UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Geografie

Portofoliu laborator - pentru disciplina Geomorfometrie

Student: Pandelică Anca-Georgiana

Anul II, Grupa 507, GCEC

BUCUREȘTI 2018
 Partea 1

1. Recenzia

Articol: Use of Digital Terrain Analysis and Classification Trees for Predictive
Mapping of Soil Organic Carbon in Southern Denmark
Autori: R. Bou Kheir, M. H. Grevel, P. K. Bocher, M. B. Greve;
Department of Agroecology and Environment, Faculty of Agricultural Sciences (DJF),
Aarhus University, Denmark
Anul și data publicării publicării: 31.08.2009 – 2.09. 2009
Articolul este preluat din revista online http://geomorphometry.org și poate fi accesat
și de pe următorul link http://geomorphometry.org/Kheir2009 .
Articolul ales reprezintă pentru mine un bun exemplu a ceea ce înseamnă utilizarea
modelului digital al terenului în alte scopuri de analiză, care din punctul meu de vedere sunt
mai speciale și pe care nu am ajuns să le lucrez sau despre care să mă informez îndeajuns.
Articolul este structurat în patru mici capitole și are un număr de opt pagini. Ceea este
este important de urmărit este materialul grafic și cartografic care completează explicațiile
celor patru autori.
Așa cum reiese și din titlu, în aceste opt pagini este explicat modul de utilizare al
analizelor digitale de teren și a copiilor de clasificare pentru cartografierea predictivă a
carbonului organic din sol în Danemarca de Sud
Prima parte a articolului este 1. Introduction unde se explică denumirea de SOC ( soil
organic carbon), și se vorbește despre schimbările și influențele aduse prin activitățile umane
asupra acestuia, reieșind că tot ceea ce implică omul are un rol foarte important în evoluția
SOC. Dorința autorilor este de a demonstra că se poate construi un așa numit model ,,
arbore,, de clasificare care să prezică distribuția modelelor spațiale și a schimbărilor în SOC
din întreaga zonă de studiu din sudul Danemarcei.
Capitolul 2 numit Material and Methods intră în partea de cunoașterea a zonei,
prezentând informații despre suprafața studiată, clima, despre originea materialelor care au
origini fluvio glaciare și glaciare, altitudine, elemente ce țin de vegetație și gradul de
urbanizare. Tot în această parte introductivă a capitolului 2 apare și harta solurilor pentru zona
de lucru. În continuare este explicat modul de colectare și evaluare a probelor de sol, după
care urmează etapele pentru realizarea harții finale utilizând clasificarea de tip ,,arbore,,, dar și
DEM-ul și operațiile de fotogrammetrie.
Capitolul 3 Results and Discussions prezintă variabilele care au stat la baza realizării
modelului de clasificare, eventualele erori și opinii și chiar harta finală, care după cum
precizează autorii în capitolul 4, a fost realizată folosind programul ArcGIS.

Partea a 2-a

2. 1. Prezentarea succintă a zonei de lucru

Arealul de lucru a fost ales prin suprapunerea de UAT-uri peste Modelul Digital al
Terenului la 90 m, iar dintre acestea au fost selectate un nr. de 20 de UAT-uri la alegere, care
să formeze un areal compact. Astfel, am obținut prin tăiere conturul zonei de lucru. Softul în
care se vor realiza toate operațiile este ArcGis 10.1. Așa cum reiese și din figura 1, cele 20
de UAT-uri fac parte din județele Vâlcea și Argeș, fiind localizate în partea de nord a
acestora.

Fig 1. Localizarea arealului de lucru

 În ceea ce privește relieful, acesta scade în altitudine de la Nord la Sud, principala
treaptă de relief fiind cea montană, apoi cea de podiș și dealuri.
Cele mai mari altitudini sar de 2500 de m, iar cele mai mici sunt sub 400 de m.
Principalele unități de relief care se încadrează în conturul zonei sunt: Munții Făgăraș (
Masivele Ghițu- Frunți), Munții Cozia, o mică parte din Masivul Iezer, Depresiunea Jiblea și
Depresiunea Arefului, Culmile Runcului, Tămașului, Chiciurii, Pletica, și o porțiune redusă în
sud din Dealurile Argeșului.
Din punct de vedere geologic, predomină amfibiolitele, conglomeratele, gresiile,
marnele, argilele, nisipurile și pietrișurile.
Din punct de vedere geomorfologic se disting în partea de Nord următoarele tipuri de
relief: relief dezvoltat pe masive cristaline, relief dezvoltat pe masive cristaline prealpine cu
cuverturi alpine și relief dezvoltat pe formațiuni mezozoice și paleogene de fliș și molasă,
cutate, relief de depresiune intramontane.

2.2. Prezentarea modului de creare a datelor geospațiale și a hărților vectorizate,

inclusiv modul de obținere a MDT-ului și transformarea acestuia de la rezoluția de 90 m
la 30 m

Datele geospațiale sunt de două tipuri, fie date raster, fie date vectoriale, iar în vederea
realizării proiectului au fost folosite ambele categorii.
Informația de la care începe desfășurarea modului de lucru este data geospațială
Dtmro90, raster care cuprinde tot teritoriul României. Transformarea lui într-un raster cu o
rezoluție de 30 m se face aplicând funcția ,, Resample” ( ArcToolbox – Data Management
Tools – Raster - Raster Processing – Resample). Se inserează Dem-ul care se dorește
transformat, în acest caz Dtmro90 si se va da pentru X și Y valoarea 30 m, iar la Resample
Tehnique se va selecta modul Bilinear. Având aceste date putem taia rasterul după conturul
celor 20 de UAT-uri. Pornind de la DEM se poate realiza harta hipsometrică, harta pantelor, a
energiei de relief.
Datele vectoriale au fost obținute prin crearea fișierelor de tip shapefile, în cea mai
mare parte de tip poligon, iar pentru fiecare harta în parte au fost create layere în funcție de
necesitate: layer pentru unitățile de relief ( tabel de atribute cu denumirele acestora,
SUPRAFEȚE), layer pentru structurile geologice ( tabel de atribute cu codurile rocilor și
denumirile lor), layer pentru geomorfologia zonei ( tabel de atribute cu tipurile de relief).

2.3. Harta hipsometrică cu intervale de 100 m - mod de realizare, analiză și

interpretare pentru întreaga zona și pentru un UAT (50 m în cazul în care numărul de
intervale este redus)

Harta hipsometrică este un produs rezultat din DEM-ul bază, bineînteles

reeșantionat la nivelul arealului de lucru, rezoluția pentru Demu-ul actual fiind de 30 m.
Astfel, pentru zona aleasă s-a definit mărimea intervalului de 100 m ( Simbology – Classify).
Altitudinile cele mai mari sunt cuprinse între 2500 și 2600 m. Așa cum s-a menționat și la
analiza succintă a zonei, aceasta cuprinde o treapă montană și una de deal și podiș, cu un
relief destul de puternic fragmentat de văi (figura 2).
 Figura 2. Harta hipsometrică a zonei de lucru

2.4. Curbe hipsometrice cumulate și necumulate - mod de realizare, analiză și

interpretare

Curba hipsometrică, denumită și curbă hipsografică este reprezentarea grafică într-

un sistem de două coordonate, din care una redă altitudinea și adâncimea reliefului, iar alta
redă suprafața terenului, ce e redată în Km2 sau procente.
Dem-ul cu rezoluția de 30 m se reclasifică și se transformă din raster în poligon ( From
Raster – Raster to Polygon).
Tabelul stratului vectorial rezultat se va exporta în Excel pentru calcularea curbei
hipsometrice cumulate și necumulate. În acest tabel se vor crea noi coloane care vor conține
suprafața și înălțimea, înălțimea medie și suprafața cumulată.
Intervalele hipsometrice se vor grupa ( ex. 350 – 400, 400-450 m etc) și se vor
multiplica până la ultimul. Se va selecta coloana suprafața și înălmie medie și se va insera
graficul de tip scatter, unde x =suprafața și y = înălțimea medie.
Pentru S cumulat se va aduna valoarea de la S cu următoarea, și se vor multiplica. Se
va insera din nou graficul de tip scatter, selectând coloana S cumulat și Hm.
Tabel nr.1
OBJECTID S
* Value Count S H cumulat Hm
1 1 397592 357,8328 350 -400 7908,775 350
2 2 678860 610,974 400-500 7550,942 450
3 3 813658 732,2922 500-600 6939,968 550
4 4 617818 556,0362 600-700 6207,676 650
5 5 627663 564,8967 700-800 5651,64 750
6 6 682075 613,8675 800-900 5086,743 850
7 7 609805 548,8245 900-1000 4472,876 950
8 8 547874 493,0866 1000-1100 3924,051 1050
9 9 504297 453,8673 1100-1200 3430,965 1150
10 10 458052 412,2468 1200-1300 2977,097 1250
11 11 412572 371,3148 1300-1400 2564,851 1350
12 12 396153 356,5377 1400-1500 2193,536 1450
13 13 356090 320,481 1500-1006 1836,998 1550
14 14 309275 278,3475 1600-1700 1516,517 1650
15 15 288485 259,6365 1700-1800 1238,17 1750
 16 16 257919 232,1271 1800-1900 978,5331 1850
17 17 212671 191,4039 1900-2000 746,406 1950
18 18 175263 157,7367 2000-2100 555,0021 2050
19 19 151275 136,1475 2100-2200 397,2654 2150
20 20 120701 108,6309 2200-2300 261,1179 2250
21 21 83257 74,9313 2300-2400 152,487 2350
22 22 59487 53,5383 2400-2500 77,5557 2450
23 23 26686 24,0174 2500-2600 24,0174 2550

Curba hipsometrică necumulată

3000

2500

2000
Altitudine (m)

1500

1000

500

0
0 100 200 300 400 500 600 700 800
Suprafață necumulată (kmp)

Fig.3. Graficul curbei hipsometrice necumulate

 Curba hipsometrică cumulată

3000
Altitudine (m)

2500

2000

1500

1000

500

0
0 200 400 600 800 1000 1200 1400 1600
Suprafață cumulată (kmp)

Fig.4. Graficul curbei hipsometrice cumulate

2.5. Harta pantelor - mod de realizare, analiză și interpretare; Harta cu valori peste
medie și sub medie

Harta pantelor (fig.4) sau harta geodeclivității s-a obținut prin aplicarea funcției Slope
din Spatial Analyst Tools – Surface Analyst Tools. Pentru calcularea pantelor s-a folosit
modelul numeric altimetric, iar rasterul rezultat a fost reclasificat în 5 clase și s-a ales paleta
de culori verde – roșu. A fost adăugat hillshade-ul, elementele rețelei hidrografice.
Potențialul morfodinamic al zonei subcarpatice este susținut de parametrul morfodinamic
numit pantă, care accelerează predispunerea terenului la numeroase procese geomorfologice.
Conform hărții pantelor cele mai mari valori sunt de peste 36 de grade și ocupă
suprafețe însemnate la nivelul versanților montani. În sens contrar cele mai mici valori de sub
3 grade sunt localizate în partea vestică și de-a lungul văilor, unde relieful are o înclinare
slabă.
 Fig.5. Harta geodeclivității arealului de lucru

Ponderea claselor de geodeclivitate: pentru a afla procentul fiecarei clase de

geodeclivitate am reclasificat harta pantelor în 5 clase și am notat pentru fiecare în parte
numărul de celule. După cum arată și tabelul nr. , pentru fiecare clasă a fost calculată
suprafața în metri pătrați (numărul de celule * dimensiunea celulei, adică 900/1000) și
procentul ( numărul de celule *100/ numărul total de celule) ocupat de fiecare dintre acestea.

Tabel nr.2. Ponderea geodeclivității la nivelul zonei de lucru

Nr. celule Procent % Suprafata mp

0 - 8 grade 550857 25,1 495771,3
8 - 15 grade 569333 25,9 512399,7
24 - 37 grade 472916 21,5 425624,4
37 - 49 grade 379101 17,3 341190,9
49 - 62 grade 224675 10,2 202207,5
total 2196882 100 1977193,8
 Cel mai mare procentaj îl ocupă suprafețele cu pante cuprinse între 8 - 15 grade, iar
cele mai puține cele cuprinse între 49 și 62 de grade.

Ponderea geodeclivității la nivelul arealului

10%
25%
0 - 8 grade
17%
8 - 15 grade
24 - 37 grade
37 - 49 grade
49 - 62 grade
22% 26%

Fig.6. Diagrama ponderiilor geodeclivității arealului de lucru

Harta pantelor medii (fig.7) a fost realizată în Raster Calculator aplicând formula
,,pante,, > 16,37. Valorile sub medie sunt localizate în parte sudică și centrală, iar cele peste
medie în partea nordică.
Fig.7. Harta pantelor cu valori sub medie și peste medie
2.6. Harta energiei de relief - mod de realizare, analiză și interpretare
 + Harta cu valori peste medie și sub medie

Energia de relief sau fragmentarea verticală, reprezintă variația pe verticală a

altitudinii și constituie ecartul dintre cota cu altitudinea cea mai ridicată și cea mai scăzută de
pe unitatea de suprafață. Se poate corela cu intenstiatea unor procese geomrfologice.
Valoarea a adâncimii fragmentării relefului dată în metri a fost identificată, pe
suprafața reginii alese utilizând metoda care se bazează pe calculul statistic al vecinătăţilor,
aflând diferența dintre punctele extreme de pe unitatea de suprafață. În geomorfologie unitatea
standard pentru suprafață este kmp. Energia de relief se exprimă în m/kmp.

Operația se efectuează astfel: Focal Statistics din modulul Spatial Analyst, se creează
un carioaj de 1 kmp (1000x1000) și se calculează altitudinea maxină și minimă. În Raster
Calculator se face diferența între altitudinea maxină și altitudinea minimă și rezultă astfel
energia de relief.

Ponderea energiei de relief la nivelul întregii zone de lucru :

Tabel nr. 3.

Nr. celule Procent % Suprafață mp

1 -160 m/kmp 659043 28,1 593138,7
150 - 250 588060 25,0 529254
250 - 366 466092 19,8 419482,8
366 - 496 424710 18,1 382239
496 - 801 211266 9,0 190139,4
total 2349171 100,0 2114253,9

Valoarea medie a energiei de relief este de 267,33 m/kmp. Cele mai mari valori sunt
localizate în partea de nord, iar cele mai mici în partea de sud și centrală.
Fig.8. Harta energiei de relief cu valori sub medie și peste medie
 2.7. Tabel cu suprafețele ocupate de formele geomorfologice la nivelul unităților de
relief

Suprafață
Unitate de relief Forme geomorfologice kmp Pondere

Gruiurile (Dl. ) Argeșului Dealuri fragmentate în culmi subcarpatice 2982,46 4,8

Culmea Pletica Dealuri fragmentate în culmi subcarpatice 119,9 0,2
Culmea Rîusorului Dealuri fragmentate în culmi subcarpatice 2617,81 4,3
Dealul Ciocanu Dealuri fragmentate în culmi subcarpatice 2061,62 3,3
Culmea Toaca Dealuri fragmentate în culmi subcarpatice 4812,06 7,8
Depresiune tectonică sinclinală de șes proluvio-
Depresiune deluvial 6100,31 9,9
Depresiune tectonică sinclinală de șes proluvio-
Depresiunea Arefului deluvial 1236,54 2,0
Culmea Chiciurii Dealuri fragmentate în culmi subcarpatice 145,1 0,2
Depresiune tectonică sinclinală de șes proluvio-
Depresiune deluvial 733,45 1,2
Culmea Tămașului Dealuri fragmentate în culmi subcarpatice 162,6 0,3
Culmea Runcului Dealuri fragmentate în culmi subcarpatice 5664,24 9,2
Depresiune de eroziune diferențială cu aspect
Depresiunea Jiblea deluros 308,53 0,5
Masivul Iezer (Iezer-Papusa) Munți cu forme cupolare 874,75 1,4
Masivul Cozia Munți insulari, scoși de sub formațiuni terțiare 3780,93 6,1
Munții Făgăraș Munți puternic fragmentați în creste 683,1 1,1
Culoarul Central Fagarasan - Munți fragmentați în culmi prelungi sau în
Muntii Lovistei interfluvii înguste 180,7 0,3
Muntele Ghițu Munți insulari, scoși de sub formațiuni terțiare 5815,32 9,4
Munți fragmentați în culmi prelungi sau în
Depr. Poiana interfluvii înguste 1596,5 2,6
Depresiunea Loviștei Depresiune tectonică umplută cu sedimente
(Titești) neozoice cu aspect deluros 6364,79 10,3
Muntele Poiana Spinului Munți insulari, scoși de sub formațiuni terțiare 2988,22 4,9
Depresiune de eroziune diferențială cu aspect
Culmea Cheantului deluros 4398,62 7,1
Muntele Frunți (Munticelu) Munți insulari, scoși de sub formațiuni terțiare 5151,28 8,4
Depresiune tectonică sinclinală de șes proluvio-
Depresiune deluvial 982,35 1,6
Depresiune tectonică sinclinală de șes proluvio-
Depresiune deluvial 9,5 0,0
Depresiune tectonică sinclinală de șes proluvio-
Depresiune deluvial 1150,18 1,9
Depresiune tectonică sinclinală de șes proluvio-
Depresiune deluvial 666,03 1,1
total 61586,89 100,0
2.8. Tabel centralizator privind valoarea medie a indicilor geomorfometrici (altitudine,
pantă, energie de relief etc.) și suprafețele unităților de relief la nivelul UAT-urilor
Tabbel nr.4.
Suprafață
Nr. crt UAT
Denumire unitate de relief kmp
1 Nucșoara Culmea Pletica 14, 9
Culmea Toaca 1,4
Culmea Chiciurii 32,4
Masivul Iezer Păpușa 0,04
Masivul Făgăraș 63,2
Culoarul Central Făgăraș - Munții
Loviștei 19,1
Munții Ghițu 16,01
2 Arefu Culmea Arefului 1,9
Culmea Tămașului 21,5
Masivul Făgăraș 242,3
Culoarul Central Făgăraș - Munții
Loviștei 98,4
Munții Ghițu 27,1
Muntele Frunți 29,8
3 Sălătrucu Culmea Tămașului 28,9
Culmea Runcului 0,06
Masivul Făgăraș 36,7
Culoarul Central Făgăraș - Munții
Loviștei 27,41
Depresiune 0,000075
Muntele Poiana Spinului 3,7
Depresiunea Poiana 2,8
Culmea Cheantului 14,2
Muntele Frunți 21,6
Depresiune 14,01
4 Perișani Masivul Cozia 20,1
Masivul Făgăraș 53,7
Culoarul Central Făgăraș - Munții
Loviștei 25,09
Depresiunea Poiana 12,08
Depresiunea Loviștei 16,17
Muntele Poiana Spinului 26,1
Depresiune 1,04
Culmea Cheantului 2,09
Muntele Frunți 0,06
5 Boișoara Masivul Făgăraș 48,1
Culoarul Central Făgăraș - Munții
Loviștei 3,5
 Depresiunea Loviștei 0,02
Culoarul Central Făgăraș - Munții
6 Titești
Loviștei 7,08
Depresiunea Loviștei 21,4
7 Berevoiești Culmea Pletica 36,11
Culmea Râușorului 26,17
Dealul Ciocanu 15,9
Masivul Iezer Păpușa 24,2
8 Brăduleț Culmea Toaca 7,8
Culmea Chiciurii 21,4
Munții Ghițu 9,4
9 Corbeni Depresiunea Arefului 8,5
Culmea Chiciurii 28,6
Culmea Tămașului 19,06
Munții Ghițu 5,5
10 Berislavești Culmea Runcului 18,1
Depresiunea Jiblea 3,08
Masivul Cozia 17,6
Depresiunea Poiana 3,8
Culmea Cheantului 23,9
12 Corbi Culmea Pletica 30,7
Culmea Toaca 14,3
Depresiune 14,6
13 Aninoasa Gruiurile Argeșului 6,1
Culmea Pletica 27,22
Dealul Ciocanu 4,6
Depresiune 1,1
Depresiune 6,6
14 Cicănești Culmea Tămașului 2,8
15 Mușătești Gruiurile Argeșului 23,2
Culmea Toaca 18,9
Culmea Chiciurii 43,2
Depresiune 0,09
Depresiune 11,5
16 Albeștii de Argeș Depresiunea Arefului 1,8
Culmea Chiciurii 24,5
Depresiune 4,2
Culmea Tămașului 11,3
17 Șuici Culmea Tămașului 15,4
Culmea Runcului 11,9
Culmea Cheantului 3,7
Depresiune 4,4
18 Cepari Culmea Tămașului 5,7
 Culmea Runcului 26,5
Depresiune 3,9
19 Valea Danului Depresiune 0,8
Culmea Tămașului 31,7
20 Domnești Gruiurile Argeșului 0,4
Culmea Pletica 0,8
Culmea Toaca 5,5
Depresiune 12,8
21 Valea Iașului Culmea Chiciurii 19,4
Depresiune 2,1

Valoarea medie a indicilor geomorfometrici a unităților de relief: altitudine, panta,

energie de relief:
Tabel nr.5.
Altitudine medie Panta medie
Denumire unitate de relief (m) (grade) Energie de relief (m/kmp)
Gruiurile (Dl. ) Argesului 560,2104 130,5414 9,970249
Culmea Pletica 800,1235 180,4999 12,16513
Culmea Rîusorului 808,1725 177,7507 14,1122
Dealul Ciocanu 619,5683 132,3351 9,546692
Culmea Toaca 619,278 146,9543 10,154
Depresiune 603,8479 112,5513 5,436728
Depresiunea Arefului 562,099 118,8499 5,169083
Culmea Chiciurii 693,8442 149,1323 9,957954
Culmea Tamasului 696,1464 138,5923 9,23234
Culmea Runcului 591,986 129,9918 9,021282
Depresiunea Jiblea 424,8851 104,767 5,955266
Masivul Iezer (Iezer-Papusa) 1374,565 382,8467 21,77357
Masivul Cozia 867,4028 289,338 17,36843
Masivul Fagaras 1590,934 419,0168 23,7519
Culoarul Central Fagarasan - Muntii
Lovistei 1127,407 261,7812 16,38543
Muntele Ghitu 998,3987 292,3254 17,54725
Depr. Poiana 715,6271 153,3794 9,429679
Depresiunea Lovistei (Titesti) 675,4434 192,8974 10,84259
Muntela Poiana Spinului 958,3447 264,4057 16,32695
depresiune 778,2279 127,9586 9,331475
Culmea Cheantului 754,4374 182,0909 10,94522
Muntele Frunti (Munticelu) 1043,808 290,3737 17,89165
 2.9. Un profil longitudinal si unul transversal

Profilul transversal și longitudinal al râului a fost realizat în 3D Analyst.

S-a ales râul și porțiunea acestuia pe care să se efectueze această operațune, respectiv
pe râul Doamnei. Se selectează comanda interpolate line după care s-a trasat o linie
transversală ( direcție E –V ) în albia minoră a râului, respectiv o linie longitudinală pe
direcție N – S. Pentru afișarea graficului profilului se selectează opțiunea Progfile Graph.

Profilul longitudinal al râului Doamnei

240
220
200
Altitudine (m)

180
160
140
120
100
80
60

0 1.000 2.000 3.000 4.000 5.000 6.000 7.000

Lungime ( N - S)
Profile Graph Subtitle

Fig.8. Profilul longitudinal al râului Doamnei

Profil transversal al Râului Doamnei

240
220
Altitudine (m)

200
180
160
140
120
100
80

0 1.000 2.000 3.000 4.000

Lungime (E - V)

Fig. 9. Profil transversal al râului Doamnei

2.10. Interpretare forme de relief (6 clase sau alte clasificări)

Fig.10. Harta distribuției formelor de relief în arealul de lucru

 Formele de relief au fost obținute prin metoda TPI (Topographic Position Index) .
Acesta reprezintă diferența dintre altitudinea celulei resprective și media altitudinilor
celulelor vecine și invers.
Se completează cu Dem 30 m - TPI – radius = 1000 m - Neighbourhood (shape circle)
și îl salvăm.
Se face și Tpi-ul standardizat astfel se identifică văile și culmile - frunțile de terasă .
Formele de relief se clasifică în 6 clase: TPI tool - TPI 6 clase. În fereastra apărută
se completează A: -1, B: - 0.5 , C: 0,5 , S: 5 , D: 1, se inserează DEM-ul și se
salvează. Cele 6 categorii de forme de releif sunt valea, versantul inferior, suprafața plană,
versantul mijlociu, versantul superior și culmea. Conform tabelului de mai jos, cea mai mare
pondere o are forma de relief numită suprafață plană , cu o valoare de 32,74 %, iar cea mai
mică o are forma de relief numită culme cu valoarea de 4, 62 % .

Ponderea și suprafața fiecărei forme de relief la nivelul arealului de lucru:

Tabel nr.6. Nr. Procent

Forme de relief celule Suprafață kmp %
Vale 125813 113,2317 5,726889
Versant inferior 321114 289,0026 14,61681
Suprafață plană 719473 647,5257 32,74973
Versant mijlociu 593643 534,2787 27,02207
Versant superior 335199 301,6791 15,25794
Culme 101640 91,476 4,626557
Total 2196882 1977,1938 100

Bibliografie:

http://www.geo-spatial.org/index.php?s=autori&autor=Viorel%20Chende%C8%99