V.1. ARHIVAREA FISIERELOR Diferite cauze pot conduce n procesul de exploatare a calculatorului la distrugerea informatiilor de pe disc.

De exemplu, utilizarea incorect a unor instructiuni poate s aib ca efect stergerea unor date importante, alterarea unor fisiere sau directoare etc. Iat, pe scurt, principalele cauze care pot conduce la pierderea informatiilor de pe disc: - utilizarea incorect a unor comenzi, n special cele care permit scrierea de date; - greseli de combinare n exploatare a unor comenzi incompatibile; - distrugerea informatiilor de ctre virusi; - defectarea fizic a discului etc. Aceste cauze pot fi combtute, pn la reducerea la minimum a pierderilor de informatii, apelnd la procesul de arhivare a fisierelor utilizate si de pstrare a acestora pe suporturi de date distincte si n locuri protejate. In general, fisierele sunt copiate pe discuri flexibile, utiliznd, n principal, cele mai obisnuite comenzi de copiere: COPY, XCOPY, DISKCOPY. Dar, dup cum se stie, hard-disk-urile sunt unitti de memorie externe de mare capacitate, majoritatea acestora ajungnd la ordinul sutelor si chiar miilor de MB. In aceste conditii pstrarea dublurilor de date pe discuri flexibile prin copierea lor cu comenzile obisnuite ar conduce la o munc deosebit de dificil, uneori chiar imposibil. In asemenea cazuri costurile sunt cu mult mai mari si munca de refacere este tot la fel de greoaie. Din aceste motive dar si din altele procedeul copierii este folosit doar ntr-o mic msur si cel mai adesea doar n cazul grupurilor de fisiere (aplicatiilor) care nu depsesc 1-2 KB. Un alt procedeu de arhivare a fisierelor, care se bucur de o larg apreciere si este foarte rspndit ca utilizare, este cel care utilizeaz programe specializate de copiere, programe care prezint urmtoarele avantaje: - economisesc substantial spatiul pe disc; - pot ncadra, ntr-un singur fisier arhiv, grupuri ntregi de fisiere utilizate n comun, de exemplu cele ale unei aplicatii; - simplific procesul de evident si de ntretinere a arhivelor. Fisierul arhiv este un fisier care nglobeaz unul sau mai multe fisiere n stare comprimat. El are un cuprins care ofer lista fisierelor continute si un sistem de codificare care permite verificarea integrittii fisierelor. Un program care efectueaz asemenea operatiuni trebuie s aib la baz urmtoarele principii: - contine un procedeu de comprimare a datelor, - permite afisarea listei fisierelor continute, - permite verificarea corectitudinii si integrit?tii datelor/fisierelor continute, - permite refacerea (decomprimarea) acestor fisiere. Procedeul de comprimare utilizat este propriu programului de arhivare. In functie de acesta, programele de arhivare pot diferi ca performante. Caracteristicile care le disting pot fi urmtoarele: - gradul (procentajul de comprimare), care poate atinge, n medie, ntre 20-30% pentru fisierele executabile si 60-70% pentru fisierele alfanumerice, - viteza de executie, - simplitatea operatiunilor de tastare a comenzilor si de manipulare a unit?tilor de arhivare.

In cele ce urmeaz vor fi prezentate, pe scurt, cteva dintre cele mai utilizate programe de arhivare-dezarhivare a fisierelor, cunoscute si n tara noastr. V.1.1. Programele de arhivare-dezarhivare PKZIP si PKUNZIP Aceste programe au fost realizate de firma PKWARE Inc si au fost puse la dispozitia utilizatorilor fr restrictie, ele putnd fi copiate si difuzate pe scar larg n scopuri necomerciale. Primul program, PKZIP permite urmtoarele operatiuni: - crearea fisierului arhiv, - adugarea la arhiv a unor fisiere noi, - eliminarea din arhiv a unor fisiere, - listarea catalogului de fisiere arhivate. Programul PKUNZIP permite urmtoarele operatiuni: - refacerea fisierelor din arhiv (dezarhivarea), - listarea catalogului de fisiere arhivate. Ambele programe, lansate n executie fr parametri, permit afisarea pe ecran a modului de utilizare a acestora (linia de comand, descrierea functiilor si parametrilor). Totodat, acestea mai permit si alte utilitti comune, cum ar fi: - protectia fisierelor din arhiv mpotriva accesului neautorizat; - identificarea automat si utilizarea procesoarelor pe 32 biti; - arhivarea si dezarhivarea automat a directoarelor si subdirectoarelor. Alturi de aceste dou programe firma autoare a mai pus la dispozitie un program numit ZIP2EXE care poate transforma un fisier arhiv ntr-un program executabil cu rol de a reface fisierele din arhiv. Este important de retinut c ntotdeauna, la utilizarea acestui produs de arhivare, fisierului arhiv i se atribuie automat axtensia .ZIP. Linia de comand a programului PKZIP este: PKZIP [soptiuni] fis_arhs.ZIP [fis1,fis2,...] unde fis_arh - este numele atribuit fisierului arhiv. fis1,fis2,... - sunt numele fisierelor care se arhiveaz, eventual continnd calea acestora; dac lipsesc, se consider implicit toate fisierele din directorul curent. optiuni - sunt optiunile comenzii, care pot fi, n principal, urmtoarele: -A - adugarea fisierelor n arhiv; -U - actualizarea arhivei; -F - adugarea unor versiuni noi ale fisierelor n arhiv; -I - adugarea fisierelor cu atributul nearhivat; -M - mutarea fisierelor n arhiv; -D - eliminarea fisierelor din arhiv; -V - afisarea catalogului cu fisierele continute n arhiv; -B<cale>- crearea unui fisier temporar, cu extensia .ZIP, n directorul indicat; -ES - accelerarea procesului de arhivare; -R - extinderea arhivrii si asupra subdirectoarelor;

-P - se utilizeaz mpreun cu parametrul -R; la copierea fisierelor din subdirectoare se vor nscrie si cile de acces; -X - ignorarea unui fisier sau a unui grup de fisiere; -S - stabilirea protectiei contra accesului neautorizat la arhiv. Lipsa optiunilor n linia de comand conduce la considerarea implicit a parametrului -A (adugarea fisierelor la arhiv). Semmul - se va scrie o singur dat pentru toti parametrii ceruti. Exemple: a) cd norton PKZIP norton Dup ce directorul NORTON a devenit curent (cd norton), comanda arhiveaz toate fisierele pe care le contine acest director si le va depune n fisierul arhiv care se va numi norton.zip. Fisierul arhiv va fi depus n directorul curent. b) PKZIP -f A:persala.zip c:/pdox45/persala/*.* Comanda are rolul de a aduga la fisierul arhiv persala.zip aflat n directorul rdcin a discului A: toate fisierele care au versiuni noi din subdirectorul persala a directorului pdox45 din discul C:. c) PKZIP -m norton.zip Comanda are rolul de a muta n arhiva norton.zip toate fisierele din directorul curent. d) PKZIP -d norton.zip ndd.exe Comanda are rolul de a elimina din arhiva norton.zip fisierul numit ndd.exe. e) PKZIP -v norton.zip Comanda are rolul de a afisa pe ecran unele informatii despre fisierele aflate n arhiva norton.zip. Aceste informatii pot fi: - numele fisierului, - metoda de comprimare, - dimensiunea fisierului surs si a celui comprimat, - procentul de spatiu economisit, - data si ora ultimei actualizri a fisierului, - atributele fisierului si unele coduri de verificare. Observatii generale: - accelerarea procesului de arhivare se face n contul unei reduceri a gradului de comprimare; - cu ajutorul optiunii -V pot fi indicati parametri suplimentari care determin forma si continutul listei afisate, de exemplu: T, B, R, N, E, S, D, P; - n anumite situatii, de exemplu n cazul parametrului -D, este obligatoriu de specificat numele fisierelor; - nu se admit caracterele * si ? n numele fisierelor arhiv; - numele extensiei (.ZIP) este implicit; - optiunea -S permite atribuirea unei parole (un sir de caractere cu ajutorul crora se cifreaz informatia din arhiv) astfel nct se asigur protectia informatiei arhivate; n acest caz informatia nu va putea fi refcut dect prin indicarea precis a acestui sir de caractere (de mentionat c n cifru literele mari se disting de cele mici).

- se recomand ca programul PKZIP s fie pstrat ntr-un director inclus n cile generale de cutare implicit (comanda PATH), pentru utilizarea ct mai facil a acestuia. - se recomand ca ntr-o arhiv s fie incluse numai fisierele continute de un singur director (eventual si subdirectoarele acestuia). Linia de comand a programului PKUNZIP este: PKUNZIP [optiuni] fis_arh [cale] [fis] unde fis_arh - este numele fisierului arhiv din care se vor extrage fisierele (se pot utiliza si caracterele * si ? pentru a utiliza mai multe fisiere arhiv n acelasi timp); cale - reprezint calea n care se vor depune fisierele refcute; fis - reprezint numele fisierelor care vor fi extrase din arhive. optiuni - reprezint optiunile programului care pot fi urmtoarele: -X - eXtract, extragerea fisierelor din arhiv (este parametru considerat implicit, atunci cnd nu se specific nici o optiune); -O - Overwrite, permite nlocuirea fisierelor existente pe disc; -V - Verbose, permite afisarea catalogului de fisiere arhivate; -T - Text, permite refacerea din arhiv numai a fisierelor care lipsesc din directorul destinatie, sau care sunt mai recente, ca versiune, dect acestea; -D - Directory, restabileste si directoarele n procesul de dezarhivare; -C - Console, afiseaz pe ecran fisierele din arhiv; -P - Print, listeaz la imprimant fisierele din arhiv; -S - Scramble, specific parola de decodificare a fisierelor din arhiv. Exemple: a). PKUNZIP -X a:norton.zip Comanda are rolul de a dezarhiva toate fisierele continute n arhiva norton.zip aflat n directorul rdcin a discului A:, rezultatul depunndu-se n directorul curent. b). PKUNZIP A:norton.zip -V Comanda afiseaz pe ecran fisierele continute n arhiva norton.zip din directorul rdcin a discului A:. c). PKUNZIP -C A:persala.zip citeste.ma Comanda are rolul de a afisa pe ecran fisierul citeste.ma aflat n arhiva persala.zip din directorul rdcin a discului A:; litera C urmat de litera M conduce la afisarea paginal a informatiilor. d). PKUNZIP -D a:persala.zip Comanda are rolul de a reface fisierele continute n arhiva persala.zip, inclusiv a celor continute n subdirectoarele directorului care a fost arhivat; n acest caz se presupune c, comanda de arhivare a inclus si parametrul pentru arhivarea subdirectoarelor arhiva si txt ale directorului persala din discul C:, ceea ce nseamn o linie de comand care ar fi artat astfel: PKZIP -RP a:/persala.zip c:/persala/*.*. Observatii generale: - se recomand ca programul PKUNZIP s fie pstrat ntr-un director a crui cale este indicat n comanda PATH , n scopul utilizrii facile a programului.

- o optiune de arhivare -RP poate fi refcut si fr a indica optiunea -D, dar n acest caz se va tine seam de faptul c subdirectoarele nu vor mai fi refcute iar fisierele dezarhivate vor fi depuse n acelasi director. - nereconstituirea parolei indicate la arhivarea fisierelor conduce la imposibilitatea refacerii fisierelor din arhiv; de aceea se recomand ca parola s fie bine memorat si utilizat. - se recomand a fi arhivate numai grupuri de fisiere aflate ntr-un singur director; n aceste cazuri, att procesul de arhivare (linia de comand, parametrii utilizati, rapiditatea arhivrii, etc.) ct si cel legat de ntretinerea arhivelor si de dezarhivare devin mult mai simple si sunt cu mult mai rapide. - pentru aplicatii compacte se recomand s fie construite fisiere de comenzi care s arhiveze (salveze) pe discuri flexibile, fisierele care o compun. V.1.2. Programul de arhivare-dezarhivare ARJ Programul de arhivare-dezarhivare ARJ a fost realizat de americanul Robert K. Jung. Programul prezint unele avantaje vizibile n comparatie cu cele similare, motiv pentru care si n tara noastr a nceput s aib o arie larg de rspndire. In primul rnd, programul nglobeaz ambele functii de baz: arhivarea si dezarhivarea fisierelor. In al doilea rnd, el ofer una dintre cele mai bune comprimri (un procentaj de comprimare mult mai bun dect la alte produse similare). Nu n ultimul rnd trebuie mentionat si faptul c, prin numerosii parametri pe care i accept, el poate oferi numeroase functii suplimentare legate de problemele de arhivare si dezarhivare a fisierelor. Linia de comand este: ARJ comanda [S-|/}[w [-|+|optiune]...] fis_arh[.ARJ][fis1 fis2 ...] unde comanda- este un parametru care specific tipul operatiunii de baz, si poate fi: a - adugare fisiere la arhiv; b - execut o comand DOS sau un fisier de comenzi; c - constituie un comentariu pentru fisierele arhivate; d - stergere fisiere din arhiv; e - extragerea fisierelor din arhiv; f - adugarea unor versiuni noi la arhiv; i - testeaz integritatea programului de arhivare ARJ.EXE; k - sterge din arhiv fisierele cu versiuni mai vechi; l - listarea continutului arhivei; m - mutarea fisierelor n arhiv; n - renumeste fisierele din arhiv; o - ordoneaz fisierele din arhiv; p - listeaz fisierele din arhiv la imprimant; r - sterge calea din numele fisierelor; t - testarea integrittii fisierelor din arhiv; u - modificarea fisierelor din arhiv; v - afiseaz n timpul arhivrii numele fisierelor din arhiv; x - extragerea fisierelor din arhiv mpreun cu ntreaga lor cale; y - copiaz arhiva cu optiunile noi.

fis_arh - reprezint numele fisierului arhiv, acesta purtnd ntotdeauna extensia .ARJ. fis1, fis2 ... - reprezint numele fisierelor care intr n arhiv; -sw - reprezint una din optiunile de arhivare-dezarhivare a fisierelor care sunt numeroase si care pot fi vzute tastnd coduri, dintre care, cele mai importante ar putea fi: - - dezafecteaz parametrul specificat; + - afecteaz parametrul specificat; ! - seteaz lista de caractere (!); # - selecteaz fisierele prin numr; $ - adaug/extrage eticheta de volum; a - permite orice atribut de fisier; a1 - permite orice fisiere si directoare; b - schimb fisierele cu versiuni mai vechi; b1 - schimb fisierele cu versiuni mai vechi dar le sterge bitul de arhivare; jm - permite arhivarea cu o comprimare maxim; jp - pauz dup fiecare ecran plin; jp50 - pauz dup fiecare pagin de 50 de fisiere; p - permite folosirea tuturor numelor de ci; p1 - permite numele de ci si toate subdirectoarele; q - cerere de confirmare pentru fiecare fisier; t - seteaz tipul fisierului (implicit 0); Fisierele arhivate cu produsul ARJ au extensia .ARJ. Exemple: a). ARJ a norton -jm Comanda permite arhivarea tuturor fisierelor din directorul curent (presupus aici ca fiind cel numit norton din discul C:) cu maximum de comprimare, ntr-un fisier arhiv care se va numi norton.arj. b). ARJ a -e persala *.* Comanda arhiveaz toate fisierele din directorul curent (presupus aici a fi cel numit persala din discul C:) ntr-un fisier arhiv numit persala.arj; arhivarea se va face fr a tine seam de fisierele aflate n subdirectoarele arhiva si txt. c). ARJ a TP Comanda arhiveaz toate fisierele din directorul curent (presupus aici ca fiind directorul TP din discul C:) ntr-un fisier arhiv care se va numi TP.ARJ. d). ARJ a norton ndd.exe speedisk.exe Comanda adaug fisierele ndd.exe si speedisk.exe aflate n directorul curent (considerat aici ca fiind directorul norton din discul C:) n arhiva de fisiere numit norton.arj. e). ARJ e persala.arj Comanda are rolul de a dezarhiva fisierele arhivate n persala.arj; fisierele arhivate vor fi depuse n directorul curent. f). ARJ l norton Comanda are rolul de a lista pe ecran continutul arhivei de fisiere numit norton.arj. g). ARJ x persala.arj

Comanda extrage fisierele din arhiva persala.arj inclusiv structura de directoare si subdirectoare continute. h). ARJ e persala.arj arhiva/*.* -p1 Comanda are rolul de a extrage din arhiva persala.arj numai fisierele aflate n subdirectorul arhiva care a fost arhivat. i). ARJ d -n norton.arj *.* Comanda sterge fisierele din arhiva norton.arj care nu exist pe disk. j). ARJ a -va A:persala.000 Comanda are rolul de a crea arhiva persala pe cel mult 1000 de volume de discuri flexibile din unitate A: numerotate .de la 000 pn la 999. k). ARJ a -r PDOX45 Comanda permite, atunci cnd directorul curent este PDOX45, de a arhiva toate fisierele din directorul curent, dar si toate fisierele din subdirectoarele continute (de exemplu: PERSALA, cu subdirectoarele ARHIVA si TXT, BALANTA, cu subdirectorul TXT). V.1.3. Programul de arhivare-dezarhivare ICE Programul ICE de arhivare si dezarhivare a fisierelor este foarte asemntor cu programul ARJ prezentat n paragraful anterior. El este mai putin utilizat dect acesta din urm, este mai putin cunoscut, n ciuda faptului c efectueaz o arhivare bun (un procent bun de reducere a spatiului pe disc), are o vitez mare de executie si este simplu de manevrat. Nu n ultimul rnd, acest produs ocup cel mai mic spatiu pe disc (circa 33 KB). Fisierele arhivate cu acest produs poart extensia .ICE, ceea ce le face usor de recunoscut. Linia de comand este: ICE [comanda] [SS/|-}Ssw[-|+|2|optiune]}}...]fis_arh [Sd:}|Sdir/}]scale...] unde comanda- este una din urmtoarele comenzi: a - adaug fisiere la arhiv; f - adaug versiuni noi la arhiv; d - sterge fisiere din arhiv; p - afiseaz la imprimant fisierele din arhiv; u - modific fisiere din arhiv; m - mut fisiere noi n arhiv; e,x - extrage fisiere din arhiv; l,v - afiseaz pe ecran fisierele din arhiv; t - testeaz integritatea arhivei. fis_arh - numele fisierului arhiv (cruia i se atribuie automat extensia .ICE); sw - parametrii de arhivare-dezarhivare care, n principal, sunt urmtorii: r - colecteaz recursiv fisierele; x - accept un nume de extensie pentru fisiere; p - distinge toate numele de ci; a - accept orice atribut de fisier; w - asigneaz directorul de lucru;

m - elimin mesajele de confirmare a cererilor; v - vizualizeaz fisierele din arhiv; dir - reprezint numele directorului gazd; Exemple: a). ICE a norton Comanda creaz arhiva numit norton.ice care va contine toate fisierele din directorul curent (se presupune aici c directorul curent este directorul norton din discul C:. b). ICE e norton Comanda are rolul de a extrage (dezarhiva) toate fisierele din arhiva norton.ice si de a le depune n directorul curent. c). ICE l norton Comanda afiseaz pe ecran toate fisierele continute n arhiva numit norton.ice. d). ICE e A:/NORTON.ICE C:/NORTON Comanda are rolul de a extrage din arhiva norton.ice care se afl n directorul rdcin a discului A: toate fisierele pe care le contine si a le depune n directorul norton din discul C:. e). ICE d norton ndd.exe Comanda are rolul de a elimina fisierul ndd.exe din arhiva norton.ice. V.1.4. Programul de arhivare-dezarhivare RAR Programul RAR de arhivare si dezarhivare a fisierelor este foarte asemntor cu programul ARJ prezentat mai nainte. El este mai putin utilizat, fiind un produs de dat mai recent, care nu a apucat nc s fie prea cunoscut. Fiind unul dintre putinele produse din aceast categorie, produs care introduce tehnica de lucru cu meniuri si taste functionale, se pare c produsul va fi tot mai mult preferat. Pe lng acest atribut deloc neglijabil, programul efectueaz si o arhivare foarte bun (ca procent de reducere a spatiului ocupat pe disc), avnd totodat si o vitez mare de executie. In plus, produsul permite realizarea unor fisiere executabile, de mare concentrare, care contin fisierele arhivate. Autorul produsului este Eugene Roshal. Versiunea 1.52, cea mai rspndit n tara noastr, dateaz din august 1994. Procesul de arhivare sau dezarhivare a fisierelor decurge ntr-un mod asistat, pe ecran fiind prezentate scale procentuale de comprimare/decomprimare a fisierelor, timpul estimat si cel utilizat, statistici de fisiere si directoare etc. Fisierele arhivate cu acest produs, n afara celor executabile, poart extensia .RAR, ceea ce le face usor de recunoscut. Linia de comand este: RAR sau RAR [comanda][S-}Ssw}...]fis_arh[Sd:}|Sdir/}]scale...] Primul format al comenzii conduce la modul de utilizare prin functii de meniuri si/sau taste functionale. Interfata produsului n acest caz prezint ecranul mprtit n mai multe ferestre. Una din acestea, cea care ocup partea stng a ecranului, prezint pe patru coloane numele,

mrimea, data si ora crerii fisierelor din directorul de lucru. Aici, pe baza unui cursor pus la dispozitie, pot fi alese fisierele n scopul arhivrii sau dezarhivrii. Alte dou zone din partea dreapt a ecranului contin informatii utile despre memoria utilizat si setrile curente ale unor functii importante ale produsului (prezenta/lipsa utilizrii parolei, nivelul de comprimare etc.). In partea de jos a ecranului sunt prezentate principalele taste functionale cu explicatii scurte. Iat, prezentat succint, care sunt aceste taste si ce rol au: a) Pentru functii de lucru cu fisiere: <F1> - Help; <F2> - Adaug fisierele marcate la arhiva definit; <F3> - Vizualizare fisiere; <F4> - Improspteaz versiunile fisierelor; <F5> - Creaz volume; <F6> - Mut fisiere ntr-o arhiv; <F7> - Modific fisiere; <F8> - Sterge fisiere; <F9> - Permite modificarea unor optiuni; <F10> - Iesire din program; b) Pentru functii de lucru cu arhive: <F1> - Help; <F2> - Testarea integrittii unei arhive; <F3> - Vizualizare fisiere arhiv; <F4> - Extrage fisiere cu cile complete; <F5> - Adaug comentarii la o arhiv; <F6> - Extrage fisierele din directorul curent; <F7> - Converteste arhive n modul SFX (fisiere executabile); <F8> - Sterge fisiere din arhiv; <F9> - Permite modificarea unor optiuni; <F10>- Iesire din program; c) Pentru functii comune de lucru: <Alt>/<C> - Mod color; <Alt>/<D> - Alegerea unui driver; <Alt>/<J> - Mediul de lucru cu sistemul de operare; <Alt>/<M> - Selecteaz nivelul de comprimare; <Alt>/<P> - Permite utilizarea unei parole; <Alt>/<S> - Salvarea operatiunii curente; <Alt>/<W> - Permite alegerea unui director de lucru; <Space>,<Ins>- Selecteaz fisiere; "+" - Selecteaz un grup; "-" - Deselecteaz un grup; "*" - Interschimb selectarea; <Enter> - Intrare n arhiv; Al doilea format al comenzii este foarte asemntor cu cele deja prezentate la programele ARJ si ICE. Parametrii utilizati n linia de comand au urmtoarele semnificatii: comanda- poate fi una din urmtoarele comenzi: a - adaug fisiere la arhiv;

f - adaug versiuni noi la arhiv; d - sterge fisiere din arhiv; p - afiseaz la imprimant fisierele din arhiv; u - modific fisiere din arhiv; m - mut fisiere noi n arhiv; e,x - extrage fisiere din arhiv; l,v - afiseaz pe ecran fisierele din arhiv; t - testeaz integritatea arhivei; en - intrare n arhiv; k - blocare arhiv; c - adaug comentarii la o arhiv; cf - adaug comentarii la fisiere; cw - scrie comentariile arhivei ntr-un fisier. fis_arh - numele fisierului arhiv (cruia i se atribuie automat extensia .RAR); sw - parametrii de arhivare-dezarhivare care, n principal, sunt urmtorii: r - colecteaz recursiv fisierele; o+ - scrie peste fisierele existente; o- - nu scrie peste fisierele existente; bw - selecteaz modul alb-negru; y - confirmare (Yes) pentru toate fisierele; col - selecteaz modul color; c- - dezactiveaz prezentarea comentariilor; ep - exclude cile definite; u - modific fisiere; ed - nu include si directoarele vide; x<fisier>- exclude fisierul specificat; x@<lista>- exclude fisierele din lista specificat; v - creaz volume cu autodetectarea mrimii; v<marime>- creaz volume cu mrimea=<marime>*1000; p<parola>- defineste o parol utilizator; w<cale>- defineste directorul de lucru; m<0..5>- defineste gradul de comprimare (0 = cel mai sczut, 5 = cel mai nalt, implicit este 3); e<s,h,a,r>- defineste atributele fisierelor considerate: s = system, h = hidden, a = arhive, r = read only; dir - reprezint numele directorului gazd; Pe lng programul RAR poate fi ntlnit si programul UNRAR a crui linie de comand este asemntoare cu cea prezentat mai sus, diferenta constnd doar n numrul mai mic de parametri utilizati. Dup cum se poate usor intui, programul are rolul de a dezarhiva fisierele arhiv cu extensia .RAR. Iat semnificatia principalilor parametri utilizati n linia de comand: comanda- poate fi una din urmtoarele comenzi: x - extrage fisiere din arhiv cu toate cile continute; e - extrage fisiere din arhiv n directorul curent; v,l - afiseaz pe ecran fisierele din arhiv; t - testeaz integritatea arhivei;

fis_arh - numele fisierului arhiv (care are extensia .RAR); sw - parametrii de dezarhivare care, n principal, pot fi urmtorii: o+ - scrie peste fisierele existente; o- - nu scrie peste fisierele existente; c- - dezactiveaz prezentarea comentariilor; u - modific fisiere; p<parola>- decriptarea se face pe baza parolei introdus la arhivare; Exemple de utilizare n mod comand: a). RAR a norton Comanda creaz arhiva numit norton.rar care va contine toate fisierele din directorul curent (se presupune aici c directorul curent este directorul norton din discul C:. b). RAR e norton Comanda are rolul de a extrage (dezarhiva) toate fisierele din arhiva norton.rar si de a le depune n directorul curent. c). RAR l norton Comanda afiseaz pe ecran toate fisierele continute n arhiva numit norton.rar. d). RAR e A:/NORTON.RAR C:/NORTON Comanda are rolul de a extrage din arhiva norton.rar, care se afl n directorul rdcin a discului A:, toate fisierele pe care le contine si le depune n directorul norton din discul C:. e). RAR d norton ndd.exe Comanda are rolul de a elimina fisierul ndd.exe din arhiva norton.rar. V.2. TRATAREA VIRUSILOR Furtul de informatii pe calculator este un domeniu extrem de delicat, care s-a extins foarte mult n unele tri avansate, n ciuda unor sisteme legislative bine puse la punct si a unor eforturi exceptionale de protectie si securitate a datelor. Anual se cheltuiesc sume imense pentru prentmpinarea fraudelor pe calculator. Unele statistici indic sume cheltuite anual n aceste scopuri situate ntre 4 si 6 miliarde de dolari numai n S.U.A. Orice aplicatie care utilizeaz un calculator are ca atribute principale datele si programele care o constituie si care, n functie de importanta acestora, trebuiesc protejate mpotriva pierderilor accidentale sau constiente, a distrugerii voite sau accidentale. Prin constructia sistemelor de calcul de tip IBM PC si compatibile, dar si prin sistemul de operare DOS utilizat, care este un sistem deschis, oricine poate citi, copia sau sterge date din memoria sa intern sau extern. Din motivele prezentate este lesne de nteles c, n primul rnd, creatorilor de programe si aplicatii pe aceste sisteme le revine sarcina de a lua msuri de protectie a informatiilor. Toate sistemele de protectie trebuie s prevad si s asigure datele si programele mpotriva a cel putin urmtoarelor actiuni: a) pierderi accidentale; acestea pot rezulta datorit unor cderi de tensiune, a defectrii unittilor de disc sau a memoriei interne etc.; un remediu n acest sens poate fi acela a arhivrii permanente a datelor si programelor, astfel nct s poat fi refcut, fr pierderi mari, "poza" de lucru dinaintea accidentului;

b) accese neautorizate la date, n special la cele cu caracter secret (militare, particulare etc.), copieri neautorizate de date si programe; n acest sens este util folosirea unor parole care pot limita accesul diferitilor utilizatori la diferite nivele de informatii, oprind inclusiv copierea neautorizat a fisierelor; c) fraude pe calculator (furturi de date sau alterarea lor etc.); despre acestea au fost prezentate cteva date la nceputul acestui paragraf; eliminarea complet a acestora este nc o problem nerezolvat complet astzi, desi eforturile au fost fcute pn astzi au fost foarte mari; d) maladiile calculatoarelor; acesta este subiectul de care ne vom ocupa mai pe larg n acest capitol. Maladiile calculatoarelor se mpart n mai multe categorii, n functie de modul lor de manifestare si de pagubele pe care le produc. 1 - Virusi, care infecteaz sistemul prin modificarea fisierelor si prin alterarea functionrii sistemului. Un virus are proprietatea de a se "reproduce", prin autocopierea sa n diferite fisiere din sistem, de obicei cele cu extensia .COM sau .EXE. In acest caz distrugerea unui virus este o operatiune costisitoare, necesitnd de cele mai multe ori verificarea tuturor fisierelor din sistem si, nu de putine ori, renuntarea sau reinstalarea unor programe utile. 2 - Bombe cu ntrziere care sunt secvente de programe introduse n diferite locuri n cadrul sistemului si care, la o anumit dat si or, sau la realizarea unor conditii "prielnice" impuse de creatorul acestora, pot produce actiuni distructive ca: . stergerea unor fisiere, . blocarea sistemului de operare, . reformatarea discului Winchester, . distrugerea fisierelor sistem etc. Detectarea unor asemenea "bombe cu ntrziere" este, de asemenea, o operatiune dificil, n principal datorit faptului c, aparent, sistemul functioneaz perfect, pn n momentul declansrii "exploziei". 3 - Calul troian - poate fi un program cu extensia .COM sau .EXE din sistem, folosind uneori chiar nume de comenzi externe ale sistemului de operare pentru a induce n eroare. Atunci cnd este lansat n executie poate distruge directorul, tabela de alocare a fisierelor sau alte fisiere din sistem. 4 - Capcane mascate - sunt, de regul, programe care pedepsesc copierea ilegal a unor fisiere protejate. Un exemplu n acest sens este compilatorul dBase Clipper. Firma a livrat programul pe piata european ntr-o variant care, dup 750 de compilri se autodistruge. De asemenea, programul FoxBase contine n interiorul su o capcan mascat. Aceasta compar numrul de serie al programului cu informatia de identificare nregistrat pe hard-disk la instalare. In cazul n care nu se gseste corespondenta programul execut anumite instructiuni care l transform la nivelul unui dBase II. Se poate ntelege c aceste capcane nu altereaz functionarea sistemului si nu distrug alte programe. Ele au doar rolul de a nu permite anumitor utilizatori neavizati sau intrusi de a folosi n mod neautorizat programul. Unii virusi au fost conceputi ca glume ale unor aventurieri, altii au fost construiti deliberat, cu scop destructiv. Astzi exist chiar grupuri organizate pentru producerea virusilor, grupuri care au propriile lor publicatii, crti si reviste si care "invit" la dezvoltarea de noi generatii, tot mai sofisticate de virusi.

Pe tema virusilor pe calculator s-a scris si nc se va mai scrie mult. Exist manuale care trateaz acest subiect (unele aprute si n tara noastr), se scriu numeroase articole prin reviste de specialitate, exist chiar si o revist, n Anglia, intitulat "Virus Bulletin", destinat n exclusivitate acestui subiect. Un virus poart o amprent proprie care este necesar pentru a evita infectarea unui program deja infectat. De asemenea, un virus contine partea sa principal care determin actiunea de infectare si autoreproducere, care se numeste nucleu. Partea distructiv a virusului contine instructiunile care produc alterarea functionrii calculatoarelor. Este de remarcat faptul c virusii nu infecteaz fisierele de date, pentru simplul motiv c acestea nu pot fi executate. De cele mai multe ori virusii atac fisiere de genul: - cu extensia .EXE, fisiere executabile standard, - cu extensia .COM, fisiere executabile mai mici de 64 KB, - cu extensia .BAT, fisiere cu driver-e sau de tip pilot, - cu extensia .SYS, fisiere de tip sistem, - cu extensia .OVL, fisiere de reacoperire, - cu extensia .DLL, fisiere biblioteci dinamice sub Windows. Exist o anumit categorie de virusii, numiti polimorfici care se caracterizeaz prin faptul c si schimb profilul dup fiecare fisier infectat. Ei sunt din ce n ce mai des ntlniti. Evolutia virusilor pe calculator este un fenomen din ce n ce mai ngrijortor. Revista italian MicroComputer afirma n urm cu ctiva ani c, doar n numai zece luni au putut fi detectati peste 120 de virusi noi, necunoscuti. O statistic recent, efectuat de cercettorii de la firma S&S Software International, apreciaz la circa 150-200 de virusi noi detectati n fiecare lun. La nceputul anului 1995 au fost catalogati peste 6000 de virusi, adic de 30 de ori mai multi dect cei cunoscuti la mijlocul anului 1990. Pentru acesti virusi exist "antidot" ns, tinnd seam de faptul c anumiti virusi se pot transforma n diverse variante, numrul lor, este posibil s fie mult mai mare. Doar 5 dintre cei peste 6000 de virusi au fost interceptati c actioneaz sub Windows si numai doi sub sistemul de operare OS/2. Se pare, asadar, c tinta de baz este tot "btrnul sistem de operare DOS". Cel mai "dur" virus la ora actual este cel numit "form". Acesta se instaleaz n sectorul de boot al discului infectat si cauzeaz generarea unui sunet, de fiecare dat cnd se apas o tast. Actiunea virusului se declanseaz numai pe data de 18 a fiecrei luni. Odat cu sunetul se afiseaz pe ecran si un mesaj obscen la adresa unei persoane numite Corrinne. S fie vorba de o "rzbunare" de natur erotic a unui bun informatician? In Statele Unite si n America Latin, circul un virus mai viguros numit Natas (de fapt, cuvntul Satan, citit invers). Acesta poate infecta sectorul boot, tabela de partitii precum si toate fisierele care au extensiile "com" sau "exe" si care au fost executate mcar o dat. Alte exemple de "reactii" ale unor virusi ar putea fi: - virusul Brain nlocuieste numele volumului de dischet cu numele su; - virusul Vendredi 13 mreste dimensiunea programelor infectate cu 512 octeti; - virusul KeyPress afiseaz pe ecran sirul "AAAAA" atunci cnd se apas tasta <A>,

- virusul Golden Gate devine agresiv doar dup ce a infectat nu mai putin de 500 de programe, - virusul Michelangelo actioneaz numai pe data de 6 martie a fiecrui an, - virusul Cybert-Tech-B actioneaz numai pe data de 31.12.1993, - virusul Data Crime introduce o semntur de 1168 octeti, - virusul Vienna introduce o semntur de 648 octeti etc. In scopul micsorrii posibilittilor de infectare cu virusi sunt necesare unele msuri de protectie a calculatoarelor personale. Acestea ar putea fi urmtoarele: - este de preferat s nu se lanseze n executie programe care nu sunt luate din surse sigure. - este necesar s se pstreze pe discuri flexibile sau pe band magnetic programele originale si alte fisiere importante. - sistemul de operare nu se ncarc dect de pe discuri flexibile verificate. - este util s se foloseasc programe specializate n detectarea si eliminarea virusilor. Exist numeroase programe care au rolul de a detecta si elimina virusi. In versiunea 6.2 a sistemului de operare MS-DOS poate fi ntlnit programul (comanda extern) MSAV care poate detecta si elimina peste 800 de virusi cunoscuti. In acest sens este necesar s cunoastem felul n care aceast comand poate fi actionat. Exist si unele case de software specializate n acest domeniu, care elaboreaz permanent programe n versiuni tot mai proaspete, cuprinznd posibilitti de detectare si eliminare a numerosilor virusi cunoscuti. Iat, pe scurt, doar cteva dintre cele mai cunoscute produse aprute n versiuni recente si n tara noastr si care pot fi procurate prin firmele de produse shareware: McAfee Scan for DOS & Windows & OS/2 v.2.2.4E Produsul este catalogat sub numele VDS 3.0 U - Virus Detection System 3.0. El a fost lansat sub aceast versiune la data de 13.07.1995. Poate captura "virusii" ntr-o form inofensiv, metod care are avantajul c permite studierea si descifrarea virusilor. Este un antivirus pentru calculatoarele de tip IBM PCIBM PC si are suport Netware LAN. Este echipat cu un scaner foarte rapid, un "integrity checker" puternic, un "decoy launcher" n timp real adic un program de mic dimensiune care lanseaz n executie fisiere "momeal" de tip .com, .exe etc, urmrind dac sunt atacate de programe virus. Pe data de 18.07.1995 a fost lansat si versiunea Scan 95 - Viruscan for WIN 95. Programul este o versiune shareware a programului VDS 3.0 G - varianta militar. Ofer scanare multipl, verificnd inclusiv integritatea datelor. Poate fi programat pentru scanare la pornirea sistemului si are o instalare foarte rapid si usoar. Programul este deosebit de eficient, asigurnd c nici un virus nu reuseste s se infiltreze n sistemul n care este instalat. Integrity Master 2.42 D Produsul apartine firmei Stiller Research. si dispune de o interfat intuitiv continnd multe meniuri si un help on-line. El poate detecta virusi cunoscuti si necunoscuti, verificnd n acelasi timp si integritatea fisierelor. Versiunea cea mai recent a aprut n luna mai 1995 si ofer, suplimentar, o protectie complet a CMOS-ului si detecteaz bug-uri software.

Thunderbyte AntiVirus for DOS & Windows v.6.35 Produsul a fost lansat la data de 01.06.1995. El reprezint, la ora actual, unul dintre cele mai puternice programe antivirus. Este cotat drept cel mai rapid program de scanare din lume. Acesta poate monitoriza toate operatiunile executate de calculator, oprind orice executie suspect, prin interogarea utilizatorului. Lucrnd n background n Windows, efectueaz o scanare lent a ntregului sistem fr a mpiedica lucrul cu alte programe sub Windows. Are o interfat mai prietenoas si poate fi programat pentru scanare, initializare sume de control etc. Poate fi programat pentru a scana sistemul la intervale definite de utilizator sau la lansarea Windows-ului, pornirea calculatorului etc. Arhiva contine un program scanner (TbScan), un cleaner (TbClean) si cteva TSR-uri care verific fiecare program nainte de executie. Virux for PC v.2.96 Programul apartine firmei Datawatch Corp. si a fost lansat la data de 14.05.1995. El cuprinde un scaner si "dezinfectant" pentru PC-uri, precum si un program TSR pentru combaterea virusilor cunoscuti si necunoscuti. Programul TSR ocup doar 528 octeti. Produsul poate detecta cu succes peste 5000 virusi, poate fi utilizat si n retele. El ofer posibilitatea scanrii pe baza unor fisiere externe de semnturi de virusi sau siruri scrise n hexa. Prin mertoda sumelor de control programul poate verifica integritatea fisierelor. Mai mult, el foloseste chiar momentul scanrii pentru a detecta virusii din memorie care infecteaz fisiere, caz n care opreste scanarea sistemului. F-PROT 2.18A Produsul a fost lansat n aceast versiune n luna iunie 1995, versiune care poate recunoaste 1683 de "famiilii" de virusi, fiecare familie putnd cuprinde de la 1 pn la 50 virusi. Produsul contine un program scanner combinat cu un cleaner precum si un program rezident numit Virstop. Este unul dintre cele mai cunoscute produse de acest gen, reprezentnd un arsenal ntreg de arme antivirus. Poate identifica si virusi necunoscuti si raporteaz aparitia oricrui virus nou sau modificat dintr-unul mai vechi. Permite introducerea de noi semnturi de virusi, (optiune existent n program) sau de siruri asimilate cu semnturi de virusi. CATCH MTE Produsul apartine firmei VDS Advanced Research Group si poate recunoaste virusi bazati pe mutatii (Mutation Engine). Testat pe MS/PC DOS 3.3 si pe netware 386, se bazeaz pe algoritmul Boyer-Moore si foloseste tehnici foarte sofisticate pentru a depista acest tip de programare virus. Pentru utilizare programul trebuie boot-at de pe o dischet "curat", altfel programul refuz s ruleze. Una dintre cele mai renumite firme cu preocupri n domeniul combaterii virusilor pe calculatoare este McAfee Associates din Santa Clara, SUA care, a elaborat pn n prezent peste 120 de versiuni noi a programelor sale de devirusare. Principalele programe ale firmei, cu rol de detectare si eliminare a virusilor, sunt: SCAN, CLEAN, NETSCAN

si WSCAN. In ultimele versiuni aceste programe au fost mbogtite cu parametri speciali pentru texte si mesaje n diferite limbi cum ar fi: /FR - pentru Franta (French) /SP - pentru Spania (Spanich) etc. In aceeasi idee sunt utilizate si fisiere specifice, cu extensia .MSG, cum ar fi: FRENCH.MSG, SPANICH.MSG etc. Prezentm n ccntinuare cteva detalii privind modul de utilizare a unor programe de scanare/devirusare mai des utilizate: Programul SCAN Programul SCAN are rolul de a detecta (scana) virusii din memoria unui calculator si de a afisa numele acestora odat cu declansarea unui semnal de alarm atunci cnd un virus a fost detectat. Linia de comand a programului este urmtoarea: SCAN <driver(s)> <options> unde dirver(s) - indic driver-ul care va fi scanat (unitatea de disc). options - pot fi urmtoarele: /? sau /H sau /help- pentru afisarea unui help pe ecran. /A - scaneaz toate fisierele, inclusiv cele de date. /AD - scaneaz toate driver-ele de hard libere. /AF<fis>- memoreaz verificarea n fisierul fis. /BELL - emite un semnal la detectarea unui virus. /CERTIFY- listeaz fisierele care nu au cod de validare. /CF<fis>- caut virusii cu datele aflate n fisierul dat, fis. /CHKHI- verific memoria de la nceput si pn la 1088 KB. /D - rescrie sau sterge fisierul infectat. /E.xxx .yyy- scaneaz fisierele cu extensia .xxx si .yyy. /EXT<fis>- scaneaz, folosind date din fisierul fis. /FAST - mreste viteza de executie. /HISTORY<fis>- creeaz un fisier de istoric fis. /M - scaneaz memoria pentru toti virusii. /NOBREAK- dezafecteaz ntreruperile n timpul scanrii. /NOMEM- dezafecteaz cutarea virusilor n memorie. /SAVE - salveaz optiunile specificate ca optiuni implicite. /SUB - scaneaz toate subdirectoarele. @<fis>- scaneaz folosind optiunile din fisierul fis. Exemple de utilizare: a) SCAN C: - scaneaz discul C: b) SCAN A: f1.exe - scaneaz fisierul f1.exe de pe discul A: c) SCAN A: /A /CV - scaneaz toate fisierele si caut codul de validare pentru virusi necunoscuti.

d) SCAN B: /D /A - scaneaz toate fisierele din discul B: si dac gseste vreun virus se pregteste s-l stearg. e) SCAN C: D: E: /AV /NOMEM - scaneaz virusii si codurile de validare si sare peste faza de cutare a acestora n memorie. Pentru dezinfectare, de regul, se procedeaz n felul urmtor: - se nchide sistemul (Butonul <Power Off>) - se introduce discheta sistem si se reporneste sistemul, astfel c sistemul de operare se va ncrca de pe dischet - se lanseaz comanda (programul) CLEAN, de pe discheta sistem - dac exist sau de pe alt dischet, cu linia de comand care s contin numele virusului care a fost anuntat de comanda SCAN. Programul CLEAN Programul CLEAN are rolul de a dezinfecta calculatorul de virusii ai cror nume au fost detectate de programul SCAN. Linia de comand pentru lansarea n executie a programului este urmtoarea: CLEAN <driver(s)> <options> unde dirver(s) - indic driver-ul care va fi scanat (unitatea de disc). options - optiuni. Majoritatea optiunilor descrise la comanda SCAN sunt valabile si pentru comanda CLEAN. De aceea nu vom mai face o descriere a acestora. Dac comanda este tastat fr parametri atunci pe ecran vor apare indicatiile necesare pentru utilizare. Dac utilizatorul tasteaz unul din parametrii: /? sau /H sau /help dup numele comenzii atunci pe ecran va fi afisat un Help bogat n explicatii. Exemple de utilizare: a) CLEAN /? - aduce un help pe ecran b) CLEAN C: smicht - sterge virusul Michelangelo din discul C: c) CLEAN A: B: [stoned] - sterge virusul Stoned din discurile A: si B: d) CLEAN C: [D2] - sterge virusul Dir-2 din discul C: Observatii: a) Exist virusi care infecteaz anumite zone de fisiere, astfel nct nu mai pot fi eliminati. In aceste cazuri programul anunt utilizatorul c este indicat s se stearg fisierele infectate si s fie reinstalate. b) Exemple de virusi cunoscuti: 512, 1024, 1971, Aids-2, Alameda, Amoeba, Andre, Anthrax, Anti-Tel, Aragon, Ashar, Athens, B3, Bloody, Brain, Cannabis, Cascade, Chaos, Cheeba, Crazy Eddie, Dark Avenger, Damage, Davis, Dir-2, Evil, Evil Impire, Exebug, Fam, Fich, Fich Boot, Flip, Gremlin, Hacker, Hi, Holocaust, Invader, Lucifer, LZRQ, Malaga, Maltese, Michelangelo, Microber, Murphy, MVF, Naughty, Nomenklatura, Pentagon, Phoenix 2000, Pogue, QMU, Shifter, Silly Willy, Stoned, Telecom, Tequilla, Tequila-Virus-101, Turkey, Whale, Wordswap, Zero Bug etc. c) Cteva exemple de virusi deosebit de periculosi: - Arnold Schwarzenegger - termin sesiunile si apoi dispare, revenind mai trziu;

- Warren Commission Virus - nu permite deschiderea fisierelor infectate dect dup 75 ani; - Government Economist Virus - desi toate ncercrile de diagnosticare software vor arta c nimic nu este suspect, totusi acest virus blocheaz orice activitate; - Gallup Virus - circa 60% dintre PC-urile infectate cu acest virus pierd 30% din datele continute si si diminueaz viteza cu 14%; - Adam and Eve Virus - distruge un cuplu de bytes de pe calculatoarele Apple; - Airline Virus - poate transfera datele din calculator la mare distant; - Freudian Virus - determin ca PC-ul gazd s fie obsedat de propriul su "motherboard". d) Un sir de virus pentru fisierul utilizator are formatul: # Comentariu despre virus " aabbccddeeff..........." , unde aa, bb, ... etc. sunt octeti n hexazecimal. Fiecare astfel de linie reprezint un virus. e) Exist si virusi cu nume romnesc, produsi de unii profesionisti din tara noastr sau din alte tri. Iat cteva exemple de virusi de acest gen: Petre Roman, IMF-1-Iasi, Petru-Groza, Chisinu etc. V.3. XTreeGold Utilitarul a aprut pe la sfrsitul anilor 80, dup PCShell. Primele versiuni prezentau structura (arborescent) a directoarelor la care se gsea pompterul. Mai trziu, un programator de shareware a inventat o variant extins (Xtrended-Tree) care se baza pe comanda Tree a sistemului de operare DOS, afisnd fisierele din toate ramificatiile prezentate de aceast comand si permitnd sortarea lor pe diferite categorii. Au urmat apoi unele mbunttiri prin adugarea unor elemente de gestiune a fisierelor si astfel a aprut unul din cele mai concise si "curate" utilitare de gestiune a fisierelor: XTree. Shareware-ul a fost achizitionat de o firm care i va prelua si numele: XTree Software. Aceasta lanseaz pe piat versiunea Gold. Firma XTree Software este preluat apoi de Executive Systems, o nou firm de utilitare, iar programul, ajuns la versiunea 1.1 este rescris, ameliorat, finisat si apar versiunile 2.0/2.5. Executive Systems este, la rndul ei, achizitionat de Central Point, a doua firm de utilitare din lume ca vnzri, care abandoneaz shell-ul propriu PCShell n favoarea XTreeGold. Programul este si mai mult finisat, si apare versiunea 3.0. La rndul su Central Point-ul este achizitionat de firma Symantec, firm care promova utilitarul Norton Commander si, suprafinisat la versiunea 4.0, XTreeGold ajunge astfel s fie promovat de singura firm de utilitare important de pe calculatoarele personale. Iar lovitura de teatru este c Symantec renunt la Norton Commander n favoarea XTreeGold! Utilitarul XTreeGold este un produs foarte cunoscut n tara noastr, dup Norton Commander fiind cel mai utilizat produs din aceast categorie. El ofer o gam larg de facilitti si nlocuieste majoritatea comenzilor importante ale sistemului de operare MSDOS cu functii alese elegant din meniuri sau prin intermediul tastelor functionale. In plus, utilitarul XTreeGold ofer diverse alte facilitti privind: . lucrul cu directoare si fisiere, . lucrul cu mai multe unitti de disc,

. dispune de un editor de texte puternic, mult superior celui din Norton Commander, . ofer numeroase date statistice despre unittile curente, despre memorie si spatiile disponibile, . are numeroase functii de informare, . dispune de un help interactiv bine dezvoltat etc. Modul n care produsul pune pe ecranul principal toate informatiile sub form grafic este foarte apreciat, n principal din urmtoarele motive: - prin multitudinea de informatii aduse pe ecran . driver-ul si directorul curent, calea si fisierul activ, . data si timpul (ceas on-line), . statistici ale spatiului de memorie ocupat, . dimensiuni de directoare si fisiere, . numele tuturor fisierelor din directorul curent, . lista comenzilor pentru directoare si fisiere etc. - prin prezentarea structurii arborescente a directoarelor (comanda Tree) si posibilitatea selectrii directoarelor si fisierelor curente prin cursor. In general, un utilizator care a lucrat si a cunoscut facilittile complete ale utilitarului XTreeGold, cu greu va mai accepta s foloseasc alt produs de acest gen. Ecranul principal este mprtit n mai multe ferestre, unele numai informative, altele active pentru utilizarea cursorului sau pentru selectarea comenzilor prin litere sau taste functionale. Ecranul este organizat astfel: . zona superioar, cu informatii despre calea curent, dat si timp, memorie disponibil etc. . zona central, care prezint structura arborescent a directoarelor si permite alegerea directorului curent prin cursor sau mouse. . zona din dreapta, cu informatii despre dimensiunea memoriei disc disponibil, a memoriei ocupate de directorul si fisierul curent etc. . zona fisierelor, situat ntr-o fereastr din partea de jos a ecranului, sub zona directoarelor, care prezint fisierele din directorul curent; prin apsarea alternativ a tastei <Enter> se poate trece usor cursorul din zona directoarelor n zona fisierelor si invers, procedura de alegere a unui fisier fcndu-se n acelasi mod ca n cazul directoarelor. . zona inferioar, plasat n partea cea mai de jos a ecranului care prezint pe trei rnduri comenzile care pot fi alese prin apsarea unei litere colorat n mod distinct sau prin actionarea mouse-ului. Iat principalele operatii care pot fi selectate numai tastnd o singur liter (cea colorat distinct): a) comenzi pentru lucrul cu directoare si fisiere . comparri, renumiri, mutri, copieri, creeri si stergeri de fisiere si directoare, . informatii despre fisiere si directoare, lista fisierelor din disc, . schimbarea discului curent, marcarea/demarcarea fisierelor si directoarelor, . afisarea sau modificarea atributelor fisierelor, . vizualizarea si listarea la imprimant a fisierelor etc. b) comenzi generale

. selectarea meniului, help, statistici, vizualizri generale, . informatii despre memoria disponibil . executarea unor comenzi ale sistemului de operare sau a programelor utilizator prin tastarea liniei de comand a acestora, . selectarea editorului de texte, . iesire din produs etc. Utilitarul pune la dispozitie si un program de configurare a produsului, cu functii alese din meniuri, grupate pe categorii: setarea culorilor pentru ferestrele ecranului principal, alegerea modului de sortare a directoarelor si fisierelor (n ordinea mrimilor, alfabetic dup nume sau dup extensie), setatea imprimantei etc. In cele ce urmeaz se prezint principalele caracteristici ale produsului XTreeGold sub versiunile cele mai recente din anul 1995: a) XTreeGold 3.0 pentru DOS . este la fel de rapid ca si Norton, cu exceptia lucrului cu CD-ROM-urile . cuprinde toate functiile Norton Commander-ului . poate lucra cu grupe de fisiere, domeniu n care este imbatabil . cuprinde utilitare de sistem fiabile (de exemplu: comanda Oops! de recuperare a fisierelor sterse, Wash Disk, care curt de pe disc fisierele sterse etc.) . arhiveaz/dezarhiveaz n mod compatibil ZIP. . comenzi simple etc. b) XTreeGold 4.0 pentru Windows . ofer compatibilitatea la nivel de comenzi cu varianta pentru sistemul de operare DOS . include suport pentru nume lungi de fisiere, similar Explorer-ului din Windows 95 . prezint un mod performant de vizualizare a fisierelor . permite o vizualizare ierarhizat a fisierelor . include suport pentru arhivare/dezarhivare n mod compatibil ZIP.2.0x. . prezint unelte pentru sincronizare/comparare de fisiere . prezint functii de recuperare a datelor integrate etc. c) Navigator pentru Windows 95. . Explorer din Windows 95 este aproape identic cu XTreeGold 4.0. . Symantec lanseaz pe piat, aproape simultan cu Windows 95, un gestionar de fisiere net superior Explorer-ului si TaskBar-ului din Windows 95, denumit Norton Navigator, care este, de fapt, PCTools Multiple Desktop (din PCTools 2.0) cuplat cu o versiune actualizat a XTreeGold-ului 4.0. . TaskBar-ul din Navigator serveste si ca gestionar de ecrane virtuale etc. Produsul este recomandat n primul rnd nceptorilor, fiind foarte usor de asimilat si oferind o posibilitate foarte simpl de exploatare a sistemului de operare. V.4. Utilitare NORTON Utilitarele NORTON (NORTON Utilities) sunt o serie de programe care permit exploatarea sau modificarea continutului mediilor magnetice. Ele ofer diverse facilitti pentru manipularea sistemului de operare MS-DOS dar si pentru acoperirea principalelor lipsuri ale acestuia. Programele puse la dispozitie pot fi utilizate independent sau pot fi

folosite dintr-un meniu special care cuprinde toate componentele sistemului. Acest meniu poate fi lansat n executie cu ajutorul programului NU (NORTON Utilities), produsul principal, care permite exploatarea sau modificarea continutului suportilor magnetici. NU este orientat pentru urmtoarele operatiuni de baz: - selectia datelor - exploatarea datelor - restaurarea fisierelor sterse. Celelalte utilitare mai importante, care pot fi apelate din NU sau pot fi executate direct, prin tastarea numelui acestora n linia de comand a sistemului de operare, sunt: DS - Directory Sort: permite sortarea fisierelor unui director dup nume, extensie, dat, or sau mrime, cresctor sau descresctor. DT - Disk Test: permite testarea integrittii discului. FA - File Attributes: permite gestionarea atributelor interne ale fisierelor (ascuns, sistem, arhiv, protejat la scriere). FF - File Find: permite gsirea unui fisier n orice director. LD - List Directory: afiseaz lista directoarelor de pe o unitate. QU - Quick Unerase: caut fisierele sterse. SA - Screen Attributes: gestioneaz culorile de fond si de text ale ecranului. SI - System Informations: furnizeaz informatii despre sistemul de operare UD - Undelete Directory: restaureaz (reface) un director sters. Firma NORTON a mai pus la dispozitie o serie de utilitare de o deosebit important. Dou dintre acestea vor fi prezentate pe scurt, n cele ce urmeaz. 1) NDD (Norton Disk Doctor) Utilitarul NDD permite efectuarea unor teste de integritate a discurilor. Totodat, utilitarul poate repara anumite erori care sunt depistate n urma unei analize riguroase. Linia de comand pentru lansarea n executie a programului este: NDD Operatiunile care pot fi executate cu ajutorul acestui produs sunt urmtoarele: - selectarea unui disc A:, B:, C: etc. - analizarea discului pentru testarea integrittii lui: . tabela de partitie . boot . FAT (tabela de alocare a fisierelor) . structura directoarelor . structura fisierelor . lost clusters - testarea discului, cu sau fr repararea erorilor depistate, cu sau fr confirmare. Optiunile sunt alese din meniuri explicite. Produsul prezint, n timpul testrii, timpul scurs si timpul estimat, sectoarele curente si totale, de asemenea, o scal de progres.

2) SPEEDISK Rolul utilitarului SPEEDISK este de a optimiza informatiile de pe discuri. Optimizarea discurilor semnific aici reordonarea directoarelor si fisierelor pentru scurtarea timpului de acces la informatii, eliminarea zonelor de disc neutilizate, rentregirea fisierelor deframentate etc. Linia de comand pentru lansarea n executie a utilitarului este: SPEEDISK Operatiunile care pot fi executate cu ajutorul acestui produs decurg n felul urmtor: - selectarea unui disc A:, B:, C: etc. - alegerea tipului de optimizare a discului - analizarea informatiilor pe disc si recomandarea automat a tipului de optimizare - executarea optimizrii discului Modurile de optimizare pot fi urmtoarele: - total - total cu directoarele nainte - total cu fisiere reordonate - numai fisierele defragmentate - numai spatiul liber nefragmentat. Optiunile sunt alese din meniuri explicite. Produsul prezint, n timpul testrii, timpul scurs de la nceperea optimizrii, o scal de progres si modul n care decurg citirile si scrierile blocurilor de memorie. V.5. PC TOOLS PC Tools este un utilitar care functioneaz sub sistemele de operare DOS si care ofer o serie de functii si optiuni asemntoare cu cele ale utilitarului Norton Utilities. Desi construit pe alte criterii dect Norton Utilities, este foarte asemntor cu acesta mai ales n ceea ce priveste functiile oferite. El poate fi folosit si sub form de instalare rezident. Compress - PCTools PC Tools contine dou optiuni (meniuri) de baz: - pentru tratarea fisierelor - pentru functii de operare asupra discului si functii speciale. Programul functioneaz n totalitate conversational. El ofer si o functie Help foarte bine pus la punct. PC Tools, asa cum l anunt si denumirea, ofer o gam larg de instrumente, grupate dup cum urmeaz: 1) Tratarea fisierelor - permite utilizarea majorittii comenzilor sistemului de operare MS-DOS, fr a fi nevoie s se cunoasc comenzile si sintaxa acestora. 2) Functii disc si speciale - functiile disc permit manipularea unei ntregi unitti, pentru operatii de:

. copiere . comparare . verificare . editare . redenumire . cutare de informatii etc. - functiile speciale trateaz directoarele (redenumire, creare, stergere, modificare, restaurare manual sau automat a fisierelor distruse etc.) sau ntreg sistemul (afisarea tuturor caracteristicilor sistemului si a configuratiei sale). Este indicat utilizarea lui deoarece este un sistem simplu de asimilat si ofer o gam larg de facilitti, mai ales celor care nu stpnesc bine sistemul de operare MSDOS. V.6. NORTON COMMANDER In anul 1983, la mai putin de un an si jumtate de la lansarea sistemului de operare DOS, un programator genial, Peter Norton, a conceput un program care avea s devin celebru. Acest program reprezenta o interfat practic, fiabil, "grafic" si rapid pentru gestionarea fisierelor DOS, pentru prezentarea structurilor de fisiere si pentru accesul rapid (prin intermediul tastelor functionale) la cele mai frecvente si utile comenzi de gestiune a fisierelor. Acest produs s-a numit Norton Commander, prescurtat NC, devenind mai trziu cel mai "furat" produs de pe calculator, considerndu-se c are de 50100 ori mai multi utilizatori dect numrul de licente. Datorit numeroaselor facilitti pe care le-a oferit acest produs, el a fost confundat deseori cu sistemul de operare DOS. Produsul este o replic isteat a utilitarului PC Tools. Majoritatea functiilor descrise la produsul anterior se regsesc si n acest produs, diferenta constnd, n primul rnd, n modul de efectuare a selectiei si executiei lor. Modul conversational este prezent si la acest produs. Suplimentar, Norton Commander ofer si un editor de texte destul de evoluat. Pe ansamblu, Norton Commander este un mediu de operare deosebit de eficient, mai ales n ultimile sale versiuni. In tara noastr este cel mai utilizat produs din categoria utilitarelor. In versiunile recente produsul prezint reale mbunttiri ale functiilor vechi si introduce o serie de functii noi. Iat, pe scurt, principalele caracteristici ale acestui produs: - lansarea n executie a produsului se face tastnd comanda NC de pe prompterul sistemului. - iesirea din program se face prin apsarea tastei <F10> urmat de o confirmare (Y) sau nu (N). - forma general a ecranului are la baz dou ferestre dreptunghiulare sub care apare prompterul sistemului de operare. Prima linie a ecranului este rezervat selectrii unui meniu ale crui functii de baz sunt: Left, Files, Commands, Options si Right. Ultima linie a ecranului prezint tastele functionale si comenzile atasate acestora. - ferestrele NC pot contine urmtoarele informatii: . continutul unui director pe disc, . structura arborescent a directoarelor,

. informatii despre discul si directorul afisat etc. - prompterul sistem, aflat n partea de jos a ecranului, foloseste pentru tastarea imediat a diferitelor comenzi MS-DOS. - pentru selectare, directoarele si fisierele din ferestre pot fi marcate sau demarcate - exist multe taste functionale, dintre care se mentioneaz: <F1> Help - informatii scurte despre tastele functionale <F2> User - lansarea unor comenzi dintr-o list a utilizatorului <F3> View - vizualizare fisiere <F4> Edit - editare fisiere <F5> Copy - copiere de fisiere <F6> Ren/Move- redenumire fisiere sau mutarea acestora <F7> MkDir - creare de directoare <F8> Delete - stergere de fisiere sau subdirectoare <F9> Menu - afisarea unui meniu suplimentar <F10> Quit - iesire din Norton Commander. - prin intermediul meniului selectat cu tasta <F9> NC poate stabili modul de afisare a ferestrelor pe ecran, poate schimba regimurile de lucru ale programului etc. - trecerea n alt director se face prin marcarea directorului (pozitionarea cu cursorul) si apsarea tastei <Enter> - trecerea dintr-o fereastr ntr-alta se face prin apsarea taste <Tab> - selectarea unui grup de fisiere se face prin urmtoarele operatiuni: . includerea/excluderea unui fisier n grup: tasta <Ins> . includerea/excluderea fisierelor dup masc: tastele +/Multi utilizatori consider ns astzi c NC a devenit o relicv. Astfel, i se pot aduce numeroase critici, printre care: . asocierile de taste si comenzi sunt neintuitive . conceptele care stau la baza sistemului sunt bazate pe influente CP/M si Unix, deci sunt nvechite. . shell-ul este cu perspective limitate, vizualiznd structurile/ fisierele fragmentat si nu n ansamblu. In schimb, NC a rmas un produs usor de asimilat si nc destul de utilizat, recomandat n primul rnd nceptorilor. V.7. NORTON GUIDES Produsul Norton Guides este un utilitar cu rol informational care poate fi instalat pe calculatoarele tip IBM PC si poate fi lansat n executie prin apsarea unei combinatii de taste (se poate instala si rezident). La baza interfetei cu utilizatorul produsul prezint un sistem complet de meniuri multiple care permit alegerea oricrei optiuni din meniu prin simpl tastare, prin ntoarcerea la optiunea precedent, cutarea unei optiuni etc. Prezentarea produsului este foarte prietenoas, la baza ei stnd meniuri cu ferestre multiple. Orice functie de alegere a unei optiuni conduce la afisarea de informatii despre subiectul cerut. Informatiile pot fi: . despre utilizarea limbajului Turbo Pascal, . despre utilizarea sistemului de gestiune a bazelor de date dBase,

. despre limbajul C, . despre limbajul de asamblare, . despre BIOS, . despre sistemul de operare, . despre coduri ASCII etc. Aceste informatii acoper un domeniu foarte vast, practic toate subiectele esentiale fiind cuprinse n acest sistem de informare. Produsul ofer si posibilitatea nmagazinrii unor date (informatii) ale utilizatorului. In cazul limbajelor de programare produsul ofer sintaxe de instructiuni dar si elementele importante de limbaj. Produsul nlocuieste o bun parte din documentatiile de utilizare ale sistemelor sau domeniilor amintite, informatiile continute putnd fi usor accesate. Indicatia de utilizare a produsului re refer mai ales la nceptorii n utilizarea calculatorului IBM PC. V.8. DEPANATOARE Depanatoarele sunt programe elaborate n scopul de a depana interactiv programele care contin erori. Se cunosc mai multe depanatoare pe calculatoarele IBM PC: DEBUG, AFD, CodView (MicroSoft), Turbo Debugger (Borland) etc. Iat, pe scurt, principalele caracteristici ale acestor depanatoare: a) DEBUG - este livrat ca o comand extern a sistemului de operare DOS. - pune la dispozitia utilizatorului functii de control si de testare a programelor n curs de depanare. - programele depanate pot fi executate pas cu pas, cu puncte de oprire, cu posibilitatea vizualizrii instructiunilor, registrilor si a locatiilor de memorie. - permite cutarea, compararea, modificarea, mutarea continutului unor zone de memorie. - permite interventia cu corectii provizorii n programele depanate etc. b) AFD (Advanced Fullscreen Debug) - utilizeaz ntregul ecran pentru afisarea informatiilor. - ecranul este mprtit n ferestre care pot vizualiza separat vrful stivei, continutul registrilor, indicatorii de stare si de control, instructiunile n curs de executie, zona de date hexazecimale si zona ASCII. c) CodeView - este foarte eficient. - detine un mediu de lucru bazat pe ferestre multiple. - poate vizualiza variabilele ntr-o fereastr separat care poate fi explorat. - pe anumite calculatoare (IBM PC si compatibile) permite utilizarea unui mouse. - permite executia programelor pas cu pas. - permite saltul peste subrutine sau trasarea n interiorul acestora. - permite executia unui program integral sau pn la o anumit linie. - permite introducerea punctelor de ntrerupere n program. - poate vizualiza o zon de memorie, poate examina variabile sau expresii, adrese, coduri surs etc. d) Turbo Debugger

- permite gsirea si corectarea erorilor utiliznd interfat de tip Turbo. - are meniuri complete si utilizeaz ferestrele. - dispune de helpuri puternice. - memoreaz si reexecut comenzi. - permite depanarea la nivel de limbaj evoluat sau la nivel de limbaj de asamblare. - este compatibil cu toate limbajele de tip Turbo ale firmei Borland. - poate depana si programe produse de firma MicroSoft. - depaneaz programe de orice dimensiune. - poate vizualiza puncte de oprire, expresii, registrii etc. V.9. Bibliotecarul LIB O bibliotec este o colectie de rutine stocate ntr-un singur fisier (module, programe, texte etc.), rutine care sunt obtinute prin compilri sau asamblri separate. Fiecare set de instructiuni dintr-o bibliotec are un nume si execut o anumit sarcin specific. Rutina de bibliotec este o procedur memorat ntr-o bibliotec a sistemului, putnd fi apelat din programe scrise n limbaje de nivel nalt, de exemplu: functiile aritmetice standard, trigonometrice, grafice, ale programatorului etc. Astfel de rutine simplific munca si mpiedic multiplicarea efortului atunci cnd este nevoie s se execute de mai multe ori o aceeasi sarcin. Programatorul poate identifica biblioteca programului (fisier care poart un nume, de regul, cu extensia .LIB), apoi se poate referi la rutina dorit iar programul va ngloba n executie toate instructiunile pe care le contine rutina prin simpla apelare a numelui acesteia. Bibliotecile pot contine un standard de rutine sau rutine pentru un anumit limbaj de programare sau, pur si simplu, rutine scrise de programator pentru sarcini speciale. Utilitarul LIB este un program care este folosit n scopul administrrii bibliotecilor: crearea, organizarea si ntretinerea lor. Iat principalele avantaje pe care le prezint un astfel de utilitar: - sigurant n lucru, oferit prin gestionarea automat a tuturor modificrilor asupra fisierelor pe care le contine o bibliotec; - simplificarea activittii de programare, prin apelarea din bibliotec a rutinei de care este nevoie; - utilizare simpl, cu ajutorul unei linii de comand, n mod conversational sau utiliznd un fisier de rspunsuri; - cresterea gradului de portabilitate. Utilitarul LIB asigur o multitudine de operatii si functii dintre care, cele mai importante sunt urmtoarele: . crearea si modificarea fisierelor bibliotec . adugarea, stergerea, nlocuirea, extragerea, mutarea modulelor n bibliotec . combinarea continutului a dou sau mai multe modulelor din bibliotec . listarea cataloagelor din bibliotec . verificarea consistentei bibliotecii etc. V.10. Editorul de legturi LINK

Editarea legturilor este un grup de operatii avnd drept scop obtinerea unui singur program. Pentru aceasta se porneste de la un ansamblu de programe independente, scrise n diferite limbaje de programare. Programul (editorul de legturi) se numeste LINK si este un sistem utilizat pentru a combina mai multe module obiect din diferite limbaje de programare, care au fost produse separat si au fost n prealabil compilate. Functiile de baz ale unui editor de legturi LINK sunt: . combin modulele obiect produse separat . caut n fisierele bibliotec definitiile referintelor externe nerezolvate sau rezolv referintele ncrucisate externe . editeaz listingul cu rezolvarea referintelor externe si mesajele de eroare . genereaz un fisier executabil care poate fi ncrcat si executat la orice adres convenabil. La fel ca si bibliotecarul LIB, editorul de legturi accept datele de intrare n trei moduri distincte: - utiliznd o singur linie de comand, - n mod conversational, - utiliznd un fisier de rspunsuri. V.11. HelpDOS HelpDOS este un utilitar destul de rspndit, foarte asemntor cu utilitarul Norton Guides care a fost prezentat mai sus. El face parte dintr-o grupare mai larg a utilitarelor, grupare cunoscut sub numele de "manuale electronice". Produsul poate fi utlilizat si prin instalare n mod rezident, apelarea lui n acest caz fcndu-se prin apsarea unei combinatii de taste. HelpDOS este axat n principal pe sistemul de operare MS-DOS si cuprinde informatii detaliate despre acesta, n special despre hardware, cum ar fi: - ntreruperi, - functii, - drivere, - dispozitive de stocare, - porturi, - adaptoare video, - monitoare, - imprimante, - tastatur etc. Pe lng informatiile furnizate, utilitarul HelpDOS permite activarea sa si din programele de aplicatii, de exemplu, dintr-un editor sau dintr-un depanator.