Sunteți pe pagina 1din 50

Academia de Studii Economice din Bucuresti

Facultatea de Finante, Asigurari, Banci si Burse de Valori

STUDIU DE FEZABILITATE

S.C. AUTOMOBILE DACIA SA

Barseti Bogdan
Moraru Petrut Alexandru
Naftan Vlad
Moldoveanu Gascu Vlad
Mitroi Mircea

Grupa1565, seria D, an III, FABBV

Bucuresti 2010

1
CUPRINS:

1.SINTEZA
2.DESPRE DACIA S.A.
3. DIAGNOSTICUL SITUATIEI CURENTE A COMPANIEI
3.1. Diagnosticul Comercial
3.2. Diagnosticul Resurselor Umane
3.3. Diagnosticul Tehnologic
3.4.Diagnosticul de Mediu
3.5. Diagnosticul Juridic
3.6 Diagnosticul Financiar
- Analiza Pozitiei Financiare
- Analiza Performantelor Financiare
- Analiza Cash-Flow-urilor
- Diagnosticul Rentabilitatii si al Riscului
- Previziunea Financiara
4. PROIECT DE INVESTITII
4.1. Descrierea Tehnico – Economica a Proiectului de Investitii
4.2. Fundamentarea Cheltuielilor de Investitie
4.3. Planul de Finantare
4.4. Analiza Proiectului de Investitii in Mediu Cvasi-Cert
- Valoarea Actializata Neta si Indice de Profitabilitate
- Termenul de recuperare static si dinamic
- Rata Interna de Rentabilitate
- Rata Interna de Rentabilitate Modificata
4.5. Analiza Proiectului de Investitii in Mediu Incert
- Analiza de Sensibilitate
- Tehnica Scenariilor
5. Concluzii
6.Bibliografie

2
1.SINTEZA

In contextual cresterii cererii pentru automobilele sale, atat in tara cat si in


strainatate concernul Renault doreste sa analizeze posibilitatea dezvotarii unei noi
linii de asamblare, ce ar permite cresterea numarului de automobile produse.
Lucrarea reprezinta o analiza economico-financiara a AUTOMOBILE DACIA SA
pe baza situatiilor financiare din ultimii trei ani cu scopul evaluarii unui viitor
proiect de investitii.
Am analizat situatiile financiare ale companiei din 2006 pana in 2008,
obtinand o imagine de ansamblu asupra modului de gestionare a resurselor
financiare in cadrul companiei. Capacitatea de autofinantare ar permite realizarea
investitiei propuse fara a apela la surse externe de finantare.
Analizand diagnosticele am evidentiat domeniul in care investitiile sunt
necesare si care ar duce la dezvoltarea companiei in sfera serviciilor sale.
Compania vizeaza cresterea cifrei de afaceri prin implementarea unei noii
linii de asamblare de autovehicule care ar permite cresterea productiei in conditiile
unei cereri neacoperite.
Prima parte a studiului cuprinde analiza diagnosticelor societatii DACIA S.A.
identificand la fiecare dintre acestea atat punctele tari cat si slabiciunile.
Urmeaza fundamentarea proiectului de investitii, care prevede
fundamentarea a unor serii de elemente.Fundamentarea cifrei de afaceri a
investiei s-a bazat pe sporul de productie prognozat, care va fi comercializat la un
pret mediu al modelului Sandero. Am prognozat si costurile aferente pe baza
necesarului de personal si de materii prime si materiale.
S-a analizat posibilatea variatiei cifrei de afaceri in functie de starea pietei
auto si s-au obtinut 3 scenarii posibile, in functie de care s-a determinat intervalul
in care se va afla cifra de afaceri a investitiei.
Ultima parte a studiului cuprinde concluziile ce reies din studiul prezent.

3
2.DESPRE DACIA S.A.

Constructia Uzinei de Autoturisme Mioveni a inceput in 1966. Dupa semnarea unui


contract de licenta intre Renault si statul roman in 1968, incepe fabricarea
modelului Dacia 1100 sub licenta R8, urmat in 1969 de Dacia 1300, sub licenta
R12. Intre anii 1970-1980, Dacia dezvolta o intreaga gama de modele care va
cuprinde mai multe tipuri de vehicule de persoane si utilitare. Automobile Dacia
continua autonom productia de autoturisme derivate din gama Renault 12 si dupa
anul 1978. Anul 1995 este marcat de lansarea primului autoturism conceput 100%
de inginerii romani, Dacia Nova.

In 1998, anul in care s-au aniversat trei decenii de la producerea primului


automobil Dacia, de pe portile uzinei a iesit autoturismul cu numarul 2.000.000. In
acelasi an intreprinderea a obtinut Certificatului de Atestare a Implementarii
Sistemului Calitatii ISO 9001.

In continuare prezentam un scurt istoric al companiei:

Istoric Grup Renault Romania

1999 2 iulie: Renault preia controlul a 51% din capitalul Dacia.


2000 Lansarea modelului SuperNova, cu motor Renault.
2001 Renault isi majoreaza participarea la capitalul Dacia pana la 92,72%.
2002 Inaugurarea centrului de piese de schimb Dacia

4
Lansarea gamei Pick Up Diesel cu motor Renault.
2003 13 martie: Lansarea modelului Solenza
Participarea Renault la capitalul Dacia ajunge la 99,4%
2004 2 iunie: prezentarea modelului Logan.
9 septembrie : lansarea comerciala a modelului Logan in Romania.
2005 29 martie : inaugurarea centrului logistic ILN (International Logistics
Network) Mioveni

Iunie: lansarea Logan in Europa Occidentala


8 septembrie: lansarea Logan 1.5 dCi
13 septembrie: certificarea ISO 14 001
2006 Martie: la salonul auto de la Geneva este prezentat Logan Steppe, primul
show-car Dacia

Iunie: crearea centrului de inginerie Renault Technologie Roumanie

14 septembrie: lansarea Logan Prestige 1.6 16V

Octombrie: lansarea Logan MCV


2007 Ianuarie: lansarea Logan MCV in Europa Occidentala

Februarie: lansarea Logan Van

Mai: lansarea Logan GPL in Romania

Iunie: inaugurarea la Bucuresti a centrului de design Renault Design Central


Europe
2008 Februarie: lansarea Logan Pick-up

Martie: prezentarea la Salonul auto de la Geneva a modelului Sandero si a noii


identitati de marca Dacia

Aprilie: inaugurarea noii uzine de cutii de viteze Renault Mecanique


Roumanie

Iunie: lansarea comerciala a Sandero

Iulie: lansarea modelului Logan Berlina Faza II

Octombrie: lansarea modelului Logan MCV Faza II


2009 Martie: la Salonul Auto de la Geneva, este prezentat Duster, primul concept
car Dacia

Mai: prezentarea, la Salonul auto de la Barcelona, a modelului Sandero

5
Stepway

3. DIAGNOSTICUL SITUATIEI CURENTE A COMPANIEI:

3.1 DIAGNOSTICUL JURIDIC

S.C. Automobile Dacia S.A. este o persoana juridica romana, cu forma juridica de
societate pe actiuni cu capital in totalitate privat. Dacia, primul constructor de
automobile roman, a luat fiinta in anul 1966, odata cu crearea Uzinei de
Autoturisme de la Mioveni. In anul 1999, grupul Renault achizitoneaza 51% din
capitalul societatii in urma procesului de privatizare, iar in prezent detine 99,43%
din capitalul Dacia.

Structura actionariatului si al capitalului social este prezentat in urmatorul


tabel:

ACTIONAR Participare (RON) Numar actiuni Participare


Total subscris si (procente)
integral varsat
RENAULT 2.527.154.307,70 25.271.543.077 99,426938%
Altii 14.565.631 145.656.310 0,573061%
TOTAL 2.541.719.938,70 25.417.199.387 100%

6
Societatea respecta toate prevederile codului muncii, toti angajatii avand
carte de munca si lucrand 8 ore/zi. De asemenea, societatea isi desfasoara
activitatea in conformitate si cu normele codului fiscal, platindu-si toate datoriile
fata de bugetul statului. In ceea ce priveste dreptul mediului, societatea nu
figureaza pe lista celor care s-au confruntat cu astfel de probleme, neavand vreun
litigiu privind incalcarea normelor de protectie a mediului.

ANALIZA SWOT
Puncte forte:
- avand ca actionar principal grupul Renault, S.C. Automobile Dacia S.A. a
putut sa-si mareasca piata de desfacere, ajungand in scurt timp sa
comercializeze autovehicule atat in Europa, cat si pe celelalte continente

- profesionalism si capacitate de dezvoltare

- fiind o societate pe actiuni, pierderea anuala (daca exista) este suportat de


mai multe persoane (fizice sau juridice)

Puncte slabe:
- in cazul unei crize de lichidati care afecteaza intregul concern Renault, Dacia
S.A. va fi puternic afectata deoarece pachetul majoritar de actiuni este
detinut de acest concern

Oportunitati:

- fiind o societate pe actiuni, pe timpul crizei, in cazul in care societatea are


nevoie de surse de finantare pentru investitii, poate emite noi actiuni pentru
a se imprumuta mai usor decat prin intermediul creditului bancar

- dezvoltarea activitatii de export duce la cresterea veniturilor

7
Amenintari:

- pentru desfasurarea activitatii la standardele impuse de UE sunt implicate


costuri destul de mari, ceea ce diminueaza castigurile actionarilor

3.2.DIAGNOSTICUL COMERCIAL:

SEGMENT TINTA:

Dacia a schimbat profilul clienţilor şi a pozitionat produsele sale pe piaţă ca


maşini ideale pentru tinerii între 25 şi 35 de ani. Procesul de schimbare a
publicului-ţintă a început în urmă cu 2 ani. În mesajele transmise până acum pe
diverse canale de comunicare, Dacia este asociat cu o maşină „generoasă“ ca
spaţiu şi „inovatoare“, pentru că are toate dotările unei maşini scumpe, la preţuri
mult mai mici.

CONCURENTA:
Dacia se pozitioneaza pe segmentul ,,low-cost”.
Inainte de a deveni un adversar puternic pentru mărci precum Chevrolet,
Hyundai, Kia sau Skoda, Dacia face concurenţă chiar colegilor de grup. Chiar dacă
marca Renault are în această perioadă oferte foarte tentante, atât pentru modelul
Symbol, cât şi pentru Clio III, care pot fi achiziţionate cu preţuri ce pornesc de la
7.403 euro, respectiv, 9.000 de euro, incluzând aici şi prima de casare oferită prin
Programul Rabla, aceste promoţii sunt doar temporare, iar pe termen lung, Dacia
pare a avea câştig de cauză. Conştienţi de situaţia creată, cei de la Renault
pregătesc lansarea în Europa de Est a unui nou Symbol, complet modificat. La fel
ca şi celelalte modele ale mărcii franceze, acest vehicul va creşte în gamă prin
modificări majore de ordin estetic şi suplimentări ale dotărilor, astfel încât să se
diferenţieze cât mai mult posibil de Logan. Până atunci însă, vânzările Renault
Symbol vor avea probabil destul de mult de suferit.

8
DESFACERE:

In Romania, unde dispune de cea mai extinsa retea de dealeri, cu 99 puncte


de vanzare, Dacia este liderul detasat al pietei, fiecare din modelele gamei fiind un
best seller in segmentul sau respectiv. Reteaua comerciala Dacia in Romania
numara in prezent 69 de agenti autorizati care au operatiuni de vanzare de
vehicule noi si servicii post-vanzare, la care se adauga 34 de agenti autorizati care
se concentreaza strict pe vanzarea de vehicule noi si 23 de puncte care realizeaza
doar servicii post-vanzare

Datorita raportului dimensiuni/prestatii/pret unic, familia de modele Dacia a


ajuns sa fie apreciata pe pietele mature si exigente ale Europei Occidentale. Dacia
exporta in prezent peste 80% din productia sa, principalele destinatii fiind
Germania si Franta. Fiabilitatea si nivelul de calitate al modelelor Dacia este
recunoscut de presa internationala de specialitate si reflectat in studiile realizate
de organisme prestigioase, precum institutul JD Powers sau Automobil Clubul
German (ADAC).

VANZARI:
Evolutia productiei si vanzarilor Dacia

An Productie Vanzari (total) Exporturi


2000 55.187 52.403 2.270
2001 52.169 54.368 2.355
2002 57.387 57.681 4.939
2003 72.670 69.166 11.292
2004 94.719 98.908 18.895
2005 172.021 163.899 50.623
2006 188.461 187.215 79.438
2007 222.914 230.473 128.411
2008 242.385 257.854 172.886

9
In 2008, Dacia a comercializat 257.594 automobile, cu 11,7% mai mult fata
de 2007. Acest rezultat a fost obtinut in conditiile in care majoritatea pietelor auto
au suferit, in cursul anului trecut, scaderi importante ca urmare a crizei financiare.
Dacia a exportat 172.886 de unitati, cu 34,6 % mai mult fata de 2007, Franta si
Germania fiind principalele doua destinatii de export. La finalul anului 2008, Dacia
se situeaza printre primele 10 marci din Franta, inregistrand o cota de piata de
1.7% la finalul anului 2008.

- Dacia a comercializat 153.826 vehicule in perioada ianuarie-iulie


2009, cu 20,3 % mai mult fata de primul semestru al anului 2008

130.000 de unitati au fost vandute la export, cu 60,4% mai


mult fata de aceeasi perioada a anului trecut

Din cele 23.158 vehicule vandute pe piata din Romania, 21.542 sunt
autoturisme si 1.616 sunt vehicule utilitare. Cota de piata Dacia la 6 luni este de
29,9%.

Dacia a acaparat si segmental de clienti reprezentat de institutiile publice.


Ex.: Ministerul Administratiei si Internelor.

Europa Occidentala reprezinta prima destinatie pentru exporturile Dacia. In


plus, Dacia este marca auto cu cea mai rapida crestere a vanzarilor pe piata vest
europeana in primul semestru al anului 2009 (+99,8%).

Vanzari Dacia pe modele (Semestrul I 2009)


Model Romania International Total
Sandero 4.142 64.354 68.496
Gama Logan 19.016 66.314 85.330
Total 23.158 130.668 153.826

10
Vanzari Dacia pe modele in Romania(Semestrul I 2009)
GAMA PRODUSE Unitati
Sandero 4.142
Logan berlina 13.990
Logan MCV 3.410
Logan VAN 718
Logan Pick-Up 898
Total 23.158

Este foarte interesant de observat fenomenul ,,Dacia”, pentru ca exact asta


a ajuns, din prisma dificultatilor cu care se confrunta industria auto la acest
moment. Se poate spune ca Dacia a profitat din plin de declinul celorlalte marci,
crescandu-si vertiginos cota de piata pe plan intern si extern. Un rol important l-a
jucat nivelul mare de investitii realizate in fabricile de asamblare dar si cele
producatoare de component sau centrele de dezvoltare tehnologica si design.

Concluzie: Societatea se confrunta cu o crestere a cererii pentru produsele


sale care sunt supuse permanent unui proces de imbunatatire si inovare.

POLITICA DE PRET:

Dacia se concentreaza pe segmentul de consumatori persoane fizice cu


venituri mici sau medii si pe segmentul corporate. Deci, preturile tinta pentru
gama de produse sunt scazute. Renault a stabilit preturi mai mici decat cele ale
concurentei pentru fiecare model al sau din gama Dacia. Astfel, se practica o
politica agresiva, menita sa cucereasca noi segmente (atat interne, cat si din
strainatate). Pana in prezent, aceasta metoda a dat roade, mai ales in contextual
crizei economice. Dacia a capatat in ultima perioada supranumele de ,,masina de
criza” datorita pretului scazut.

FURNIZORI:

11
Din 2009, majoritatea furnizorilor de piese pentru modelele Dacia sunt parte
component a grupului Renault si au ajuns sa detina fabrici pe teritoriul Romaniei.
Exemplu: ILN Mioveni, Sealynx Automotive Romania, (producatoare de sisteme de
etanseizare pentru Logan), ACI Romania (producatoare de sasiuri) – parte a
grupului Renault, Kalsonic Kalsey Romania (sisteme de aer conditionat) (companie
japoneza) etc.

Dispozitivul industrial si logistic al grupului Renault din Romania alimenteaza


in prezent toate uzinele care produc modelele Logan si Sandero in Maroc, Rusia,
Iran, India, Brazilia, Columbia si Africa de Sud. Pentru a sustine fabricatia in uzinele
din afara Romaniei, centrul logistic ILN (International Logistics Network) de la
Mioveni a expediat in ultimii ani peste 2 610 000 m3 de colectii de piese si
componente – echivalentul a 760 000 de vehicule. Platforma ILN (International
Logistics Network) inaugurata la Mioveni in anul 2005 este cel mai mare centru de
acest gen din cadrul grupului Renault..

Dinamica Dacia si a proiectului X90(platforma Logan) a determinat


dezvoltarea puternica a retelei de furnizori auto din Romania, o parte dintre
acestia instalandu-si capacitati de productie in perimetrul platformei industriale de
la Mioveni sau in regiunea Pitesti.

Renault Technologie Roumanie (RTR) este deja al doilea centru de inginerie


al grupului Renault si cel mai mare din afara Frantei. La RTR vor lucra, in final,
aproape 3 000 de ingineri si specialisti. In 2010, RTR va dispune si de un centru de
testare la Titu, in judetul Dambovita, unde vor lucra peste 500 de persoane. Acesta
va fi cel mai important centru de testare al grupului Renault din afara Frantei. Din
iulie 2008, RTR are in responsabilitate viata serie a gamei X90 la nivel mondial –
toate versiunile derivate produse in cele 9 uzine din lume. In plus, centrul de
inginerie dezvolta o parte din ce in ce mai importanta a noilor modele din gama
Dacia.

In completarea centrului de inginerie din Romania, grupul Renault a


inaugurat, in anul 2007, la Bucuresti, Renault Design Central Europe – primul si

12
singurul centru de design auto din Europa Centrala si de Est. Primul rezultat al
creativitatii echipei de designeri din Bucuresti este conceptul Duster, prezentat in
martie 2009 la Salonul Auto de la Geneva.

ANALIZA SWOT:

Puncte tari:

- Imagine comerciala buna;


- capacitate de productie mare;
- centre proprii de inovare si design;
- preturi mici in comparatie cu concurenta;
- calitate respectabila a produselor ;
- retea larga de distributie;
- majoritatea furnizorilor apartin grupului Renault.

Puncte slabe:

- fragmentarea furnizorilor (piesele necesare provin din prea multe parti)

Oportunitati:

- accesul la noi piete prin intermediul grupului Renault;


- atragerea de noi clienti (persoane fizice sau juridice, institutii publice);
- cerere cu trend ascendent pe toate pietele.

Amenintari:

- gama Renault (clio, megane etc.) reprezinta principalul concurent;


- majorarea din 2010 a taxei de prima inmatriculare la masinile noi in
Romania;

13
3.3. DIAGNOSTICUL RESERSELOR UMANE

Consiliul de administratiei al SC AUTOMOBILE Dacia SA este format din:


1. Francois Fourmount –Director General

2. Management :

• Jacques Chauvet

• Francois Fourmount

• Constantin Stroe

• Dan Mihai Bedros

• Renaud le Barrois d’Orgeval

Societatea are un numar de 13274 de angajati,care au diverse studii :


incepand de la studii medii si ajungand la studii superioare si postuniversitare,
neavand nici un salariat necalificat.Putem vedea structura pe categorie de varsta
si studii in tabelul urmator :

Varsta Nivel studii Nr personal

40-55 Medii 1517


25-35 Superioare si 8503
postuniversitare
35-55 Superioare 3254

Analizand informatiile din acest tabel se observa ca in cadrul societatii


ponderea personalului cu studii superioare este foarte mare ( 88% ), comparativ cu
ponderea personalului cu studii medii ( 12% ). Coreland pregatirea personalului
cu fisele de post am constatat ca nu exista cazuri de supra sau subcalificare.

14
Pentru o companie ce a fost infiintata in 1990, se poate spune ca este
suficient numarul de angajati,avand in vedere ca perioada in care ne aflam si
anumea cea de recesiune economica a dus la multe pierderi de locuri de
munca,chiar in cazul nostru au fost disponibilizate 195 de persoane,prin concedieri
individuale.
In momentul de fata, din cauza perioadei de criza, au fost stopate
recrutarile.Inaintea acestei perioade, politica de recrutare se baza foarte mult pe
cautarea persoanelor potential interesate in acest domeniu, folosind motoarele de
cautare de pe siturile precum ejobs si bestjobs, sau apeland la agentii de plasare a
fortei de munca in cazul in care se dorea angajarea unor persoane pentru pozitii
superioare.CV-urile selectate erau analizate de catre Directorul Departamentului
pentru care era necesara recrutarea.In urma selectiei se organizau interviuri
pentru a vedea in ce masura persoanele sunt compatibile cu cerintele postului si
ale organizatiei.
In societate nu este constituit nici un sindicat. Raporturile dintre
management si angajati sunt reglementate de Contractele individuale de munca si
de fisele postului.
Pentru fundamentarea fondului de salarii se pleacă de la organigrama
instituţiei tinand cont si de pregatirea si experienta angajatilor firmei.Organigrama
cuprinde numărul de posturi din fiecare departament, gradul lor de ocupare cu
personal, precum şi diferenţierea personalului pe trepte de salarizare.
Remunerarea angajatilor presupune:
• Salarii de baza : se porneste de la un salariu de 500 de euro pentru
personalul cu studii superioare si postuniversitare.Pentru personalul cu studii medii
al companiei salariul este fix de 400 de euro.

• Exista posibilitatea de acordare a salariului de merit ( cel de al 13


salariu ) in cazul in care compania si-a indeplinit obiectivele pentru anul respectiv;

• Indemnizatii de conducere si alte indemnizatii;

• Spor vechime;

15
• Fond de premii pentru cei mai buni agenti de vanzari pentru rezultatele
obtinute in urma negocierilor si indeplinirii targetului comercial si a marjei de
profit.

In afara de salariu, angajatii primesc din partea firmei si unele beneficii cum
ar fi :

• Se acorda bonuri de masa tuturor angajatilor,cu exceptia top


managementului pentru perioada de criza economica.Astfel aceste tichete se
acorda doar persoanelor cu venituri mai mici decat persoanele din pozitiile
superioare din organigrama;

• Asigurari medicale platite de catre societate.

Analiza Swot.

Puncte tari :
1. Echipa de vanzari este una stabila si experimentata, avand o mare
implicare si stabilitate in relatia cu principalii clienti.

2. Directorul General este recunoscut pentru capacitatea sa de negociere


a afacerilor, avand desigur o pregatire profesionala corespunzatoare domeniului de
activitatea in care actioneaza firma.

3. Directorul General are capacitatea de a motiva membrii echipei cu


care acesta colaboreaza.

4. Incearca sa tina pasul cu noile fluxuri tehnologice, asigurand


angajatilor conditii cat mai bune de lucru(echipamente noi, utilaje, aparatura etc.).

Puncte slabe :
1. Nu exista o comunicare foarte buna intre membrii departamentului de
productie si cel de vanzari.

2. Costurile de productie relativ mari.

16
Oportunitati :
1. Existenta proiectului RABLA ofera posibilitatea cresterii vanzarilor de
automobile noi.

2. Relaxarea politicii de creditare din partea bancilor.

Amenintari :
1. Aparitia pe piata AUTO din Romania a unor jucatori noi;

2. Scaderea pretului de vanzare la automobilele de import.

3.4.DIAGNOSTICUL TEHNIC

Activitatea de baza este productia de automobile care se realizeaza la


Platforma de la Mioveni, aceasta fiind impartita in doua sectii: Uzina Vehicule si
Uzina Mecanica.
Uzina Vehicule Dacia asigura atat productia gamei de vehicule Dacia
( Logan berlina, Logan MCV, Logan Van, Logan Pick-Up si Dacia Sandero ), cat si
fabricarea de piese de schimb. Uzina este organizata in patru departamente
principale: Presajul, Caroseria, Vopsitoria si Montajul. Odata parcurse cele patru
etape, masinile sunt distribuite in retea. Cadenta de fabricatie a uzinei este de
1340 de autovehicule pe zi.
Uzina Mecanica Dacia se ocupa cu producerea de piese din aluminiu,
cu uzinajul si asamblarea motoarelor, cutiilor de viteze si transmisiilor pentru
vehiculele din gama Dacia si pentru vehiculele Renault produse in intreaga lume.
Activitatea Uzinei se desfasoara in 7 cladiri situate pe platforma de la Mioveni, care
acopera o suprafata de 120.000 m2. Uzina este organizata in patru departamente
de fabricatie: Departamentul Motoare, Departamentul Cutii de Viteze J si
Transmisii, Departamentul Cutii deViteze TL, Departamentul Aluminiu.
Acestor departamente li se adauga alte 5 departamente suport
( Logistica, Mentenanta, Calitate, Resurse Umane si Controlul de Gestiune). Cele 4
departamente de fabricatie impreuna cu departamentul de Logistica si cu serviciul

17
Progres/SPR (Sistemul de Productie Renault) formeaza Directia de Fabricatii
Mecanice.
Capacitatea de productie a Platformei de la Mioveni este asigurata de
un program de munca pe trei schimburi, de luni pana vineri.

Materii
externi prime şi

materiale
furnizori producţia

interni semifabricate

Fluxul tehnologic

desfacere

Piaţa externă Piaţa internă


Analiza SWOT

Puncte tari:
- datorita semnarii contractului de privatizare cu grupul francez Renault si
achizitionarii pachetului majoritar de actiuni de catre acesta, s-au facut
investitii puternice in aparatura tehnologica, uzina fiind capabila sa faca fata
cererii mari de autovehicule

- o mare parte din procesul tehnologic este robotizat, ceea ce sporeste


numarul de autovehicule fabricate zilnic, necesitand personal numeros

Puncte slabe:

18
- uzina de automobile are nevoie de o perioada de oprire, intre trei si cinci
saptamani, pentru a efectua lucrari de mentenanta si de ameliorare a
procesului de fabricatie

Oportunitati:
- datorita crizei financiare din ultimul an, uzina poate mari numarul de
autovehicule produse zilnic pentru ca cererea este din ce in ce mai mare;
asta se intampla deoarece sunt practicate preturi mici in comparatie cu
concurenta si sunt oferite autovehicule de aceeasi calitate

Amenintari:
- o greva generala a a angajatilor ar duce la oprirea procesului tehnologic

3.5. DIAGNOSTICUL DE MEDIU

Politica de mediu Dacia respecta principiile strategiei de dezvoltare durabila


Renault. Aceasta urmareste mentinerea echilibrului ecologic, reducerea impactului
activitatilor companiei asupra mediului inconjurator si respectarea imperativelor de
mediu pe toata durata de viata a vehiculului, din faza de conceptie si pana la
finalul etapei de utilizare.

In prezent, toate siturile industriale Renault sunt certificate ISO 14001, un standard
care valideaza actiunile de progres ale unei platforme industriale in domeniul
protectiei mediului. Dacia a primit aceasta certificare in anul 2005.

In perioada 2000–2009, la nivelul intregii platforme de la Mioveni, s-au facut


investitii de peste 17 milioane de euro pentru conservarea resurselor naturale,
tratamentul apelor uzate, al solului, al aerului si al deseurilor rezultate in timpul
procesului de fabricatie.

19
Astfel, 5,8 milioane euro au fost investite in tratarea apelor uzate, 1,8 milioane
euro in protectia solului, 2,4 milioane de euro in tratarea deseurilor, 4,9 milioane
euro in tratarea aerului, 2,6 milioane de euro in conservarea resurselor naturale.
Concret, datorita acestor investitii, emisiile de CO2 de pe platforma Dacia au
scazut in ultimii opt ani cu 87% pentru fiecare vehicul fabricat, consumul de apa a
scazut cu 97,22% pe vehicul, iar consumul de energie electrica a fost redus cu
86,57% pe vehicul. In aceeasi perioada, cantitatea de deseuri periculoase a fost
diminuata cu 72,28%.

La Dacia deseurile sunt valorificate in proportie de 70%, tinta pentru anul 2009
fiind de 88% deseuri valorificabile (cartoane, folie, lemn, feroase, neferoase,
menajere etc.).

Dacia face demersuri pentru reducerea gazelor cu efect de sera pe platforma de la


Mioveni inca din anul 2001. Instalatiile uzinei Dacia sunt la nivelul de varf al
industriei auto europene.

Noile cazane care asigura prepararea agentului termic, a aburului si a apei calde
sunt cele mai moderne si performante la aceasta data din intreaga Europa de Est.
Prevazute cu economizor de combustibil la arzatoare, cazanele centralei au un
consum foarte redus de gaze, randamentul se situeaza aproape de 95%, iar
emisiile de gaze arse sunt insignifiante.

Dacia a implementat o tehnologie de varf si pentru tratarea a apelor uzate, astfel


incat nici un strop de apa uzata sa nu mai fie evacuata de uzina. Apa purificata
este refolosita, uleiurile uzate sunt separate, trimise spre valorificare prin ardere.

Toate proiectele noi pe platforma au luat in considerare aspectul protectiei


mediului :

- Extinderea departamentului Vopsitorie II (vopsea pe baza de apa)

20
- Vopsire bare de protectie
- Surse si retele de apa pentru incendiu
- Cazane si compresoare noi
- Uzina de cutii de viteze Renault Mécanique Roumanie
- Statia de ultrafiltrare
- Turnurile de racire

Gestionarea apei este asigurata prin Serviciul „Apa si Laboratoare”. Apa este
preluata din raul Targului, potabilizata si stocata in rezervoare pentru distributie.
Apa tratata pe platforma este utilizata pentru: procese tehnologice (racire in
circuite inchise, producerea de apa calda si abur), nevoile menajere ale platformei
si aprovizionarea cu apa potabila a orasului Mioveni. Dacia mai asigura producerea
si distributia apei potabile si pentru grupul scolar Colibasi, satul Colibasi,
Penitenciarul Colibasi, Transporturi Dacia, Maintenance Construction Industrielle
(MCI), centrul ILN-RIR. In total, e vorba de peste 30.000 de persoane.

In majoritatea tarilor din Uniunea Europeana, constructorii si importatorii de


vehicule sunt obligati sa asigure colectarea vehiculelor scoase din uz printr-o retea
de colectare bine organizata. Dacia si-a creat si ea o retea proprie de colectare a
vehiculelor scoase din uz.

In Romania exista minim un centru de colectare agreat de Dacia in fiecare judet,


iar in Bucuresti exista 3 asemenea centre.

Reciclarea trebuie considerata un aspect cheie de-a lungul intregii durate de viata
a vehiculului. Profitand de experienta Renault in acest domeniu, Dacia se implica in
toate demersurile care favorizeaza reciclarea vehiculelor sale. Prin urmare, Dacia
se implica in activitatea de reducere a deseurilor cat mai mult posibil. Se
realizeaza cercetari privind tehnologiile de dezmembrare eficienta pentru
vehiculele aflate la sfarsitul duratei de viata, promovand reutilizarea reziduurilor
rezultate din casare si stabilirea unei strategii pentru imbunatatirea utilizarii
materiilor reciclate in cazul anumitor componente ale masinilor.

21
La ora actuala, Dacia produce un vehicul care este constituit in proportie de 95%
din piese care pot fi ulterior reciclate si integreaza deja piese din materiale
reciclate. 95% din piesele din plastic ale vehiculului sunt marcate cu un semn care
permite identificarea principalului material din care sunt fabricate. Acest marcaj
permite sa triati mai usor piesele demontate si sa optimizati astfel reciclarea
fiecareia dintre ele. In plus, vehiculele Dacia raspund exigentelor reglementarilor
europene privind protectia mediului inconjurator.

Dezmembrarea vehiculelor scoase din uz este o faza importanta din procesul de


valorizare, iar acuratetea cu care se face acest lucru determina posibilitatea
reutilizarii pieselor si componentelor dezmembrate. Conform normelor europene
privind vehiculele scoase din uz, producatorii de automobile sunt obligati sa ofere
informatii privind procesul de dezmembarare a vehiculelor, precum si localizarea
tuturor substantelor periculoase utilizate. Dacia respecta aceasta cerinta si s-a
alaturat cu succes celor peste 20 de producatori, punand la dispozitie aceste
informatii printr-un sistem electronic comun - Sistemul International de Informare
privind Dezmembrarea.

ANALIZA SWOT

Punctele forte:

Punctele forte ale Dacia, in legatura cu protectia mediului, ar fi faptul ca este


o firma mare, cu o experienta indelungata in acest domeniu. De la preluarea
brandului Dacia, de catre Renault, cea mai mare parte a atentiei inginerilor
proiectanti s-a indreptat catre reducerea noxlor si a emisiei de gaze poluante. In
acest sens, Dacia a implementat diverse strategii pe fiecare sector de mediu:apa,
aer,sol.

22
O serie de campanii au fost dezvoltate in vederea constientizarii la nivel
decizional si nu numai a necesitatii protectiei mediului inconjurator.
Managementul deseurilor este un al punct forte, deoarece deseurile Dacia,
dupa cum am mentionat mai devreme au fost reduse substantial, datorita
introducerii recliclarii materialelor.

Puncte slabe:

Slaba infrastructura mostenita de la vechea conducere Dacia, a facut ca, la


inceput, retelele de tratare a apelor uzate sa fie insuficient de performante. De
asemenea, poluarea aerului prin arderi repreznta o problema.

Oportunitati:

Aici putem mentiona introducerea unor noi surse de energie. In acest


moment totul este sub forma de proiect, dar in curand ar putea aparea pe piata
masini pe baza de hidrogen sau energie solara.

Amenintari:

La acest capitol putem mentiona prototipurile de masini ecologice ale


companiilor concurente, care pot, in viitor sa acapareze o mare parte din piata.

3.6. DIAGNOSTICUL FINANCIAR

I. ANALIZA FINANCIARA PE BAZA BILANTULUI.

DINAMICA ELEMENTELOR BILANTIERE:

23
Element 2006 2007 2008 2007/2006 2008/2007
A. Activ imobilizate 2,408,268,735 2,779,371,437 2,803,218,907 15.41% 0.86%
I. Imobilizari necorporale 13,551,094 9,604,242 5,117,830 -29.13% -46.71%
II. Imobilizari corporale 2,380,043,438 2,738,167,904 2,748,633,694 15.05% 0.38%
III. Imobilizari financiare 14,674,203 31,599,291 49,467,383 115.34% 56.55%
B. Active curente 1,239,466,540 1,821,928,966 1,445,294,622 46.99% -20.67%
I. Stocuri 447,778,653 469,719,138 554,116,674 4.90% 17.97%
II. Creante 780,695,732 939,614,061 350,229,824 20.36% -62.73%
III. Investitii pe termen scurt 0 0 0 / /
IV. Casa si conturi la banci 10,992,155 412,595,767 540,946,124 3653.55% 31.11%
C. Cheltuieli in avans 4,709,222 10,286,404 8,595,623 118.43% -16.44%
TOTAL ACTIV 3,652,444,497 4,611,586,807 4,257,109,152 26.26% -7.69%

J. Capitaluri proprii 2,251,358,608 2,693,700,931 2,961,131,296 19.65% 9.93%


G. Datorii financiare 0 114,828 0 / -100.00%
D. Datorii pe termen scurt 1,296,839,878 1,764,261,113 1,125,693,065 36.04% -36.19%
I. Datorii de exploatare 1,280,089,082 1,764,261,113 1,125,693,065 37.82% -36.19%
II. Datorii financiare 16,750,796 0 0 -100.00% /
H. Provizioane pentru riscuri si
cheltuieli 78,759,628 100,652,903 127,877,572 27.80% 27.05%
I. Venituri in avans 25,486,383 52,857,032 42,407,219 107.39% -19.77%

INTERPRETARI:

Per total se observa o crestere a activelor imobilizate cu 15.41% in primul


an, si cu 0.86% in cel de-al doilea. Aceasta crestere s-a datorat in principat
cresterii imobilizarilor financiare, care in 2007 au fost cu 115.34% mai mari decat
in 2006, iar in 2008 au crescut cu 56.55% fata de 2007, datorita investitiilor facute
in actiuni la entitati afiliate.
Imobilizarile corporale inregistreaza si ele o crestere de 15.05% in 2007 fata
de 2006 iar apoi o crestere foarte mica, de sub 0.5%, in 2008. Acesata crestere s-a
realizat datorita investitiilor in noi echipamente mai performante, statii de epurare
si refiltrare a apei precum si noi show-room-uri in tara.
Imobilizarile necorporale scad, in primul an cu 29.13% iar apoi, in 2008 cu
46.71%, datorita scaderii brevetelor, licentelor, concesiunilo si marcilor comerciale.

Activele curente,cresc in 2007, fata de 2006 cu 46.99% iar in 2008, fata de


2007 scad cu20.67%. Cresterea din primul an s-a datorat in primul rand cresterii

24
cu 3653% a disponibilitatilor din conturile bancare. Investitiile financiare pe termen
scurt au fost 0 pe toti cei 3 ani, iar cresterea stocurilor, de 4,9% a fost
insignifianta. Cresterea creantelor a fost de 20.36%.
Scaderea din 2008 fata de 2007 s-a datorat scaderii cu 62.73% a creantelor,
in speta a creantelor comerciale. Aceasta scadere este atenuata de cresterea cu
31,11% a disponibilitatilor, si o crestere a stocurilor cu 17.97%.

Dinamica activului total a fost pozitiva in 2007 fata de 2006, fiind 26.26%,
datorita cresterii activelor imobilizate cu 15% si a celer circulante cu 47%.
Dinamica devine negativa raportandu-ne la 2008 fata de 2007, fiind de -7,69%. In
timp ce activele imobilizate au crescut cu mai putin de 1%, activele curente au
scazut cu 20.67%.
Capitalurile proprii ale firmei cresc in 2007 fata de 2006 cu 20% in urma
scaderii pierderii neacoperite reportate din anii anteriori, si ca urmare a obtinerii
unui profit mai mare decat in 2006. In 2008, se observa o crestere a capitalurilor
proprii cu inca 10%, fata de 2007. De asemenea, sursa cresteii o reprezinta
scaderea pierderii neacoperite raportate. Profitul obtinut, de 222 mil RON este
totusi mult mai mic decat cel obtinut in 2007, 442 mil RON.
In 2007, societatea contracteaza niste credite in valoare de aprx.
115.000 RON pe care le ramburseaza in anul urmator.
In acelasi an, datoriile curente au o evolutie ascendenta de circa 36%
ca urmare a cresterii datoriilor comerciale – furnizori de peste 350 mil. RON. In
anul urmator, datoriile curente scad in aceeasi masura din cauza scaderii de
aceasta data a acelorasi tip de datorii.
In anii 2007 si 2008, cresc in masura aprx. egala provizioanele ca
urmare a majorarii provizioanelor pentru garantii acordate clientilor si OTS.

INDICATORI DE ECHILIBRU FINANCIAR:

2006 2007 2008


FONDUL DE RULMENT -156,910,127 -85,555,678 157,912,389
NEVOIA DE FOND DE RULMENT -51,614,697 -354,927,914 -221,346,567
TREZORERIA NETA -105,295,430 269,372,236 379,258,956

25
CASH-FLOW-UL (∆TN) / 374,667,666 109,886,720

Fond de Rulment = Pasive Permanente – Active Permanente

Observam faptul ca fondul de rulment este negativ, in 2006 si 2007, ceea ce


ar indica un dezechilibru financiar pe termen lung. Totusi, in 2008 fondul de
rulment este pozitiv, fapt datorat cresterii capitalurilor proprii peste valoarea
activelor imobilizate. Deci, putem concluziona, ca pe termen lung se respecta
regula echilibrului financiar.

NFR = (Active Curente – Active Trezorerie) – ( Pasive Curente – Pasive


Trezorerie)

NFR inregistreaza valori mai mici ca 0, de aici rezulta ca exista un


dezechilibru pe termen scurt, cu alte cuvinte incasarile si productia sunt devansate
de datorii si plati.

Trezoreria Neta = FR – NFR


In 2006, TN, este <0.

Trezoreria netă negativă semnifică un dezechilibru financiar, la


încheierea exerciţiului contabil, un deficit monetar acoperit prin angajarea de noi
credite pe termen scurt. Această situaţie evidenţiază dependenţa întreprinderii de
resursele financiare externe Chiar dacă trezoreria netă negativă evidenţiază o
anumită dependenţă financiară, aceasta nu trebuie să fie interpretată implicit ca o
stare de insolvabilitate. Pot exista întreprinderi, cu o astfel de situaţie, care să
supravieţuiască şi să prospere, dacă partenerii lor financiari acceptă menţinerea
resurselor de trezorerie încredinţate acestora pentru acoperirea pasivului exigibil.
In 2007 si 2008, NFR este mai mare in modul decat FR, ducand la o TN
pozitiva.In mod normal, aceasta semnifica un echilibru general al firmei pe un
orizont scurt si lung de timp.

26
Cash Flow = ∆ Trezorerie Neta
Cash flow-ul este pozitiv, ceea ca arata faptul ca intreprinderea a generat cash,
deci resursele de investire ale societatii au crescut.

II. ANALIZA PERFORMANTEI FINANCIARE


Element 2006 2007 2008 2007/2006 2008/2007
Total venituri din exploatare 5,580,013,492 6,963,927,046 7,705,054,872 24.80% 10.64%
Cifra de afaceri 5,554,373,911 6,935,991,047 7,642,296,976 24.87% 10.18%
Subventii de exploatare 0 0 0 - -
Productia imobilizata 4,011,966 10,021,042 13,995,879 149.78% 39.66%
Variatia stocurilor 4,578,477 5,207,103 35,419,393 13.73% 580.21%
Alte venituri din exploatare 17,049,138 12,707,854 13,342,624 -25.46% 5.00%
Total cheltuieli din exploatare 5,205,608,349 6,373,715,170 7,464,422,718 22.44% 17.11%
Aprovizionari de la terti 3,763,551,275 4,708,765,964 5,431,147,776 25.11% 15.34%
Cheltuieli cu personalul 274,911,854 343,834,785 492,696,979 25.07% 43.29%
Impozite, taxe, varsaminte asimilate 25,965,272 19,275,272 24,447,234 -25.77% 26.83%
Ajustarea valorii activelor circulante 6,508,139 6,165,186 12,097,155 -5.27% 96.22%
Amortizari 295,341,146 263,320,785 407,964,991 -10.84% 54.93%
Provizioane 39,849,235 38,770,479 7,898,485 -2.71% -79.63%
Alte cheltuieli de exploatare 825,446,700 1,012,857,971 1,112,597,332 22.70% 9.85%
Rezultatul exploatarii 374,405,143 590,211,876 240,632,154 57.64% -59.23%
Venituri financiare 207,829,622 243,658,901 697,806,649 17.24% 186.39%
Cheltuieli privind dobanzile 523,965 89,210 637 -82.97% -99.29%
Cheltuieli financiare 162,663,925 292,495,903 679,046,786 79.82% 132.16%
Rezultat financiar 45,165,697 48,837,002 18,759,863 8.13% -61.59%
Rezultatul curent 419,570,840 541,374,874 259,392,017 29.03% -52.09%
Venituri extraordinare 0 0 0 - -
Cheltuieli extraordinare 0 0 0 - -
Impozit pe profit 67,131,334 86,619,980 41,502,723 29.03% -52.09%
Profit net al exercitiului 352,439,506 454,754,894 217,889,294 29.03% -52.09%
Dividende acordate 0 0 0 - -
Profit net nerepartizat 0 0 0 - -

Cifra de afaceri creste cu 25% in 2007 fata de 2006 si cu 10% in 2008 fata
de 2007 datoriata cresterii productiei vandute si a veniturilor din vanzarea
marfurilor. Aceasta este factorul principal care induce variatia veniturilor din
exploatare. Acestea se modifica in acelasi sens cu aproximativ aceleasi valori.
Cheltuielile de exploatare cresc datorita cresterii aprovizionarilor de la terti.
In conditiile sporirii vanzarilor, este nevoie si de mai multe materii prime, deci
aceasta crestere este normala.
Rezultatul exploatarii este pozitiv. Acesta are o crestere de 58% in 2007 fata
de 2006 datorita cresterii spectaculoase a vanzarilor Dacia in 2007. Dinamica

27
vanzarilor scade la jumatate in 2008 si acest lucru se vede in scaderea rezultatului
exploatarii cu 59%.
Rezultatul financiar este pozitiv, dar este foarte mic comparativ cu cel din
exploatare.
Intreprinderea obtine in 2006 un profit de 352 mil RON. In anul urmator,
profitul obtinut este cu 29% mai mare, si anume 455 mil RON. Cresterea aceasta o
punem pe baza cresterii vanzarilor Dacia foarte mari in 2007. In 2008, profitul net
scade cu 52% in urma dinamicii superioare de crestere a cheltuielilor fata de
vanzari.
O mare problema a Dacia o reprezinta activitatea inainte de anul 2006. La
inceputul acestui an, Dacia avea pierderi neacoperite de 1273 mil RON, care s-au
raportat in anii urmatori. De aceea, dividendele acordate au fost 0 si profitul net
reinvestit a fost de asemenea 0, intreg profitul fiind directionat spre acoperirea
pierderilor.

2006 2007 2008


CA(incl celelalte 5,787,843, 7,207,585, 8,402,861,
venituri) 114.0 947.0 521.0
3,472,705, 4,324,551, 5,041,716,
CV expl 60% 868.4 568.2 912.6
1,397,712, 1,747,072, 2,006,842,
CF expl (fara Amo) 099.6 337.8 329.4
335,190,38 302,091,26 415,863,47
Amortizari 1.0 4.0 6.0
Cheltuieli financiare 162,139,96 292,406,69 679,046,14
(fara dobanzi) 0.0 3.0 9.0

2006 2007 2008


Dobanzi 523,965.0 89,210.0 637.0
419,570,84 541,374,8 259,392,0
Profit brut 0.0 74.0 17.0
Impozit pe 67,131,334 86,619,97 41,502,72
profit .4 9.8 2.7
352,439,50 454,754,8 217,889,2
Profit net 5.6 94.2 94.3
Element 2006 2007 2008

28
5,787,843,114. 7,207,585,947.
CA 8,402,861,521.0
0 0
3,472,705,868. 4,324,551,568.
Cheltuieli variabile din exploatare 4 2 5,041,716,912.6
Cheltuieli fixe din exploatare 1,397,712,100 1,747,072,338 2,006,842,329
MCV 2,315,137,246 2,883,034,379 3,361,144,608
EBITDA 755,285,186 843,555,348 675,256,130
Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele 335,190,381 302,091,264 415,863,476
EBIT 420,094,805 541,464,084 259,392,654
Cheltuieli cu dobanzile 523,965 89,210 637
EBT 419,570,840 541,374,874 259,392,017
Impozit pe profit 67,131,334 86,619,980 41,502,723
Profit net 352,439,506 454,754,894 217,889,294

EBITDA=Earnings before interestes,taxes,depreciation and amortization


EBITDA reprezinta castigul brut care rezulta din exploatare, fara amortizari si
provizioane
EBIT=Earnings before interests and taxes. Acesta reprezinta rezultatul
inainte de plata dobanzilor si a impozitului pe profit.
EBT=Earnings before taxes ;reprezinta castigul inainte de impozitul pe
profit.Acesta ia in considerare si activitatea financiara a intreprinedrii prin
intermediul dobanzilor platite.

Element 2006 2007 2008 2007/2006 2008/2007


Productia vanduta 5571423049 6948698901 7655639600 24.72% 10.17%
Productia stocata 4578477 5207103 35419393 13.73% 580.21%
Productia imobilizata 4011966 10021042 13995879 149.78% 39.66%
PE (productia exercitiului) 5580013492 6963927046 7705054872 24.80% 10.64%
Cheltuieli cu materiile prime si materiale 3763551275 4708765964 5431147776 25.11% 15.34%
Valoarea adaugata ( VA ) 1816462217 2255161082 2273907096 24.15% 0.83%
Cheltuieli cu personalul 274911854 343834785 492696979 25.07% 43.29%
Cheltuieli cu impozite si taxe 25965272 19275272 24447234 -25.77% 26.83%
EBE (exercitiul brut al exploatarii) 1515585091 1892051025 1756762883 24.84% -7.15%
Rezultatul exploatarii 371997148 589809644 241644699 58.55% -59.03%
REZULTATUL CURENT 417162845 540972642 260404562 29.68% -51.86%
REZULTATUL NET 350416790 454417019 218739832 29.68% -51.86%

Si EBE, indicator mai relevant de apreciere a unei firme decat profitul net
asa cum nu e influentat de politica de amortizare, de indatorare si de dividend,

29
cunoaste initial o crestere ca mai apoi spre anul 2008 sa scada. Se confirma inca o
data ca anul cel mai benefic pentru companie a fost 2007.
EBE>0: rezulta ca activitatea de exploatare a fost profitabila

CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE

Capacitatea de autofinanţare reflectă capacitatea întreprinderii, la sfârşitul


exerciţiului financiar, de a remunera capitalurile proprii şi de a finanţa investiţiile
din exerciţiile viitoare.

2006 2007 2008


CAF 685,221,892 756,443,926 634,765,315

Capacitatea de autofinanţare = EBE + Alte venituri din exploatare – Alte


cheltuieli pentru exploatare + Venituri financiare – Cheltuieli financiare + Venituri
excepţionale– Cheltuieli excepţionale– Impozit pe profit

Se observa faptul ca Dacia are o capacitate de autofinantare foarte buna,


cifrata la peste 600 de milioane RON. Acesta este un fapt pozitiv, deoarece
compania nu necesita fonduri din exterior pentru a implementa un proiect de
investitii, avand o mare capacitate de finantare proprie. Inca o data, sporirea
vanzarilor din 2007 a generat si cresterea CAF, iar in 2008, aceasta a scazut
datorita cresterii cheltuielilor asimilate, mai mult decat vanzarile.

III. ANALIZA CASH-FLOW-URILOR INTREPRINDERII


AN 2007/2006 2008/2007
∆TN 374,667,666 109,886,720
∆FR 71,354,449 243,468,067
∆NFR -303,313,217 133,581,347
∆FR-∆NFR 374,667,666 109,886,720

In abordarea franceza cash-flow-ul se explica prin variatia trezoreriei nete.

30
In acceptiunea economistilor anglo-saxoni ,cash-flow-ul este suma fluzurilor
de trezorerie rezultate din operatiunile de gestiune,de investitii si cele de
finantare:

CF=CFgest+CFinv+CFfin

CFgest = PrNet + Amortizari – Venituri financiare – ΔNFR


CFinv = Venituri financiare – ΔIMO brute
CFfin = Δcapital social – dividende + ΔDTL

an 2006/2007 2007/2008
Profit net 352,439,506 454,754,894
Amortizari 295,341,146 263,320,785
Venituri financiare 207,829,622 243,658,901
∆NFR -303,313,217 133,581,347
CF gestiune 743,264,247 340,835,431
Venituri financiare 207,829,622 243,658,901
∆IMO brute 666,443,848 287,168,255
CF investitie -458,614,226 -43,509,354
∆capital social 89,902,817 -187,324,529
dividente 0 0
∆Datorii pe termen lung 114,828 -114,828
CF finantare 90,017,645 -187,439,357

Observam ca potrivit celor doua abordari obtinem aceleasi rezultate.Deci


cash-flow-ul expima monetar rezultatul diferentei dintre incasari si plati de
la inceputul pana la sfarsitul anului. Cash-flow-ul fiind pozitiv inseamna ca
intreprinderea a generat cash.

31
2006/2007 2007/2008
CF gestiune 743,264,247 340,835,431
Crestere economica 363,130,631 420,749,602
EBIT(1-τ) 352879636.2 454829830.6
Amortizare 295,341,146 263,320,785
CF gest dupa origine 648,220,782 718,150,616
PR net 352,439,506 454,754,894
Dobanzi(1-τ) 440130.6 74936.4
CF gest dupa
destinatie 648,220,782 718,150,616
∆IMO brute 666,443,848 287,168,255
∆NFR -303,313,217 133,581,347
CFD 285,090,151 297,401,014
dividende 0 0
∆CS 89,902,817 -187,324,529
CFD actionari -89,902,817 187,324,529
∆CPR 442,342,323 267,430,365
CFD actionari -89,902,817 187,324,529
∆Dat TL 114,828 -114,828
CFD creditori 325,303 189,764
CFD -89,577,515 187,514,294

CFD = CF gest – Crestere economica

CF gest dupa origine = EBIT(1-τ) + Amortizare


CF gest dupa destinatie = Pr net + Dobanzi(1-τ) + Amortizare
Cresterea economica = ΔIMO brute + ΔNFR

CFD = CFD actionari + CFD creditori


CFD actionari = Dividende – Δcapital social = Pr Net – ΔCPR
CFD creditori = Dobanzi(1-τ) – ΔDTL

CF disponibil indica fluxul de lichiditati care apare in relatia firmei cu


investitorii (actionarii si creditorii ). Valoarea sa e expresia remunerarii nete a
actionarilor si a creditorilor.

CF disponibil este pozitiv, si se invarte in jurul cifrei de 290 mil RON. Acest
lucru se intampla deoarece CF de gestiune este superior cresterii economice. Acest
lucru este caracteristic industriei constrcutoare de automobile, deoarece

32
imobilizarile au un termen de recuperare indelungat si se reinnoiesc destul de rar,
pe cand profitul net este unul consistent.

Evaluarea intreprinderii

V0 (intreprindere) =

2007 2008
V0 intreprindere 2,579,139,316.19 2,821,240,094.86
VAN intreprindere 327,780,708.19 242,100,778.67

2006 2007 2008


AE 2,251,358,608 2,693,815,759 2,961,131,296

k=15,5% :media de rentabilitate pe sectorul auto, pentru Europa de est

Cunoscandu-se valoarea contabila a activului economic se poate spune ca


din punct de vedere contabil, in prezent, activul economic este supraevaluat
(V0(AE)<AE0).
VAN este pozitiv pentru perioadele analizate, ceea ce inseamna ca valoarea
firmei a crescut cu 328 mil RON in 2007 fata de 2006 si cu 242 mil RON in 2008
fata de 2007.

IV. Diagnosticul rentabilitatii

A. Ratele de marja
2006 2007 2008
Pr net/CA 6.3453% 6.5565% 2.8511%
EBIT(1-τ)/CA 6.3532% 6.5575% 2.8511%
EBIT/CA 7.5633% 7.8066% 3.3942%
EBITDA/CA 13.5980% 12.1620% 8.8358%

33
B. Ratele de rotatie

2006 2007 2008


AE 2,251,358,608 2,693,815,759 2,961,131,296
AE/CA*360 Durata de
zile 145.9190742 139.8176074 139.4878097 rotatie
Viteza de
CA/AE 2.467120916 2.57478301 2.580870692 rotatie

Ratele de marja se calculeaza ca si ponderea unui element in cifra de


afaceri. Dupa cum se observa din tabelul alaturat, ponderea profitului net in CA
scade in 2008 la 2,85% fata de 6.34% si 6,55% in 2006 respectiv 2007. Acest lucru
s-a datorat profitului mai mic inregistrat in 2008, colaborat cu cresterea cifrei de
afaceri.
Ponderea EBIT(1-τ) in CA este aproape identica cu ponderea profitului net in
CA deoarece cheltuielile cu dobanzile sunt foarte mici.
EBIT raportat la cifra de afaceri inregistreaza aceeasi scadere in 2008,
deoarece cheltuielile fixe si cele financiare sunt mai mari in acest an, decat in anii
precedenti.
Aceeasi evolutie o are si ponderea EBITDA in CA cauzele fiind aceleasi.

Durata de rotatie arata in cate zile se recupereaza activul economic prin cifra
de afaceri. Durata de rotatie scade de la 146 de zile in 2006 la 140 de zile in 2007
si la 139 de zile in 2008. Principala cauza o reprezinta dinamica superioara de
crestere a cifrei de afaceri fata de activul economic.

C. Ratele de structura

2006 2007 2008


CPR/AE 1 0.999957373 1
DTL/AE 0 0.000043 0
DTL/CPR 0 0.000043 0
AE/CPR 1 1.000042628 1

34
Analizand ratele de structura observam ca datoriile financiare ale DACIA SA sunt
foarte mici, fiind chiar neglijabile.
D. Ratele de rentabilitate a capitalurilor investite
2006 2007 2008
ROA EBIT(1-τ)/AE 0.15674075 0.168842219 0.073583306
ROE Pr.net/CPR 0.156545254 0.168821597 0.073583125
Rdobanzii Dobanzi(1-τ)/DTL #DIV/0! 0.652596928 #DIV/0!

Rentabilitatea economica, ROA are o evolutie descurajatoare, in anul 2008


scazand cu mai mult de 50% fata de 2007 si 2006. Ca si principala cauza putem
numi obtinerea unui profit mult mai mic in acest an decat in anii precedenti.
ROE are valori aproape egale cu ROA. In contextul in care DACIA nu are
datorii pe termen lung decat in 2007, si acelea nu foarte mari, AE este aproape
egal cu capitalul propriu iar EBIT(1-τ) este sensibil egal cu profitul net din cauza
lipsei dobanzilor.
ROE este un indicatorul foarte important pentru actionari. El indica cat profit
se obtine, raportat la capitalul propriu. In anul 2008 a avut loc o scadere a
vanzarilor, si a cifrei de afaceri in consecinta. Astfel profitul obtinut este mult mai
mic cu 52% decat in 2007. Capitalul propriu creste in 2008 cu 10% fata de 2007,
deci ROE a scazut si el cu 56%.

E. Ratele valorii de piata

2006 2007 2008


1) g= ROE*b ROE*b 0.156545254 0.168821597 0.073583125
! g=ROE pt ca profitul se reinvesteste in totalitate in toti anii

2006 2007 2008


nr. Act. 22513586080 26937009310 29611312960
Pr.net/nr.
Actiuni 0.015654525 0.01688216 0.007358312

2) profit net/actiune (EPS; earning per share)= Pr.net/nr. Actiuni


Profitul net pe actiune scade si el, tot datorita scaderii profitului in

35
2008.

2006 2007 2008


AE*(ROA-k) 3,919,051.96 37,288,387.92 -241,085,521.52

3) valoarea economica adaugata= capital investit*(ROA-k)

Valoarea economica adaugata este > 0, in anii 2006 si 2007


ceea ce indica un fapt pozitiv pentru intreprindere intrucat firma a
avut o rentabilitate mai mare decat cea medie de pe sector,
intrucat ROA>k.
In anul 2008, ROA scade destul de mult, si astfel firma
inregistreaza o rentabilitate mult mai mica decat media pe sector.

IV. DIAGNOSTICUL RISCULUI

1. Riscul economic si financiar

2007/2006 2008/2007
%∆EBIT/
e %∆CA 1.177791801 -3.14131314
e' %∆PN/%∆CA 1.183486859 -3.140844215

Riscul economic este 1.77 in 2007/2006. Asta semnifica, ca la variatia cu


un punct procentual a cifrei de afaceri, EBIT va varia si el cu 1.77 puncte
procentuale. In anul 2008 riscul economic este -3.14. Adica la o variatie cu un
punct procentual a CA, EBIT va varia si el, in sens opus cu 3.14 puncte
procentuale. Acest risc este unul destul de mare si ingrijorator, cel putin in 2008.
Riscul financiar are valori aproape egale cu cel economic, datorita valorilor
mici ale dobanzilor. Interpretarea este aceeasi.

36
2. Solvabilitatea

2006 2007 2008


R indatorare datorii/pasiv 0.355060804 0.382596276 0.264426639

Levier datorii/CPR 0.57602546 0.65500068 0.380156417

Rata de indatorare este mai mica de 50%, deci compania nu se afla in


pericol de insolvabilitate. Levierul se incadreaza de asemenea in intervalul propus
de publicatiile de specialitate, fiind mai mic de 100%.

3. Lichiditatea

2006 2007 2008


Rata curenta ACR/D curente 0.95575912 1.032686688 1.283915365
Rata rapida (ACR-Stocuri)/D curente 0.610474663 0.766445408 0.791670461
Rata (disponibilit.+inv fin TS)/D
imediata curente 0.008476108 0.23386321 0.480544956

Rata curenta arata capacitatea intreprinderii de a-si plati datoriile curente


prin intermediul activelor circulante. Aceasta se recomada sa fie mai mare decat 1.
In cazul DACIA, cu exceptia anului 2006, cand valoare tinde la 1, toate celelalte
valori depasesc 1.

Rata rapida arata capacitatea firmei de a-si plati datoriile curente cu


activele cele mai lichide. Se recomanda ca valoarea acestui indicator sa
depaseasca 0.8. In cazul DACIA, cu exceptia anului 2006, in ceilalti doi ani valorile
indicatorului sunt putin sub valoare de 0.8

Rata imediata arata capacitatea intreprinderii de a-si plati datoriile curente


folosind doar disponibilitatile din conturi bancare si casa si investitiile financiare pe
termen scurt. Valoarea indicatorului era alarmanta in 2006, dar in 2008 ajunge la
un nivel foarte bun.

37
In concluzie firma nu e in pericol sa nu isi poata plati datoriile curente.

Analiza SWOT:

Puncte tari:
1) Cresterea vanzarilor
2) Firma nu are probleme cu lichiditatea si solvabilitatea
3) CAF mare
Puncte slabe:
1) ROE in scadere cu 56%
2) Pierderi din anii anteriori
3) Nerepartizarea de dividende
Oportunitati:
1) Scaderea duratei de rotatie
2) CFD pozitiv
Amenintari:
1) Cash flow pozitiv, dar in scadere
2) Scaderea profitului
3) Scaderea ratelor de marja
4) Risc economic mic in 2007, dar mare in 2008

IV.1. DESCRIEREA TEHNICO-ECONOMICA A


PROIECTULUI DE INVESTITII
Datorita cererii crescute pentru modelul Dacia Sandero, concernul
Renault, care este actionarul majoritar al Dacia S.A., a decis punerea in functiune a
unei noi linii de asamblare pentru acest model printr-o investitie in valoare de 90

38
milioane de euro. Cursul de schimb in momentul achizitionarii liniei de asamblare a
fost de 4.2 RON/EUR.
In contextul crizei actuale, modelele Dacia sunt favorizate datorita
pretului relativ scazut ceea ce a impus nevoia de crestere a capacitatii de
productie. Noua linie de asamblare este de ultima generatie, are un consum redus
de energie, functioneaza in flux continuu, iar pentru intretinerea ei sunt necesare
costuri mai mici decat in cazul celorlalte linii de asamblare. De asemenea,
cheltuielile de manipulare vor fi mai mici, iar productia va creste de la 1340 de
unitati pe zi la 1420, adica o crestere de 6%.
Valoare inv= 90.000.000*4,2=378.000.000 RON

Zile lucratoare 2009= 276; zile dedicate intretinerii utilajelor sau defectiuni
tehnice=20
Pret mediu de fabrica autovehicul Sandero = 4500 euro x 4,2 =18.900 RON
Spor de productie/zi = 80 autoturisme
Cifra de afaceri inv 2009 = 80*256*18900 = 387.072.000 RON

Amortizare liniara pe 10 ani


Amortizarea anuala=37.800.000 RON
Cheltuielile variabile cresc de la 60% la 65% din CA.
Durata ACR nete scade de la 14 la 12 zile de CA.

Pentru primii 3 ani, anticipam o crestere a CA cu rata de crestere sustenabila


(g=16%).Apoi, CA ramane ct. In cazul nostru, g=ROE pt. ca tot profitul obtinut se
reinvesteste.
La sfarsitul anului 2014, investitia se revinde cu 130.000.000 RON.
Valoarea Reziduala a investitiei va fi: 130.000.000 - 16%(130.000.000 -
151.200.000) + ACRN2014, adica Valoare Reziduala = 133.392.000 RON

IV.2. FUNDAMENTAREA CHELTUIELILOR DE


INVESTITIE

39
Spatiul necesar instalarii liniei de asamblare (2500 mp) este deja
existent in incinta fabricii din Mioveni. Utilitatile necesare sunt deja existente.

Cheltuieli fixe platibile = 25.956.900 RON:


1) Cheltuieli cu salariile personalului TESA = 8.000.900 RON
2) Cheltuieli de intretinere (energie, apa, gaze etc.) = 15.956.000 RON
3) Cheltuieli de intretinere ale liniei de asamblare = 2.000.000 RON

Amortizarea este liniara pe 10 ani. Amortizarea anuala=37.800.000 RON.

Cheltuieli variabile = 65% din CA:


1) Cheltuieli cu salariile personalului direct productiv = 15% din CA
2) Cheltuieli cu energia si apa = 5% din CA
3) Cheltuieli cu materiile prime si materialele= 45% din CA

Planul de finantare

Finantarea se va realize din fonduri proprii, capacitatea de autofinantare din anul


2008 (anterior investititiei) fiind mai mare decat valoarea totala a investitiei. De
aceea, cheltuielile cu achizitionarea spatiului de lucru, a utilajelor, instruirea
personalului etc. vor fi suportate la nivel intern.

IV.3. ANALIZA PROIECTULUI DE INVESTITII


IN MEDIU CVASI-CERT

Considerand costurile aferente investitiei, precum si impactul acesteia asupra


cifrei de afaceri viitoare (cresterea cifrei de afaceri estimata pentru anii 2009-
2014) obtinem cifra de afaceri aferenta investitiei:

40
2009 2010 2011 2012 2013 2014
CA inv 387072000 449003520 520844083.2 520844083.2 520844083.2 520844083.2
CV 251596800 291852288 338548654.1 338548654.1 338548654.1 338548654.1
CF platibile 25956900 25956900 25956900 25956900 25956900 25956900
Amortizarea 37800000 37800000 37800000 37800000 37800000 37800000
Profit brut 71718300 93394332 118538529.1 118538529.1 118538529.1 118538529.1
Impozit profit 11474928 14943093.12 18966164.66 18966164.66 18966164.66 18966164.66
Profit net 60243372 78451238.88 99572364.46 99572364.46 99572364.46 99572364.46
∆ACRN 12902400 2064384 2394685.44 0 0 0
CF gest 98043372 116251238.9 137372364.5 137372364.5 137372364.5 137372364.5
CFD 85140972 114186854.9 134977679 137372364.5 137372364.5 137372364.5

Valoarea Actializata Neta si Indice de Profitabilitate

Pentru a putea calcula valoarea indicatorului VAN (valoare actualizata neta)


aferent investitiei se considera ca la sfarsitul anului 2014 investitia se revinde cu
130.000.000 RON.
Drept urmare, Valoarea Reziduala a investitiei va fi: 130.000.000 -
16%(130.000.000 – 151.200.000) + ACRN2014, adica Valoare Reziduala =
133.392.000 RON;
Pentru a actualiza cashflow-urile din anii viitori se utilizeaza rata de actualizare
calculata pentru anii 2009-2014 in valoare de 0,144 ;
Astfel, obtinem VAN = 144.930.767,2 , din care rezulta si valoarea indicelui de
profitabilitate IP =1,38;

Valoarea pozitiva a indicatorului VAN, precum si un indice de profitabilitate care


depaseste cu mult valoarea critica de IP = 1 indica faptul ca investitia efectuata, in
conditiile ipotezelor considerate, este una rentabila si merita sa fie facuta.
Ca sa putem calcula termenul de recuperare centralizam cashflow-urile,
cashflow-urile actualizate si cashflow-urile actualizate cumulate pentru anii 2009-
2014:

CF act.
An CF CF cum. CF act. cum.
2009 85140972 85140972 74423926.57 74423926.6
2010 114186854.9 199327826.9 87249724.07 161673651
2011 134977679 334305505.9 90153767.96 251827419
2012 137372364.5 471677870.4 80203860.99 332031280
2013 137372364.5 609050234.8 70108270.09 402139550
2014 137372364.5 746422599.3 61283452.88 463423003
VR 133392000 59507764.63

41
3 ani si 115
TRs zile
4 ani si 237
TRd zile

Dupa cum se observa, investitia se recupereaza atat conform TRs (static) , cat si
TRd (dinamic) inainte de vinderea ei. Acest lucru indica profitabilitatea sporita a
investitiei.

Rata Interna de Rentabilitate

Din cele expuse mai sus, se observa ca pentru un indice de actualizare de 0,144
obtinem un VAN pozitiv. O sa luam valoarea indicelui de actualizare = 30% pentru
care VAN=-10.439.184 . Pentru k=25%, VAN=29.101.939. Folosind aceste valori,
obtinem RIR=28,68%. Acesta ne indica ca investitia ofera o rata interna de rentabilitate mai mare
decat rentabilitea financiara prognozata a intreprinderii.
Chiar daca un indicator ca RIR nu este mereu semnificativ, in acest caz valoarea
acestuia poate fi luata in calcul alaturi de valoarea pozitiva a VAN-ului, RIR avand
semnificatia unei rate a profitului (“rate of return”).

Rata Interna de Rentabilitate Modificata

RIRm reprezinta rata de rentabilitate efectiv obtinuta daca se considera ca


fluxurile de numerar generate de proiectul de investitii se vor reinvesti la o rata
r=13% (Rm din CAPM).
RIRm in cazul AUTOMBILE DACIA SA este egala cu 20,09%.

IV.4. ANALIZA PROIECTULUI DE INVESTITII


IN MEDIU INCERT

42
In analiza proiectului de pana acum am presupus ca toate variabilele
explicative ale VAN sunt cunoscute cu certitudine inca de la momentul luarii
deciziei de adoptare a acestora, nemodificandu-se in timp sub influenta diferitor
factori determinanti.

Analiza de Sensibilitate

Analiza de sensibilitate ia in calcul faptul ca valoarea indicatorilor de


performanta a unui proiect de investitii este determinata de mai multi factori.
Astfel, vom analiza mai multe posibilitati de modificare a unor ipoteze-cheie
aferente proiectului.

In scenariul de baza se presupune:

Valoarea Investitiei 378,000,000


1-3 ani 4 - 6 ani
Impactul asupra Cifrei de Afaceri 16% 0%
Valoare de Vanzare 130,000,000

In conditiile ipotezelor propuse obtinem:

2009 2010 2011 2012 2013 2014


CA inv 387,072,000 449,003,520 520,844,083 520,844,083 520,844,083 520,844,083
CV 251,596,800 291,852,288 338,548,654 338,548,654 338,548,654 338,548,654
CF platibile 25,956,900 25,956,900 25,956,900 25,956,900 25,956,900 25,956,900
Amortizarea 37,800,000 37,800,000 37,800,000 37,800,000 37,800,000 37,800,000
Profit brut 71,718,300 93,394,332 118,538,529 118,538,529 118,538,529 118,538,529
Impozit profit 11,474,928 14,943,093 18,966,165 18,966,165 18,966,165 18,966,165
Profit net 60,243,372 78,451,239 99,572,364 99,572,364 99,572,364 99,572,364
∆ACRN 12,902,400 2,064,384 2,394,685 0 0 0
CF gest 98,043,372 116,251,239 137,372,364 137,372,364 137,372,364 137,372,364
CFD 85,140,972 114,186,855 134,977,679 137,372,364 137,372,364 137,372,364

Rezultatele din tabel genereaza urmatorii indicatori:

43
Valoare Reziduala= 133.392.000 RON;
VAN = 144,930,767;
RIR = 28.68%;
CA medie =486,575,309;

In continuare ne propunem stabilirea modificarilor acestor indicatori, functie


de schimbarea ipotezelor de baza.

Impactul asupra cifrei de afaceri poate creste sau scadea cu 2 puncte


procentuale, in functie de situatia economiei la nivel national.

1-3 ani 4-6 ani


pesimist 14% -2%
neutru 16% 0%
optimist 18% 2%

Ponderea cheltuielilor variabile in cifra de afaceri poate creste sau scadea cu


5%, in functie de costurile cu materiile prime si salariile directe.

pesimis
t 70%
neutru 65%
optimis
t 60%

Scenariul pessimist ofera urmatoarele valori pentru cash-flow-uri:

2009 2010 2011 2012 2013 2014


CA inv 387,072,000 441,262,080 503,038,771 492,977,996 483,118,436 473,456,067
CV 270,950,400 308,883,456 352,127,140 345,084,597 338,182,905 331,419,247
CF
platibile 25,956,900 25,956,900 25,956,900 25,956,900 25,956,900 25,956,900
Amortizare
a 37,800,000 37,800,000 37,800,000 37,800,000 37,800,000 37,800,000
Profit brut 52,364,700 68,621,724 87,154,731 84,136,499 81,178,631 78,279,920
Impozit
profit 8,378,352 10,979,476 13,944,757 13,461,840 12,988,581 12,524,787
Profit net 43,986,348 57,642,248 73,209,974 70,674,659 68,190,050 65,755,133
∆ACRN 12,902,400 1,806,336 2,059,223 0 0 0
CF gest 81,786,348 95,442,248 44
111,009,974 108,474,659 105,990,050 103,555,133
CFD 68,883,948 93,635,912 108,950,751 108,474,659 105,990,050 103,555,133
CFD CFD act.
1+k 114.40% 68883948 60213241.26 2009
(1+k)2 130.873600% 93635912.16 71546830.04 2010
(1+k)3 149.719398% 108950751.3 72769963.32 2011
(1+k)4 171.278992% 108474658.9 63332144.72 2012
(1+k)5 195.943167% 105990049.8 54092240.97 2013
(1+k)6 224.158983% 103555132.9 46197181.9 2014
VR act.= 65035033.15
Val. Initiala
investitie= 378000000
VAN= 55,186,635

Astfel obtinem un VAN= 55,186,635 si IP= 1.1460, investitia


recuperandu-se la revanzare ( suma actualizata a cash-flow-urilor generale de
investite este mai mica decat valoarea investitiei initiale : 368,
151,602<378,000,000).

Scenariul neutru genereaza cashflow-uri si indicatorii de rezultate evidentiate in


scenariul de baza (VAN = 144,930,767 ; IP = 1,371441402; termen de
recuperare = 4 ani si 237 de zile).

Scenariul optimist prezinta urmatoarele rezultate:


2009 2010 2011 2012 2013 2014
CA inv 387,072,000 456,744,960 538,959,053 549,738,234 560,732,999 571,947,659
CV 232,243,200 274,046,976 323,375,432 329,842,940 336,439,799 343,168,595
CF
platibile 25,956,900 25,956,900 25,956,900 25,956,900 25,956,900 25,956,900
Amortizar
ea 37,800,000 37,800,000 37,800,000 37,800,000 37,800,000 37,800,000
Profit
brut 91,071,900 118,941,084 151,826,721 156,138,394 160,536,299 165,022,163
Impozit
profit 14,571,504 19,030,573 24,292,275 24,982,143 25,685,808 26,403,546
Profit net 76,500,396 99,910,511 127,534,446 131,156,251 134,850,492 138,618,617
∆ACRN 12,902,400 2,322,432 2,740,470 0 0 0
CF gest 114,300,396 137,710,511 165,334,446 168,956,251 172,650,492 176,418,617
CFD 101,397,996 135,388,079 162,593,976 168,956,251 172,650,492 176,418,617

CFD CFD act.

45
1+k 114.40% 101397996 88634611.89 2009
(1+k)2 130.873600% 135388078.6 103449495.2 2010
(1+k)3 149.719398% 162593976 108599137.9 2011
(1+k)4 171.278992% 168956250.6 98643884.36 2012
(1+k)5 195.943167% 172650491.5 88112535.14 2013
(1+k)6 224.158983% 176418617.3 78702452.71 2014
VR act.= 66,499,642

Val. Initiala
investitie= 378000000
VAN= 254,641,760

Indicatorii aferenti scenariului optimist sunt: VAN = 254,641,760 si IP =


1.6737 , investitia recuperandu-se in 3 ani si 70 de zile.

Elasticitatea VAN in functie de Cifra de Afaceri Medie este e =13,05, ceea ce


arata o dependenta directa intre valoarea VAN si CA: atunci cand CA creste cu 1%,
VAN se majoreaza cu 13,05% (VAN este sensibila fata de cifra de afaceri).

Tehnica Scenariilor

Tehnica scenariilor este o alta posibilitate de a introduce incertitudinea in


modelarea evolutiei viitoare a proiectelor de investitii.
Utilizand aceleasi ipoteze ca cele exprimate in cadrul analizei de sensibilitate:
modificarea impactului asupra cifrei de afaceri, se considera urmatoarele
probabilitati de aparitie a scenariilor:

probabilitat
e VAN
55,186,63
pesimist 30% 5
144,930,7
neutru 40% 67
254,641,7
optimist 30% 60

46
Media valorii actualizate nete se calculeaza astfel:
E(VAN) = p1 * VAN1 + p2 * VAN2 + p3 * VAN3 = 30%*55,186,635 + 40%*
144,930,767 + 30%*254,641,760 = 150,920,825.30 .
Dispersia se calculeaza dupa formula:
σ2(VAN) = p1 * (VAN1 – E(VAN))2 + p2 * (VAN2 – E(VAN))2 + p3 * (VAN3 –
E(VAN))2
= 5,991,272,565,606,440.00;

Abaterea medie patratica se obtine din:


σ(VAN) = √ σ2(VAN) = 77,403,311;

Drept urmare, putem constata ca exista o probabilitate de 68% ca VAN sa


apartina intervalului [VAN - σ(VAN); VAN + σ(VAN)] sau (73,517,514;
228,324,136).

5.Concluzii

Compania “AUTOMOBILE DACIA S.A.”, prin rezultatele


obtinute in studiul prezent, a demonstrat o forta financiara
suficienta nu doar pentru a-si pastra pozitia pe piata, dar si
pentru a progresa, a cuprinde noi orizonturi si de a oferi
siguranta si confort clientilor sai.
Proiectul de investitii analizat presupune punerea in
functiune a unei noi linii de asamblare pentru modelul Dacia
Sandero, in vederea cresterii productiei zilnice.

47
Investitia se cifreaza la valoarea de 378.000.000 RON
reprezentand costul liniei de asamblare, calculat la cursul de
4,2 EUR/RON.
Cifra de afaceri prognozata a fost obtinuta bazandu-ne pe
pretul mediu al modelului la care ar fi comercializat fiecare din
cele 80 de modele produse suplimentar in fiecare zi. Aceasta
valoare a cifrei de afaceri creste in primii 3 ani cu rata de
crestere sustenabila, si apoi ramane constanta. Costurile au
inclus cuantumul cheltuielilor salariale, cu materiale si materii
prime precum si cu utilitatile necesare bunei desfasurari a
activitatii. Investitia curenta se va amortiza in 10 ani, liniar.
Inca din primul an investitia genereaza profit pentru
companie. Acest profit creste o data cu cresterea cifrei de
afaceri in urmatorii doi ani, urmand ca, pentru restul
perioadei, sa fie constant. Acest fapt este unul pozitiv, si
incurajator pentru companie, caci profitul pozitiv induce un
cash-flow disponibil pozitiv.
Dupa 3 ani investitia se revinde, deoarece modelul
Sandero nu va mai avea aceeasi cautare.
Valoarea actualizata neta este de 144.930.767 . Fiind
pozitiva, acest lucru semnifica faptul ca investitia va genera
intrari de cash in companie. De asemenea, investitia se
dovedeste a fi rentabila, benefica.
Rata interna de rentabilitate este suficient de mare, si
este superioara ratei de rentabilitate de pe piata financiara,
deci putem concluziona in mod clar, faptul ca investitia este
una care ar aduce profit companiei.

48
In continuare am luat in calcul doua alte scenarii posibile,
unul pesimist si altul optimist.
In functie de starea economica viitoare si de marja de
eroare asociata previzionarii asupra cererii de Dacia Sandero,
am fundamentat un scenariu pesimist in care cresterea cifrei
de afaceri in primii 3 ani ar fi de 14%, urmata de o scadere a
acesteia in anii urmatori, pana la vinderea investitiei cu 2% pe
an. Pe de alta parte, scenariul optimist prevede o crestere in
primii 3 ani a cifrei de afaceri cu 18% si apoi o crestere
constanta de 2% anual.
Chiar si in cazul scenariului pesimist, VAN-ul investiei este
pozitiv VAN= 55,186,635, deci chiar si in situatia cea mai
nefavorabila pentru investitie, aceasta este profitabila.
Cazul optimist returneaza un VAN de 254,641,760.
Identificand o posibilitate de 30% in cazurile scenariilor
optimist si pesimist, si de 40% in cazul scenariului realist,
putem garanta cu o probabilitate de 68% faptul ca VAN va
apartine (73,517,514; 228,324,136). Astfel, indiferent de
situatia pietei auto in viitor, investitia va fi rentabila,
generand valoare adaugata.
Per total, concluzia generala este ca aceasta investitie
este una bine gandita, solida, ce va aduce beneficii
substantiale companiei Dacia S.A.

Bibliografie:

49
• Stancu I. « INVESTITII DIRECTE SI FINANTAREA LOR »,
Volumul II si III, Ed Economica, Bucuresti 2003
• Stancu I. « FINANTE », editia a III-a, Ed Economica,
Bucuresti 2002
• Dragota V. « MANAGEMENT FINANCIAR », Volumul I si II,
ed. Economica, Bucuresti 2004
• www.dacia.ro
• www.daciagroup.ro

50