Sunteți pe pagina 1din 14

UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE

Plan de cercetare: Politica social i somajul n Uniunea European

Profesor coordonator: Lect.univ. Dr. Corneliu Bene

Masterand: Dulus(Blaj)Alina Miahela Master FBA anul II

Oradea 2012

CUPRINS

1) Domeniul i problema de cercetat 2) Referine bibliografice 3) Identificarea i listarea principalelor idei legate de problema de cercetare propus 4) Formularea unei ipoteze, a unei soluii posibile la problema de rezolvat 5) Denumirea temei de cercetare 6) Scopul i obiectivele cercetrii 7) Construirea planului de cercetare 8) Stabilirea strategiei de cercetare 9) Elemente ale unei proceduri de validare a proiectului de cercetare i a rezultatelor ce vor fi obinute 10) Concluzii

1) Domeniul i problema de cercetat


Piaa muncii din Romnia s-a caracterizat n ultimii zece ani att prin manifestarea unui deficit de locuri de munc, n perioada de reluare a creterii economice,ct i prin apariia unor deficite de fora de munc n anumite domenii de activitate, odat cu fenomenul de supranclzire a economiei. Politica social a UE este format dintr-un set de politici complementare, ce s-au dezvoltat i multiplicat pe parcursul timpului i care acioneaz n acele sectoare de activitate ce afecteaz sau genereaz gradul de bunstare individual i social.

2) Referine bibliografice
1. Bawden, L. D., Skidmore, F., Rethinking Employment policy, Washington D.C., The Urban Institute Press, 1989. 2. Christiansen, J., Koistinen, P., Kovalainen, A., Working Europe: reshaping European Employment systems, Aldershot Hants, England, Ashgate, 1999. 3. Koistinen P., A future european employment model?, 2001, disponibil online la http://www.uta.fi/isss/monnetcentre/wordit/Future11.rtf. 4. Mrginean I., Semnificaia cercetrilor de calitatea vieii, n Calitatea Vieii n Romnia (coord.: Mrginean, I., Blaa, A.), Bucureti, Editura Expert, 2004. 4. Mederly, P., Novacek, P., Topercer, J., Sustainable development assessment: quality and sustainability of life indicators at global, national and regional level, Foresight Journal, 5/2003. 5. Stnculescu, M., Ilie, S., Informal Sector n Romania, CASPIS, 2001. 6. Chasard, Yves & Preda, Marian. Politici sociale n Europa, Institutul European din Romnia, Bucureti:2000 7.Sabau-Popa Diana Bugetul UE si fondurile comunitare , Editura Economica, 2010 8.Prisecaru Petre, Politici comune ale Uniunii Europene, Editura Economic, Bucureti, 2004 9.Profiroiu Marius, Popescu Irina, Politici europene, Editura Economic, Bucureti, 2003

10.Ioan Mrginean, Studii de sociologie, calitatea vieii i politici sociale, Editura Universitii din Piteti, 2004. 11.Maurice Allais, Trait dconomie pure, Paris, Editura Clment Juglar, 2000. 12.D. Ciucur, I. Gavril, C. Popescu, Economie, manual universitar, Bucureti, Editura Economic, 2004. 13. Preda, Diana, Ocuparea forei de munc i dezvoltarea durabil, Editura Economic, 2002. 14. Barr, Nicholas.Pietele fortei de munca si politica sociala in Europa Centrala si de Est tranzitia si dincolo de aceasta : vol. 2.Oxford:Oxford University Press,2000. 15.Anghelache, Constantin.Romania 2004 : starea economica : evolutii semnificative.Bucuresti: Editura Economica,2004. 16.Barry, Norman.Bunastarea.Bucuresti:Du Style,2000. 17.Cace, Sorin.Evolutii Bucuresti:A.S.E.,2004. 18.Cirica, Razvan Ionut ; Teodorescu, Lucian.Protectia sociala si incluziunea sociala, componente esentiale ale Strategiei de la Lisabona.In: Raporturi de munca, v. 9, nr. 5, mai 2005. 19.Mihut, Liliana ;Lauritzen, Bruno.Modele de politici sociale = Models of social policy.Bucuresti:Editura Didactica si Pedagogica,2000. 20.Pascal, Ileana;Deaconu, Stefan.Politici sociale si ocuparea fortei de munca.Bucuresti: Centrul de Resurse Juridice,2002. 21.Pasa, Florin.Imbunatatirea politicii sociale in atentia administratiei publice centrale si locale.Economie si administratie locala, v. 10, nr. 6,iunie 2005. 22.Pascariu, Gabriel;Stanculescu, Manuela.Politica de coeziune a UE si dezvoltarea economica si sociala la nivel regional in Romania=EU cohesion policy and Romania's regional economic and social ... Bucuresti:Institutul European din Romania,2003. 23.Poenaru, Maria.Politica sociala si indicatori sociali.Bucuresti:All,1998. 24.Preda, Marian.Politica sociala romaneasca intre saracie si globalizare.Iasi: Polirom,2002. si tendinte in teoria si practica statului bunastarii.

25.Popescu, L. (2004), Politicile sociale est-europene ntre paternalism de stat i responsabilitate individual, Cluj: Presa Universitar Clujean. Cap. 6: Protecia social a omerilor 26.Oprescu, Gh., Piaa muncii, Editura Expert, Bucureti, 2001 27. Prvan, M., Piaa paralel a muncii, Editura Expert, Bucureti, 2003. 28. Petre Andrei Goga i tefan Mrginean, Restructurare, ocupare omaj. Teorii, idei i soluii pentru Romnia, 2001, 29. Bourdieu, P., Passeron, J.C. i Nice, R. , 1990, Reproduction in Education, Society, and Culture, 2nd edition, Published by SAGE; 30. Brown, P., 1990, The Third Waye: Education and the Ideology of Parentocracy, The British Journal of Sociology of Education, vol 11. 31. Chipea, F., 2010, Dezvoltare social teritorial. Premise teoretice i date empirice, Editura Universitii din Oradea 32. Cochinescu, C., 2005, omajul. Anxietatea i frustraia la persoanele omere, Editura Lumen, Iai; 33. Collins, R., 1979, The Credential Society: An Historical Sociology of Education and Sratification, Academic Press, New York; 34. Davis, K., Moore, W. ,1945, Some Principles of Stratification, American Sociological Review, vol10(April). 35. Dobrot, N., Aceleanu, M.,I., 2007, Ocuparea resurselor de munc n Romnia, Editura Economic; 36. Fukuyama, Fr., 2002, Marea ruptur (Natura uman i refacerea ordinii sociale), Editura Humanitas, Bucureti; 37. Giarini, O., Liedtke, P., M., 2001, Dilema ocuprii forei de munc i viitorul muncii, Editura All Beck, Bucureti; 38. Giddens, A, 2007, Europa n epoca global, Editura Ziua, Bucureti; Hardwick, P., Langmead, J., Khan, B., 2002, Introducere n economia politic modern, Editura Polirom, Iai; 39. Hatos, A., Sveanu, S.,(coord.), 2009, Educaia i excluziunea social a adolescenilor din Romnia, Editura Universitii din Oradea;

40. Hirata, H., Kergoat, D., Zylberberg-Hocquard, M.H., 1997, La division sexuelle du travail: Permanence et changement. ATS, CEM, Piette del Conicet, Argentine; 41. Marshall, G.(coord.), 2003, Dicionar de sociologie Oxford, Editura Univers enciclopedic, Bucureti 42. Olah, Gh., Florea, A., 2003, Macroeconomie, Editura Universitii din Oradea; 43. Oprescu, Gh., 2001, Piaa muncii - teorii, politici, tranziia n Romnia, Ed. Expert, Bucureti; 44. Wallace, C., (editor), Household, Work and Flexibility, research report, 2002, disponibil online la http://www.hwf.at/project_report01.html. 45. *** Evoluia politicilor europene n domeniul ocuprii forei de munc, Ministerul Muncii, Familiei i Egalitii de anse, Direcia de Programe i Strategii For de munc, Observatorul naional al Ocuprii i Formrii Profesionale a Forei de Munc, august, 2007. 46. *** European employment and social policy: a policy for people, Luxembourg, Office for Official Publications of the European Communities, 2000. 47. *** Eurostat, Population and social conditions, disponibil online la http://epp.eurostat.ec.europa.eu. 48.***Institutul National de Statistica - For_a de munca n Romnia: Ocupare si somaj Ancheta fortei de munca n gospodarii (AMIGO), anii 2005, 2006, 2007, 2008,; 49.***Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei - Ghid pentru realizarea Planurilor Regionale de Actiune pentru Ocuparea Fortei de Munca si Incluziune Sociala; 50.***Guvernul Romniei - Planul National de Dezvoltare 2007-2013; 51.***Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca; 52.***.Lege nr. 116/2002 privind prevenirea si combaterea marginalizarii sociale; 53.***Lege nr. 72/2007 privind stimularea ncadrarii n munca a elevilor si studentilor; 54.*** Dilema ocuprii forei de munc i viitorul muncii, Raport ctre clubul de la Roma, Bucureti, Editura All Beck, 2000 55.Reglementri europene n domeniul Ocuprii Forei de munc i formrii profesionale, n Raportul Ministerului Muncii, Familiei i Egalitii de anse, Iulie 2007, Bucureti;

Ministerul Educaiei i Cercetrii, 2007, Raport asupra sistemului naional de nvmnt, Bucureti; 56. http://www.caspis.ro/ 57. http://www.cnpas.org/ 58. http://www.esc.eu.int/ 59. www.cnp.ro 60. www.insse.ro 61. www.euroactiv.com 62. http://europa.eu.int/eur-lex/ 63 http://europa.eu.int/eures/index.jsp 64.http://europa.eu.int/comm/employment_social/social_policy_agenda/social_pol_ag_en .html 65. http://www2.europarl.eu.int/ 66. http://eumc.eu.int/ 67. http://europe.osha.eu.int/ 68. http://www.eurofound.eu.int/ 69. http://www.inspectmun.ro/ 70 http://www.mmss.ro/ 71. http://www.omfm.ro/prima.php3

3) Identificarea i listarea principalelor idei legate de problema de cercetare propus


Somajul i ocuparea forei de munc n activitatile economico-sociale reflecta modul cum funcioneaz piaa muncii, ntr-o economie de piata, la un moment dat. Raportul dintre cererea i oferta de forta de munc determina cele doua stari opuse ale pieei muncii - ocuparea forei de munca i somajul. Problematica omajului constituie o latura important a echilibrului macroeconomic i o component indispensabil a politicilor macroeconomice i sociale. n general, fenomenul omaj este definit n literatura economic, ca fiind o stare negativ a economiei, concretizat ntr-un dezechilibru structural i funcional al pieei muncii, prin care 7

oferta de for de munc este mai mare dect cererea de for de munc din partea agenilor economici. 4) Formularea unei ipoteze, a unei soluii posibile la problema de rezolvat Fiind un fenomen care afecteaza in diferite proporii, toate tarile, prin nivelul, structura, durata si consecinele sale,omajul s-a impus ateniei guvernelor si forelor sociale, devenid o preocupare generala. Pe termen scurt, obiectivul major al tuturor acestora il formeaz atenuarea exacerbrii consecinelor sale, iar pe termen mediu si lung obiectivul c o n s t a i n diminuarea sau chiar reabsorbirea resurselor de munca aflate in stare d e o m a j . N u m e r o a s e l e a s p e c t e interdependente, prin natura lor, vizeaz att firmele cat si societatea, att pe cei care lucreaz, ca si pe omeri. Toate acestea formeaz obiectul unor reglementari sau orientri care, in totalitatea lor, sunt cunoscute ca politici sau masuri pentru combaterea omajului. 1 . Masurile passive sunt cele care constau in acordarea de asigurri de omaj sau alocaii pentru someri, acestea dein locul prioritar in fondurile alocate pentru c o m b a t e r e a o m a j u l u i s i s u n t practicate in cele mai multe tari. 2. Masurile active sunt cele care conduc la crearea de noi l o c u r i d e m u n c a , l a r e c o n v e r s i e profesionala sau cele prin care se ofer facilitai pentru cei care angajeaz omeri.In mod corect se considera ca pentru reducerea omajului este nevoie de creterea masurilor active:orice mrire a nivelului ajutorului de omaj va conduce, pe termen lung, la creterea ratei omajului, pe cnd crearea de noi locuri de munca si recalificarea omerilor vor conduce la absorbirea lor, lascderea ratei omajului. Prin coninutul lor, asemenea masuri au efecte directe si indirecte asupra omajului sau asupra consecinelor sale. Oricare dintre ele nu se limiteaz la un singur aspect, uneori efectele unei aciuninefiind numai pozitive, ci si contradictorii. Masurile pentru diminuarea omajului, dup aspectul concret la care se refera, pot fi grupate in trei mari categorii: masuri care privesc direct pe omeri,masuri care privesc populaia ocupata, alte masuri.

Masuri care privesc direct pe omeri Din aceasta categorie se remarca: masurile de organizare a pregtirii si calificrii celor in cutareaunui loc de munca pentru a putea face fata noilor tehnici si tehnologii, facilitatile acordate de stat pentru crearea de noi ntreprinderi care ofer locuri de munca si pentru crearea de noi locuri de munca in activitati publice. Sa remarcam totui ca, in mai toate tarile, se pune concomitent problemarationalizarii forei de munca din sectorul public. O mare importanta au dobndit, in ultimii ani,masurile pentru trecerea la noi forme de ocupare: angajare pe timp parial sau cu orar atipic; angajare provizorie cu contract(de obicei medie sau scurta); angajri specifice, stagii sau contracte de muncade tipuri deosebite, create in cadrul politicilor recente de diminuare a omajului, inexistente in trecut.Fata de ocuparea normala, aceste forme prevd angajri pentru obiective precise si limitate. Politica de diminuare a omajului prevede masuri selective pentru formarea si angajarea tinerilor siomerilor de lunga durata. De regula, asemenea masuri au ca rezultat asigurarea unor salarii mai mici dect cele normale. Conducnd la scderea costului salarial al firmelor, ele sunt nu numai acceptate si practicate de utilizatorii de munca, dar si iniiate de ei. Masurile ce privesc populaia activa ocupata Acestea au ca scop, pe de o parte, sa previn creterea omajului printr-o calificare adecvata, iar pede alta parte, tind sa diminueze omajul prin crearea de posibilitati suplimentare de angajare care sea s i g u r a p r i n r e d u c e r e a t i m p u l u i d e m u n c a s i d u r a t e i v i e i i a c t i v e , p r e c u m s i p r i n n d e p r t a r e a imigranilor si revenirea lor in tarile de origine.

5) Denumirea temei de cercetare ,,Politica sociala si somajul in Uniunea Europeana

6) Scopul i obiectivele cercetrii


Scopul acestui plan de cercetare este de a identifica cele mai bune masuri de diminuare a r a t e i s o m a j u l u i dupa ce au fost identificate in prealabil cauzele si factorii care incurajeaza cresterea ratei somajului.. Cauzele omajului pot fi multiple, cauze care se situeaz la nivel macroeconomic i la nivel microeconomic. De multe ori, ntr-o analiz pentru a se identifica cauzele care au generat omajul, se au n vedere numeroase atribute acordate omajului, analizate ca "tipuri" de omaj: fricional, voluntar, involuntar, structural, tehnologic, natural, parial,total, cronic, sezonier, temporar, tranzitoriu, ciclic, regional, deghizat etc, atribute care acoper de fapt aria explicativ destul de vast a fenomenelor de inutilizare complet a forei de munc ntr-o economie. Totui, se pot inventaria cteva dintre cauzele care nu in neaprat de aceste atribute,i care i fac simit prezena n economia Romniei: selecia natural; psihologia; modificarea structurii economice i dificultile salariailor de a se adapta acestor mutaii; voina i comportamentul oamenilor; progresul tehnic; cheltuielile bugetare pentru "protecie social" sau "plile de transfer" (ajutor de omaj, de srcie); lenea i eecurile individuale; sistemul politic.

Obiectivele cercetarii sunt: -reducerea ratei somajului prin creterea numrului locurilor de munc; -Proceduri simplificate n deschiderea de noi firme (ageni economici); -cresterea ratei de ocupare a locurilor de munca vacante -atragerea si mentinerea a cat mai multor persoane pe piata muncii, in vederea obtinerii unei rate cat mai mare de ocupare, cu accent special pe grupurile dezavantajate pe piata

10

muncii; prin masuri ce faciliteaza accesul la informatii a somerilor si persoanele in cautarea unui loc de munca, campanii de informare si constientizare, precum si masuri integrate (informare, consiliere, formare si promovare a initiativelor locale de ocupare) -imbunatatirea capacitatii de ocupare a persoanelor in cautarea unui loc de munca, a somerilor, in special de lunga durata si a persoanelor inactive. prin servicii personalizate de consultanta si asistenta pentru inceperea unei activitati independente sau initierea unei afaceri . -Stabilirea unor solutii/masuri ce sa duca la scaderea ratei somajului.

7) Construirea planului de cercetare


Etapele ce vor fi parcurse pentru realizarea proiectului de cercetare sunt: a) Elaborarea enuntului problemei; b) Identificarea scopului si a obiectivelor cercetarii; c) Construirea aspectelor teoretice; d) Pregatirea si realizarea studiilor de teren; e) Analiza datelor si a informatiilor culese; f) Elaborarea primelor concluzii; g) Compararea concluziilor cu teoria existenta; h) Testarea finala; i ) Intocmirea textului planului de cercetare pentru comunicarea rezultatelor; j) Comunicarea rezultatelor.

8) Stabilirea strategiei de cercetare


Strategia de cercetare presupune parcurgerea mai multor etape precum: a) Cutarea i culegerea datelor b) Prelucrarea datelor c) Construcia, verificarea ipotezelor i testarea modelului d) Generalizarea i construcia teoretic

11

a) Cutarea i culegerea datelor Datele analizate in lucrarea de fa sunt prelucrate din bazele statistice naionale i internaionale, dar si prin preluri de la cercetri recunoscui i prezeni in bazele de date internaionale . b) Prelucrarea datelor Datele vor fi prelucrate n programme specializate precum Gretl, Excell si Mathlab, utilizndu-se msurrile economice pentru verificarea teoriei cu ajutorul testelor. Astfel, n cadrul acestui proiect de cercetare se vor folosi att analiza calitativ, ct i cantitativa care au la baz studiul unor documente cu caracter informativ, suporturi oficiale scrise, date statistice. Datele culese din aceste documente informative nu sunt ordonate, n cele mai multe din cazuri nu pot furniza indicii relevante deoarece este necesara o anumit sistematizare a datelor. S-au gsit i prelucrat totui i metadate structurate diacronic sau panel n bazele de date statistice. c) Construcia, verificarea ipotezelor i testarea modelului Construirea ipotezei pornete de la doi factori : teoria i experienta direct. Ipoteza se construiete prin recurs la anumite reguli derivate din tipurile cunoscute de raionamente: deductive, inductive i mixte. Ea pornete de fapt prin sesizarea unor elemente i anume: nivelul ridicat al evaziunii fiscale reduce drastic incasarile de taxe si impozite fapt ce are un efect devastator asupra bugetului statului. d) Generalizarea i construcia teoretic Cercetarea calitativa se realizeaz prin colectarea de fapte diferite sau de materiale empirice (date, statistici, cazuri) din analiza crora se poate obine descrierea momentelor obinuite sau a celor deosebite privind starea sau evoluia sistemului n cauz.

9. ELEMENTE ALE UNEI PROCEDURI DE VALIDARE A PROIECTULUI DE CERCETARE SI A REZULTATELOR CE VOR FI OBTINUTE

12

nainte de finalizarea proiectul de cercetare trebuie facuta o evaluare n detaliu prin care s se poat extrage anumite concluzii asupra validitii i a fiabilitii rezultatelor obinute. Validitatea rezultatelor cercetarii se va realiza pe mai multe niveluri dupa cum urmeaza : Structura teoretica Se va determina msura n care rezultatele cercetrii sunt suficient de solide pentru validarea construitului; Semnificativ pentru proiectul de cercetare; Coerena intern: Pentru a valida rezultatele se va apela la proceduri i tactici specifice bazate pe testarea unor ipoteze i compararea rezultatelor sau pe compararea cu enunurile sau explicaiile oferite de teoria domeniului; Se va face apoi un control al rezultatelor prin analiza neregularitilor care poate fi considerat un element de validare, ca i o modalitate de ameliorare a rezultatelor. Generalizarea sau validarea extern: Se bazeaz pe analiza modelului de organizare i derulare a demersului de cercetare; Se compara rezultatele obinute proprii cu cele care s-au obinut de ali cercettori pentru aceleai probleme;

10. CONCLUZII
Ocuparea i omajul reprezint dou componente importante ale pieei muncii care a polarizat i polarizeaz mari dispute, att pe plan naional, ct i la scar internaional, deoarece n ciuda preocuprilor majore asupra acestora, sunt departe de a nregistra evoluii mai bune, calitative. Att n domeniul ocuprii, ct i n cel al omajului se observ evoluii, procese i tendine care pot fi considerate erozive, amenintoare pentru pacea social, pentru

13

aspiraiile legitime de Economie i politici sociale construire a unei societi sntoase, durabile, ntemeiat pe drepturile fundamentale ale omului la un trai decent i prosper1. In scopul diminurii ratei omajului, pentru activizarea resurselor de muncneocupate, cu deplasarea accentului de la protecia social la autoprotecia economic,fac urmtoarele propuneri: -partajarea ntre stat i agenii economici a activitilor de ocupare i adaptareprofesional, precum i diversificarea atribuiilor n domeniu ale agenilor economici, a asociaiilor profesionale, sindicatelor i instituiilor specializate nonguvernamentale elaborarea de ctre agenii economici a unor programe proprii antici p n d activitile viitoare, evoluia necesarului de personal i a structuriiprofesionale a acestuia;instituirea unui sistem tripartit de gestionare a fondului de omaj i control; -salariu egal pentru munc egal, tratament egal n privina angajrii, calificrii ipromovriitrebuie fcute eforturi n vederea evitrii discriminrii indirecte, evitarea subreprezentrii femeilor n anumite domenii i n structurile sociae.

Gheorghe Rboac, Piaa muncii i dezvoltarea durabil, Bucureti, Editura Tribuna Economic, 2003

14