furnizorilor apartin grupului Renault.

Puncte slabe:

  • - fragmentarea furnizorilor (piesele necesare provin din prea multe parti)

Oportunitati:

  • - accesul la noi piete prin intermediul grupului Renault;

  • - atragerea de noi clienti (persoane fizice sau juridice, institutii publice);

  • - cerere cu trend ascendent pe toate pietele.

Amenintari:

  • - gama Renault (clio, megane etc.) reprezinta principalul concurent;

  • - majorarea din 2010 a taxei de prima inmatriculare la masinile noi in

Romania;

13

3.3. DIAGNOSTICUL RESERSELOR UMANE

Consiliul de administratiei al SC AUTOMOBILE Dacia SA este format din:

  • 1. Francois Fourmount –Director General

  • 2. Management :

Jacques Chauvet

Francois Fourmount

Constantin Stroe

Dan Mihai Bedros

Renaud le Barrois d’Orgeval

Societatea are un numar de 13274 de angajati,care au diverse studii :

incepand de la studii medii si ajungand la studii superioare si postuniversitare, neavand nici un salariat necalificat.Putem vedea structura pe categorie de varsta si studii in tabelul urmator :

Varsta

Nivel studii

Nr personal

40-55

Medii

1517

25-35

Superioare

si

8503

postuniversitare

35-55

Superioare

3254

Analizand informatiile din acest tabel se observa ca in cadrul societatii ponderea personalului cu studii superioare este foarte mare ( 88% ), comparativ cu ponderea personalului cu studii medii ( 12% ). Coreland pregatirea personalului cu fisele de post am constatat ca nu exista cazuri de supra sau subcalificare.

14

Pentru o companie ce a fost infiintata in 1990, se poate spune ca este suficient numarul de angajati,avand in vedere ca perioada in care ne aflam si anumea cea de recesiune economica a dus la multe pierderi de locuri de munca,chiar in cazul nostru au fost disponibilizate 195 de persoane,prin concedieri individuale. In momentul de fata, din cauza perioadei de criza, au fost stopate recrutarile.Inaintea acestei perioade, politica de recrutare se baza foarte mult pe cautarea persoanelor potential interesate in acest domeniu, folosind motoarele de cautare de pe siturile precum ejobs si bestjobs, sau apeland la agentii de plasare a fortei de munca in cazul in care se dorea angajarea unor persoane pentru pozitii superioare.CV-urile selectate erau analizate de catre Directorul Departamentului pentru care era necesara recrutarea.In urma selectiei se organizau interviuri pentru a vedea in ce masura persoanele sunt compatibile cu cerintele postului si ale organizatiei. In societate nu este constituit nici un sindicat. Raporturile dintre management si angajati sunt reglementate de Contractele individuale de munca si de fisele postului. Pentru fundamentarea fondului de salarii se pleacă de la organigrama instituţiei tinand cont si de pregatirea si experienta angajatilor firmei.Organigrama cuprinde numărul de posturi din fiecare departament, gradul lor de ocupare cu personal, precum şi diferenţierea personalului pe trepte de salarizare. Remunerarea angajatilor presupune:

Salarii de baza : se porneste de la un salariu de 500 de euro pentru personalul cu studii superioare si postuniversitare.Pentru personalul cu studii medii al companiei salariul este fix de 400 de euro.

Exista posibilitatea de acordare a salariului de merit

(

cel

de

al

13

salariu ) in cazul in care compania si-a indeplinit obiectivele pentru anul respectiv;

Indemnizatii de conducere si alte indemnizatii;

Spor vechime;

15

Fond de premii pentru cei mai buni agenti de vanzari pentru rezultatele obtinute in urma negocierilor si indeplinirii targetului comercial si a marjei de profit.

In afara de salariu, angajatii primesc din partea firmei si unele beneficii cum

ar fi :

Se

acorda

bonuri

de

masa

tuturor

angajatilor,cu

exceptia top

managementului pentru perioada de criza economica.Astfel aceste tichete se acorda doar persoanelor cu venituri mai mici decat persoanele din pozitiile

superioare din organigrama;

Asigurari medicale platite de catre societate.

Analiza Swot.

Puncte tari :

  • 1. Echipa de vanzari este una stabila si experimentata, avand o mare

implicare si stabilitate in relatia cu principalii clienti.

  • 2. Directorul General este recunoscut pentru capacitatea sa de negociere

a afacerilor, avand desigur o pregatire profesionala corespunzatoare domeniului de

activitatea in care actioneaza firma.

  • 3. Directorul General are capacitatea de a motiva membrii echipei cu

care acesta colaboreaza.

  • 4. Incearca

sa

tina

pasul

cu

noile

fluxuri

tehnologice,

asigurand

angajatilor conditii cat mai bune de lucru(echipamente noi, utilaje, aparatura etc.).

Puncte slabe :

  • 1. Nu exista o comunicare foarte buna intre membrii departamentului de

productie si cel de vanzari.

  • 2. Costurile de productie relativ mari.

16

Oportunitati :

  • 1. Existenta proiectului RABLA ofera posibilitatea cresterii vanzarilor de

automobile noi.

  • 2. Relaxarea politicii de creditare din partea bancilor.

Amenintari :

  • 1. Aparitia pe piata AUTO din Romania a unor jucatori noi;

  • 2. Scaderea pretului de vanzare la automobilele de import.

3.4.DIAGNOSTICUL TEHNIC

Activitatea de baza este productia de automobile care se realizeaza la Platforma de la Mioveni, aceasta fiind impartita in doua sectii: Uzina Vehicule si Uzina Mecanica. Uzina Vehicule Dacia asigura atat productia gamei de vehicule Dacia ( Logan berlina, Logan MCV, Logan Van, Logan Pick-Up si Dacia Sandero ), cat si fabricarea de piese de schimb. Uzina este organizata in patru departamente principale: Presajul, Caroseria, Vopsitoria si Montajul. Odata parcurse cele patru etape, masinile sunt distribuite in retea. Cadenta de fabricatie a uzinei este de 1340 de autovehicule pe zi. Uzina Mecanica Dacia se ocupa cu producerea de piese din aluminiu, cu uzinajul si asamblarea motoarelor, cutiilor de viteze si transmisiilor pentru vehiculele din gama Dacia si pentru vehiculele Renault produse in intreaga lume. Activitatea Uzinei se desfasoara in 7 cladiri situate pe platforma de la Mioveni, care acopera o suprafata de 120.000 m 2 . Uzina este organizata in patru departamente de fabricatie: Departamentul Motoare, Departamentul Cutii de Viteze J si Transmisii, Departamentul Cutii deViteze TL, Departamentul Aluminiu. Acestor departamente li se adauga alte 5 departamente suport ( Logistica, Mentenanta, Calitate, Resurse Umane si Controlul de Gestiune). Cele 4 departamente de fabricatie impreuna cu departamentul de Logistica si cu serviciul

17

Progres/SPR (Sistemul de Productie Renault) formeaza Directia de Fabricatii Mecanice. Capacitatea de productie a Platformei de la Mioveni este asigurata de un program de munca pe trei schimburi, de luni pana vineri.

Materii externi prime şi materiale furnizori producţia interni semifabricate
Materii
externi
prime şi
materiale
furnizori
producţia
interni
semifabricate

Fluxul tehnologic

Analiza SWOT

Puncte tari:

desfacere Piaţa externă Piaţa internă
desfacere
Piaţa externă
Piaţa internă
  • - datorita semnarii contractului de privatizare cu grupul francez Renault si achizitionarii pachetului majoritar de actiuni de catre acesta, s-au facut investitii puternice in aparatura tehnologica, uzina fiind capabila sa faca fata cererii mari de autovehicule

  • - o mare parte din procesul tehnologic este robotizat, ceea ce sporeste numarul de autovehicule fabricate zilnic, necesitand personal numeros Puncte slabe:

18

  • - uzina de automobile are nevoie de o perioada de oprire, intre trei si cinci saptamani, pentru a efectua lucrari de mentenanta si de ameliorare a procesului de fabricatie Oportunitati:

  • - datorita crizei financiare din

ultimul an, uzina

poate mari numarul de

autovehicule produse zilnic pentru ca cererea este din ce in ce mai mare;

asta se intampla deoarece sunt practicate preturi mici in comparatie cu concurenta si sunt oferite autovehicule de aceeasi calitate

Amenintari:

  • - o greva generala a a angajatilor ar duce la oprirea procesului tehnologic

3.5. DIAGNOSTICUL DE MEDIU

Politica de mediu Dacia respecta principiile strategiei de dezvoltare durabila Renault. Aceasta urmareste mentinerea echilibrului ecologic, reducerea impactului activitatilor companiei asupra mediului inconjurator si respectarea imperativelor de mediu pe toata durata de viata a vehiculului, din faza de conceptie si pana la finalul etapei de utilizare.

In prezent, toate siturile industriale Renault sunt certificate ISO 14001, un standard care valideaza actiunile de progres ale unei platforme industriale in domeniul protectiei mediului. Dacia a primit aceasta certificare in anul 2005.

In perioada 2000–2009, la nivelul intregii platforme de la Mioveni, s-au facut investitii de peste 17 milioane de euro pentru conservarea resurselor naturale, tratamentul apelor uzate, al solului, al aerului si al deseurilor rezultate in timpul procesului de fabricatie.

19

Astfel, 5,8 milioane euro au fost investite in tratarea apelor uzate, 1,8 milioane euro in protectia solului, 2,4 milioane de euro in tratarea deseurilor, 4,9 milioane euro in tratarea aerului, 2,6 milioane de euro in conservarea resurselor naturale. Concret, datorita acestor investitii, emisiile de CO2 de pe platforma Dacia au scazut in ultimii opt ani cu 87% pentru fiecare vehicul fabricat, consumul de apa a scazut cu 97,22% pe vehicul, iar consumul de energie electrica a fost redus cu 86,57% pe vehicul. In aceeasi perioada, cantitatea de deseuri periculoase a fost diminuata cu 72,28%.

La Dacia deseurile sunt valorificate in proportie de 70%, tinta pentru anul 2009 fiind de 88% deseuri valorificabile (cartoane, folie, lemn, feroase, neferoase, menajere etc.).

Dacia face demersuri pentru reducerea gazelor cu efect de sera pe platforma de la Mioveni inca din anul 2001. Instalatiile uzinei Dacia sunt la nivelul de varf al industriei auto europene.

Noile cazane care asigura prepararea agentului termic, a aburului si a apei calde sunt cele mai moderne si performante la aceasta data din intreaga Europa de Est. Prevazute cu economizor de combustibil la arzatoare, cazanele centralei au un consum foarte redus de gaze, randamentul se situeaza aproape de 95%, iar emisiile de gaze arse sunt insignifiante.

Dacia a implementat o tehnologie de varf si pentru tratarea a apelor uzate, astfel incat nici un strop de apa uzata sa nu mai fie evacuata de uzina. Apa purificata este refolosita, uleiurile uzate sunt separate, trimise spre valorificare prin ardere.

Toate proiectele noi pe platforma mediului :

au luat in considerare aspectul protectiei

- Extinderea departamentului Vopsitorie II (vopsea pe baza de apa)

20

  • - Vopsire bare de protectie

  • - Surse si retele de apa pentru incendiu

  • - Cazane si compresoare noi

  • - Uzina de cutii de viteze Renault Mécanique Roumanie

  • - Statia de ultrafiltrare

  • - Turnurile de racire

Gestionarea apei este asigurata prin Serviciul „Apa si Laboratoare”. Apa este preluata din raul Targului, potabilizata si stocata in rezervoare pentru distributie. Apa tratata pe platforma este utilizata pentru: procese tehnologice (racire in circuite inchise, producerea de apa calda si abur), nevoile menajere ale platformei si aprovizionarea cu apa potabila a orasului Mioveni. Dacia mai asigura producerea si distributia apei potabile si pentru grupul scolar Colibasi, satul Colibasi, Penitenciarul Colibasi, Transporturi Dacia, Maintenance Construction Industrielle (MCI), centrul ILN-RIR. In total, e vorba de peste 30.000 de persoane.

In majoritatea tarilor din Uniunea Europeana, constructorii si importatorii de vehicule sunt obligati sa asigure colectarea vehiculelor scoase din uz printr-o retea de colectare bine organizata. Dacia si-a creat si ea o retea proprie de colectare a vehiculelor scoase din uz.

In Romania exista minim un centru de colectare agreat de Dacia in fiecare judet, iar in Bucuresti exista 3 asemenea centre.

Reciclarea trebuie considerata un aspect cheie de-a lungul intregii durate de viata a vehiculului. Profitand de experienta Renault in acest domeniu, Dacia se implica in toate demersurile care favorizeaza reciclarea vehiculelor sale. Prin urmare, Dacia se implica in activitatea de reducere a deseurilor cat mai mult posibil. Se realizeaza cercetari privind tehnologiile de dezmembrare eficienta pentru vehiculele aflate la sfarsitul duratei de viata, promovand reutilizarea reziduurilor rezultate din casare si stabilirea unei strategii pentru imbunatatirea utilizarii materiilor reciclate in cazul anumitor componente ale masinilor.

21

La ora actuala, Dacia produce un vehicul care este constituit in proportie de 95% din piese care pot fi ulterior reciclate si integreaza deja piese din materiale reciclate. 95% din piesele din plastic ale vehiculului sunt marcate cu un semn care permite identificarea principalului material din care sunt fabricate. Acest marcaj permite sa triati mai usor piesele demontate si sa optimizati astfel reciclarea fiecareia dintre ele. In plus, vehiculele Dacia raspund exigentelor reglementarilor europene privind protectia mediului inconjurator.

Dezmembrarea vehiculelor scoase din uz este o faza importanta din procesul de valorizare, iar acuratetea cu care se face acest lucru determina posibilitatea reutilizarii pieselor si componentelor dezmembrate. Conform normelor europene privind vehiculele scoase din uz, producatorii de automobile sunt obligati sa ofere informatii privind procesul de dezmembarare a vehiculelor, precum si localizarea tuturor substantelor periculoase utilizate. Dacia respecta aceasta cerinta si s-a alaturat cu succes celor peste 20 de producatori, punand la dispozitie aceste informatii printr-un sistem electronic comun - Sistemul International de Informare privind Dezmembrarea.

ANALIZA SWOT

Punctele forte:

Punctele forte ale Dacia, in legatura cu protectia mediului, ar fi faptul ca este o firma mare, cu o experienta indelungata in acest domeniu. De la preluarea brandului Dacia, de catre Renault, cea mai mare parte a atentiei inginerilor proiectanti s-a indreptat catre reducerea noxlor si a emisiei de gaze poluante. In acest sens, Dacia a implementat diverse strategii pe fiecare sector de mediu:apa, aer,sol.

22

O serie de campanii au fost dezvoltate in vederea constientizarii la nivel decizional si nu numai a necesitatii protectiei mediului inconjurator. Managementul deseurilor este un al punct forte, deoarece deseurile Dacia, dupa cum am mentionat mai devreme au fost reduse substantial, datorita introducerii recliclarii materialelor.

Puncte slabe:

Slaba infrastructura mostenita de la vechea conducere Dacia, a facut ca, la inceput, retelele de tratare a apelor uzate sa fie insuficient de performante. De asemenea, poluarea aerului prin arderi repreznta o problema.

Oportunitati:

Aici putem mentiona introducerea

unor

noi surse

de energie.

In

acest

moment totul este sub forma de proiect, dar in curand ar putea aparea pe piata

masini pe baza de hidrogen sau energie solara.

Amenintari:

La acest capitol putem mentiona prototipurile

de masini ecologice

ale

companiilor concurente, care pot, in viitor sa acapareze o mare parte din piata.

3.6. DIAGNOSTICUL FINANCIAR I. ANALIZA FINANCIARA PE BAZA BILANTULUI.

DINAMICA ELEMENTELOR BILANTIERE:

23

Element

2006

2007

2008

2007/2006

2008/2007

A. Activ imobilizate

2,408,268,735

2,779,371,437

2,803,218,907

15.41%

0.86%

  • I. Imobilizari necorporale

13,551,094

9,604,242

5,117,830

-29.13%

-46.71%

II. Imobilizari corporale

2,380,043,438

2,738,167,904

2,748,633,694

15.05%

0.38%

III. Imobilizari financiare

14,674,203

31,599,291

49,467,383

115.34%

56.55%

B. Active curente

1,239,466,540

1,821,928,966

1,445,294,622

46.99%

-20.67%

I. Stocuri

447,778,653

469,719,138

554,116,674

4.90%

17.97%

II. Creante

780,695,732

939,614,061

350,229,824

20.36%

-62.73%

III. Investitii pe termen scurt

0

0

0

/

/

IV. Casa si conturi la banci

10,992,155

412,595,767

540,946,124

3653.55%

31.11%

C. Cheltuieli in avans

4,709,222

10,286,404

8,595,623

118.43%

-16.44%

TOTAL ACTIV

3,652,444,497

4,611,586,807

4,257,109,152

26.26%

-7.69%

           

J. Capitaluri proprii

2,251,358,608

2,693,700,931

2,961,131,296

19.65%

9.93%

G. Datorii financiare

0

114,828

0

/

-100.00%

D. Datorii pe termen scurt

1,296,839,878

1,764,261,113

1,125,693,065

36.04%

-36.19%

  • I. Datorii de exploatare

1,280,089,082

1,764,261,113

1,125,693,065

37.82%

-36.19%

II. Datorii financiare

16,750,796

0

0

-100.00%

/

H. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

78,759,628

100,652,903

127,877,572

27.80%

27.05%

I. Venituri in avans

25,486,383

52,857,032

42,407,219

107.39%

-19.77%

INTERPRETARI:

Per total se observa o crestere a activelor imobilizate cu 15.41% in primul an, si cu 0.86% in cel de-al doilea. Aceasta crestere s-a datorat in principat cresterii imobilizarilor financiare, care in 2007 au fost cu 115.34% mai mari decat in 2006, iar in 2008 au crescut cu 56.55% fata de 2007, datorita investitiilor facute in actiuni la entitati afiliate. Imobilizarile corporale inregistreaza si ele o crestere de 15.05% in 2007 fata de 2006 iar apoi o crestere foarte mica, de sub 0.5%, in 2008. Acesata crestere s-a realizat datorita investitiilor in noi echipamente mai performante, statii de epurare si refiltrare a apei precum si noi show-room-uri in tara. Imobilizarile necorporale scad, in primul an cu 29.13% iar apoi, in 2008 cu 46.71%, datorita scaderii brevetelor, licentelor, concesiunilo si marcilor comerciale.

Activele curente,cresc in 2007, fata de 2006 cu 46.99% iar in 2008, fata de 2007 scad cu20.67%. Cresterea din primul an s-a datorat in primul rand cresterii

24

cu 3653% a disponibilitatilor din conturile bancare. Investitiile financiare pe termen scurt au fost 0 pe toti cei 3 ani, iar cresterea stocurilor, de 4,9% a fost insignifianta. Cresterea creantelor a fost de 20.36%. Scaderea din 2008 fata de 2007 s-a datorat scaderii cu 62.73% a creantelor, in speta a creantelor comerciale. Aceasta scadere este atenuata de cresterea cu 31,11% a disponibilitatilor, si o crestere a stocurilor cu 17.97%.

Dinamica activului total a fost pozitiva in 2007 fata de 2006, fiind 26.26%, datorita cresterii activelor imobilizate cu 15% si a celer circulante cu 47%. Dinamica devine negativa raportandu-ne la 2008 fata de 2007, fiind de -7,69%. In timp ce activele imobilizate au crescut cu mai putin de 1%, activele curente au scazut cu 20.67%. Capitalurile proprii ale firmei cresc in 2007 fata de 2006 cu 20% in urma scaderii pierderii neacoperite reportate din anii anteriori, si ca urmare a obtinerii unui profit mai mare decat in 2006. In 2008, se observa o crestere a capitalurilor proprii cu inca 10%, fata de 2007. De asemenea, sursa cresteii o reprezinta scaderea pierderii neacoperite raportate. Profitul obtinut, de 222 mil RON este totusi mult mai mic decat cel obtinut in 2007, 442 mil RON. In 2007, societatea contracteaza niste credite in valoare de aprx. 115.000 RON pe care le ramburseaza in anul urmator. In acelasi an, datoriile curente au o evolutie ascendenta de circa 36% ca urmare a cresterii datoriilor comerciale – furnizori de peste 350 mil. RON. In anul urmator, datoriile curente scad in aceeasi masura din cauza scaderii de aceasta data a acelorasi tip de datorii. In anii 2007 si 2008, cresc in masura aprx. egala provizioanele ca urmare a majorarii provizioanelor pentru garantii acordate clientilor si OTS.

INDICATORI DE ECHILIBRU FINANCIAR:

 

2006

2007

2008

FONDUL DE RULMENT

-156,910,127

-85,555,678

157,912,389

NEVOIA DE FOND DE RULMENT

-51,614,697

-354,927,914

-221,346,567

TREZORERIA NETA

-105,295,430

269,372,236

379,258,956

25

CASH-FLOW-UL (∆TN)

/

374,667,666

109,886,720

Fond de Rulment = Pasive Permanente – Active Permanente

Observam faptul ca fondul de rulment este negativ, in 2006 si 2007, ceea ce ar indica un dezechilibru financiar pe termen lung. Totusi, in 2008 fondul de rulment este pozitiv, fapt datorat cresterii capitalurilor proprii peste valoarea activelor imobilizate. Deci, putem concluziona, ca pe termen lung se respecta regula echilibrului financiar.

NFR = (Active Curente – Active Trezorerie) Trezorerie)

(

Pasive Curente – Pasive

NFR inregistreaza valori

mai

mici

ca

0,

de

aici rezulta

ca

exista

un

dezechilibru pe termen scurt, cu alte cuvinte incasarile si productia sunt devansate

de datorii si plati.

Trezoreria Neta = FR – NFR In 2006, TN, este <0.

Trezoreria netă negativă semnifică un dezechilibru financiar, la încheierea exerciţiului contabil, un deficit monetar acoperit prin angajarea de noi credite pe termen scurt. Această situaţie evidenţiază dependenţa întreprinderii de resursele financiare externe Chiar dacă trezoreria netă negativă evidenţiază o anumită dependenţă financiară, aceasta nu trebuie să fie interpretată implicit ca o stare de insolvabilitate. Pot exista întreprinderi, cu o astfel de situaţie, care să supravieţuiască şi să prospere, dacă partenerii lor financiari acceptă menţinerea resurselor de trezorerie încredinţate acestora pentru acoperirea pasivului exigibil. In 2007 si 2008, NFR este mai mare in modul decat FR, ducand la o TN pozitiva.In mod normal, aceasta semnifica un echilibru general al firmei pe un orizont scurt si lung de timp.

26

Cash Flow = ∆ Trezorerie Neta Cash flow-ul este pozitiv, ceea ca arata faptul ca intreprinderea a generat cash, deci resursele de investire ale societatii au crescut.

II.

ANALIZA PERFORMANTEI FINANCIARE

Element

2006

2007

2008

2007/2006

2008/2007

Total venituri din exploatare

5,580,013,492

6,963,927,046

7,705,054,872

24.80%

10.64%

Cifra de afaceri

5,554,373,911

6,935,991,047

7,642,296,976

24.87%

10.18%

Subventii de exploatare

0

0

0

-

-

Productia imobilizata

4,011,966

10,021,042

13,995,879

149.78%

39.66%

Variatia stocurilor

4,578,477

5,207,103

35,419,393

13.73%

580.21%

Alte venituri din exploatare

17,049,138

12,707,854

13,342,624

-25.46%

5.00%

Total cheltuieli din exploatare

5,205,608,349

6,373,715,170

7,464,422,718

22.44%

17.11%

Aprovizionari de la terti

3,763,551,275

4,708,765,964

5,431,147,776

25.11%

15.34%

Cheltuieli cu personalul

274,911,854

343,834,785

492,696,979

25.07%

43.29%

Impozite, taxe, varsaminte asimilate

25,965,272

19,275,272

24,447,234

-25.77%

26.83%

 

6,508,139

6,165,186

12,097,155

-5.27%

96.22%

Ajustarea valorii activelor circulante Amortizari

295,341,146

263,320,785

407,964,991

-10.84%

54.93%

Provizioane

39,849,235

38,770,479

7,898,485

-2.71%

-79.63%

Alte cheltuieli de exploatare

825,446,700

1,012,857,971

1,112,597,332

22.70%

9.85%

Rezultatul exploatarii

374,405,143

590,211,876

240,632,154

57.64%

-59.23%

Venituri financiare

207,829,622

243,658,901

697,806,649

17.24%

186.39%

 

523,965

89,210

637

-82.97%

-99.29%

Cheltuieli privind dobanzile Cheltuieli financiare

162,663,925

292,495,903

679,046,786

79.82%

132.16%

Rezultat financiar

45,165,697

48,837,002

18,759,863

8.13%

-61.59%

Rezultatul curent

419,570,840

541,374,874

259,392,017

29.03%

-52.09%

Venituri extraordinare

0

0

0

-

-

Cheltuieli extraordinare

0

0

0

-

-

Impozit pe profit

67,131,334

86,619,980

41,502,723

29.03%

-52.09%

Profit net al exercitiului

352,439,506

454,754,894

217,889,294

29.03%

-52.09%

Dividende acordate

0

0

0

-

-

Profit net nerepartizat

0

0

0

-

-

Cifra de afaceri creste cu 25% in 2007 fata de 2006 si cu 10% in 2008 fata de 2007 datoriata cresterii productiei vandute si a veniturilor din vanzarea marfurilor. Aceasta este factorul principal care induce variatia veniturilor din exploatare. Acestea se modifica in acelasi sens cu aproximativ aceleasi valori. Cheltuielile de exploatare cresc datorita cresterii aprovizionarilor de la terti. In conditiile sporirii vanzarilor, este nevoie si de mai multe materii prime, deci aceasta crestere este normala. Rezultatul exploatarii este pozitiv. Acesta are o crestere de 58% in 2007 fata de 2006 datorita cresterii spectaculoase a vanzarilor Dacia in 2007. Dinamica

27

vanzarilor scade la jumatate in 2008 si acest lucru se vede in scaderea rezultatului exploatarii cu 59%. Rezultatul financiar este pozitiv, dar este foarte mic comparativ cu cel din exploatare. Intreprinderea obtine in 2006 un profit de 352 mil RON. In anul urmator, profitul obtinut este cu 29% mai mare, si anume 455 mil RON. Cresterea aceasta o punem pe baza cresterii vanzarilor Dacia foarte mari in 2007. In 2008, profitul net scade cu 52% in urma dinamicii superioare de crestere a cheltuielilor fata de vanzari. O mare problema a Dacia o reprezinta activitatea inainte de anul 2006. La inceputul acestui an, Dacia avea pierderi neacoperite de 1273 mil RON, care s-au raportat in anii urmatori. De aceea, dividendele acordate au fost 0 si profitul net reinvestit a fost de asemenea 0, intreg profitul fiind directionat spre acoperirea pierderilor.

   

2006

2007

2008

 

CA(incl celelalte

   

5,787,843,

7,207,585,

8,402,861,

venituri)

114.0

947.0

521.0

   

3,472,705,

4,324,551,

5,041,716,

CV expl

60%

868.4

568.2

912.6

   

1,397,712,

1,747,072,

2,006,842,

CF expl (fara Amo)

099.6

337.8

329.4

   

335,190,38

302,091,26

415,863,47

Amortizari

1.0

4.0

6.0

Cheltuieli financiare

 

162,139,96

292,406,69

679,046,14

(fara dobanzi)

0.0

3.0

9.0

 
 

2006

2007

2008

 

Dobanzi

523,965.0

89,210.0

637.0

 

419,570,84

541,374,8

259,392,0

Profit brut

0.0

74.0

17.0

Impozit pe

67,131,334

86,619,97

41,502,72

profit

.4

9.8

2.7

 

352,439,50

454,754,8

217,889,2

Profit net

5.6

94.2

94.3

 

Element

 

2006

2007

2008

28

CA

5,787,843,114.

7,207,585,947.

8,402,861,521.0

0

0

 

3,472,705,868.

4,324,551,568.

 

4

2

5,041,716,912.6

Cheltuieli variabile din exploatare Cheltuieli fixe din exploatare

1,397,712,100

1,747,072,338

2,006,842,329

MCV

2,315,137,246

2,883,034,379

3,361,144,608

EBITDA

755,285,186

843,555,348

675,256,130

 

335,190,381

302,091,264

415,863,476

Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele EBIT

420,094,805

541,464,084

259,392,654

Cheltuieli cu dobanzile

523,965

89,210

637

EBT

419,570,840

541,374,874

259,392,017

 

67,131,334

86,619,980

41,502,723

Impozit pe profit Profit net

352,439,506

454,754,894

217,889,294

EBITDA=Earnings before interestes,taxes,depreciation and amortization EBITDA reprezinta castigul brut care rezulta din exploatare, fara amortizari si provizioane EBIT=Earnings before interests and taxes. Acesta reprezinta rezultatul inainte de plata dobanzilor si a impozitului pe profit. EBT=Earnings before taxes ;reprezinta castigul inainte de impozitul pe profit.Acesta ia in considerare si activitatea financiara a intreprinedrii prin intermediul dobanzilor platite.

Element

 

2006

2007

2008

2007/2006

2008/2007

Productia vanduta

5571423049

6948698901

7655639600

24.72%

10.17%

Productia stocata

4578477

5207103

35419393

13.73%

580.21%

Productia imobilizata

4011966

10021042

13995879

149.78%

39.66%

PE (productia exercitiului)

5580013492

6963927046

7705054872

24.80%

10.64%

Cheltuieli cu materiile prime si materiale

3763551275

4708765964

5431147776

25.11%

15.34%

Valoarea adaugata ( VA )

1816462217

2255161082

2273907096

24.15%

0.83%

Cheltuieli cu personalul

274911854

343834785

492696979

25.07%

43.29%

Cheltuieli cu impozite si taxe

25965272

19275272

24447234

-25.77%

26.83%

EBE (exercitiul brut al exploatarii)

1515585091

1892051025

1756762883

24.84%

-7.15%

Rezultatul exploatarii

371997148

589809644

241644699

58.55%

-59.03%

REZULTATUL CURENT

417162845

540972642

260404562

29.68%

-51.86%

REZULTATUL NET

350416790

454417019

218739832

29.68%

-51.86%

Si EBE, indicator mai relevant de apreciere a unei firme decat profitul net asa cum nu e influentat de politica de amortizare, de indatorare si de dividend,

29

cunoaste initial o crestere ca mai apoi spre anul 2008 sa scada. Se confirma inca o data ca anul cel mai benefic pentru companie a fost 2007. EBE>0: rezulta ca activitatea de exploatare a fost profitabila

CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE

Capacitatea de autofinanţare reflectă capacitatea întreprinderii, la sfârşitul exerciţiului financiar, de a remunera capitalurile proprii şi de a finanţa investiţiile din exerciţiile viitoare.

 

2006

2007

2008

CAF

685,221,892

756,443,926

634,765,315

Capacitatea de autofinanţare = EBE + Alte venituri din exploatare – Alte cheltuieli pentru exploatare + Venituri financiare – Cheltuieli financiare + Venituri excepţionale– Cheltuieli excepţionale– Impozit pe profit

Se observa faptul ca Dacia are o capacitate de autofinantare foarte buna, cifrata la peste 600 de milioane RON. Acesta este un fapt pozitiv, deoarece compania nu necesita fonduri din exterior pentru a implementa un proiect de investitii, avand o mare capacitate de finantare proprie. Inca o data, sporirea vanzarilor din 2007 a generat si cresterea CAF, iar in 2008, aceasta a scazut datorita cresterii cheltuielilor asimilate, mai mult decat vanzarile.

III.

ANALIZA CASH-FLOW-URILOR INTREPRINDERII

AN

2007/2006

2008/2007

TN

374,667,666

109,886,720

∆FR

71,354,449

243,468,067

∆NFR

-303,313,217

133,581,347

∆FR-∆NFR

374,667,666

109,886,720

In abordarea franceza cash-flow-ul se explica prin variatia trezoreriei nete.

30

In acceptiunea economistilor anglo-saxoni ,cash-flow-ul este suma fluzurilor de trezorerie rezultate din operatiunile de gestiune,de investitii si cele de finantare:

CF=CFgest+CFinv+CFfin

CF gest = PrNet + Amortizari – Venituri financiare – ΔNFR CF inv = Venituri financiare – ΔIMO brute CF fin = Δcapital social – dividende + ΔDTL

an

 

2006/2007

2007/2008

Profit net

 

352,439,506

454,754,894

Amortizari

 

295,341,146

263,320,785

Venituri financiare

 

207,829,622

243,658,901

∆NFR

 

-303,313,217

133,581,347

CF gestiune

 

743,264,247

340,835,431

Venituri financiare

 

207,829,622

243,658,901

∆IMO brute

 

666,443,848

287,168,255

CF investitie

 

-458,614,226

-43,509,354

∆capital social

 

89,902,817

-187,324,529

dividente

 

0

0

∆Datorii pe termen lung

 

114,828

-114,828

CF finantare

 

90,017,645

-187,439,357

Observam ca potrivit celor doua abordari obtinem aceleasi rezultate.Deci cash-flow-ul expima monetar rezultatul diferentei dintre incasari si plati de la inceputul pana la sfarsitul anului. Cash-flow-ul fiind pozitiv inseamna ca intreprinderea a generat cash.

31

 

2006/2007

2007/2008

 

743,264,247

340,835,431

CF gestiune Crestere economica

363,130,631

420,749,602

EBIT(1-τ)

352879636.2

454829830.6

Amortizare

295,341,146

263,320,785

CF gest dupa origine

648,220,782

718,150,616

PR net

352,439,506

454,754,894

Dobanzi(1-τ)

440130.6

74936.4

CF gest dupa destinatie

648,220,782

718,150,616

IMO brute

666,443,848

287,168,255

NFR

-303,313,217

133,581,347

CFD

285,090,151

297,401,014

dividende

0

0

∆CS

89,902,817

-187,324,529

CFD actionari

-89,902,817

187,324,529

∆CPR

442,342,323

267,430,365

CFD actionari

-89,902,817

187,324,529

∆Dat TL

114,828

-114,828

CFD creditori

325,303

189,764

CFD

-89,577,515

187,514,294

CFD = CF gest – Crestere economica

CF gest dupa origine = EBIT(1-τ) + Amortizare CF gest dupa destinatie = Pr net + Dobanzi(1-τ) + Amortizare Cresterea economica = ΔIMO brute + ΔNFR

CFD = CFD actionari + CFD creditori

CFD actionari = Dividende – Δcapital social = Pr Net – ΔCPR

CFD creditori = Dobanzi(1-τ) – ΔDTL

CF disponibil

indica fluxul de lichiditati

care

apare in relatia

firmei cu

investitorii (actionarii si creditorii ). Valoarea sa e expresia remunerarii nete a

actionarilor si a creditorilor.

CF disponibil este pozitiv, si se invarte in jurul cifrei de 290 mil RON. Acest lucru se intampla deoarece CF de gestiune este superior cresterii economice. Acest lucru este caracteristic industriei constrcutoare de automobile, deoarece

32

imobilizarile au un termen de recuperare indelungat si se reinnoiesc destul de rar, pe cand profitul net este unul consistent.

Evaluarea intreprinderii

V 0 (intreprindere) =

imobilizarile au un termen de recuperare indelungat si se reinnoiesc destul de rar, pe cand profitul
   

2007

 

2008

 

V0 intreprindere

2,579,139,316.19

2,821,240,094.86

VAN intreprindere

327,780,708.19

242,100,778.67

 
   

2006

 

2007

2008

AE

 

2,251,358,608

2,693,815,759

2,961,131,296

k=15,5% :media de rentabilitate pe sectorul auto, pentru Europa de est

Cunoscandu-se valoarea contabila a activului economic se poate spune ca din punct de vedere contabil, in prezent, activul economic este supraevaluat (V 0 (AE)<AE 0 ). VAN este pozitiv pentru perioadele analizate, ceea ce inseamna ca valoarea firmei a crescut cu 328 mil RON in 2007 fata de 2006 si cu 242 mil RON in 2008 fata de 2007.

IV. Diagnosticul rentabilitatii

A. Ratele de marja

imobilizarile au un termen de recuperare indelungat si se reinnoiesc destul de rar, pe cand profitul
imobilizarile au un termen de recuperare indelungat si se reinnoiesc destul de rar, pe cand profitul
 

2006

2007

2008

Pr net/CA

6.3453%

6.5565%

2.8511%

EBIT(1-τ)/CA

6.3532%

6.5575%

2.8511%

EBIT/CA

7.5633%

7.8066%

3.3942%

EBITDA/CA

13.5980%

12.1620%

8.8358%

33

B. Ratele de rotatie

 

2006

2007

2008

 

AE

2,251,358,608

2,693,815,759

2,961,131,296

AE/CA*360

     

Durata de

zile

145.9190742

139.8176074

  • 139.4878097 rotatie

CA/AE

2.467120916

2.57478301

  • 2.580870692 rotatie

Viteza de

Ratele de marja se calculeaza ca si ponderea unui element in cifra de afaceri. Dupa cum se observa din tabelul alaturat, ponderea profitului net in CA scade in 2008 la 2,85% fata de 6.34% si 6,55% in 2006 respectiv 2007. Acest lucru s-a datorat profitului mai mic inregistrat in 2008, colaborat cu cresterea cifrei de afaceri. Ponderea EBIT(1-τ) in CA este aproape identica cu ponderea profitului net in CA deoarece cheltuielile cu dobanzile sunt foarte mici. EBIT raportat la cifra de afaceri inregistreaza aceeasi scadere in 2008, deoarece cheltuielile fixe si cele financiare sunt mai mari in acest an, decat in anii precedenti. Aceeasi evolutie o are si ponderea EBITDA in CA cauzele fiind aceleasi.

Durata de rotatie arata in cate zile se recupereaza activul economic prin cifra de afaceri. Durata de rotatie scade de la 146 de zile in 2006 la 140 de zile in 2007 si la 139 de zile in 2008. Principala cauza o reprezinta dinamica superioara de crestere a cifrei de afaceri fata de activul economic.

C. Ratele de structura

 

2006

2007

2008

CPR/AE

1

0.999957373

1

DTL/AE

0

0.000043

0

DTL/CPR

0

0.000043

0

AE/CPR

1

1.000042628

1

34

Analizand ratele de structura observam ca datoriile financiare ale DACIA SA sunt foarte mici, fiind chiar neglijabile.

D. Ratele de rentabilitate a capitalurilor investite

   

2006

2007

2008

ROA

EBIT(1-τ)/AE

0.15674075

0.168842219

0.073583306

ROE

Pr.net/CPR

0.156545254

0.168821597

0.073583125

Rdobanzii

Dobanzi(1-τ)/DTL

#DIV/0!

0.652596928

#DIV/0!

Rentabilitatea economica, ROA are o evolutie descurajatoare, in anul 2008 scazand cu mai mult de 50% fata de 2007 si 2006. Ca si principala cauza putem numi obtinerea unui profit mult mai mic in acest an decat in anii precedenti. ROE are valori aproape egale cu ROA. In contextul in care DACIA nu are datorii pe termen lung decat in 2007, si acelea nu foarte mari, AE este aproape egal cu capitalul propriu iar EBIT(1-τ) este sensibil egal cu profitul net din cauza lipsei dobanzilor. ROE este un indicatorul foarte important pentru actionari. El indica cat profit se obtine, raportat la capitalul propriu. In anul 2008 a avut loc o scadere a vanzarilor, si a cifrei de afaceri in consecinta. Astfel profitul obtinut este mult mai mic cu 52% decat in 2007. Capitalul propriu creste in 2008 cu 10% fata de 2007, deci ROE a scazut si el cu 56%.

E. Ratele valorii de piata

1) g= ROE*b

2006

ROE*b

2007

2008

 

0.156545254

0.168821597

0.073583125

! g=ROE pt ca profitul se reinvesteste in totalitate in toti anii

 

2006

2007

2008

nr. Act.

22513586080

26937009310

29611312960

Pr.net/nr.

     

Actiuni

0.015654525

0.01688216

0.007358312

2) profit net/actiune (EPS; earning per share)= Pr.net/nr. Actiuni Profitul net pe actiune scade si el, tot datorita scaderii profitului in

35

2008.

 

2006

2007

2008

AE*(ROA-k)

3,919,051.96

37,288,387.92

-241,085,521.52

3) valoarea economica adaugata= capital investit*(ROA-k)

Valoarea economica adaugata este > 0, in anii 2006 si 2007 ceea ce indica un fapt pozitiv pentru intreprindere intrucat firma a avut o rentabilitate mai mare decat cea medie de pe sector, intrucat ROA>k.

In

anul 2008,

ROA

scade

destul de

mult,

si

astfel

firma

inregistreaza o rentabilitate mult mai mica decat media pe sector.

IV. DIAGNOSTICUL RISCULUI

1. Riscul economic si financiar

   

2007/2006

2008/2007

 

%EBIT/

   

e

%CA

  • 1.177791801 -3.14131314

e'

%∆PN/%∆CA

 
  • 1.183486859 -3.140844215

Riscul economic este 1.77 in 2007/2006. Asta semnifica, ca la variatia cu un punct procentual a cifrei de afaceri, EBIT va varia si el cu 1.77 puncte procentuale. In anul 2008 riscul economic este -3.14. Adica la o variatie cu un punct procentual a CA, EBIT va varia si el, in sens opus cu 3.14 puncte procentuale. Acest risc este unul destul de mare si ingrijorator, cel putin in 2008. Riscul financiar are valori aproape egale cu cel economic, datorita valorilor mici ale dobanzilor. Interpretarea este aceeasi.

36

2.

Solvabilitatea

     

2006

 

2007

 

2008

 

R indatorare

datorii/pasiv

0.355060804

 

0.382596276

0.264426639

         

Levier

datorii/CPR

0.57602546

 

0.65500068

0.380156417

Rata

de

indatorare

este mai

mica

de 50%,

deci compania nu

se

afla

in

pericol de insolvabilitate. Levierul se incadreaza de asemenea in intervalul propus

de publicatiile de specialitate, fiind mai mic de 100%.

  • 3. Lichiditatea

   

2006

2007

2008

Rata curenta

ACR/D curente

0.95575912

1.032686688

1.283915365

Rata rapida

 

0.610474663

0.766445408

0.791670461

Rata

(ACR-Stocuri)/D curente (disponibilit.+inv fin TS)/D

     

imediata

curente

0.008476108

0.23386321

0.480544956

Rata curenta arata capacitatea intreprinderii de a-si plati datoriile curente prin intermediul activelor circulante. Aceasta se recomada sa fie mai mare decat 1. In cazul DACIA, cu exceptia anului 2006, cand valoare tinde la 1, toate celelalte valori depasesc 1.

Rata

rapida arata

capacitatea firmei de a-si plati datoriile

curente cu

activele cele mai lichide. Se recomanda ca valoarea acestui indicator sa depaseasca 0.8. In cazul DACIA, cu exceptia anului 2006, in ceilalti doi ani valorile indicatorului sunt putin sub valoare de 0.8

Rata imediata arata capacitatea intreprinderii de a-si plati datoriile curente folosind doar disponibilitatile din conturi bancare si casa si investitiile financiare pe termen scurt. Valoarea indicatorului era alarmanta in 2006, dar in 2008 ajunge la un nivel foarte bun.

37

In concluzie firma nu e in pericol sa nu isi poata plati datoriile curente.

Analiza SWOT:

Puncte tari:

1) Cresterea vanzarilor

2) Firma nu are probleme cu lichiditatea si solvabilitatea 3) CAF mare

Puncte slabe:

1) ROE in scadere cu 56%

2) Pierderi din anii anteriori 3) Nerepartizarea de dividende

Oportunitati:

1) Scaderea duratei de rotatie

2) CFD pozitiv

Amenintari:

1)

Cash flow pozitiv, dar in scadere

2) Scaderea profitului 3) Scaderea ratelor de marja 4) Risc economic mic in 2007, dar mare in 2008

IV.1. DESCRIEREA TEHNICO-ECONOMICA A PROIECTULUI DE INVESTITII

Datorita cererii crescute pentru modelul Dacia Sandero, concernul Renault, care este actionarul majoritar al Dacia S.A., a decis punerea in functiune a unei noi linii de asamblare pentru acest model printr-o investitie in valoare de 90

38

milioane de euro. Cursul de schimb in momentul achizitionarii liniei de asamblare a fost de 4.2 RON/EUR. In contextul crizei actuale, modelele Dacia sunt favorizate datorita pretului relativ scazut ceea ce a impus nevoia de crestere a capacitatii de productie. Noua linie de asamblare este de ultima generatie, are un consum redus de energie, functioneaza in flux continuu, iar pentru intretinerea ei sunt necesare costuri mai mici decat in cazul celorlalte linii de asamblare. De asemenea,

cheltuielile de manipulare vor fi mai mici, iar productia va creste de la 1340 de unitati pe zi la 1420, adica o crestere de 6%.

Valoare inv= 90.000.000*4,2=378.000.000 RON

Zile lucratoare 2009= 276; zile dedicate intretinerii utilajelor sau defectiuni

tehnice=20

Pret mediu de fabrica autovehicul Sandero = 4500 euro x 4,2 =18.900 RON Spor de productie/zi = 80 autoturisme Cifra de afaceri inv 2009 = 80*256*18900 = 387.072.000 RON

Amortizare liniara pe 10 ani Amortizarea anuala=37.800.000 RON Cheltuielile variabile cresc de la 60% la 65% din CA. Durata ACR nete scade de la 14 la 12 zile de CA.

Pentru primii 3 ani, anticipam o crestere a CA cu rata de crestere sustenabila (g=16%).Apoi, CA ramane ct. In cazul nostru, g=ROE pt. ca tot profitul obtinut se reinvesteste. La sfarsitul anului 2014, investitia se revinde cu 130.000.000 RON. Valoarea Reziduala a investitiei va fi: 130.000.000 - 16%(130.000.000 - 151.200.000) + ACRN2014, adica Valoare Reziduala = 133.392.000 RON

IV.2. FUNDAMENTAREA CHELTUIELILOR DE INVESTITIE

39

Spatiul necesar instalarii liniei de asamblare (2500 mp) este deja existent in incinta fabricii din Mioveni. Utilitatile necesare sunt deja existente.

Cheltuieli fixe platibile = 25.956.900 RON:

1)

Cheltuieli cu salariile personalului TESA = 8.000.900 RON

2)

Cheltuieli de intretinere (energie, apa, gaze etc.) = 15.956.000 RON

3)

Cheltuieli de intretinere ale liniei de asamblare = 2.000.000 RON

Amortizarea este liniara pe 10 ani. Amortizarea anuala=37.800.000 RON.

Cheltuieli variabile = 65% din CA:

1)

Cheltuieli cu salariile personalului direct productiv = 15% din CA

2)

Cheltuieli cu energia si apa = 5% din CA

3)

Cheltuieli cu materiile prime si materialele= 45% din CA

Planul de finantare

Finantarea se va realize din fonduri proprii, capacitatea de autofinantare din anul 2008 (anterior investititiei) fiind mai mare decat valoarea totala a investitiei. De aceea, cheltuielile cu achizitionarea spatiului de lucru, a utilajelor, instruirea personalului etc. vor fi suportate la nivel intern.

IV.3. ANALIZA PROIECTULUI DE INVESTITII IN MEDIU CVASI-CERT

Considerand costurile aferente investitiei, precum si impactul acesteia asupra cifrei de afaceri viitoare (cresterea cifrei de afaceri estimata pentru anii 2009- 2014) obtinem cifra de afaceri aferenta investitiei:

40

 

2009

2010

 

2011

2012

2013

2014

 

CA inv

387072000

449003520

 

520844083.2

520844083.2

 
  • 520844083.2 520844083.2

CV

251596800

291852288

 

338548654.1

338548654.1

  • 338548654.1 338548654.1

 

CF platibile

25956900

 
  • 25956900 25956900

25956900

   
  • 25956900 25956900

Amortizarea

37800000

 
  • 37800000 37800000

37800000

   
  • 37800000 37800000

Profit brut

71718300

 
  • 93394332 118538529.1

118538529.1

118538529.1

 

118538529.1

Impozit profit

11474928

14943093.12

 

18966164.66

18966164.66

18966164.66

18966164.66

Profit net

60243372

78451238.88

 

99572364.46

99572364.46

99572364.46

99572364.46

ACRN

12902400

2064384

 

2394685.44

 

0

0

0

CF gest

98043372

116251238.9

 

137372364.5

137372364.5

137372364.5

137372364.5

CFD

85140972

114186854.9

 

134977679

137372364.5

137372364.5

137372364.5

Valoarea Actializata Neta si Indice de Profitabilitate

 

Pentru a putea calcula valoarea indicatorului VAN (valoare actualizata neta)

aferent investitiei se considera ca la sfarsitul anului 2014 investitia se revinde cu

  • 130.000.000 RON.

 

Drept urmare, Valoarea Reziduala a investitiei va fi: 130.000.000 -

16%(130.000.000 – 151.200.000) + ACRN2014, adica Valoare Reziduala =

  • 133.392.000 RON;

 

Pentru a actualiza cashflow-urile din anii viitori se utilizeaza rata de actualizare

calculata pentru anii 2009-2014 in valoare de 0,144 ;

 

Astfel, obtinem VAN = 144.930.767,2 , din care rezulta si valoarea indicelui de profitabilitate IP =1,38;

Valoarea pozitiva a indicatorului VAN, precum si un indice de profitabilitate care depaseste cu mult valoarea critica de IP = 1 indica faptul ca investitia efectuata, in conditiile ipotezelor considerate, este una rentabila si merita sa fie facuta. Ca sa putem calcula termenul de recuperare centralizam cashflow-urile, cashflow-urile actualizate si cashflow-urile actualizate cumulate pentru anii 2009-

2014:

         

CF act.

 

An

CF

 

CF cum.

CF act.

cum.

2009

 

85140972

 

85140972

74423926.57

 

74423926.6

2010

114186854.9

199327826.9

87249724.07

161673651

2011

 

134977679

334305505.9

90153767.96

251827419

2012

137372364.5

 

471677870.4

80203860.99

332031280

2013

137372364.5

 

609050234.8

70108270.09

 

402139550

2014

137372364.5

746422599.3

61283452.88

 

463423003

VR

 

133392000

 

59507764.63

 

41

TRs

ani si 115 zile

3

TRd

ani si 237 zile

4

Dupa cum se observa, investitia se recupereaza atat conform TRs (static) , cat si TRd (dinamic) inainte de vinderea ei. Acest lucru indica profitabilitatea sporita a investitiei.

Rata Interna de Rentabilitate

Din cele expuse mai sus, se observa ca pentru un indice de actualizare de 0,144 obtinem un VAN pozitiv. O sa luam valoarea indicelui de actualizare = 30% pentru care VAN=-10.439.184 . Pentru k=25%, VAN=29.101.939. Folosind aceste valori, obtinem RIR=28,68%. Acesta ne indica ca investitia ofera o rata interna de rentabilitate mai mare decat rentabilitea financiara prognozata a intreprinderii.

Chiar daca un indicator ca RIR nu este mereu semnificativ, in acest caz valoarea acestuia poate fi luata in calcul alaturi de valoarea pozitiva a VAN-ului, RIR avand semnificatia unei rate a profitului (“rate of return”).

Rata Interna de Rentabilitate Modificata

RIRm reprezinta rata de rentabilitate efectiv obtinuta daca se considera ca fluxurile de numerar generate de proiectul de investitii se vor reinvesti la o rata r=13% (Rm din CAPM). RIRm in cazul AUTOMBILE DACIA SA este egala cu 20,09%.

IV.4. ANALIZA PROIECTULUI DE INVESTITII IN MEDIU INCERT

42

In analiza proiectului

de

pana

acum am presupus ca toate variabilele

explicative ale VAN sunt cunoscute cu certitudine inca de la momentul luarii

deciziei de adoptare a acestora, nemodificandu-se in timp sub influenta diferitor factori determinanti.

Analiza de Sensibilitate

Analiza de sensibilitate

ia

in

calcul

faptul ca valoarea indicatorilor de

performanta a unui proiect de investitii este determinata de mai multi factori.

Astfel, vom analiza mai multe posibilitati de modificare aferente proiectului.

a unor ipoteze-cheie

In scenariul de baza se presupune:

Valoarea Investitiei

 

378,000,000

 

1-3 ani

4 - 6 ani

16%

0%

Impactul asupra Cifrei de Afaceri Valoare de Vanzare

 

130,000,000

In conditiile ipotezelor propuse obtinem:

 

2009

2010

2011

2012

2013

2014

CA inv

387,072,000

449,003,520

520,844,083

520,844,083

520,844,083

520,844,083

CV

251,596,800

291,852,288

338,548,654

338,548,654

338,548,654

338,548,654

CF platibile

25,956,900

25,956,900

25,956,900

25,956,900

25,956,900

25,956,900

Amortizarea

37,800,000

37,800,000

37,800,000

37,800,000

37,800,000

37,800,000

Profit brut

71,718,300

93,394,332

118,538,529

118,538,529

118,538,529

118,538,529

Impozit profit

11,474,928

14,943,093

18,966,165

18,966,165

18,966,165

18,966,165

Profit net

60,243,372

78,451,239

99,572,364

99,572,364

99,572,364

99,572,364

∆ACRN

12,902,400

2,064,384

2,394,685

0

0

0

CF gest

98,043,372

116,251,239

137,372,364

137,372,364

137,372,364

137,372,364

CFD

85,140,972

114,186,855

134,977,679

137,372,364

137,372,364

137,372,364

Rezultatele din tabel genereaza urmatorii indicatori:

43

Valoare Reziduala= 133.392.000 RON; VAN = 144,930,767; RIR = 28.68%; CA medie =486,575,309;

In continuare ne propunem stabilirea modificarilor acestor indicatori, functie de schimbarea ipotezelor de baza.

Impactul asupra cifrei de afaceri poate creste sau scadea cu 2 puncte procentuale, in functie de situatia economiei la nivel national.

 

1-3 ani

4-6 ani

pesimist

14%

-2%

neutru

16%

0%

optimist

18%

2%

Ponderea cheltuielilor variabile in cifra de afaceri poate creste sau scadea cu 5%, in functie de costurile cu materiile prime si salariile directe.

   

pesimis

 

t

70%

neutru

65%

optimis

 

t

60%

Scenariul pessimist ofera urmatoarele valori pentru cash-flow-uri:

 

2009

2010

2011

2012

2013

2014

CA inv

387,072,000

441,262,080

503,038,771

492,977,996

483,118,436

473,456,067

CV

270,950,400

308,883,456

352,127,140

345,084,597

338,182,905

331,419,247

CF

           

platibile

25,956,900

25,956,900

25,956,900

25,956,900

25,956,900

25,956,900

Amortizare

           

a

37,800,000

37,800,000

37,800,000

37,800,000

37,800,000

37,800,000

Profit brut

52,364,700

68,621,724

87,154,731

84,136,499

81,178,631

78,279,920

Impozit

           

profit

8,378,352

10,979,476

13,944,757

13,461,840

12,988,581

12,524,787

Profit net

43,986,348

57,642,248

73,209,974

70,674,659

68,190,050

65,755,133

∆ACRN

12,902,400

1,806,336

2,059,223

0

0

0

CF gest

81,786,348

95,442,248

44