1

IzvorulăProsperit ii
se află înlăuntrul tău!
Lasă-l să iasă la lumină!
"FilozofiaăautoruluiăJimăRohnăaăajutatămilioaneădeăoameniăs ăîşiăschimbeă viataăînăbine.ăDescoperi iă
ceăpoateăfaceăînăcazulădumneavoastr !
Timpădeăpesteădou zeciăsiăcinciădeăani, Jim Rohn a ajutat oameni de toateăcategoriileăs ăaib ăoăviat ă
maiăbun .ăCaseteleăsaleăşiănumeroaseleăsaleăconferin eăauăinfluen atăvia aăaămilioaneădeăoameni.ăElăesteă
recunoscut deăcolegiiăs iăcaăfiindăunăprofesorădeăexcep ie;ăelăneăînva ăcumăs ăavemă succesăşiăcumăs ă
fimăferici i.
«•ăELIBEREAZ ăFOR AăSCOPURILOR
*•ăCAUT ăS ăŞTII
*ăÎNVA ăCUMăS ăTEăSCHIMBI
*ăCONTROLEAZ - IăFINAN ELEă4ăST PÂNEŞTEă
TIMPUL
*ăăADUN ăÎNăăJURUL T UăăăNUMAIăăCÂŞTIG TORI
*ăÎNVA ăS ăTR IEŞTIăCUăSTIL
Nuă trebuieă saă alege iă intreă bog ieă şiă fericireă - eleă izvor scă dină aceeaşiă fântân ă aă abundentei- Cu
ajutorulăacesteiăc r i,ăve iădescoperiăceleăşapteăstrategiiăesen ialeădeăcareăave iănevoieăpentruăaăvaătr iă
via aăînăbog ieăşiăfericire.

Cred sincer ca Jim Rohn este un om extraordinar a c ruiăfilozofieăpoateăface cn oricine saăaib ăoă
via ămaiăbun ."ă- Anthony Robbins

"Putiniăoameniăsuntădota iăcuăabilitateaăluiăJimăRohnădeăaămotivaăşiăa
realizaăschimb riăînăceilal iăoameni."ă- Tom Hopkins

"jirn Rohn,.. este unul dintre cei mai profunzi gânditoriă peă careă amă avută vreodat ă şansaă deă aă iă
asculta." - Les Brown
"JimăRohnăesteăunămaestruăînăartaămotiv riiă - areăstil,ăsubstan ,ăcharisma,ărelevan ,ăşarmăşiăceeaăceă
spuneă areă importan ...ă Lumeaă ară fiă maiă bun ă dacaă to iă oameniiă l-ar asculta pe prietenul meu Jim
Rohn." - Mark Victor Hansen

J I M ROHN - OMUL

Jim Rohn, unul dintre cei mai respectati conferentiari americani, apare anual in fata unui auditoriu
numeros, format din oameni de diferite categorii, de la grupuri civice si religioase pana la firme
care se ocupa de vanzari si companii din grupul Fortune 500.

Daca doresti si tu sa beneficiezi de experienta lui Jim Rohn, scrie pe adresa: Prima Publishing,
P.O. Box 1260BK, Rocklin, CA 9S677 sau telefoneaza la: (516) 632-4400.

Conferinta tinuta de Jim Rohn in fata angajatilor companiei noastre a fost remarcabila. Fiecare
dintre cei prezenti a fost motivat sa treaca la actiune."

Standard Oil Ltd., Australia

2
 CUPRINS

Introducere: Ziua care mi-aăschimbatăvia aăă.....................ă4

Capitolul 1: Cinci cuvinte cheie .................................6
Strategiaănum rulăunu:ăElibereaz ăfor aăscopuriloră
Capitolulă2:ăScopurile:ăCeăîiămotiveaz ăpeăoameniăăăă............11
Capitolulă3:ăScopurile:ăCumăs ăleăstabileştiăă....................15
Capitolul 4:ăScopurile:ăCumăs ăleăfaciăs ălucrezeăpentruătineă..ă.18
Strategiaănum rulădoi:ăCaut ăs ăştiiă
Capitolul 5:ăCaleaăc treăîn elepciuneăăă...........................22
Strategiaănum rulătrei:ăînva ăcumăs ăteăschimbiă
Capitolulă6:ăMiracolulădezvolt riiăpersonale .................28
Strategiaănum rulăpatru:ăControleaz - iăfinan eleă
Capitolulă7:ăCumăsaărealizeziăindependen aăfinanciar ăăăăăă...... 36
Strategiaănum rulădnd:ăSt pâneşteătimpulă
Capitolulă8;ăCumăs ăadministreziătimpulăînămodăinteligentăă...ă44
Strategiaănum rulăşase:ăAdun ăînăjurulăt uănumaiăcâştig tori
Capitolul 9: Principiul asocierii .............................. 52
Strategiaănum rulăşapte:ăînva ăartaădeăaătr iăcuăstil
Capitolulă10:ăCaleaăc treăunăstilădeăvia ămaiăbogatăăăăă......... 55
Capitolul 11.- Ziuaăcareăî iăschimb ăvia aăăăăă.....................59

3
 Introducere...

ZIUACAREMI-AăSCHIMBATăVIA A

Laă pu in ă vremeă dup ă ceă amă împlinită dou zeciă şiă cinciă deă ani,ă I-am cunoscut pe Earl Shoaff.
Habar n-aveamăc ăaceast ăîntâlnireăîmiăvaăschimbaăvia a...
Pân ăatunci,ăvia aămeaăfuseseăîngrozitorădeăasem n toareăcuăaceeaăaămariiămajorit iăaăoameniloră
- oăvia ăcenuşie,ăcuăpu ineărealiz riă şiă cuă şiă maiă pu in ă fericire.ă Am avut ună începută minunat;ă amă
crescutăînămediulăplin deădragosteăalăuneiămiciăcomunit iădeăfermieriădinăsud-vestul statului Idaho, nu
departe de malurile lui Snake River. Cândăamăplecatădeăacas ăeramăplinădeăsperan ăşiădoreamăs ăpună
mânaăpeăoăbucataăsemnificativ ădin visul american.
Cu toate acestea, lucrurile nu s-au petrecut chiarăaşaăcumăm ăaşteptamăeu.ăDup ăceăamăabsolvită
liceul, m-amăînscrisălaăcolegiu.ăDarădup ăunăan,ăamăhot rîtăc ănuăeramăsuficientădeădeştept,ăaşaăc ăamă
renun at.ăAceastaăs-aădovedităaăfiăoămareăgreşeal ă - una dintre marile greşeliă pe care le-amă f cută înă
aceaă vreme.ă Dară eramă ner bd doră saă muncescă şiă s ă câştig,ă închipuindu-miă caă nuă îmiă vaă fiă greuă s ă
g sescăoă slujb ă potrivita.ăNuă eraă greuă s ă g sescă oă slujb ,ă (înc ă nuăîn elegeamă care este deosebirea
întreăa- iăcâştigaăexisten aăşiăaăteărealizaăînăvia a.)
Laăpu in ăvremeădup ăaceea,ăm-amăc s torit.ăŞi,ăcaăoriceăso ăobişnuit,ăi-am facutăso ieiămeleăoă
mul imeă deă promisiuniă înă leg tur cu minunatul viitor care ştiamă c ă neă aşteapt .ă Laă urmaă urmei,ă
eram ambi ios,ă eramă foarteă sincer înă leg tur ă cuă dorin aă meaă deă aă reuşiăînă via ă şiă amă muncită din
greu. Succesul era asigurat!

Aşaăcredeam...

Cândăamăîmplinitădou zeciăşiăcinciădeăani,ămunceamădeăşaseăani,ă aşaă caă m-amă hot rîtă s ăfacă oă

evaluare a progreselor mele. Aveam o b nuial ă enervant ă c ălucrurileă nuămergeauă chiară atâtă deă
bine. Câştigulă meuă peă oă s pt mân ă seă ridicaă înă totală laă cincizeciă şiă şapteă deă dolari.ă Eramă multă înă
urmaăpromisiunilorămeleăşiămaiăînăurmaămald ruluiădeănoteădeăplataăcareăseăadunauăpeămasaănoastr ă
deăbuc t rieădestulădeăşubred .
Eramăunătat ăcopleşitădeăresponsabilit ileămereuămaiămariăfa ădeăfamiliaămeaăînăcreştere.ăDară
celămaiămultăamărealizatăc ăînămodăgradatăîncepeamăs ăîmiăacceptăînălinişteăsoartaămediocr .
Intr-unămomentădeăonestitateăamăînceputăs ăv dăc ,ăînălocăs ăprogresez,ăm ăpr buşeamădină
punct de vedere financiar pe zi ce trecea.ăCevaătrebuiaăs ăseăschimbe...ădarăceăanume?

Poateăc ămuncaăgreaăînăsineănuăesteădeăajuns,ămi-am spus. Pentru mine, acest lucru a fost o

revela ieă şocanta,ă deoareceă fusesemă crescută înă credin aă c ă suntă recompensa iă ceiă careă îşiă câştig ă
existen aăasudândădinăgreu.
Darăeraălimpedeăcaăluminaăzileiăc ădeşiă„asudamădinăgreu",ăeramăpe cale de a ajunge la şaizeciădeă
aniălaăfelăcaămul i oameniăpeăcareăîiăvedeamăînăjurulămeu:ăf r ăbaniăşiăavândănevoieăde ajutor.
Aceasta m-aăîngrozit.ăNuăputeamăs ăacceptăunăasemeneaăviitor.ăNuăînăceaămaiăbogat ă ar ădină
lume!
Cuătoateăacestea,ăaveamămaiămulteăîntreb riădecâtăr spunsuri.ăCeăsaăfac?ăCumăaşăputeaăs ăîmiă
schimbăcursulăvie ii?

M-amăgândităs ăîmiăcontinuiăşcoala.ăNumaiăunăsingurăanădeăcolegiuănuăarat ăpreaăbineăpeăună

CVătrimisăînăvedereaăob inerii unuiăpost.ăDarăaveamăoăfamilieădeăcareătrebuiaăs ăm ăîngrijescăşiă
continuareaăstudiilorăp reaăcevaădeănerealizat.

4
 Apoi m-amăgândităs ăpornescăoăafacere.ăAceasta era o op iuneătentanta!ăDar,ăbineîn eles,ănuă
dispuneam de capitalul necesar. La urma urmei, banii erau una dintre cele mai mari probleme ale
mele;ăîntotdeaunaăterminamăbaniiăcuămult înainteădeăslarşitulălunii.ă(V-a iăaflatăvreodat ăînăaceast ă
postur ?)

într-o zi, am pierdut zece dolari. Asta m-aă sup rată atâtă deă tareă c ă amă fostă bolnavă dou ă
s pt mâniă- pentruăoăbancnot ădeăzeceădolari!
Unulădinăprieteniiămeiăaăîncercatăs ăm ăîncurajeze.ă„Uite,ăJim",ămi-aăspusăel,ă„poateăc ăi-aăg sită
unăomăs racăcareăaveaănevoieădeăei."
Ins ,ă crede i-m ,ă aceastaă nuă m-aă încurajată deloc.ă Dină punctulă meu de vedere, eu eram
persoana care avea nevoie sa gaseasca zece dolari, nu sa-iă piard .ă (Trebuieă saă admită c ălaă aceaă
vremeănuăştiamăînc ăceăînseamn ăm rinimia.)
Aşaăc ăastaăeraăsitua iaămeaălaăvârstaădeădou zeciăşiăcinciădeăani -nuăîmiărealizasemăvisurile,ănuă
aveamăniciăunăindiciuăînăleg tur ăcuămodulăînăcareăsaăîmiăschimbăvia aăînăbine.

Apoi,ăîntr-oăbun ăzi,ănoroculămi-aăieşităînăcale.ăDeăceăaăap rutăînăacestămomentăalăvie iiămele?ă

De ce oare lucrurile bune se petrec într-unăanumitămoment?ăNuăştiu.ăPentruămine,ăastaăfaceăparteă
din mistereleăvie ii...
Oricum,ănoroculă aăap rută atunciă cândăamăîntâlnităunăb rbată - o persoan ăfoarteăspecial ,ăpeă
nume Earl Shoaff. L-amăv zutăpentruăprima data la oăconferin ădeăvânz ri;ăconduceaăunăseminar.ă
Nuăîmiăamintescăceăanumeăaăspusăînăaceaăsearaăşiăm-aăcaptivatăaşaădeămult,ădarăînc ăîmiămaiăaducă
aminteăc ăm-amăgândităc ăaşăfiădatăorice s ăfiuăca el.

Laăsfârşitulăseminaruluiămi-amăfacutăcurajăpentruăaăm ăduce la el şiăaăm ăprezenta.ăDarăînăciudaă

stâng cieiămele,ăprobabilăc ăaăsesizatădorin aămeaădeăaăreuşi.ăEraăblândăşiăgenerosăşiăm-aăpl cut.ă
Pesteăcâtevaăluniăm-aăangajatălaăfirmaăsaădeăvânz ri.
Inăurm toriiăcinciăani,ăamăînv atămaiămulteălec iiădespreăvia a de la domnul Shoaff. M-a tratat
caă peă ună fiu,ă aă petrecută oreă întregiă prezentându-miă filozofiaă saă personal ,ă peă careă acumă oă
denumesc Celeăşapteăstrategiiăpentruăob inereaăbog ieiăşiăfericirii.
Apoi,ăîntr-oăbun ăzi,ălaăvârstaădeăpatruzeciăşiănou ădeăani,ăşiăf r ăaăneăpreveni,ădomnulăShoaff a
murit.
Dup ă ceă amă jelită pierderea mentorului meu, mi-a trebuit un oarecare timp pentru a evalua
modulăînăcareămi-aăinfluen atăvia a.ăAm realizat c ăcelămaiăbunălucruăpeăcareămiăl-a dat nu a fost o
slujb ă şiă niciă ocazia deă aă m ă dezvolta,ă devenindă dină simpluă cursantă înă domeniulă vânz riloră
vicepreşedinteăexecutivăalăcompanieiăsale.ăAăfostămaiădegrab ăceeaăceăamăînv atădinăîn elepciuneaăşiă
din filozofia sa deăvia ăşiăideileăsaleăfundamentaleădespreăoăvia ăplin ădeăsuccese: cum sa fii bogat,
cumăs ăfiiăfericit.
Inăurm toriiăaniăamăincorporatăideileăsaleăînăvia aămea...ăşiăamăprosperat.ăDeăfapt,ăamăcâştigată
oămul imeădeăbani.ăIns ăceaămaiăagreabil ăexperien ăaăfostăs ăîmp rt şescăacesteăideiăcuăasocia iiă
meiăînăafaceriăşiăcuăangaja iiămei.ăReac iaăaăfostăentuziast ,ăiarărezultateleăimediateăşiăm surabile.
Deşiă m ăconsiderăînă primulărândăunăomă deăafaceriăşiă nuăună autor sau un vorbitor, am cedat
provoc riiădeăaăcomunicaăcelorlal i,ăînămodăsimpluăşiădirect,ăaceleăideiăcareăpot schimbaăvia aăunuiă
om.
Inătimpăceăciti iăaceast ăcarte,ăimagina i-v ăc ăsunte iălaăcump r turi.ăLua iăşiăfolosi iănumaiăaceleă
ideiăcareăpotăfiăpuseăînăpractic ,ăînăcazulădumneavoastr ,ăacum.ăCuăsiguran ănuătrebuieăs ă„cump ra i"ă
tot ce spune o anumita persoan .ăDarăacorda i-v ăoăşansa. Citi iăpaginileăurm toareăf r ăprejudec i.ă
Daca ceva vi se pare potrivit,ăîncerca i.ăDac ănu,ărenun a i.
Aminti i-va,ăînătotăceăface iăfi iăelevăşiănuăpurăşiăsimpluăunăadept.

5
 Capitolul I

Cinci Cuvinte Cheie

Toate ideileăprezentateăînăaceastaăcarteăauăap rutădintr-un grup de cuvinte cheie. Pentru a

în elegeăaceast ăcarte,ăprinăurmare,ăşiăpentruăaărecep ionaămaximumădeăvaloareădinăcon inutulă
ei,ăesteăesen ialăs ăneăpunemădeăacordăînăleg tur ăcuăîn elesulăfiec ruiaădintre ele.

* PRINCIPII FUNDAMENTALE *

Maiă întâi,ă s ă arunc mă oă privireă asupraă cuvinteloră „principiiă fundamentale". Eu le definesc ca

fiindăaceleăprincipiiădeăbaz ăpeăcareăseăcl descătoateărealiz rile.
Principiileă fundamentaleă formeaz ă începutul,ă bazaă şiă realitatea din care decurg toate celelalte
lucruri.
Esteăoăcontradic ieăînătermeniăs ăvorbeştiădespreănoi principiiăfundamentale.ăEăcaăşiăcumăcinevaă
ară pretindeă caă aă confec ionată antichit iă noi.ă Astaă ară creaă suspiciune,ă nu-iă aşa?ă Nu,ă principiileă
fundamentale suntăvechiădeăcândălumea.ăAuăfostăaceleaşiădin timpurileăbibliceăşiăvorăcontinuaăs ă
r mân ălaăfelăpân ălaăsfârşitulălumii.

S ă folosimă cuvinteleă „principiiă fundamentale"ă şiă s ă leă aplic mă laă conceptulă deă succes.ă Dac ă
sunte iăînăc utareaăsuccesuluiăfundamental, genulădeăsuccesăcareădureaz ,ăacestaăesteăconstruităpeă
oăfunda ieăsolida,ăatunciăvaătrebuiăs ăevita iăr spunsurileăexotice.ăŞiăcrede i-ma,ăexist ăoămul imeă
deăr spunsuriăexoticeăoferiteăast zi,ămaiăalesăînăsudulăCaliforniei,ăînăcareălocuiescăeu.
Aşaăc ,ăînăciudaăzvonurilorăcareăafirm ăcontrariul,ăsuccesulăesteăunăprocesăsimplu.ăNuăpic ădină
cer. Nu este nici magic, nici misterios,

SUCCESULăNUăESTEăALTCEVAăDECÂTăCONSECIN AăNATURAL ăAăAPLIC RIIăÎNă

MODă CONSECVENTă Aă PRINCIPIILORă FUNDAMENTALEă ALEă SUCCESULUIă ÎN
VIA .
Acelaşiă lucruă esteă adev rată şiă înă cazulă fericiriiă şiă bog iei.ă Şiă eleă nuă suntă altcevaă decâtă
consecin aă natural ă aă aplic riiă înă modă consecventă aă principiiloră fundamentaleă aleă fericiriiă şiă
bog ieiăîn via .
Cheiaăesteăs ăr mâiăfidelăprincipiilorăfundamentale.

ŞaseăLucruriăImportante

Domnul Shoaff, mentorul meu, mi-aăspusăîntr-oăzi:ă„Jim,ăexist ăîntotdeaunaăşaseălucruriăcareă

suntăimportanteăînăpropor ieădeă80%".
Şaseălucruri...ăceăgândăimportant.
Fieă caă neă str duimă s ă neă îmbun t imă s n tatea,ă starea financiar ,ă realiz rileă personaleă sauă
profesionale,ă deosebireaă întreă succesulă triumf toră şiă eşeculă amară const ă înă gradulă înă careă neă
devot măpentruăaăneăîns n toşi,ăstudiaăşiăpuneăînăpractic ăacesteăşaseălucruri.
6
 Deă exemplu,ă pentruă caă ună fermieră s ă aduneă o recolt ă bogataă toamna,ă celeă şaseă lucruriă
fundamentaleăasupraăc roraătrebuieăsaăse concentrezeăsuntă destulă deă evidente:ă solul,ă s mân a,ă
apa,ă soarele,ă îngr ş minteă lă eă şiă îngrijirea.ă Fiecareă component ă esteă laă felă deă important ă
deoarece numai împreun duc laăob inereaăuneiărecolteăbogate.
Deă aceea,ă oă întrebareă careă trebuieă pus ă înainteă deă a- iă asumaă orice proiect nou sau de a
stabili noi obiective este aceasta: CARE SUNTă CELEă ŞASEă LUCRURIă CAREă AUă
IMPORTAN ăÎNă OB INEREAăREZULTATELOR?ăFieăc ăesteăvorbaădeăarte frumoase sau
deămuzica,ădeămatematic ăsauăfizica,ădeăsportăsauăafaceri,ăexistaăşaseălucruriăcareăconteaz .
In elegereaă şiă punereaă înă aplicareă aă acestuiă principiu simplu este primulă pasăinteligentă c treă
îndeplinireaăvisurilorăsiăobiectivelorătale.

* BOGA IăA*

Alădoileaăcuvântăcheieăcareătrebuieădefinităesteăbog ia.ăBog iaăesteăunăcuvântăcontroversat

deoareceăneăaduceăînăminteăoămareăvarietateădeăimaginiăşiăuneoriăconcepteăcontradictorii.ăLaăurmaă
urmei,ăfiecareădintreănoiăvedeăbog iaădintr-oăperspectiv diferit .ăPentruăoăpersoan ,ăbog iaăpoateă
însemnaăs ăaib ăsuficientădeămul iăbani pentru a face ceea ce vrea. Pentru alta, s-arăputeaăs ăfieăvorbaă
de eliberarea de datorii - eliberarea de constanta revendicare a obliga iei.ăPentruăalta,ăs-arăputeaăs ă
însemne ocazia de a se dezvolta şiădeăaărealizaăceva.
Insaădinăaceastaădiversitateăapareăcreativitatea,ăşiăcreativitateaăîlăpoate ajuta pe fiecare dintre
noi sa descopere moduri unice de a munciăpentruăoăvia ăbogat .
Pentru majoritatea oamenilor care probabil nu au petrecut prea multă timpă gândindu-se la
acestă subiect,ă bog iaă esteă simpluă simbolizataă deă ună singură cuvânt:ă milionar. Iat ă ună cuvântă
extraordinar! Sunaă aă succes,ă libertate,ă putere,ă influen ,ă pl cere,posibilitateă şi m rinimie.ă Cuă
siguran ,ăaăfiămilionarănuăesteăoăimagineămintal nepl cut !
Deăasemenea,ăcuvântulăbog ieăincludeămaiămultădecâtăconcepteăeconomice. Se poate vorbi de
bog iaă experien ei,ă deă bog iaă prieteniei,ă deă bog iaă iubirii,ă deă bog iaă familieiă şiă deă bog iaă
culturii.
Cu toate acestea, dat fiind scopul pe care ni 1-am propus aici, ne vom concentra pe genul de
bog ieă careă aduceă cuă sineă libertateaă financiar ă - BOG IAă CAREă PROVINEă DINă
TRANSFORMAREAăEFORTULUIăŞIăINI IATIVEIăÎNăBANIăŞIăDIVIDENDE.
Pentru fiecare din noi, cantitatea de baniăcareăneăfaceăs ăneăsim imăboga iădifer .ăCuătoateă
acestea,ă suntă sigură c ă visulă nostruă primară esteă acelaşi:ă s ă fimă liberiă deă oriceă presiuneă
financiara,ă s ă avemă libertateaă deă aă alegeă şiă saă profit mă deă ocaziaă deă aă creaă şiă aă împ rt şiă cuă
ceilal iăbucuriile.
Ceăînseamn ăbog iaăpentruădumneavoastr ?ăCâtădeămul iăbaniăv ăsuntănecesariăpentruăaăv ăsim iă
liberi din punct de vedere financiar? Acesteaă nuă suntă întreb riă inutile.ă Aşaă cumă ve iă constataă înă
curând,ăcuăcâtăv ădefini iămaiăclarăconcepteleăînăleg turaăcuăbog iaămaterial ,ăcuăatâtăv ăvorăfiămaiă
utileăideileăprezentateăînăaceast ăcarte.

* FERICIREA *

Toat ălumeaăcaut ăfericirea.ăEsteăoăbucurieăcareăînso eşte activitateaăpozitiv .

Totuşi,ăcaăşiăbog ia,ăşiăaceastaăareăoăvarietateădeăsemnifica ii,ăadesea contradictorii.ăEsteăînă

acelaşiătimpăbucuriaădescopeririiăşiăbucuriaăcunoaşterii,ăînso eşteăadeseaăpeăaceiăcareăştiuăceă
înseamn ăculorile,ăsuneteleăşiăarmoniaăvie ii Şiăesteăbucuriaăpeăcareăoătr iescăceiăcareăîşiădauă
ostenealaăs ăîşiăplanificeăvia aăşiătr iesc apoi cu pasiune.

Fericireaăesteăcapacitateaădeăaăreac ionaăcuăîn elegereăşiăbucurieălaăceeaăceăî iăofer ăvia a.

7
 Acestălucruăseărealizeaz ăatâtăd ruind,ăcâtăşiăprimind,ăluptândăşiăculegândălaurii,ăînseamn ăs ă
fiiăînăstareăs ăteăbucuriădeăarmonie,ăcaăşi deămâncare,ădeăidei,ăcaăşiădeăpâine.
Deăfericireăseăbucur ăceiăcareăîşiăextindăînămodădeliberatăorizontulăşiăexperien a.
Eaă seă afl ă înă caseleă celoră careă auă abilitateaă deă aă trataă dezam gireaă far ă a-şiă pierdeă sim ulă
bun st rii.ăEaăapar ineăaceloraăcareăcontroleaz ăatâtăîmprejur rile,ăcâtăşiăemo iile.
Fericireaăînseamn ,ădeăasemenea,ăs ăteăelibereziădeăaceleăsentimente negative care sunt teama,
stimaădeăsineăsc zut ,ăinvidia,ăl comia,ăresentimentul,ăprejudecataăşiăura.
Ceiă careă experimenteaz ă fericireaă au adeseaă putereaă deă aă în elegeă şiă cunoaşteă extraordinară deă
mareaăputereăpozitiv ăaăvie iiăşiăiubirii.ăIns ăfericireaăesteămaiămultădecâtăunăsentimentăgeneral.ă
Este de asemenea oă metod ă deă aă gândiă careă organizeaz ă sentimentele,ă activit ileă şiă stilul de
via .ăCuăalteăcuvinte,ăesteăunămodădeăinterpretareăaălumiiăşiăevenimentelor.
Fericireaăînseamn ăsaăaiăunăechilibruăalăvalorilor,ăînseamn ăs ăfiiămul umitădeăsarcinileăzilnice,ă
inclusivădeăaceleăsarciniănepl cuteădeăcareăsc p măpu iniădintreănoi.
Fericirea înseamn ăoăvia ăbineătr itaăşiăplin ădeăoameniăcuădareă deă mâna.ă înseamn ă oă mareă
varietateă deă experien eă şiă amintiriă careă devină formeă nepre uiteă aleă unoră „monede"ă ceă potă fiă
cheltuiteăşiăinvestite.
Fericireaăînseamn ăactivitateăcuăunăanumităscop.ăEsteăiubire pus ăînăpractic ,ăînseamn ăsaă
în elegiăceeaăceăesteăevidentăşiăsaăteătemi,ăcuărespect,ădeăceeaăceăesteămisterios.
Cuătoateăacestea,ăceiămaiămul iădintreănoiăseăgândescălaăfericireăcaălaăcevaăceăauăpierdutăînă
trecut sau ca la o culme ce trebuie atinsa într-ună viitoră îndep rtată (voiă fiă fericită imediată ce...).ă
Pu iniăîn elegăcaăfericireaăpoateăfiătr itaădoarăînă prezent. Şi,ăda,ăcaătoateălucrurileăbune, fericirea
esteăadeseaăelusiv .ăDarăv ăpromităc ănuăesteăimposibil de atins.
Deci cum poate cinevaăs ăprind ădulceaăpasareăaăfericirii?ăInămodăcurios,ăîn elegândăşiăpunândăînă
aplicare un concept care este rareori asociat cu fericirea... disciplina.

* DISCIPLINA*

Dacaă exist ă ună elementă hot rîtoră pentruă c utareaă încununat ă deă succesă aă bog ieiă şiă fericirii,ă
acestaă esteă disciplina.ă Şiă totuşi,ă atunciă cândă vineă vorbaă deă acestă concept,ă ceaă maiă mareă parteă aă
oameniloră îlă resping,ă aşaă cumă izgonescă dină minteă imaginiă precumă ceaă aă unuiă sergentă dură sauă aă
unuiăprofesorăseverăcuăgesturiădeăconduc tor.
Cuă toateă acestea,ă v ă asigură c ă aă fiă disciplinată reprezint ă cheiaă c treă visurileă şiă aspira iileă
dumneavoastr .ăSunte iăsurprinşi?ăAtunciăpoateăc ăarătrebuiăs ăîncerc m,ăunămoment,ăs ădefinimăceă
înseamn ădisciplin .
Disciplinaă esteă punteaă întreă gândă şiă realizare...ă adezivulă careă leag ă inspira iaă deă realizare...ă
acelălucruămagicăcareătransform ănecesitateaăfinanciar ăînăcreareaăuneiăinspirateăopereădeăard.
Disciplina iăsuntăceiăcareăcunoscăfaptulăc ăpentruăcaăunăaparatăs ăzboareătrebuieăs ăseăridiceădeălaă
p mânt,ăzburândă înă contraă vântului; ca toate lucrurile bune sunt realizate de cei care doresc sa
înoateă împotrivaă curentului;ă c ă aă r t ciă Iar ă scopă prină via aă nuă duceă decâtă laă am r ciuneă şiă
dezam gire.
Disciplina este fundamentul pe care se construiesc toate succesele. Lipsa de disciplin ăduceă
inevitabilălaăeşec.
Cu toateăacestea,ăînămodăcurios,ămul iănuăasociaz ălipsa disciplinei cu lipsa succesului. Cea
maiă mareă parteă consider ă eşeculă caă peă ună evenimentă ceă zdruncin ă P mântul,ă cumă ară fiă oă
companie careăurmeaz ăs ădeaăfalimentăsauăoăcasaăcareăîşiăvaăschimbaăposesorul.
Totuşi,ă nuă aşaă apareă eşecul.ă Eşeculă esteă rareoriă rezultatulă unuiă eveniment izolat. Mai
degrab ,ăesteăconsecin aăuneiălungiălisteădeămiciăeşecuriăacumulateăcareăauălocăcaărezultatăalălipseiă
deădisciplin .
Eşeculăapareădeăfiecareădat ăcândănuăreuşimăs ăgândim...ăast zi,ăs ăac ion măast zi...,ăsa ne pese,
s ăn zuim,ăs ăurc m,ăs ăînv amăsauăpurăşiăsimpluăs ăcontinu măsaămergem...ăast zi.
Dac ăscopulăt uăcereăcaăast ziăsaăscriiăzeceăscrisoriăşiăscriiănumaiătrei,ăaiăr masăînăurm ăcuăşapteă
scrisori... ast zi.
8
 Dacaă teă angajeziă saă daiă cinciă telefoaneă şiă daiă numaiă unul,ă aiă r masă înă urm ă cuă patruă
telefoane... ast zi.
Dacaăplanulăt uăfinanciarăî iăcereăs ăeconomiseştiăzeceădolariăşiănuăeconomiseştiăniciăunul,ăaiă
pierdut zece dolari... ast zi.
Pericolulăapareăatunciăcândăanalizeziăoăziăirosit ăşiăajungiăla concluziaăc ănuăs-aăîntâmplatănimică
râu.ăLaăurmaăurmei,ăaăfostădoar o zi.ăIns ăadun ăacesteăzile,ăcareăvorăalc tuiăunăan,ăşiăapoiăadun ăanii,ă
careăvorăalc tuiăoăvia ,ăşiăpoateăc ăacumăpo iăvedeaăcumărepetândămicileăeşecurileădeăast ziăî iăpo iă
transformaăcuăuşurin ăvia aăîntr-un dezastruădeăpropor ii.
Succesulă urmeaz ă exactă acelaşiă tipar...ă invers.ă Dacaă î iă planifici saă daiă zeceă telefoaneă şiă î iă
dep şeştiăplanul,ădândăcincisprezece, ai p şităplanulăcuăcinciătelefoane...ăast zi.ăF ăacelaşiălucruă
cu coresponden aăşiăplanulădeăeconomiiăşiăîn,ăcurândăveiăvedeaăroadeleăacumulate ale diligentelor
taleăpesteăunăanăşi,ădeăfapt,ătimpădeăoăvia .
Disciplinaăesteăcheiaăceaămaiăimportant .ăEa deschideăuşaăc treăbog ieăşiăfericire,ăculturaăşiă
rafinament,ăstimaădeăsineăcrescut ăşiărealiz riăimportante,ăcaăşiăsentimenteleăceăleăînso esc,ădeă
mândrie,ăsatisfac ieăşiăsucces.
Deăceăesteănevoieăpentruăaăajungeălaădisciplin ?
Ină primulă rînd,ă esteă nevoieă s ă deviiă conştientă deă importan aă disciplineiă înă via aă ta.ă începeă
prină aă teă întreba:ă „Ceă vreauă s ă realizeză înă via a?ă Ceă schimb riă trebuieă s ă facă pentruă a-mi atinge
scopurile?".
Ină ală doileaă rând,ă întreab -leă cuă onestitate:ă „Dorescă saă facă ceeaă ce este necasar?". Daca
r spunsulă esteă „Da",ă atunciă trebuieă s ă teă angajezi pe termen lung pentru a fi disciplinat cu
în elepciune,ăînămodădeliberat,ăînămodăconsecvent.
Inăceleădinăurm ,ăangajamentulăluatătrebuieăs ăfieătestatăatunciăcândăaparăanumiteăîmprejur riă
care arăputeaăs ăinterferezeăcuăangajamentulăfa ădeădisciplin ă- cândăvaătrebui s ăfaciăceva,ăfa-oăînă
oriceăsitua ie.
Cu certitudine disciplina va face mult pentru tine.ă Deşiămaiă mareăimportan ăesteămodulăînă
careăteăvaăinfluen aăpe tine. Te va face s ăteăsim iănemaipomenit.
Chiarăceaămaiămicaădisciplin ăpoateăaveaăunăefectăincredibilăasupraăatitudiniiătale.ăIarăsenza iaă
de bine pe care o vei avea - acea senza ieă şocant ă aă valoriiă deă sineă careă provineă dină faptulă c ă aiă
începută oă nouaă disciplin ă - este aproape laă felă deă pl cutaă caă sentimentulă ceă vine din realizarea
disciplinei.
Oănou ădisciplin ăvaăschimbaăimediată direc iaăvie iiătale,ăcaăoă nav ăceăîşiăschimb ăcursulăînă
mijloculăoceanuluiăşiăseăîndreapt ăspreăoănou ădestina ie.
Exista oameni care cred ca disciplina este ceva nenatural - c ă aă exista pură şiă simpluă esteă
suficient.ă Eiă consider ă c ă nevoiaă deă aă te realizaă esteă ună exerci iuă nervos,ă realizată deă om.ă Dară
adev rulăesteăcaădisciplinaăcoopereaz ăcuănaturaă- undeătotulăesteăoăstr duin .
Câtă deăînaltăvaă creşteă unăcopac?ăElălupt ă cuăputernicaăfor ă aă gravita ieiăşiăcontinu ăs ăcauteă
luminaăsoareluiăpentruăaăcreşteăcâtămaiămult.ăEsteăadev rat,ăaceast ălupt ăaăcopaculuiănuăesteăunăactă
conştientă- copaciiănuăauăcreier.ăDarăatâtă ie,ăcâtăşiămieăne-a fost data abilitatea de a alege înămodă
conştientăs ăneăluptamăşiăs ădevenimătotăceeaăceăputem deveni.
Disciplina atrage ocaziile favorabile. Ocaziile favorabile li se prezint ăcelorăcareăauăanumiteă
talenteăşiăcareăauăambi iaădeăaăac iona.ăIarăceiăceăîşiăstabilesc,ăprinăintermediulădisciplineiăşiăangaj rii,ă
scopuri înalteă voră profitaă deă ocaziileă favorabileă careă voră r mâneă pentruă totdeauna necunoscute
persoanelor mai timide.
Disciplinaă esteă acelă procesă unică ală gânduluiă şiă ală activit iiă inteligenteă careă puneă capacă
mânieiă şiă cep amabilit ii... care favorizeaz ă ac iunileă pozitiveă şiă controleaz ă gândurileă
negative... careăîncurajeaz ăsuccesulă şiă refuz ăs ă accepteăeşecul...ăcareă promoveaz ăs n tateaăşiă
înfrângeăboala.
Oricineăpoateăîncepeăprocesulădeădisciplinare.ăOăpo iăfaceăşiătu, gradat, pas cu pas.
Vesteaăpasionant ăesteăc ...ăPO IăÎNCEPE...ăAST ZI!
Nuă spune:ă „Dac ă voiă putea,ă oă voiă face",ă înă schimbă spune:ă „Dac ă voiă vrea,ă voiă putea!ă Dac ă
vreau, pot!".
Aşaăcaăîncepeănoulăprocesăşiăîncepeălaăscar ămic .ăŞiăapoiăînva ăsaăi iărespec iănoulăangajamentă
luat.ăDinăacestăînceputăneimportantăveiăînv aăceăsentimentăveiăîncercaăfiindădisciplinat.ăŞiădeăatunci,ă
9
doar cerulăreprezint ălimita.

Ac iuneăVs.ăDeziluzie

înăultimiiăaniăauăap rutămaiămulteăc r iăcareăpromoveaz ăideeaăc ădac ăcinevaăafirma cu glas tare

ceeaăceădoreşteăsaăfac ăînăfiecareăzi,ăsuccesulăvaăap reaăcaăprinăminune.

Euăsuntăîmpotrivaăacestuiămodădeăaăgândi.ăDinăexperien aămea,ăafirma iileăf cuteăf r ădisciplinaădeăaă

ac ionaăconformăacelorălucruriăafirmateăîiăfacăpeăoameniăs ăseăam geasc ăgândindăc ăfacăprogreseăcând,ă
deăfapt,ăactivitateaălorădeăziăcuăziănuăîiăduceănic ieri.
Deăceăoameniiăspunăunălucruăşiăapoiăac ioneaz ăînăcontradic ieădirect ăcuăafirma iileălor?
B rbatulă careă viseaz ă laăbog ieă şiă totuşiăseă îndreapt ă peăziă ce treceă c treă ună anumită dezastruă
financiarăşiăfemeiaăcareădoreşteăfericireaăşiătotuşiăgândeşteăşiăac ioneaz ăînăaşaăfelăîncâtăajungeălaăoă
anumit ădisperareăsuntăamândoiăvictimeleăfalseiăsperan eăpeăcareăafirma iileăauătendin aăs ăoă„fabrice".ă
De ce? Deoareceăcuvinteleăalin ăşi,ăcaăunănarcotic,ăneăcalmeaz ,ăfacându-neăsaăneăcompl cemăîntr-o stare
deăautomul umire.ăAminteşte- i:ăPENTRUăAăPROGRESAăTREBUIEăDEăFAPTăS ăÎNCEPI!
Deci,ăpentruăaăduceăoăvia ăprosper ,ăpuneălaăpunctăunăplanăreferitor la prosperitate. Pentru a
deveni bogat, pune la punct un planăreferitorălaăbog ie.ăAminteşte- i,ănuătrebuieăs ăfiiăbogatăpentruăa
aveaăunăplanăreferitorălaăbog ie;ăoăpersoan ăf r ămijloaceăpoateăaveaăunăplanăreferitorălaăcumăs ădevin ă
bogata".
Exista multe alte tipuri deăplanuriăpeăcareăleăpute iăcrea:
•ăDac ăeştiăbolnav,ăpuneălaăpunctăunăplanăreferitorălaăs n tate.
•ăTeăsim iăobositătotătimpul?ăPuneălaăpunctăunăplanăreferitorălaăenergie.
•ăEştiămaiăpu inăeducatădecâtăal ii?ăînăregul !ăPuneălaăpunctăunăplanăreferitorălaăeduca ie.
•ăSpuiăc ănuăpo i?ăAtunciăpuneălaăpunctăunăplanăcuătemaă„pot".
ORICINE POATE!
Chiarăşiăoăpersoan ăreaăpoateăîncepeăprinăaăcitiăc r iăbune.ăCheiaăeste sa faci pasul... ast zi.ăOricare
arăfiăproiectul,ăîncepeăAST ZI.ăîncepeăprinăaăcur aăunăsertarădinănoulăt uăbirou...ăast zi.ăîncepeă
prin a- iăstabiliăprimulăscop...ăast zi.ăîncepeăprinăaăascultaăcaseteăcareăs ăteămotiveze...ăast zi.ăăă1;^" *
începeăprinăa- iăplanificaăoăcur ădeăsl bireădrastic ...ăast zi.ăîncepeăprinăaătelefonaăunuiăclientă
dificil pe zi... ast zi.ăîncepeăprinăaăpuneăbaniăînănoulăt uăcontănumită„investi ieăpentruă
prosperitate"... ast zi.
Scrieăoăscrisoareăpeăcareătrebuiaăs ăoătrimi iădemult... ast zi.ă
Laănaiba!ăG seşteăimpulsulănecesarăpuneriiăînăaplicareăaă angajamentului pentru a via ăbun .ă
Veziăcâtădeămulteăactivit iăpo iăacumulaălegateădeănoulăt uăangajamentăfa ădeăoăvia ămaiăbun .ăIeşiăînă
lume!ăRupeăcuăfor aăgravita iei,ăcareăteătrageăînăjos.ăPune- iămotoareleăînăfunc iune.ăDovedeşte- iăc ă
aşteptareaăaăluatăsfârşităşiăc ăsperan aăesteădeădomeniulătrecutuluiă- c ăîncredereaăşiăac iuneaăauăpreluat
acum conducerea.
Esteăoănou ăzi,ăunănouăînceputăpentruăvia aătaăceaănou .ăCuădisciplina,ăveiăfiăuimitădeăcâtădeă
multăveiăreuşiăsaăprogresezi.ăCeăaiădeăpierdutăînăafar ădeăsentimentulăde vin ăşiădeăteamaădeătrecut?
Acum,ăiat ăoănou ăprovocare:ăF ăînăaşaăfelăcaăprimaăziăaănouluiăînceputăs ăfieăoăcomponent ăaă
s pt mâniiănoilorăînceputuri.
Mergiăînainte,ăveziăcâtădeămulteălucruriăpo iăîncepeăşiăcontinu saptamânaădeănoiăînceputuri.
Apoi, stabileşteălunaănoilorăînceputuri.ăŞiăapoiăanulănoilorăînceputuri.ăLaăsfârşitulăprimuluiă
an, nu vei mai auzi chemarea trecutului - obiceiuriăvechi,ăinfluen eăvechi,ăregreteăvechi,ăeşecuriă
vechi.ăAşaăcumăseăspuneăînăBiblie,ăveiăfiăgataăs ă„zboriăcuăvulturii".

* SUCCESUL *

Succesul este cel de-alăcincileaăcuvântăcheie.ăŞiăcaăfiecareădinăcelelalte concepte despre care

am discutat deja, are mai multe în elesuri.
Succesulă este,ă deă asemenea,ă oă no iuneă elusiv ,ă ună paradox.ă Laă urmaă urmei,ă esteă atâtă oă

10
c l torie,ăcâtăşiăoădestina ie,ănu-iăaşa?
Esteăînaintareaăprogresiv ,ăconstant ,ăm surataăc treăunăscopăşiărealizarea unui scop.
Succesulăesteăatâtăoărealizare,ăcât,şiăîn elepciuneaăcelorăcareăîn elegăpoten ialaăfor aăaăvie ii.
Esteăconştiin aăvaloriiăşiăcultivareaăvalorilorădeăpre ăprin intermediul disciplinei.
Esteăatâtămaterial,ăcâtăşiăspiritual,ăpracticăşiămistic.
Succesulăesteăunăprocesădeăîntoarcereăaăfe eiădeălaăcevaăpentruăaăteăîndreptaăc treăcevaămaiăbună
- deălaăletargieălaăexerci iu,ădeăîaăbomboan ălaăfruct,ădeălaăaăcheltuiălaăaăinvesti.
Succesulăînseamn ăaăr spundeăinvita ieiălaăschimbare,ălaăcreştere,ălaădezvoltareăşiălaădevenireă- o
invita ieădeăaăteăduceăîntr-un loc mai bunăpentruăaăcâştigaăoăpozi ieămai avantajoas .
ins ăînăprincipal,ăsuccesulăînseamn ăs ăfaciădinăvia aătaăceăvrei.ăLuândăînăconsiderareătoateă
posibilit ile,ăluândăînăconsiderareătoateăexempleleăcelorlal i,ăaleăc rorăvie iăleăadmiri,ăceăweideălaă
via aăta?ăAceastaăesteămareaăîntrebare!
Aminteşte- i,ăsuccesulănuăesteăunăansambluădeămodeleădinăculturaănoastr ,ăciămaiădegrab ăoă
colec ieădeăvaloriăpersonaleăclarădefiniteăşiăînăceleădinăurmaărealizate.
S ăfaciăcaăvia aătaăs fieăceeaăceăvreiăs ăfieă- iat ăceăînseamn ăsuccesul.ăDarăcumătrebuieăs ă
procedez?ăCarteaădeăfa ăseăocupaătocmai de acest lucru.

STRATEGIAnum rulăUNU

ELIBEREAZ FOR AăSCOPURILOR

Capitolul 2

SCOPURILE:
CE îiăăăăăăăMOTIVEAZ PE OAMENI
Intr-oădiminea a,ălaădouaăs pt mâniădup ăceăamăînceputăs ălucrez pentru domnul Shoaff, luam
miculădejunăîmpreun ăcuăel.ăTocmaiăcândăeramăpeăpunctulădeăa-miăterminaădeămâncatăou le,ăelăa
spus:ă„Jim,ăs ăneăuitamălaălistaăscopurilorăpentruăaăleărevedeaăşiăaăleădiscuta.ăPoateăc ăastfelăteăpotă
ajuta cel mai bine acum".
„Darănuăam lista la mine", am replicat eu.
„Eiăbine,ăesteăînămaşinaăsauăacas ălaătine?"
„Domnule,ălistaănuăesteănic ieri,ăpentruăcaănuăamăniciăoălist ."
Domnul Shoaffs-aăuitatălaămine.ă„Eiăbine,ătinere,ăseăpareăc ădeăaiciăarătrebuiăs ăîncepem."
Apoi,ă uitându-seă înă ochiiă mei,ă aă spus:ă „Dacaă nuă aiă oă list ă aă scopuriloră tale,ă presupună c ă soldulă
contuluiăt uăînăbanc ăseăridic ălaăcâtevaăsuteădeădolari".ăPresupunereaăsaăeraăcorect .ăŞiăacestălucruămi-a
atras cu adev ratăaten ia.
Eramăuimit.ă„Vre iăs ăspune iăcaădac ăaşăaveaăoălist ăaăscopurilorădulăcontuluiămeuăînăbanc ăs-ar
schimba?",ăamăîntrebat.
„Foarte mult", a spus el.
Inăziuaăaceeaăamădevenităînv celăînăartaăşiăştiin aăstabiliriiăscopurilor.

Dintre toate lucrurile pe care le-amăînv atădinăaceleăprimeă zile, stabilirea scopurilor a avut
celă maiă profundă efectă asupraă vie iiă mele.ă Fiecareă aspectă ală existen eiă meleă - realiz rileă mele,ă
venitulă meu,ă soldulă contuluiă meuă înă banc ,ă stilulă meuă deă via a,ă dona iileă mele,ă chiară şiă
personalitatea mea - s-auăschimbatăînăbine.
Sunt atâtă deă convinsă c ă aă st pâniă stabilireaă scopuriloră poateă aveaă ună profundă efectă înă via aă
dumneavoastr ăîncâtăvoiădedicaămultăspa iuădiscut riiăacestuiăprocesăadeseaăprostăîn eles.ăDeăfapt,ă
va recomand s ă face iă maiă multă decâtă s ă citi iă capitoleleă urm toare.ă Studia i-le.ă Şiă dac ă ave iă laă
îndemânaăunăcarne el,ăcuăatâtămaiăbine.
*ăFOR AăVISELOR*
11
 Via aăfiec ruiaădintreănoiăesteăafectat ădeăcâ ivaăfactori.ăUnulădintreăaceştiăfactoriăesteămediulă
- undeătr im,ăceăşcoli am urmat, cine neăsuntăprietenii;ătoateăjoac ăunărol.
Suntemă deă asemeneaă modela iă deă evenimenteleă din via aă noastr .ă Ună r zboi,ă deă
exemplu,ăpoateăalungaăoriceăurm ădeăcertitudine din psihicul nostru.
Cunoştin eleă sauă lipsaă acestoraă neă voră modelaă deă asemenea via a.ă Laă felă rezultateleă
eforturilor noastre - putemăs ăfimăfieăîncuraja i,ăfieădescuraja iăînăfunc ieădeăabilitateaănoastr ădeă
a realiza aceste rezultate dorite.
îns ă dintreă to iă factoriiă careă neă afecteaz ă via aă niciă unulă nuă areă laă felă deă mult ă for
poten ial ădeăaăaduceăfericireăcaăabilitatea noastr ădeăaăvisa.
Viseleăsuntăoăproiec ieăaăvie iiăpeăcareădorimăs ăoăducem.ăAşadar,ăatunciăcândăleăpermitemăs ăneă
„trag "ădup ăele,ăviseleănoastre dezleag ăoăfor ăcreatoareăcareăpoateădep şiătoateăobstacolele aflate
înăcaleaăatingeriiăobiectivelorănoastre.
Pentruăaădezlegaăaceastaăfor ,ătotuşi,ăviseleătrebuieăsaăfieăbineădefinite.ăUnăviitorăneclarăareăoă
for ădeăatrac ieăsc zut .ăPentruăa- iărealiza cuăadev ratăvisele,ăpentruăcaăplanurileădeăviitorăs ăteă
propulsezeăînainteăcuăadev rat,ăviseleătaleătrebuieăs ăfieăvii.
Exist ă dou ă moduriă deă aă înfruntaă viitorul:ă Po iă înfruntaă viitorulă cuă anticipa ieă sauă îlă po iă
înfruntaăcuănelinişte.ăŞti iăcâtădeămul iăoameniăînfrunt ăviitorulăcuănelinişte?ăEsteăadev rat,ăceaă
mai mare parte a lor.
A iă întâlnită tipulă - întotdeaunaă îngrijorat,ă îngrijorat,ă îngrijorat.ă Deă ceă suntă atâtă deă nelinişti iă
aceştiăindivizi?ăDeoareceănuăauăpetrecutăceva timp cu schi areaăviitorului.ăInămulteăcazuri,ătr iescă
încercândă s ă câştigeă aprobareaă altcuiva.ă Ină acestă proces,ă ajungă înă celeă dină urm ă „saă cumpere"ă
viziuneaă altcuivaă despreă modulă înă careă ară trebuiă s ă fieă tr it ă via a.ă Nuă esteă deă mirareă c ă suntă
îngrijora iă- seăuit ăîntotdeaunaăînăjur,ăcaut ăaprobareaăpentruătotăceeaăceăfac.
Peădeăalt ăparte,ăceiăcareăînfrunt ăviitorulăcuăanticipa ieăauăpl nuităunăviitorăpasionant,ăcareă
s ămeriteăefortul.ăEiăpotă„vedea"ăviitorulăcuăochiiămin iiăşiăacestaăarat ănemaipomenit.ăViitorulă
le capteaz ăimagina iaăşiăexercit ăoăenorm ăfor ădeăatrac ieăasupraălor.
*ăFOR AăSCOPURILORăBINEăDEFINITEă*
Visele sunt minunate, dar nu sunt suficiente. Nu este de ajuns sa ai un tablou minunat al
rezultatului dorit. Pentru a ridica o structuraămagnific ,ăcinevaătrebuieăs ăaib ăplanulădetaliatăală
felului in careăs ăpun ăfunda ia,ăsaăsus in ăstructuraăşiăaşaămaiădeparte.ăŞiă pentru aceasta avem
nevoie de scopuri.
Caăunăvisăbineădefinit,ăscopurileăbineădefiniteăac ioneaz ăcaănişteămagne i.ăEiăteăatragăînădirec iaă
lor.ăCuăcâtăleăDEFINEŞTIămaiăbine,ăcuăcâtăleăDESCRIIămaiăbine,ăcuăcâtăMUNCEŞTIămaiădinăgreuă
pentruăaăleărealiza,ăcuăatâtăteăvorăATRAGEămaiăputernic.ăŞiăcrede i-m ăcândăafirmăcaăatunciăcândă
„hârtoapele"ăvie iiăamenin ăs ăv ăopreasc ăpeădrumulăc treăsucces,ăve iăaveaănevoieădeăunămagnetă
puternic care sa v ăatrag ăspreăaăînainta.
Pentruăaăîn elegeăcâtădeăimportanteăsuntăscopurile,ăobserva iămarea majoritate a celor care nu
auăniciăunăscop.ăInălocăs ăîşiăschi ezeăvia a,ăaceştiăoameniăîndruma iăgreşitătr iescăpurăşiăsimpluădeă
azi pe mâine.ăEiălupt ăînă fiecareăziăpentruăvia aălorăpeăfrontulăsupravie uiriiă economice,ăalegândă
existen aă şiă trecândă cuă vedereaă esen a.ă Nuă esteă deă mirareă c ă Thoreauă spunea:ă „Ceaă maiă mareă
parte a oamenilor tr iescăîntr-oădisperareămut ".

* MOTIVELE *

DomnulăShoaffăîmiăspunea:ă„Jim,ăs ănuăcreziăcaăsoldulăcontuluiăt uă înă bancaă curentă esteă ună

indicatorărealăalăniveluluiăt uădeăinteligen ".ă(Doamne,ăceăbucurosăamăfostăcândăamăauzităasta!)ă
A continuat:ă„Credăcaăaiătalentăenormăşiăcaăeşti multămaiădeşteptădecâtăî iădaiăseama".Şiăaceastaăs-a
dovedităaăfiăadev rat;ăamăfostămaiădeşteptădecâtăcredeamăînăacelămoment.
„Atunciădeăceăsoldulăcontuluiămeuăînăbanc ănuăesteămaiămare?",amăîntrebat.
„Pentruă c ă nuă aiă suficienteă motive pentru a realiza asta", mi-a r spunsă prietenulă meu.ă Şiă aă
ad ugat:ă„Dacaăaiăsuficient ămotiva ieăpo iăfaceă lucruriă incredibile;ă eştiă suficientă deă inteligent,ă
dar nu ai suficiente motive".
Unăgândădeosebit,ăîntr-adevar:ăS ăAIăSUFICIENTEăMOTIVE.

12
 Deăatunciăamădescoperităurm toarele:ăMotiveleăseăafl ăpeăprimulăloc, R spunsurileăpeăalădoilea.ă
Seă pareă c ă via aă dispuneă deă ună tertipă misteriosădeă aă camuflaăr spunsurileăîntr-un asemenea mod
încâtăeleădevinăvizibileănumaiăpentruăceiăcareăsuntăsuficientădeăinspira iăpentruăaăleăc utaă- care au
motiveădeăaăleăc uta.

S ăpunemăproblemaăînăaltămod.ăCândăştiiăceăvreiăşiăvreiăcuăadev rat,ăveiădescoperiăunămodădeă
aăob ineăceăvrei.ăR spunsurile,ămetodeleăşiăsolu iileădeăcareăaiănevoieăpentruăaărezolvaăproblemele,ă
caăşiămodulădeărezolvare,ăî iăvor ap reaăf r ăîndoial .
Hei, ce-arăfiădac ăarătrebui s ăfiiăbogat?ăCe-arăfiădacaăvia aăcuivaăpeăcareăîlăiubeştiădepinde de
faptulăc ătuăeştiăcapabilăsaăî iăpermi iăceaămaiăbunaăîngrijireămedical ?
Saăpresupunemăînăcontinuareăcaăaiăaflatădespreăoăcarteăsauădespreăoăcaset ăcareăî iăarat ăcumă
saăfaciăavere.ăAiăcump ra-o? Bineîn elesăc ăda.
Pentruăc ăciteştiădejaăoăcarteădespreăsucces,ănuăveiăfiăsurprinsăc ăexist ămulte c r iăşiăcaseteăbuneă
careătrateaz ăacestăsubiectăalăcre riiăbog iei.ăDarădacaănuătrebuie s ăfii bogat, probabil ca nu le vei
citi şiă niciă nuă veiă pierdeă vremeaă s ă Ieă ascul i.ă Existaă oă vecheă zical :ă „Necesitateaă esteă mamaă
inven iei".ăCâtăesteădeăadev rat!ăAvândăaceastaăînăminte,ăiaăînăconsiderareăînăprimulărândămotivele,ă
iarăînăalădoileaărândăr spunsurile.

*PATRU MARI MOTIVATORI*

Marea intrebare la care va trebui sa raspund este: Ce anume ma motiveaza?
Lucruriădiferiteămotiveaz ăoameniădiferi i.ăAvemăcuăto iiăpropriileănoastreă„corziăsensibile".ă
Şiă dac ă faciă pu in ă investigareă aă sufletuluiă t u,ă suntă sigură caă veiă reuşiă saă întocmeştiă oă list ă
captivant .
Careăsuntăuniiădintreămariiămotivatoriăpentruăaăexcelaăînăceva?ă Al turiădeădorin aăevident ădeă
câştigăfinanciar,ăexist ăal iăpatruămariămotivatori.
Primul este RECUNOAŞTEREA.ăMarileăcompaniiăşiădirectorii deăvânz riăîn elep iăştiuăcaăuniiă
oameni vor face mai mult pentru a liăseărecunoaşteămeriteleădecâtăpentruărecompenseămateriale.
De aceea firmele comerciale de succes, mai ales cele implicate înă vânz riă directe,ă facă multeă
eforturiă pentruă aă recunoaşteă orice realizare,ă mareă sauă mic .ă Eiă ştiuă c ă înă lumeaă noastr ă
suprapopulata mul iă oameniă simtă c ă nim nuiă nuă îiă pas ă deă ei,ă c ă nuă auă niciă oă importan .ă Iară
recunoaştereaăesteăgenulădeăvalidareăaămeritelorălor.ăDeăfapt,ăceiăcareărecunoscămeriteleăcelorlal iă
spun:ă„Hei,ăeştiăspecial,ăeştiădeosebit".
Credăcaădac ămaiămulteăcompaniiăarăaveaămaiămultaăgrij ăs ă recunoasc ămeriteleăangaja iloră
lor - nuănumaiăagen iiădeăvânz ri,ădarăşiădirectorii,ăsecretareleăşiăpersonalulădeăserviciuă- ar fi martorele
unei creşteriăa productivit ii.
Alădoileaămotivăpentruăcareăoameniiăexceleaz ăesteădeoareceăleăplace SENTIMENTUL c ăsuntă
câştig tori.ăAcestaăesteăunulădintreăcele mai bune motive.
Amăcâ ivaăprieteni,ăto iămilionari,ăcareăînc ămaiămuncescăzece-dou sprezeceăoreăpeăzi,ăcâştigândă
şiă maiă multeă milioane.ă Şiă nuă oă facă pentruă c ă auă nevoieă deă bani.ă Oă facă pentruă c ă auă nevoieă deă
bucuria, pl cereaăşiăsatisfac iaăpeăcareăleăob inădină„câştigurile"ălor.ăPentruăei,ăbanii nu sunt principalul
imbold;ăauădejaăforteămul i.ăŞti iăcareăeste?ăEste parcursul – sentimentul învior torăpeăcareăîlăîncerciă
atunciăcândăcâştigi.
Dinăcândăînăcând,ădeăobiceiălaăsfârşitulăunuiăseminar,ăcinevaăvineălaămineăşiăîmiăspune:ă„Domnuleă
Rohn,ă dacaă aşă aveaă ună milionă de dolariă nuă aşă maiă lucraă niciă oă ziă dină via aă mea". Probabil ca de
aceea bunulăDumnezeuăareăgrij ăcaăoameniiăcareăspunălucruriădeăgenulăacestaăs ănuăfac ăniciodat ă
avere.ăArărenun aăcuăto ii.
Al treilea mare motivator este FAMILIA. Unii oameni vor face pentruăceiăpeăcareăîiăiubescăceeaă
ce nu vor face pentruăeiăînşişi.
Oădat ăamăîntâlnităunăb rbatăcareămi-aăspus:ă„DomnuleăRohn,ăeuăşiăfamiliaămeaăavemăună el:ă
s ăc l torimăînăjurulălumii.ăPentruăaăface tot ce vrem sa facem ne-ar trebui un sfert de milion de
dolari pe an". Incredibil! Familia te poate afecta înă asemeneaă grad?ă Iară r spunsulă este:ă
„Bineîn eles!".ăCeănorocoşiăsuntăceiăcareăsuntăatâtădeăprofundăafecta iădeăiubire!
M RINIMIA,ă dorin aă deă aă împ r iă cuă al iiă ceeaă ceă ai,ă esteă ală patrulea mare motivator. La
moartea lui Andrew Carnegie, magnatul o elului,ăbiroulăs uăaăfostădeschis.ăIntr-unul dintre sertarele
biroului seăaflaăoăbucat ădeăhârtieăîng lbenit ădeăvreme.ăPeăaceaăbucataădeăhârtie,ăcareădataădină
13
 vremeaăcândăaveaădou zeciădeăani,ăCarnegieăscriseseăprincipalulă elăalăvie iiăsale:ă„Amădeăgândă
s ăîmi petrec primaăjum tateădinăvia ăacumulândăbani.ăAmădeăgândăs ăîmiăpetrecăultimaăjum tateă
dinăvia aăîmp r indăaceştiăbani".
Şti iăceva?ăCarnegieăaăfostăatâtădeăinspiratădeăaceastaăîncâtăaă acumulat 450 de milioane de
dolariă(echivalândăcuă4,5ămiliardeădeădolariădeăast zi!).ăŞi,ăîntr-adev r,ăînăultimaăparteăaăvie iiăsaleă
a avut bucuria de a-iăîmp r i.
* MOTIVELE CONCRETE *
Nuăarăfiăminunatăs ăfiiămotivatăs ăob iiăanumiteărealiz riădeăunăscopăatâtădeăm re ăcaăm rinimia?
Trebuieăs ăm rturisesc,ătotuşi,ăc ăîn primiiăaniăaiălupteiămeleăpentruăaăreuşi,ămotiva iaămeaăeraămult
maiăp mânteasc .ăMotivulăreuşiteiămeleăeraămaiăsimplu.ăDeăfapt,ăfacea parte din categoria a
ceeaăceăîmiăplaceăs .ă numescă„motiveăconcrete".ăUnămotivăconcret este genul de motiv pe
careăîlăavemăfiecare dintre noi - oricând,ăînăfiecareăziă- şiăelăpoateăfaceăcaăvia aănoastr ăsaăseă
schimbe.ăPermite i-miăsaăv ăpovestescăceămiăs-a întâmplatămie...
Cuăpu inătimpăînainteădeăa-1ăîntâlniăpeădomnulăShoaff,ătrând veamăpeăacas ăcândăamăauzită
unăcioc nităînăuşa.ăEraăoălovituraătimida,ăezitant .ăAmădeschisăuşaăşiăamăv zutăoăperecheădeăochiă
mari, c pruiăcareăseăuitauăînăsusălaămine.ăEraăoăfeti ăsl bu ădeăvreoăzeceăani. Mi-aăspus,ăluându-
şiăinimaăînădin i,ăc ăvindeaăpr jituriăpentruăGirl Scout. A fost o prezentare de maestru - mai
multe arome, o ofert ăspecial ăşiănumaiădoiădolariăcutia.ăInăceleădinăurm ,ăcuăunăzâmbetălargă
şiăpoliticos,ăm-aărugatăs ăcump r.ăŞiăvoiamăs ăoăfac.ăO,ăcumădoreamăsaăcump r!ăCuăoăsingur ă
excep ie.ăNuăaveamădoiădolari!ăDoamne,ăcâtăeramădeăjenat!ăEramătat ,ăfusesemălaăcolegiu,ăaveamă
oăslujb ăbineăpl tit ă-şiătotuşiănuăaveamădoi dolari înăbuzunar.
Natural,ănuăputeamăs ăîiăspunăastaăfeti eiăcuăochiiămari,ăc prui.ăAşaăc ăamăfacutăurm torulă
lucru. Am min it-o. I-am spus: „Mul umesc,ădarăamăcump ratădejaăpr jituriădeălaăGirlăScoută
anul acesta,ăînc ămaiăamăoăgr mad ăînăcas ".
Toateăasteaănuăerauăadev rate.ăDarăaăfostăsingurulălucruăcareămi-aătrecutăprinăcapăpentruăaăsc pa.ă
Şiăamăreuşit.ăFeti aăaăspus:ă„Esteăînăregul ,ădomnule.ăMul umescăfoarteămult".ăŞiăs-aăîntorsăşiăaă
plecat mai departe.
M-amăuitatădup ăeaăunătimp,ăcareămiăs-aăp rutăoăeternitate.ăInăceleădinăurm ,ăamăînchisăuşaăînă
urmaămeaăşi,ăsprijinindu-m ădeăea,ăam strigat: „Nuăvreauăsaămaiătr iescăaşa.ăM-am saturat s ănuăamă
niciăunăbanăşiăm-am saturat de minciuni. Nu voiămaiăfiăniciodat ăstânjenităpentru ca nu am nici un
banăînăbuzunar".
In ziua aceea mi-amăpromisămieăînsumiăs ăcâştigăsuficientăpentruă aă aveaă întotdeauna,ă înă oriceă
împrejurare,ăcâtevaăsuteădeădolariăînăbuzunar.
Astaăîn elegăeuăprinămotivăconcret.ăS-arăputeaăsaănuăîmiăaduc ăun premiu pentru generozitate,
dar a fost suficient pentru a avea un efectăpermanentăasupraărestuluiăvie iiămele.
Povesteaăcuăpr jiturileăpentruăGirlăScoută areăunăsfârşită fericit.ă Câ ivaăaniămaiătârziu,ăieşeamă
din banca unde-miă ineamăeconomiileăşiăundeătocmaiăf cusemăoădepunereăimportanta,ăşiătraversamă
strada pentruă aă ajungeă laă maşin ,ă cândă amă v zută douaă feti eă careă vindeauă bomboaneă pentruă oă
organiza ieădeăfete.ăUnaădintre ele s-a apropiat deămineăşiămi-aăspus:ă„Domnule,ăvre iăsaăcump ra iă
nişteăbomboane?".
„Poateăc ăda",ăamăspusăeu,ăglume .ă„Ceăfelădeăbomboaneăave i?” „Bomboaneăcuămigdale."
„Bomboaneăcuămigdale?ăSunt preferatele mele!ăCâtăcost ?"ă„Numaiădoiădolari."ăDoi dolari! Nu
puteaăfiăadev rat!ăEramăemo ionat.ă„Câteăcutiiădeăbomboaneăave i?"ă„Amăcinciăcutii."
Uitându-m ălaăprietenaăei,ăamăspus:ă„Şiătu câteăcutiiăai?"ă„Amăpatruăcutii."
„Nou ,ădeci.ăInăregul ,ăleăiauăpeătoate."
Laăasta,ăamândou ăfeteleăauădeschisăguraăşiăauăexclamatălaăunison:ă„Chiarăaşa?".
„Desigur",ăamăspusăeu,ă„Amăcâ ivaăprieteniăc roraăleăpotădaăoăparte din ele."
Emo ionate,ăfeteleăs-auăgr bităs ăaduneătoateăcutiile.ăAmăscosădinăbuzunarăoptsprezeceădolariăşiăi-
amădatăcopiilor.ăPeăcândăplecam,ăcu cutiileăadunateăsubăbra ,ăunaădintreăfeti eăs-aăuitatălaămineăşiă
mi-a spus:ă„Domnule,ăsunte iăcuăadev ratăcineva!".
Ceă spune iă deă asta?ă V ă pute iă imaginaă cheltuindă numaiă optsprezeceă dolariă şiă înă schimbă
cinevaăs ăv ăpriveasc ăînăfa ăşiăsaăspun :ă„Sunte iăcuăadev ratăcineva!".
Acumăşti iădeăceăamăîntotdeaunaăcâtevaăsuteădeădolariălaămine.ăNu vreau sa pierd o asemenea
şans .

14
 Permite i-miăsaăv ădauăunăaltăexempluădeămotivăconcretăpentruăa face ceva bine. Am un prieten
pe nume Robert Depew. Booby era profesor laă oă şcoal ă dină Lindsay,ă California,ă capitalaă
m slinilor.ăDup ămaiămul iăaniăînăcareăaăfostăprofesor,ăBobbyăvoiaăs ăfac ăoăschimbareăînăvia aăluiă
şiăs ăînceap ăoă nou ă carier .ă Intr-oăzi,ă f r ăs ă spun ănim nui,ă aărenun atălaăcarieraădidactic ăşiă aă
intratăîn afaceri. Cândăfamiliaăsaăaăaflatădespreăasta,ăaăînceputăs ăîlăcritice.ăIns ăcelămaiăr uăaăreac ionată
frateleăs u,ăc ruiaăp reaăs ăîiăfac ămareăpl cereăs ăîl har uiasc .
„Aiăsaăr mâiăfar ăniciăunăban",ăîlăluaăelăînăderâdere.ă„Aveaiăoăslujb ăbun .ăAcumăaiăsa pierzi tot ce
ai.ăProbabilăcaă i-aiăpierdutămin ile."
Frateleă luiă Bobbyă aă continuată saă îlă iaă pesteă picioră deă câteă oriă aveaă ocazia. Bobby mi-a spus:
„Felulăînăcareăs-a purtat fratele meu m-a sup ratăatâtădeătareăc ăamăhot rităs ăm ăîmbog esc".
Ast zi,ăBobby Depew este unul dintre prietenii mei milionari.
Aceastaă istorie,ă caă şiă povesteaă meaă despreă „pr jituri",ă demonstreaz ă c ,ă atunciă cândă suntă
canalizateăaşaăcumătrebuie,ăchiarăfuriaăşiăstânjeneala,ăpotăac ionaăcaămotivatoriăconcre iăputerniciă
pentru a realiza ceva.
Vre iă saă dovedi iă ceva?ăAve iă vreoăproblem ă vecheă peă careă vre iă saă oă rezolva i?ă Şti i,ă vecheaă
zical :ă„Succesulămasivăesteăceaămaiădulceăr zbunare",ăesteăadev rata.
Precumăpute iăobserva,ăexist ălaăfelădeămulteămotiveăşiălaăfelădeămul iăoameniăpentru ca oamenii
s ă fac ă bine.ă Cheiaă este:ă Aă AVEAă SUFICIENTEă MOTIVE.ă Cumă poateă g siă cinevaă „coardaă
sensibil "ă(sauăcorzile)ăcareăpoateătransformaăoăvia ăcuărealiz riămodesteăîntr-oăvia aăbogat ăşiăfericit ?ă
Acestaăesteăsubiectulăurm toruluiăcapitol.

Capitolul 3
SCOPURILE:
CUM S ăLEăăăăăSTABILEŞTI

Inăcapitolulălăamădiscutatădespreăimportan aădisciplinei.ăIarăacumăî iăvoiăcereăs ăîncepiăs ăpuiăînă

practic ăaceast ătr s tur ăpozitiv .
Dac ănuăaiăprocedatăînc ăînăacestămod,ăiaăunăcaietădeănoti eăsauăo agend .ăVreauăsaăteătransformiă
dinăspectatoră(cititor)ăînăparticipantă(scriitor).
Genulă deă tem ă pentruă acas ă peă careă oă vomă faceă aiciă esteă maiă pu ină obişnuit ,ă înă sensulă c ă
dureaz ătoat ăvia a.ăSubiectulăesteăscopulăşi,ăcumăveiăaflaăînăcurând,ăscopurileăsuntăoăpreocupare pe
termen lung - evoluândămereu,ăschimbându-se mereu.
Deă ceă trebuieă saă treciă prină asta?ă Pentruă ca,ă implicându-te, vei faceă primiiă paşiă peă calea
dezvolt riiăgenuluiădeăvia ăla care ai visat întotdeauna,ădarădespreăcareănuăaiăcrezutăc ăvaăfiăşiăaăta.
Aşaăcaăs ăpornimălaătreab .ăCuăcâtăveiăpuneămaiăcurândăînăpracticaădisciplina,ăcuăatâtămaiărepedeăteă
veiăbucuraădeărezultate.ăŞiăoădataăceăvorăap reaărezultatele,ăî iăpromităc ănuăî iăvaăp saăniciăunăpicădacaă
va fi nevoie deăcevaămunc ăşiădisciplin ăîn plus.

* SCOPURILE PE TERMEN LUNG *

Intr-ună carne elă sauă peă oă foaieă deă hârtie,ă scrieă urm torulă titlu:ă „Scopuriă peă termenă lung".ă
Sarcinaătaăesteăsaăr spunziălaăîntrebarea:ă„Ceăvreauăs ăfacăînăurm torii zece ani?
Cheiaăexecut riiăeficienteăaăacestuiăexerci iuăesteăcaăîntr-un timpăcâtămaiăscurtăs ăscriiăcâtămaiă
mul iăitemiăposibil.ăTotăexerci iulătrebuieăs ădurezeăîntreădou sprezeceăşiăcincisprezeceăminuteăşiă
încearc ăsaăscriiăaproximativăcincizeciădeăitemiădiferi i.
Pentruăaăteăajutaăsaăîncepi,ăiaăînăconsiderareăurm toareleăşaseăîntreb riăcaăghid:

15
 1.ăCeăvreauăs ăfac?

2.ăCeăvreauăs ăfiu?

3.ăCeăvreauăs ăvad?

4. Ce vreau sa am?

5.ăUndeăvreauăs ăm ăduc?

6.ăCeăaşădoriăs ăîmp rt şescăcuăceilal i?

Cuăacesteăşaseăîntreb riăînăminte,ăr spundeălaăprimaăîntrebare:ă „Ceăvreauă s ăfacăînă urm toriiă

zeceăaniă(înăprimul,ăalădoileaăetc.)?".ă Las - iăminteaăsaăzboareăliber .ăNuăîncercaăs ăintriăacumăînă
detaliu; oăveiăfaceămaiătârziu.ăDeăexemplu,ădac ăvreiăunăMercedesăgriă380SL cu interior bleu, scrie
doară„380"ăşiătreciălaăurm torulăitem.
Dup ăceă i-aiăcompletatălista,ătrebuieăs ăreveziăceăaiăscris.

Ină continuare,ă scrieă num rulă deă aniă deă careă creziă caă vaă fiă nevoieă pentru a realiza sau a
achizi ionaăfiecareăitemădeăpeălist .ăLâng ăitemiiăpeăcareăcreziăc ăîiăveiăatingeăîntr-un an sau cam
aşaă ceva,ă scrieă cifra„l".ă Lâng ă scopurileă careă creziă c ă î iă voră luaă aproximativă treiă aniă pentru a le
realiza,ăscrieăcifraă„3".ăLâng ăaceleaăcareăcreziăcaăî iăvorăluaăcinciăani,ăscrieăcifraă„5".ăŞi,ăînăceleădină
urma,ă lâng ă aceiă itemiă careă estimeziă caă î iă voră luaă zeceă aniă pentru a-iă atinge,ă scrieă num rulă „ă 10".
Acum,ă verificaă dac ă scopurileă taleă suntă echilibrate.ă Deă exemplu,ă dacaă descoperiă c ă aiă oă
mul imeădeăscopuriăpeăzeceăani,ă darăfoarteă pu ineăscopuriăpeăunăan,ăaceastaăarăputeaăînsemnaăc ă
laşiăpentruămaiătârziuăac iunea,ăamânândădataă int .
Peădeăaltaăparte,ădac ăaiăfoarteăpu ineăscopuriăpeătermenălung,ăpoateăc ănuăaiăhotarîtăînc ăceă
genădeăvia ăvreiăs ăconstruieştiăpeătermen lung.
Cheiaă esteă s ă realizeziă ună echilibruă întreă scopurileă peă termenă scurtă şiă scopurileă peă termenă
lung.ă(Cevaămaiătârziu,ăvomădiscutaăadev rateleăscopuriăpeătermenăscurt.ăAcesteaăsuntăscopuriă
pentru realizareaăc roraăesteănevoieădeămaiăpu inădeăunăan.)
Eştiăunăpicăîncurcatădeăideeaădeăaăaveaăpreaămulteăscopuri?ăEştiăgenulădeăpersoan ăcareăseăsimteă
maiăbineădac ăseăconcentreaz ăpeăunăsingurăscopăoădat ?
Deăfapt,ăexist ăunămotivăbunăpentruăaădezvoltaămaiămulteăstraturiădeăscopuri.ăF r ămulteăşiă
variate tipuri de scopuri, s-arăputeaăs ă caziă pradaăaceluiaşiă lucruă careăliăs-aăîntâmplată primiloră
astronauti deăpeăApollo.ăUniiădintreăei,ădup ăceăs-auăîntorsădeăpeăLun ,ăauăavutăgraveăproblemeă
emo ionale.ăMotivul?ăDup ăceăaiăfostăpeăLun ,ăundeăsaăteămaiăduci?
Dup ă maiă mul iă ani deă antrenament,ă vizualizareă şiă anticipareă aă zboruluiă peă Lun ,ă acelă moment,ă
glorios cum a fost, a trecut. Dintr-o data,a p rutăcaăesteăvorbaădeăunăsfârşit,ăcap tulămunciiălorădeăoă
via ,ăşiădepresia s-a instalat.
Caărezultatăalăacesteiăexperien e,ăastronau iiădeămaiătârziuăauăfostăinstrui iăs ăaib ăalteăproiecteă
majoreăînălucruădup ăîncheiereaămisiuniiălorăspa iale.
Fericireaăesteăelusiv .ăSeăpareăcaăcelămaiăbunămodădeăaăteăbucuraădeăvia ăesteăs ăfiiăabsorbitădeă
ună elăşiăînămodăsimultanăs ăîncepiăs ălucreziălaăurm torul.ăEsteăpericulosăs ăz boveştiăpreaămultălaă
masaăsuccesului.ăSingurulămodăînăcareăteăpo iăbucuraădeăoăaltaămas ăesteăsaăî iăfieăfoame.
Foarteăbine,ăacumăc ăaiărev zutăşiăaiăechilibratălista,ăalegeăpatruăscopuriădinăfiecareăcategorieădeă
timp (un an, trei ani, cinci ani, zece ani)ăpeăcareăîlăconsideriăaăfiăcelămaiăimportantăpentruătine.ăAiă
acum şaisprezeceăscopuri.ăPentruăfiecare,ăscrieăunăscurtăparagrafăcareăsaăinclud ăurm toarele:

lă.ăOădescriereădetaliat ăaăceeaăceădoreşti.ăDeăexemplu,ădac ăeste vorbaădeăunăobiect,ădescrieăcâtă

deăînaltă este,ă câtă deălung,ă cât costa,ă ceă model,ă ceă culoareă şiă aşaă maiă departe.ă Peă deă alt ă
parte,ă dac ă esteă ună postă sauă oă afacereă peă careă vreiă s ă oă începi,ă d ă oă descriereă detaliat ă aă
postului respectiv, inclusiv salariul,ătitlul,ăbugetulăpeăcareăîlăcontrolezi,ănum rulădeăangaja iăşiă
aşaămai departe.
16
 2. De ce vreiă s ă realizeziă sauă s ă achizi ioneziă itemulă descris.ă Aiciă vei descoperi daca vrei cu
adev ratăsau daca este numai o fantezieătrec toare.ăDac ănuăpo iăveniăcuăunămotivăclarăşiăcon-
ving torădeăceăvreiăasta,ăarătrebuiăsaăcategorizeziăacestăitemă ca pe un capriciu, nu ca pe un
scopăadev ratăşiăsaăîlăînlocuieştiăcu altceva.

Vede i,ăce vrei este un motivator puternic numai dac ăînăspateleăs uăseăafl ăunămotivăbun.ăS-ar
puteaăsaădescoperiăc ăuneleăscopuriăpeăcareăoădat ăle-aiăconsideratăimportanteănuăteămaiăatragăpurăşiă
simplu pentruăcaănuăeştiăînă stareăs ădescoperiăună motivă suficientădeăbună pentru care le-ai dorit.
Astaăeăbine.ăCândăfaciăaceast ădesemnareăvaătrebuiăs ăreflectezi,ăs ălimpezeştiăşiăs ărevezi.ăŞiăiat ă
lucrul important: teăajut ăsaăî iăplanificiăviitorul.
Dup ă ceă i-ai stabilit celeă şaisprezeceă scopuri,ă copiaz -le pe o foaieă separataă deă hârtieă sauă
într-unăjurnalăpermanentă şiăpoarta-le cu tine tot timpul. Revezi-leă oă dataăpeă s pt mânaăpentruă aă
vedea daca maiăsuntăînc ăimportanteăpentruătineăşiădac ăfaciăpaşiăactiviăc treărealizareaălor.ăAşaă
cumă po iă vedea,ă stabilireaă eluriloră nuă esteă oă sarcin ă deă moment,ă cuă rezultateleă definitive.ă Ină
schimb, este un proces continuu,ăpeăvia .

*SCOPURILE PE TERMEN SCURT *

Denumescăscopuriăpeătermenăscurtăaceleăscopuriăpentruăîndeplinireaăc roraăesteănevoieădeăoăziă
pân ălaăunăan.ăŞiăacesteăscopuri,ădeşiăînămodănecesarăsuntămultămaiămodesteădecâtăscopurile pe
termenă lung,ă auă oă importan ă egala.ă Ună c pitană deă vaporă poateă aveaă oă cursaă lung ă pân ă laă
destina iaăfinal ,ădarăcuătoateăacesteaăpeădrumăexist ămaiămulteădestina iiăintermediare,ălaăoădistan ă
mai scurta,ăcareătrebuieăatinseăpentruăcaăaceaăc l torieăs ăfieăîncununat ădeăsucces.
Caă înă cazulă uneiă c l toriiă peă mare,ă deă exemplu,ă scopurileă peă termenă scurtă trebuieă s ă aib ă
leg tur ăcuărealiz rileăpeătermenălung.ă Ins ăeleăauăavantajulădistinctădeăaăputeaăfiăatinseăînăviitorulă
previzibil. Eu numesc acestăgenădeăscopuriă„constructoriăaiăîncrederii".ăDeciăcândămunceştiădină
greu,ăpân ănoapteaătârziu,ăpentruăaărealiza o anumit ăsarcin ăpeătermenăscurt,ăteăpo iăbucuraădeă
„câştig"ăşiăapoiăeştiădinănouăinspiratăpentruăa- iăcontinuaăc l toria.
Deă aceeaă î iă recomandă s ă scriiă înă carne elă sauă înă jurnală şiă proiecteă pe termen scurt. Cum le
organizeziăesteătreabaăta.ăPo i,ădeăexemplu,ăs ăleăaranjeziăpeăzile,ăpeăs pt mâniăsauăluni.ăSauăleăpo iă
pozi ionaăcaăsubcategorii ale scopurilor tale pe termen lung.
Oăcomponent ăaăfaptuluiădistractivădeăaăaveaăoălist ăesteăcapacitateaădeăaăverificaăşiăaăbifaă
lucrurileăf cute.ăŞiăatunciăcândăbifeziăcevaăcaărealizat,ăfa- iătimpăpentruăa- iăs rb toriărealizarea.ă
Aceastaăs rb torireăpoateăfiăunămomentădeăreflec ieămul umitoareă cândă termini o mica lucrare
sauăoărecompens ăimportant ăcândă realizarea respectiv ăoămerit .ăIndiferentădeăcaz,ăfa- iătimpă
pentru aăteăbucuraădeăvictoriileăob inute.ăAstaăteăvaăinspiraăs ăfaciămai mult.
îns ă aşaă cumă te-amă sf tuită s ă împ rt şeştiă vinulă ame itoră ală succesului,ă amă şiă oă alt ă
recomandareămaiăpu inăpl cut :ăF ăCAăPIERDEREAăS ăFIEăDUREROAS .
Vede i,ăneămaturiz măînăurmaăaădou ăgenuriădeăexperien e:ăbucuriaăcâştiguluiăşiăapoiădurereaă
pierderii.ăAşaăc ădacaăteădeciziăsaăp şeştiăpeăcaleaăîndepliniriiăunuiăproiectăşiăînălocădeăastaăleneveştiă
pierzândătimpul,ăg seşteăoăcaleădeăaăpl tiăpentruătrând vie.ăAsum - iăresponsabilitateaăatâtăpentruă
comportamentulăpozitiv,ăcâtăşiăpentruăcel negativ.
Ină plus,ă înconjoar -teă cuă oameniă careă s ă nuă teă încurajezeă înă prostiile obişnuite.ă Nuă teă
apropiaădeăoămul imeăfacil .ăDu-te acolo undeăaştept rileăsuntămari,ăundeăpresiuneaădeăaăfaceăcevaă
este mare. Şiăaceastaăfaceăparteădinăstrategiaătaăgeneral ăpentruăob inereaăbog ieiăşiăfericirii.
*ALUNECAREA *
Vreauăs ăreuşi i!ăIat ădeăceăsuntăpu inăîngrijorat.ăVede i,ăştiuăc ăcea mai mare parte a celor care
citesc aceste pagini nu vor persista înăstabilireaăşiăperfec ionareaă elurilorălor.ăDeăce?ăPentruăc ăesteă
oămunc ăceăconsumaătimp,ăcare cereămult ăgândire.ăŞiătotuşi,ăesteăoăironieăcaăb rba iiăşiăfemeileă
care muncescădinăgreu,ăziădup ăzi,ăla locurileălorădeămunc ,ăpeăcareănuăleăagreeaz ăînămodănecesar,ă
atunci cândă liă seă cereă saă îşiă fac ă timpă pentruă a-şiă conturaă propriulă viitor,ă replic ăadesea:ă„Nuăamă
timp".ăLas ăcaăaceste, viitorulălor,ăs ăalunece,s ădispar ăînămodădiscret.
Ştiuăc ămajoritatea oamenilor nu fac planuri definite, dar nu te l saăs ăfiiăoăparteăaăacesteiă
majorit i.ăNu umbla de colo-colo cu pumniiăstrânşiăşiăcuăoăprivireăîngrijorat ,ăsperândăc ă
lucrurile vor fi mai bune.

17
 Fieăc ăoăaccep iăsauănu,ăeşti,ăchiarăacum,ăunulădintreăjuc toriăînăjocul- vie ii.ăŞiăcrede-ma,ădac ă
nuăaiă eluriădeăurmat,ănuăjociăunăjocăpreaăpalpitant.ăNimeniănuăvaădaăbaniăpentruăaăteăurm riăcumă
joci un joc laăcareănimeniănuă ineăscorul.
Existaă ună „tip"ă careă spune:ă „Dac ă aiă lucraă acoloă undeă lucreză eu,ă aiă ajungeă acas ă târziu.ă Vaă
trebuiăs ăm nânciăceva,ăsaăteăui iăpu inălaătelevizorăcaăs ăteărelaxeziăşiăsaăteăbagiăînăpat.ăNuăaiăcumă
s ăstaiătreazăjum tateădeănoapteăşiăsaăfaciăplanuri,ăplanuri, PLANURI".ăŞiăacestaăeste tipul care a
întârziatăcuăplataăratelorălaăautomobil.ăEsteăunăbunămuncitor,ăunăomăcareămunceşteădinăgreu,ăună
muncitor sincer.
Dar,ăprieteni,ă amădescoperităcaăpute iăfiiă sinceri şiăpute iămunciă din greuătoat ăvia aăşiă saăoă
sfârşi iăfali iăşiăînăîncurc tura.ăVaătrebuiăsaăfiiămaiămultădecâtăunămuncitorăbun.ăVaătrebuiăs ăfiiămaiă
multădecâtăsincer.ăVaătrebuiăs ăfaciăplanuriăbune,ăs ăştiiăsaăstabileştiă eluri.
Dac ăî iăveiănotaăscopurile,ăveiădovediăc ăte-aiăangajatăs ăteădezvol i,ăc ăeştiăserios.ăŞiăpentruă
aăoăfaceămaiăbine,ăvaătrebuiăs ăfiiăserios.ăNuătrebuieăs ăfiiăneîndur tor,ădarătrebuie sa fii serios.
Hei, toat ălumeaăspera saăseădescurceămaiăbine.ăîns ăsperan a,ăneajutataădeăunăplanăclar,ăî iăpoateă
face,ădeăfapt,ărâu.ăCumăspuneăBiblia:ă„Speran aăamânat ăpreaămultăteăîmboln veşteădeăinim ".ă
Esteăoăboala...ăştiu.
Euăamăsuferitădeăboalaăcunoscutaăsubănumeleădeăsperan ăpasiv .ă Este groaznic. Singurul lucru
maiă r uă decâtă speran aă pasiv ă esteă speran aă pasiva fericit .ă Astaă seă întâmpl ă cândă ună omă areă
cincizeciă deă aniă şiă esteă ruinată şiă înc ă maiă zâmbeşteă şiă maiă sper .ă Aceastaă esteă cuă adev rată ceva
groaznic.ăAşaăc ăfiiăserios.ăPune- iăscopurileăpeăhârtie.ăAceastaăesteăsugestiaămeaă- dinăexperien .

Capitolul 4
SCOPURILE: CUM SA LE FACI SA
LUCREZE PENTRU TINE

InăBiblieăseăspune:ă„F r ăviseăşiăoăviziune,ăpierim".ăCâtăesteădeăadev rat!ăIns ăşiăreciprocaăesteă

adev rata.ă Cuă ajutorulă viseloră neă putemă transformaă înă moduriă uniceă şiă nemaiîntâlnite,ă înă
capitolele precedente v-amăar tatăcumăs ăvaăalege iă elurileăşiăcumăs ăîncepe iăsaăleăatinge i.ăAcumăve iă
înv aăcumăs ăface iăcaăviseleăsaăv ămodelezeăpropriaăexisten .
Ină primulă rând,ă trebuieă s ă în elegiă c ă oă dat ă ceă i-ai stabilit scopurileăcareăsuntăcuăadev rată
importanteăpentruătine,ănuămaiăeştiăaceeaşiăpersoan .ăScopurileăadev rateăvorăafectaăaproapeătotăceeaă
ce faci de-aălungulăuneiăzile.ăŞiăeleăvorăfiăcuătineăoriundeăteăduci.ăFelulămăcareădaiămânaăcuăcineva,ă
felulăînăcareăteăîmbraci,ătonulăvociiătale,ăsentimentele tale - toateăseăvorăschimbaădup ăceăî iăveiăstabiliă
elurile.
Şiăaceastaădeoareceăatunciăcândăscopurileătaleăauăimportan ,ătotăce faci devine legat de
îndeplinireaălor.
Darăpentruăcaăscopurileătaleăs ăteăpun ăînămişcare,ăs ăî i controlezeăvia a,ăeleătrebuieăs ăaib
valoare.ăOădat ăamăîntrebatăpe cineva:ă„Careăî iăsuntăscopurileăpentruăaceast ăluna?".ăElăaăspus:
„Dac ăaşăputeaăs ăstrângăsuficientădeămul iăbaniăpentruăaăpl tiămizerabilele astea de note de
plat ...".ăAcesta eraăscopulăs u!
Nuăvreauăs ăspunăc ăa- iăachitaănoteleădeăplat ănuăpoateăfiăunăscop - poate fi. Dar este un scop
jalnic. Cuăsiguran ăc ănuăamăs ăîlăsituezăînăcapulălisteiăcuămotiva iiăinspiratoareăînăvia .ăNuăsariă
din patăîntr-oădiminea ădeăluniăspunând:ă„O,ăDoamne,ăiat ăoăalt ăşans ădeăaăporniăs ăadunăsuficientă
deămul iăbaniăpentruăaăpl tiămizerabileleăasteaădeănoteădeăplat ...".
Pentru ca scopurile taleăs ăteătransforme,ătrebuieăs ăleăstabileştiălaăunănivelăînalt.ăStabileşte-le
suficient de greu de atins pentru a te determinaăs ăte dezvol iăşiăsaăteăîntinzi;ăstabileşte-le suficient de
sus pentru a- iă solicitaă imagina iaă şiă aă teă motivaă saă ac ionezi.ă Ins ă aşaă cumă trebuie,ă stabileşte-le
suficientă deă susă pentruă aă teă trageă dup ă ele,ă nuă leă stabiliă departeă înă urmaă taă pentruă aă nu- iă pierdeă
enuziasmulăînainteădeăaăîncepe.
*ADEV RATAăFINALITATEăA SCOPURILOR *

Permite i-miăs ăv ăîmp rt şescăunăgândăinteresant.ăAdev rataă valoare a stabilirii scopurilor

nuă constaă înă realizareaă lor.ă Achizi ionareaă lucruriloră peă careă leă doreştiă esteă strictă secundar .ă
18
 Motivul major al stabilirii scopurilor este sa te oblige s ă deviiă persoana de care este
nevoieăpentruăaăleărealiza.ăDa i-miăvoieăs ăv ăexplic.
Careăcrede iăc ăesteăceaămaiămareăvaloareăaăunuiămilionar?ă Milionul de dolari? Nu cred.
Nu, ceaă maiă mareă valoareă constaă înă aptitudini,ă cunoştin e,ă disciplin ă şiă înă calit ileă deă lideră peă
care le cape iă înă timpă ceă ajungiă laă acestă statută elevat.ă Esteă experien aă peă careă oă dobândeştiă înă
planificareaă şiă dezvoltareaă strategiilor.ă Esteă for aă ă interioar ă peă careă oă dezvol iă pentruă aă aveaă
suficientăcuraj,ădevotamentăşiădorin aădeăaăatrageăunămilionădeădolari.
Daăunămilionădeădolariăcuivaăcareănuăareăatitudineaăunuiămilionarăşiăaceaăpersoan ătiăvaă
pierde,ămaiămultăcaăsigur.ăDarăiaătoat ăbog iaăunuiăadev ratămilionarăşiăînăpu inătimpăacestaăvaă
câştigaă oă nou ă avere.ă Deă ce?ă Deoareceă ceiă careă şi-auă câştigată statutulă deă milionară dezvolt ă
abilit ile,ăcunoştin eleăşiăexperien aădeăaăreproduceăîntocmaiăprocesulăiarăşiăiar.
Aşaă cumă seă poateă vedea,ă atunciă cândă cinevaă devineă milionar,ă celă maiă pu ină importantă
lucru este ceea ce are. Cel mai important lucru este ceea ce a devenit.
Iat ăoăîntrebareăpeăcareăarătrebuiăs ăoăcânt reştiăcât vaăvreme:ăCeăgenădeăpersoan ăvaătrebuiăs ă
deviiăpentruăaăob ineătotăceeaăceăvreiă?ăDeăfapt,ădeăceăs ănuăscriiăcâtevaăgânduriăreferitoareălaăaceastaă
înă carne elulă t uă sauă înă jurnal?ă Noteaz ă genulă deă aptitudiniă peă careă vaă trebuiă s ă leă dezvol iă şiă
cunoştin eleă peă careă trebuieă saă leă ob ii.ă R spunsurileă î iă voră oferiă câtevaă noiă scopuriă pentru
dezvoltarea personal .
Aminti i-v ăaceast ăregul :ăVENITULăDEP ŞEŞTEăRAREORI DEZVOLTAREA
PERSONAL .ăIat ădeăceăcuăto iiătrebuieăsaăneăsupunemăuneiăautoexamin ri.
Adeseaăîmiăanalizezăvia aăşiăm ăîntreb:ă„Eiăbine,ăacumăştiuăceăvreau,ădarăaşădoriăoareăsaădevin genul
deăpersoan ădeăcareăvaăfiănevoieăpentruăasta?".ăDacaăsuntăpreaăleneş,ădacaănuăvreauăs ăînv ,ăs ăcitesc,ăs ă
studiezăşiăs ăm ădezvoltăpentruăaădeveniăceeaăceăvreauăs ădevin,ăatunciănuăm ăpotăaşteptaăs ăcucerescă
ceeaăceăvreau.ăPusăînăfa aăuneiăalegeri,ătrebuieăs ăhotarasc,ăfieăs ăm ăschimb , fieăsaăîmiăschimb
dorintele.
*ăNUăTEăL SAăCOPLEŞITă*
Atunciăcândăî iăstabileştiăscopurile,ămaiăalesăcândăastaăseăîntâmplaăpentruăprimaădat ,ăesteăuşorăsaăfiiă
copleşitădeăacestăproces. Sfatul meu esteăs ăteărelaxezi.
Dac ănuăcreziăcaăeştiăechipatăs ăob iiăceeaăceăvrei,ăaminteşte- i:ăAPTITUDINEA TA SE VA
DEZVOLTA PENTRU A SE POTRIVI CU VISELE TALE. Aceasta este magia stabilirii
scopurilor.ăCuăcâtălucreziămaiămultăasupraăscopurilorătale,ă iăseăvorăprezenta tot mai multe ocazii
favorabile.ăŞiăînăfiecareănou ăocazieăseăvaă aflaă germeneleă solu ieiă laă oă problem ă precedent ,ă ceă
p reaădeănerezolvat.
S ănuăî iăfieăteam ăs ăîncepi.ăC l toriaăteăvaăconduceămultădincoloădeăceaămaiăîndr znea ă
imagina ie.ă Ştiu.ă Omulă careă eramă acumă dou zeciă şiă cinciă deă ani,ă cândă 1-amă întâlnită peă domnulă
Shoaff, îmiăeste,ăast zi,ăstr in.ăNuămaiăsuntăaceaăpersoan .ăM-am schimbat. Şiătuăpo i.
Mul iăoameniăseătemăs ăporneasc ă din cauzaăeşeculuiăşiădureriiătrecute. Au poveri imense pe
suflet,ăpoveriădeăcareădac ănuăvorăsc paăîiăvorăcopleşiăpentruătotdeauna.
Prietene, nu putem face nimic pentru a schimba trecutul. S-a dus şiăaăfostăîngropat.ăDarăpo iăfaceă
foarte mult pentru viitor. Nu trebuie s ă fiiă persoanaă careă eraiă ieri.ă Po iă faceă schimb riă înă via aă taă -
schimb riăabsolută senza ionaleă într-oă perioad ă deă timpă destulă deă scurt .ă Po iă faceă schimb riă peă
careăniciăm carănuăleăpo iăconcepeăacum,ădacaăî iăoferiăm carăoăjum tateădeăşans .
Aptitudinile tale se voră dezvolta.ă Veiă g siă poten ială nefolosită şiă talenteăcareă nuăaiă ştiută c ă
exist .ă Şi,ă peă m suraă treceriiă timpului,ă veiă descoperiă noiă rezerveă înă profunzimeaă min iiă taleă
creatoare,ăînainteăde a- iădaăseama,ăveiăfiăînăstareăs ărealizeziălucruriăcareăacumăănuăcredeaiăc ăleăveiă
putea trataăvreodat .ăMinteaătaăvaădaăidei noi, creatoare.
Deăceăsuntăatâtădeăputerniceăscopurile?ăCumăpotăeleăs ădetermineăcaătoateăacesteălucruriăs ă
seăpetreac ?ăNuăştiu.ăCredăcaăaceastaăîntrebareăintr ăînăaceaăcategorieăspecial ăpeăcareăoănumescă
misterele vie ii".ăTotăceeaăceăv ă"potăspune este ca da rezltate. Descoper ăsingur.ăDa- iăşansaădeă
aădeveniătotăceăpo iădeveniăşiădeăaărealizaătotăceeaăceăpo iăs ărealizezi.ă
* A CERE*

In Biblie exista o porunc ăceăneăspuneăcaătotăceeaăceătrebuieăsaăştimăesteăs ăluamăceeaăceăvrem.ă

lataăceeaăceăspune:ă„Cere". Asta este - a cere. Dintre toate aptitudinile importante ce trebuie
înv ate,ăasigura i-v ăc ăa iăachizi ionat-o pe aceasta.
19
 Ceă înseamn ă „aă cere"?ă S ceriă înseamn ă „s ă ceriă ceeaă ceă vrei".ă Iară formulaă complet ă esteă
uimitoare.ăEsteăurm toarea:ă„Cereăşiă iăseăvaăda".ăCredăc ăarăăăfiămaiăbineăs ăanaliz m...
Ină primulă rând,ă cerereaă esteă ceaă careă declanşeaz ă procesul primirii. Cererea poate fi
asem nataăcuăap sarea unui buton care elibereaz ăoămaşin rieăincredibil ,ăatâtăintelectual ,ăcâtăşiă
emo ional ,
Aşaă cumă amă spusă şiă maiă înainte,ă nuă ştiuă cumă sauă deă ceă da rezultate,ă dară ştiuă caă d ă
rezultate,
Existaă oă mul imeă deă lucruriă careă dauă rezultateă laă felă deă bune,ă fie caă în elegem,ă fieă c ă nuă
în elegemă mecanismulă careă leă puneă înă mişcare.ă Pune-le laă treab !ă Uniiă oameniiă nuă începă
niciodat ă nimică deoareceăstudiaz ă întotdeaunaă r d cinile.ă Al iiă alegă s ă culeag ă fructulă în timp ce
studiaz ă r d cinile.ă Totulădepindeă deă cap tul cu care vreiăs ăîncepi.ăVaărecomandăsaăîncepe iă
prin a cere.
Inăalădoileaărând,ăprimirea,ăcealalt ăcomponent ăaăformulei,ănuăesteăoăproblem .ăNuătrebuieă
s ă teă straduieştiă s ă primeşti.ă Esteă cevaă automat.ă Deci,ă dac ă aă primiă nuă esteă greu,ă careă este
problema?ăS ănuăreuşeştiăs ăceri.
„Tipul"ăspune:ă„Da,ădarădacaăaiălucraăacoloăundeălucrezăeu,ăaiăajungeăacas ătârziu.ăVaătrebuiă
s ăm nânciăceva,ăs ăteăui iăpu inălaătelevizorăcaăsaăteărelaxeziăşiăapoiăs ăteăbagiăînăpat.ăNuăaiăcumăs ă
stai trează jum tateă deă noapteă şiă s ă ceri,ă saă ceri,ă S ă CERI".ă Şiă tipulă acestaă aă întârziată cuă achitareaă
noteloră deă plat .ă Esteă ună bună muncitor,ă ună omă careă munceşteă dină greu,ă ună muncitoră sincer. Dar
trebuieă s ă faciă maiă multă decâtă s ă munceştiă dină greuă şiă s ă fiiă sinceră toat ă via a;ă înă cază contrară oă s ă
sfârşeştiăfalităşiăînăîncurc tur .ăVaătrebuiăsaăfiiămaiămultădecâtăunămuncitorăbun.ăVaătrebuiăs ăştiiăsaă
ceri.
„Acumă în eleg",ă spuneă tipul.ă „Anulă trecută m-amă trezită înă fiecareă ziă şiă amă trudită dină greu.ă Dară
nic ieriăînăcasaămeaănuăexist ăoălist ăcuălucrurileăpeăcareătrebuieăs ăleăcerădeălaăvia a."

Ceăpo iăspuneădespreătine...ăcumăesteălistaăta?

înăalătreileaărând,ăpo iăasem naăcapacitateaădeăaăprimiăcuăvastitateaăoceanului.ăAcestălucruă

esteăînămodăspecialăadev ratăînăStateleăUniteăaleăAmericii.ăAiciăneăafl măparcaăîntr-un ocean!
Succesulănuălipseşte.ăNuăesteăra ionalizatăîşiănuă iăseăpoateăîntâmplaăca,ăatunciăcândăî iăvineărândul,ă
s ăfiăfostădejaădatăaltora.ăNu,ănu!
Dac ăesteăadev rat,ăcareăesteăproblema?ăProblemaăesteăcaăceaămai mare parte a oamenilor se
ducă laă acestă oceană ală oportunit iiă cuă oă linguri .ă I iă daiă seama?ă Oă linguri !ă Avîndă înă vedereă
dimensiunile oceanului,ăv ăpotăsugeraăoareăs ăschimba iălinguri aăcuăcevaămaiă mare?ăCeăp rereă
ave iădespreăoăc ldare?ăS-arăputeaăs ănuăfieălucrul celămaiăbun,ădarăcelăpu inăcopiiiănuăîşiăvorăbateă
joc de dumneavoastr .ă..
Dou ăalteălucruriădespreăa cere...

înăprimulărând,ăcereăcuăinteligen .ăInăBiblieănuăseăspune:ă„Cereăînămodăinteligent".ăDarănuăamă
niciăoăîndoial ăc ăastaăchiarăvreaăs ăspun . Aşaăc ănuăvorbiăf r ărost.ăNuăveiăob ineănimicăaşa.ăFiiă
clar... fiiăconcret.ăAăcereăînămodăinteligentăînseamn ăs ăr spunziălaăîntreb riădeăgenul:ăcatădeăînalt,ă
câtă deă lung,ă câtă cost ,ă când,ă ceă dimensiune,ă ceă model,ă ceă culoare.ă Descrieă ceeaă ceă vrei.ă
Defineşte.ă Aminteşte- i,ă scopurileă bineă definiteă suntă asemeneaă magne ilor.ă Cuă câtă îiă
lustruieştiămaiăbine,ăcuăatâtăvorăatrageămaiătare.
înăalădoileaărând,ăcereăcuăîncredere,ăîncredereaăesteăcomponentaăsimpla,ăînseamn ăsaăcreziăc ă
po iă ob ineă ceeaă ceă doreşti.ă Credeă aşaă cumă credeă ună copil.ă Credeă f r ă scepticismulă şiă cinismulă
adultului din tine.
Vede i,ă mul iă dintreă noiă devină preaă sceptici.ă Ne-am pierdut aceaă minunată deă inocent ,ă
simpl ăîncredere.ăNuăl saăcaăacestăscepticismăsaăteăopreasc .ăCredeăînătineăşiăaiăîncredereăînătineă
însu iăşiă înă scopurileă tale.ă Şiă emo ioneaz -te - ca un copil. Entuziasmul copilaresc - nuăexist ă
nimic mai contagios.
Copiii cred ca pot face orice. Ei vor sa afle totul.ăCâtăesteădeăminunat!ăNuăleăplaceăs ăseăduc ă
seara laăculcareăşiăabiaăaşteapt ăs ăsar ădin patădiminea a.ăCopiiiăî iăpotăpuneăoămieădeăîntreb ri.ăŞiă
chiar atunciăcândăcreziăc ăeştiăpreg tităs ăescaladeziăzidul,ăî iăvorăpuneăînc ăoămieădeăîntreb ri.ăTeă
vorăduceăînăpr pastie.ăDar,ădesigur,ăcuriozitateaălorăesteăcuăadev ratăoăvirtute.ăCândăveiăreaprindeă
20
sim ulăsimplu al entuziasmului curios, te vei afla pe cale de a deveni un maestruăînăartaăcererii.
*ăSTABILIREAăSCOPURILORăŞIăMANAGEMENTULăTIMPULUI *

Managementulă timpuluiă esteă ună subiectă populară înă ziuaă deă azi.ă Tot felulă deă c r i,ă caseteă şiă
seminarii sunt oferite unui public care este însetatădeăinforma iiădespreămodulăînăcareăs ăfoloseasc ă
timpul mai productiv.
Ceăseăpoateăspuneădespreătine?ăAiăvreaăs ădeviiăunămaiăbună manager al timpului? In acest
caz,ă trebuieă s ă în elegiă urm toarele:ă DACAă NUă AIă STABILITă ANUMITEă ELURI,ă ESTEă
IMPOSIBILă S ă Î Iă ADMINISTREZIă TIMPULă ÎNă MODă EFICIENT.ă Productivitatea este
rezultatul unor obiective bine definite. Alocarea timpuluiănuăesteăimportant ădac ăobiectiveleănuă
suntă fermeă şiă viuă plantateă înă minte.ă Esteă simplu.ă Acestaă esteă unulă dintreă multeleă motiveă
pentruăcareăscriereaăscopurilorăpeăhârtieăesteăatâtădeăimportant .

*ăPRIORIT ILEă*

Unaă dintreă dificult ileă cuă careă neă confruntamă înă epocaă industrializat ă înă careă tr imă esteă
faptulăc ăne-am pierdutăsim ulăanotimpurilor.ăSpreădeosebireădeăfermier,ăaleăc ruiăpriorit iăseă
schimb ă oădataă cuă anotimpurile,ă amădevenităinsensibiliălaăritmulă naturală ală vie ii.ă Caărezultat,ă
priorit ileănoastreănuămaiăsuntăînăechilibru.ăPermitc i-miăs ăv ăexplicăceăvreauăs ăspun.
Pentruăunăfermier,ăprim varaăesteăanotimpulăcelămaiăactiv.ăAcumătrebuieăs ămunceasc ătoat ă
ziua, trezindu-seă înainteă caă soareleă s ă r sar ă şiă muncindă dină greuă pân ă laă miezulă nop ii.ă
Echipamentulătrebuieăs ăfunc ionezeălaăcapacitateaămaxim ădoareceănuăareădecâtăun mic interval
de timp pentru plantarea culturilor. Apoi vine iarna, cândănuăpreaăareăceăface.
Avemă deă înv ată dină asta.ă înva ă s ă foloseştiă anotimpurileă vie iiă Hot r şteă cândă s ă ac ioneziă şiă
cândăsaăteărelaxezi,ăcândăs ăprofi iăşiăcândăs ălaşiălucrurileăînăvoiaălor.ăEsteăuşorăs ălucreziădeălaă
nou ălaăcinci,ăanădup ăan,ăşiăs ăpierziăsim ulănaturalăalăpriorit ilorăşiăciclurilor.ăNuăl saăs ătreac ăană
dup ă ană într-oă parad ă nesfârşit ă deă sarciniă şiă responsabilit i.ă Urm reşte- iă cuă aten ieă propriile
anotimpuri, ca nuăcumvaăs ăî iăpierziăm suraăvaloriiăşiăsubstan ei.

ProblemeăMinoreăşiăProblemeăMajore

Oăimportant ăcomponentaăaăstabiliriiăpriorit ilorăesteăs ăînve iăs ăsepariăproblemeleăminoreă

dinăvia aătaădeăceleămajore.ăIat ăoăîntrebareăpeăcareătrebuieăsaă i-oăpuiăatunciăcândătrebuieăs ăieiă
o hotarîre.ăEsteăoăproblem ăminor ăsauăunaămajor ?ăPunându- iăaceastaăîntrebare,ăavândăîntotdeaunaă
înăminteă elurileătale,ăveiăreduceărisculăde a pierde momente majore pe proiecte minore.
înă domeniulă vânz rilor,ă suntemă înv a iă c ă existaă doară ună momentă major.ă Esteă timpulă peă
careă îlă petrecemă înă prezen aă unuiă poten ială client.ă Oriceă intervală deă timpă petrecută peă drumulă
c treă poten ialulă client,ă indiferentă câtă deă esen ială este,ă esteă ună momentă minor.ă Foarteă mul iă
vânz toriă petrecă maiă multă timpă „peă drumulă c tre"ă decâtă „cu".ă Iară veniturileă loră reflectaă acestă
lucru.ăDeăaceeaăînădomeniulăvânz rilorănoiăspunem:ă„Nuăteăduceăînăcealalt ăparteăaăoraşuluiăpân ă
ceănuăteăduciăpeăcealalt ăparteăaăstr zii".
Conceptul problemeloră minoreă şiă majoreă areă şiă oă alt ă aplica ie.ă Elă maiă spuneă s ă nuă pierziă
momente de timp minore cu lucruri majore.ă Esteă uşoră caă valorileă s ă seă amestece.ă Ună p rinteă
petrece trei oreăuitându-seălaătelevizorăşiănumaiătreiăminuteăjucându-se cu copiii. Un managerăîşiă
petreceă ceaă maiă mareă parteă aă zileiă completândă formulareă şiă foarteă pu ină timpă încurajându-şiă
angaja ii.ăAceştiaăsunt oameniăcareănuămaiăştiuăceăesteăimportantăşiăceăesteăneînsemnat.
Acelaşiăconceptăseăaplic ăşiăînăcazulăbanilor.ăNuăcheltuiăbaniădeăimportan ămajoraăpeălucruriă
deă importataă minor ă şi,ă invers,ă nuă cheltuiă baniă deă importan ă minor ă peă lucruriă deă important ă
major .ăUniiăoameniădauăoăavereăpeăhranaădestinat ătrupurilorălorăşiăfoarteăpu inăpeăhranaădestinat ă
sufletelorălor.ă iăseăpareăoăprostie, nu-iăaşa,ăs ăcheltuieştiămaiămultăpeăbomboaneădecâtăpeăc r iăşiă
caseteăcareăs ăteăinspire?
Celămaiăbunămodădeăutilizareăaătimpuluiăşiăbanilorăesteăacelaădeăa plasa maximum de valoare înă
acestea.ăSeănumeşteăinvesti ieăatent ăpentru rezultate maxime.

21
 * CONCENTRAREA *

Oriceă atletă profesionistă î iă poateă vorbiă despreă oribileleă costuriă aleă lipseiă deă concentrare.ă Oă
lipsaădeăconcentrareădeămomentăşiăeştiădep şit.ăŞiăs-auădusăloculăîntâiăşiăbanii.ăNuăpermiteăcaăacestă
lucruăs ăseăîntâmpleăşiăînăcazulăt u.
Fiiă atentă laă maximumă înă totă ceă faci.ă Atunciă cândă scriiă oă scrisoare,ă concentreaz -te.ă încerciă saă
rezolviăoăproblema?ăConcentreaz -te. Por iăoăconversa ie?ăAiădreptate,ăconcentreaz -te.ăNuăî iăvaă
veniăs ăcreziăînăceăm sur ăî iăvaăafectaăaceastaăvia a.
Natural, uneoriăî iăpo iăl saăminteaăs ăzboare.ăDarăfa-oăîntr-o perioad ădeătimpăpeăcareăaiă
stabilit-oăspecialăpentruăasta.ăŞiăînăacesteămomenteălas - iăminteaăs ăzboare,ăf r ăs ăfaciănimică
altceva. Du-te şiăteăplimb ăpeăplaj ăsauădu-te la munte - departe de tensiuneaăvie ii.ăLas ăcaăbrizaăs ăî iă
zburleasc ăp rulăşiălas - iăminteaăs ăseăridiceăpeăculmi.ăViseaz ăcuăochiiădeschişi,ăî iăvaăfaceăbine.ăDară
fa-oănumaiăînăaceaăperioad ădeătimpăpeăcareăaiădesemnat-oăcaă„timpăpentruăaăvisaăcuăochiiădeschişi",ă
înătoateăcelelalte momente, concentreaza-te.
*DOZAREAăREALIT IIă*
Trebuieăs ălu măînăconsiderareăunăultimăpunct...ăChiarăcuăcel mai bine pus Ia punct plan de
ac iune,ănuăveiăob ineătotăceădoreşti.
Cumăpotăsaăafirmăaceastaădup ăceăamăpetrecutăatâtăde mult timp pentruăaăv ăar taăcumăs ă
ob ine iătotăceăvre i?ăSpunăvruteăşiănevrute?
De ce nu vei ob ineătotăceădoreşti?ăPentruăc ,ăprietene,ănuătr imăîntr-o asemenea lume.
Uneoriăvaăc deaăgrindinaăpeărecoltaăşi vaăplouaăînătimpulăpar zii.ăUneoriătermitele vie iiăî iăvoră
roadeăfunda iile.ăSpuiăc ănuăesteăcinstit?ăPoateăc ănu.ăDarăpentruăc ătuăşiăcu mine nu am fost
consulta iăînăcazulăplanuluiăini ial,ătrebuieăs ăîl accept măaşaăcumăeste.
Dinăfericire,ătotuşi,ăamăşiăveştiăbune.ăDac ăfoloseştiăsistemulăpeăcareătocmaiă iăl-amăîmp rt şit,ă
veiăob ineăfoarteămult.ăInăgeneral,ăveiăob ineăceeaăceădoreşti.ăŞiăaiămulteăşanseă- cele mai bune.
Scopurile.ăNuăseăpoateăspuneăceăpo iăs ăfaciăcândăeştiăinspiratăde ele.ăNuăseăpoateăspuneăceăpo iă
s ăfaciăcândăcreziăînăele.ăNuăse poate spuneăceă iăseăvaăîntâmplaăcândăac ioneziăconformăacestora,ă
încearc acestă sistemă timpă deă nou zeciă deă zile.ă încearc ă doar!ă S-ar putea chiar sa dea rezultate
maiăbuneăînăcazulăt uădecâtăînăcazulămeu.
i iădorescăasta

STRATEGIA num rulăDOI

CAUT ăS ăŞTII

Capitolul 5
CALEAăC TREă
ÎN ELEPCIUNE

Unaă dintreă strategiileă fundamentaleă aleă uneiă vie iă ceă merit ă saă fieă tr itaă esteă s ă ştiiă deă ceă
informa iiă aiă nevoieă pentruă a- iă realizaă elurile.ă Şiă dup ă ceă ştiiă ceă trebuieă s ă cunoşti,ă î iă vaă fi,ă deă
asemenea,ădeăfolosăs ăştiiăcumăsaăprocedeziăpentruăaăadunaăacesteăcunoştin e.
Unul dintre cele mai bune lucruri pe care le-aăf cutăpentruămineădomnulăShoaffăînăaceleăprimeă
zileăaăfostăs ăîmiăinsufleăvaloarea studiului.
Mi-aă spus:ă „Dacaă vreiă saă aiă succes,ă studiaz ă succesul.ă Dacaă vreiă s ă fiiă fericit,ă studiaz ă fericirea.ă
Dacaăvreiăsaăcâştigiăbani,ăstudiaz ăcumăs ăachizi ioneziăbog ii.ăCeiăcareăvorăsaăob in ăacesteălucruriănuăoă
fac dinăîntâmplare.ăTrebuieămaiăîntâiăs ăstudieziăşiăînăalădoileaărândăs ăpuiăînăpractic ".
22
 Vre iăs ăşti iăcâtădeămul iăoameniăseăîmbog escăstudiind?ăAve iădreptate,ăfoarteăpu ini.ăLuândăînă
considerareăcâtădeămul iăb rba iăşiăfemeiăcaut ăbog iaăşiăfericirea,ăve iăconsideraăc ăIeăvorăstudia cu
aten ie,ănu-iăaşa?ăDeăceănuăoăfac,ăesteătotuşiăun alt mister din acea categorieăspecial ăpeăcareăeuăoă
numescă„mistereleăvie ii".
Cuămul iăaniăînăurm ,ăamăînv atăc ăunulădintreăceleămaiăbuneă sfaturiădateăvreodat ăseăafl ăînă
Biblie,ăînăaceast ăcarteăextraordinar ăexist ăoăfrazaăcareăspune:ă„Dac ăveiăc uta,ăveiăg si". Deci acesta
este modulăînă careăpo iădescoperiănoiă cunoştin eăcareăcreeaz ănoiă idei.ă Caut .ăPentruăaădescoperiă
ceva,ătrebuieămaiăîntâiăs ăcau i.ăAiănevoieădeăoăideeămareăcareăs ăî iăschimbeăvia a?ăRareoriăvaăveniă
din neant. Darădac ăveiăc utaăcuăsârguin ăcunoştin eleădeăcareăaiănevoie,ăideeaăpotrivit ăî iăvaăieşiăînă
cale,ăadeseaăcândăteăveiăaşteptaămaiăpu in.
*ăCUMăS ăCAPTUREZIăCOMORILEăCUNOAŞTERIIă*
Iat ăunăaltăcuvântăfundamentalăpeăcareătrebuieăs ăîlăcânt reşti:ăaăcaptura.ăIdeileămariătrecăcuă
rapiditateăşiăseăuit ăcuăuşurin ...ălucruăceăpoateăfiăadev ratăşiăînăleg tur ăcuăaceleămomenteăcareă
fac caăvia aăs ămeriteăaăfiătr it .
Iat ă deă ceă esteă atâtă deă importantă saă înve iă cumă s ă prinziă aceleă lucruriă careă auă cuă adev rată
importan .
Inăprimulă rând,ăînva ăsaăprinziă momenteleăspeciale.ăFoloseşteăunăaparatădeăfotografiat.ăF ăoă
mul imeă deă fotografii.ă Aă fiă înă stareă s ă capteziă ună evenimentă într-oă frac iuneă deă secund ă este un
fenomen al secoluluiăXX.ăŞiăcâtădeăuşorăesteăs ăconsideriăfenomeneleăcaăgarantate!
Permite i-miăs ăv ăvorbescădespreăoăexperien ărecent .ăInăultimiiătreiăani,ăamăfostăinvitatăs ă
conferen iezăanualăînăTaiwan.ăInăceaămaiărecent ăexcursie,ăînăcareătrebuiaăs ă in unăseminarăînă
weekend,ă înă sal ă erauă aproximativă oă mieă deă persoane.ă Dac ă înă salaă erau aproximativ o mie de
persoane,ă ghici iă câteă aparateă deă fotografiată erauă înă aceaă sal ?ă Ave iă dreptateă - oă mie!ă To iă ceiă
prezen iă aduseser ă ună aparată deă fotografiat pentru a prinde momentul, noii prieteni, noile
experien e.ăInăceleădinăurm ăamăpetrecutăoămareăparteădinătimpăpozând.
V-a iă uitată vreodat ă laă fotografiileă f cuteă cuă câtevaă genera iiă ină urm ?ă Dină nefericire,ă suntă
pu ine.ă Dară nuă ară fiă minunată daca,ă înă schimb, am avea suficient de multe fotografii care sa ne
spun ăoăpoveste:ăcumăeraăcuăadev ratăvia aăînăurm ăcuăoăsutaădeăani?ăAşaăc ănu fii indiferent. Asigura-
teăcaălaşiăînăurmaătaăîntreagaăpovesteăaăvie iiătale prin intermediul uneiăcomoriădeăfotografiiăşi casete
video.
Unăaltămodădeăaăcapturaăcunoştin eăesteăînăbibliotecaăpersonal .ăNuăm ăreferălaăc r ileăpeăcareă
le-aăadusădecoratorulăcaseiăpentruăcaăsaăseăpotriveasc ăcuăinteriorulă albastru.ăM ăreferălaăaceleă
c r iăcareăauăpaginiăîndoiteăşiăbineămarcate - celeăpeăcareădoreştiăs ăle studiezi şiăsaăleăsubliniezi;
c r iă cuă noteă scriseă peă margini;ă c r iă careă auă ajutată laă conturareaă valoriloră filozofieiă taleă deă via a.ă
Aceasta esteăcuăadev ratăoăcomoar ăcareămeritaăsaăfieăcapturat !
Ast zi,ăcuăacelăconceptăalăcomunic riiădezvoltat,ăaşăinclude,ădeăasemenea,ăînăaceastaăcomoar ă
toateăcaseteleăaudioăşiăvideoăcareăneăinfluen eaz ăvia aăînăbine.ăŞiăaceastaăesteăoămoştenireăspecial ă
pe care oăputemălas ăcopiilorănoştri.
Inăceleădinăurm ,ăveiădoriăsaăaduniătoateăcunoştin eleăpeăcareăle câştigiăde-aălungulăvie ii.ăIat ă
deăceăteăîncurajez,ăcaăpeăun elev serios, careăstudiaz ăbog iaăşiăfericirea,ăsaăfoloseştiăunăjurnalăsauă
oăagend ăînăcareăsaăaduniătoateăideileăcareăaparăpeăparcurs.ăCeeaăceăvaăap reaăînămodăgradatăesteă
o comoar ăincredibil ă- ideiădeăafaceri,ăideiăsociale,ăideiăculturale,ăideiăreferitoareălaăinvesti ii,ă
idei referitoare Iaăstilulădeăvia ,ăî iăpo iăimaginaăvaloareaăacestora?ăCuăsiguran ,ăacest gen de
comoar ăesteăoămoştenireămaiăvaloroas ădecâtăvechiulăt uăceas!
* CUMăS ăCÂŞTIGIăÎN ELEPCIUNEă*

Existaă dou ă moduriă înă careă po iă s ă deviiă maiă în elept.ă Ună modă esteă s ă înve iă dină propriaă
experien ădeăvia a.ăAlădoileaăesteăsaăstudieziăvia aăcelorlal i.

Reflec iaăPersonal

Examineaz ăpropriileăexperien eădeăvia a,ăînva ăs ăreflectezi,ăacestaăfiindăactulădeăaăcump niă

evenimenteleădinăvia ăcuăinten iaădeăaăînv aădinăele.ăEuănumescăacestăprocesă„derulareaăbenzilor".
23
 Evenimentele din via aătaăsuntăuneleădintreăceleămaiăbuneăsurseădeă informa ii.ă Nuă trebuieă s ă
trec pur şiăsimpluăprinăzileleăpeăcareăleătr ieştiă- câştigaădin zileleăpeăcareăleătr ieşti.ăFiiăatentălaă
ceea ce seăpetreceăînăjurulăt u,ăînăaşaăfelăîncâtăs ăsapiă„şan urile"ădin înregistrareaăzileiăadâncăînă
conştiin aăta.
Esteă unătimpăşiă ună locăpentruă orice.ă Existaă momenteă înă careă ac ioneziăşiămomenteăînăcareă
reflectezi. Cea mai mare parte din noi nuă g simă timpă pentruă oă reflec ieă serioas .ă Suntemă foarteă
ocupa iăşiăneglij măadeseaăaceast ăcomponent ăextremădeăimportant ăaăformulei succesului.
Laăsfârşitulăzileiăpo iăpetreceăcâtevaămomenteăînăcareăs ăreveziă ceea ce s-aăîntâmplatăînăziuaă
respectiv ă- undeăaiăfost,ăceăaiăf cut,ăceăaiăspus.ăCump neşteăceăaădatărezultateăşiăceănu,ăceăvreiăs ă
repe iăşiăceăvreiăsaăevi i,ăîncearc ăs ăî iăreaminteştiăincidenteleăcâtămaiăviuăposibil.ăAminteşte- iă
culorile,ăaspectele,ăsunetele,ăconversa iile,ăexperien ele.
Vede i,ăexperien aăpoateădeveniăobiectădeăuzăcurent,ăvaloare,ămoned ă- oăincredibil ăsurs ădeă
apreciere. Dar poate deveni toate acesteă lucruriă numaiă dacaă î iă faciă timpă pentru aă înregistraă
experien a,ă aă oă cânt riă şiă apoiă aă oă transforma înă cevaă deă valoare.ă Laă urmaă urmei,ă nu ceea ce i se
întâmpl ăuneiăpersoaneăesteăimportantăînăfelulăînăcareăvia aăacesteiaăseătransform .ăMaiădegrab ,ăceă
face aceasta cu ceea ce se petrece determin ărezultatele.ăŞiăpentruăaăfaceăcevaăpozitivăînăleg turaă
cuăvia a,ătrebuieăsaăaduniăinforma iiăvaloroaseădinăaceasta.
Unăaltătimpă potrivită pentruăreflec ieăesteă celă deăIaăsfârşitulă unoră perioade majore, cum ar fi o
s pt mân ,ăoălun ăsauăunăan.ăLaăsfârşitul s pt mâniiăîncearc ăs ăpetreciăcâtevaăoreăpentruăaăreflectaăşiă
cânt riă evenimenteleă ultimeloră şapteă zile.ă Laă sfârşitulă luniiă acord ă acesteiă activit iă oă zi.ă iară la
sfârşitulăunuiăan,ăacord ăoăs pt mân ...ăpentruăaărevedea,ăcânt riăşiăreflectaăla tot ce s-aăpetrecutăînă
via aăta.
Oameniiărafina iă auă înv atăcumăs ăaduneă din trecutăşiăsaă investeasc ăînăviitor,ăCândătat lă
meuăaăîmplinităşaptezeciăşiăşaseădeă ani, i-amăspus:ă„Tat ,ăî iăpo iăimaginaăceăarăînsemnaăs ăaduniă
ultimii şaptezeciăşiăcinciădeăaniăşiăsa-i investeştiăînăcelăde-alăşaptezeciăşiăşaselea!".
V-a iăgândităvreodat ălaăvia aăînăacestăfel?ăAşaăpoateădeveniăproductiv ăşiăchiarăpalpitant .ă
Nuătr iăpurăşiăsimpluăunăaltăan.ăInăschimb,ăadunaăaniiăşiăinvesteşte-i înăurm torul.ăNuăpurtaăpură
şiă simpluă oă alt ă conversa ie.ă Ină schimb,ă adun ă toateă conversa iileă trecuteă şiă investeşte-leă înă
urm toarea.
Aşaă caă puneă laă punctă oă nou ă disciplin .ă Descoper ,ă observându- iă via a,ă cumă anumeă
func ioneaz ă lucrurileăînă aceastaă lume.ăNuă las ă niciodat ă s ă seă spun ă caă i-aiă tr ită via aă f r ă aă
descoperi ce înseamn .ă S-ară puteaă s ă nuă maiă fiiă înă stareă s ă faciă totă ceeaă ceă aiă descoperit, dar
asigur -teăc ădescoperiătotăceeaăceăpo iăface.ăNuăvreiăsaătr ieştiănumaiăpentruăaădescoperiăc , înă
celeădinăurma,ăaiătr itănumai o zecime din ea,ăc ăaiăl satăcelelalteănou ăzecimiăsaăseăducaădeărâp .
Ină timpă ceă î iă studieziă via a,ă asigur -teă c ă studieziă p r ileă negative,ă câtă şiă peă celeă pozitive,ă
eşecurile,ăcaăşiăsuccesele.ăAşaănumitele eşecuriăaleănoastreăneăservescălaăfelădeăbineăatunciăcândăneă
înva ălec iiădeăvaloare.ăAdesea,ăsuntăprofesoriămaiăbuniădecâtăsucceseleănoastre.
Unulădintreămodurileăînăcareăînv amăs ăfacemăcevaăbineăesteăf cândăacelăcevaăprost.ăAăfaceă
lucrurileăînămodăgreşităesteăunăcursăvalorosăînăvia a.ă i-aşăsugeraăs ănuăurmeziăacest parcurs prea
mult timp.ăDacaăaiăf cutăcevaăgreşităînăultimiiăzeceăani,ănu i-aşărecomandaăînc ăzece.ăDarădac ăpo iă
înv aărepede,ănuăexist ăniciăunămodămaiăbun,ămaiăeficientăemo ionalădeăaăînv aădinăexperien aă
personal .
Atunciă cândă l-amă întâlnită pe domnul Shoaff, munceam deja de şaseă ani. Laă pu in ă vremeă
dup ăceăne-am cunoscut, m-aăîntrebat:ă„Jim,ădeăcât ăvremeălucrezi?".ăI-am spus.
„Cumăteădescurci?",ăaăîntrebatăapoi.
„Nuăfoarteăbine",ăamăspusăeu,ăpu inăcamătulburatăc ătrebuieăs ăadmit asta.
„Atunciăî iăsugerezăs ănuămaiăfaciăasta",ăaăreplicatăel.ă„Şaseăaniăreprezint ăoăperioad ăsuficientădeă
lung ăpentruăaăpuneăînăpractic ăunăplanăgreşit."
Apoi m-aăîntrebat:"ăCâ iăbaniăaiăeconomisităînăultimiiăşaseăani?".
„Niciăunul",ăamăadmisăeuăprosteşte.
Ridicând dinăsprâncene,ădomnulăShoaffăaăspus:ă„Cineăte-a convinsăs ăadop iăacestăplan?".
Ceă întrebareă fantastic !ă Undeă g sisemă acest plan dezastruos? Hei,ă toat ă lumeaă aă adoptată
planul cuiva, întrebareaăesteăal cui?

24
 AL CUI PLAN ESTE CEL ADOPTAT DE TINE?

Trebuie s ăî iăspunăc ăaceleăconfrunt riăini ialeăcuăexperien eleătale trecute vor fi dureroase.

Acestălucruăesteăadev ratămaiăalesădac ăaiăf cutălaăfelădeămulteăgreşeliăcaămine.ăDarăgândeşte-te la
nota deăplat !ăGândeşte-te la progresele pe care leăpo iăfaceăcand te confrun iăînăfineăcuăacesteă
erori!

înva ăDeăLaăAl ii

Unăaltămodădeăaăob ineăcunoştin eăesteăacelaăindirect,ăprină intermediulăexperien elorăaltoră

persoane.ăŞiăpo iăînv aădinăsucceseleăob inuteădeăalteăpersoane,ăcaăşiădinăeşecurileălor.ăUnulădină
motivele pentru care Biblia esteăunăatâtădeăbunăînv torăesteăaceiaăc ăreprezint ăoăcolec ieă
deăpovestiriăumaneădinăambeleăp r iăaleăbaricadei.
Oă serieă deă povestiriă suntă denumiteă „exemple".ă Mesajulă este:ă faă ceeaă ceă auă f cută aceştiă
oameni.ăCealalt ăserieăde povestiri sunt denumiteă„avertiz ri".ăMesajulăeste:ănuăfaceăceeaăceăauă
f cutăaceştiănebuni.ăCeăbog ieădeăinforma ii!
Poateăîns ăc ăexist ăşiăunăaltămesaj.ăDacaăpovesteaătaăintr ăînăcarteaăcuiva,ăasigur -teăc ă
este folosita ca exemplu, nu ca o avertizare...
Exist ătreiămoduriăînăcareăcinevaăpoateăînv aădeălaăal ii:

1. Prin intermediu literaturiiăpublicate,ăcumăarăfiăc r iăşiăcaseteăaudio sau video.

2.ăAscultândălucrurileăîn elepteăsauăprostiileăspuseădeăceilal i.

3.ăObservândăatitudineaăcâştig torilorăsauăperdan ilor.

S ălu măînădiscu ieăfiecareădintreăacesteădomenii,ăunulăcâteăunul.

C r iăşiăCasete
To iă oameniiă deă succesăcuăcareăamăavutăleg turiăsuntă buniăcititori.ă Citesc,ăcitesc,ăcitesc.ă
Curiozitateaăloră îiă îndeamn ă s ă citeasc .ăPurăşiăsimpluătrebuie s ăştie.ăEiăcaut ăînămodăconstantă
noiămodalit iădeăaădeveniămaiăbuni.ăIat ăoăfraz ăpeăcareătrebuieăs ă i-o aminteşti:ăTO IăLIDERIIă
SUNT CITITORI.
Aăexistatăoăvremeăînăcareăpublica iileăînsemnauănumaiămaterialătip rit,ăcumăarăfiăc r ile.ăAst ziă
îns ă putemă înva ă şiă prină intermediulă miracoluluiă publica iiloră electronice.ă M ă referă laă caseteleă
audioăşiăvideo,ăambeleăfiindăexcelenteămijloaceădeăaădobândiăcunoştin e.
Mul iădintreăceiămaiăocupa iăoameniăpeăcareăîiăcunoscăfolosescăcaseteăaudioăpentruăaăînv aăînă
momentele neproductive. De exemplu,ăascult ăadeseaăcaseteăînătimpăceăconducămaşina.ăAscultareaă
casetelorăreprezint ăunămodăsimpluădeăaăg siăideiăinovatoareăşiănoiăaptitudini.
Şti iă c ă exist ă miiă deă c r iă şiă caseteă peă temeă precumă aă fiă maiă puternic, mai decis; a fi un
vorbitor mai bun, un lider mai eficient, unăiubitămaiăbun;ăcumăs ăfiiămaiăinfluent;ăcumăs ăg seştiăună
prieten; cumăs ădeviiămaiărafinai;ăcumăsaăporneştiăoăafacereă- şiămiiădeăalteăsubiecteăfolositoare?ăŞiă
totuşi,ămul iăoameniănuăutilizeaz ăaceast bog ieădeăcunoştin e.ăCumăv ăexplica iăasta?
Şti iăc ă suteă deă oameniă deăsuccesă şi-auă pusă peă hârtieă poveştileă loră ceăpotăs ăinspireăpeăal ii?ăŞiă
totuşi,ăoameniiănuăvorăs ăleăciteasc .ăCumăpute iăexplicaăasta!
„Tipul"ănostruăesteăocupat,ăb nuiesc.ăElăspune:ă„Eiăbine,ăda.ăDarădac ăaiălucraăacoloăundeălucreză
eu,ăaiăajungeăacas ătârziu.ăVaătrebuiăsaăm nânciăceva,ăs ăteăui iăpu inălaătelevizorăcaăs ăteărelaxeziăşiă
apoi s ă teă bagiă înă pat.ă Nuă aiă cumă s ă staiă trează jum tateă deă noapteă şiă saă citeşti,ă s ă citeşti,ă SA
CITEŞTI".ăŞiătipulăacestaăaăîntârziatăcuăachitareaă noteloră deă plat .ă Esteă ună bună muncitor,ă ună omă
careămunceşteădinăgreu,ăunămuncitorăsincer. Hei,ăpo iăs ăfiiăsincerăşiăs ămunceştiădinăgreuătoat ă
via aăşiătotuşiăs ăsfârşeştiăfalit,ăderutatăşiăînăîncurc tur .
Vaătrebuiăsaăfiiămaiămultădecâtăunămuncitorăbun.ăVaătrebuiăsaăfiiăunăbunăcititor.ăŞiădac ănuăî iă
placeăs ăciteşti,ăcelăpu inăpo iăs ăascul iăoăcaset ăbun ăînădrumăspreăcasa,ănu-iăaşa?
Acum,ănuătrebuieăsaăciteştiăc r iăsauăs ăascul iăcaseteăjum tateădin noapteă(deşi,ădac ăeştiă
25
 falit,ănuăesteăoăideeăchiarăatâtădeărea).ăTotăceăî iăcerăesteăs ădediciănumaiătreizeciădeăminuteăpeăziă
înv rii.ăAstaăe tot.
Vrei cuăadev ratăs ăfaciăceătrebuie?ăAtunciătransform ăceleătreizeciădeăminuteăîntr-o ora
întreag .ăDarăcelăpu inăacord - iătreizeciădeăminute.ăO,ăda,ămaiăesteăceva:ăNuăleărata.ăRateaz ăoă
mas ,ădarănuăceleătreizeciădeăminuteădestinateăînv rii.ăCuăto iiăneăputemăpermiteăs ătrecemăpesteă
câtevaămese,ădarăniciăunulădintreănoiănuăîşiăpoateăpermiteăs ăpiard ăidei,ăexempleăşiăinspira ie.
Bibliaăneăînva ăcaăoameniiănuăpotăsaătr iasc ănumaiăcuăpâine.ăNeăspuneăc ,ăpeălâng ămâncare,ă
minteaăşiăsufletulănostruătrebuieăs ăse hr neasc ăcuăcuvinte.ăDinănefericire,ăceaămaiămareăparteăaă
oamenilor sufer ădeămalnutri ie mintala.
Recent, le-amăspusăangaja ilorămei:ă„Uniiăoameniăcitescăatâtădeăpu inăîncâtăauăoăminteăatins ă
deă rahitism".ăNuănumaiă c ăarătrebuiă saă î iă hr neştiă mintea,ă arătrebuiă saăteăasiguriă c ă aiă oă dietaă
mintal ăbineăechilibrata.ăNuăî iăhr niăminteaăcuălucruriăuşoare.ăNuăpo iătraiănumaiăcuă„bomboane".
Consider ătimpulăacordatăcitituluiăcaăpeăunătimpăală„captur riiăcomoriiădeăidei".ăŞiădacaăcinevaă
aăg sităoăscuzaăbunaăpentruăaănuăcaptaăcomoaraădeăideiătimpădeăcelăpu inătreizeciădeăminuteăînăfiecareă
zi sau nuăinvesteşteăbaniăînăachizi ionareaădeăcunoştin e,ăatunciăasăvreaăs ăoăaud.ăNiciănu o s - iă
vin s ăcreziăunele din aceste scuze!...
IiăspunăluiăJohn:ă„John,ăamăminaăaceastaădeăaur.ăAmăscosăatâtădeămultăaurăc ănuămaiăştiuăceă
s ăfacăcuăel.ăVino siăsap ăşiătu".ăJohnăspune:ă„Darănuăamălopata".
„Eiăbine,ăJohn,ădu-teăşiăfa- iărostădeăuna," Elăîmiăr spunde:ă„Ştiiăcâtăcostaăast ziăoălopata?".ăăăăăăăăăăăăăăăă
Hei,ăinvesteşteăbani.ăCump r ăc r ileăşiăcaseteleădeăcareăaiă nevoieăpentruăautoeduca ie.ăNuă
te zgârciăcândăesteăvorbaăs ăinvesteştiăîntr-un viitor mai bun.
Domnul Shoaff m-aă îndemnată s ă pornescă deă laă c r iă înc ă deă laă început.ă Spunea:ă „Educ -te
singur.ă Educa iaă obişnuit ă î iă vaă oferiă rezultateă obişnuite.ă Veziă careă esteă venitulă ob inută deă ceiă
care au o educa ieăobişnuit ăşiăveziădac ăastaăesteăceeaăceăvrei.ăDac ănuăastaăvrei,ădac ăvreiămaiă
multă decâtă media,ă trebuieă s ă începiă saă teă educiă singur".ă Aşaă c ă amă începută s ă îmiă alc tuiescă oă
bibliotec .ăIarăast ziăamăunaădintreăceleămaiăbune.
Domnul Shoaff mi-aă recomandată câtevaă c r iă cuă careă s ă încep.ă Una a fost Biblia, pe care o
aveamădeja.ăBibliotecaămeaăaveaăşaizeciăşiăşaseădeăc r iăşiăp rin iiămeiăauăavutăgrijaăs ăleăcunoscă
foarte bine, aşaăc ăîmiăînchipuiăc ăamăînceputăaşaăcumătrebuie.
Domnulă Shoaffă îns ă aă maiă insistată s ă facă rostă deă carteaă Think and Grow Rich, de Napoleon
Hill. Dac ănuăa iăcitit-oăînc ,ăv ăsugerezăsaăîncerca iăsaăg si iărepedeăunăexemplar.
Credă caă amă citită aceastaă carteă grozav ă deă maiă multeăzeciă deă ori.ă Aă trebuită s ă oă fac.ă Domnulă
Shoaff spunea:ă „Repeti iaă eă mamaă înv turii".ă Şiă dup ă cumă ar taă contulă meuă înă banc ,ă aveamă
nevoie deăoămul imeădeăînv tur .
Acum,ă cândă privescă înă urma,ă informa iileă dină carteă auă valorată pentruă mineă miiă deă dolari.ă Şiăăăăăă
i-amă ob inută cheltuindă doară câ ivaă bani. Amă înv ată oă lec ieă important :ă ÎNTREă COSTă ŞIă
VALOARE POATE EXISTA O MARE DEOSEBIRE,ă înainteă deă a-l întâlniă peă domnul Shoaff,
aveamăobiceiulăsaăîntreb:ă„Câtăcost ăasta?".ăInsaăelăm-aăînv atăs ăîntreb:ă„Câtăvaloreaz ăasta?".ăCândă
amăînceputăsaăîmiăfundamentezăvia aăpeăvaloareăşiă nuăpeăpre ,ăauăînceputăs ămiă seă întâmpleătotă
felul de lucruri.
Atunciă cândă m ă afluă înă vizitaă laă cineva,ă primulă lucruă peă careă îlă facă esteă saă m ă uită înă bibliotecaă
acestuia.ă Descop ră maiă multă uitându-ma prină colec iaă deă c r iă şiă caseteă aă cuivaă decâtă prină
intermediul unei conversa iiăf r ăvaloare.
Deăobicei,ăoăbibliotec ,ăsauălipsaăacesteia,ăîmiăspuneăceăcredeăoăpersoan ăsauădac ăaceaăpersoan ă
gândeşteădeăfapt.ăAlegereaăc r ilorăşiăcasetelorărelevaăgândurileăpredominante,ădorin eleăşiăvalorile
unei anumite persoane.
Ceăspuneăbibliotecaătaădespreătine?ăVezi,ăcititulăc r ilorănuăesteăunălux,ăcevaăf cutăînătimpulăliber;ă
este o necesitate pentru cei ce vor s ăseădezvolte.ăAşaăcaănuăfiiăprecumăuniiădintreăprieteniiămeiăcareă
credeau ca absolvireaăliceuluiăsauăaăcolegiuluiăleăacord ădreptulădeăaănuămaiăcitiăniciodat ăoăcarte,ă
începeă s ă citeşti.ă Şiă citeşteă maiă alesă genulă deă c r iă careă teă voră ajutaă s ă î iă elibereziă poten ialulă
interior.
Teăgândeştiăacumălaătoateăcar iîeăpeăcareăarătrebuiăs ăleăciteşti?ăAtunci,ăiat ăcâtevaăvestiăbune:ă
Nuătrebuieăsaăciteştiătoateăacesteăc r iădintr-oădata.ăîncearc ăsaăciteştiădou ăc r iăpeăs pt mâna.ăŞiădac ă
asta iăseăpareămult,ăalegeăpentruăînceputădouaăc r iămaiăsub iri,ăF -oătimpădeăzeceăaniăşi,ăînăceleădină
urm , veiăfiăcilităpesteăoămieădeăc r i!ăCreziăcaăacumulareaăcunoştin elorăaflateăînăceleăoămieădeăc r iăvaă
26
influen aămulteleădimensiuniăaleăvie iiătale?ăBineîn elesăcaăda.
Este de asemeneaăadev ratăc ădac ănuăaiăcititădou ăc r iăpeăs pt mânaăînătimpădeăzeceăani,
teăafliăînăurmaăcuăoămieădeăc r iăfa ăde cei care le-auăcitit,ăîncepiăsaăîn elegiăincredibilulădezavantajă
pe care îlăveiăaveaăpesteăzeceăaniădacaăveiăpaşiăpeăpia ăfiindăînăurmaăcuădou ămiiădeăc r i?ăDeăce,ă
înăcazulăunorăconfrunt riămaiăsubtile,ăveiăservi drept carne de tun. Te vor mesteca si apoi te vor
arunca.
Dar asta nu e tot. Vei pierde de asemenea unele ocazii nemaipomenite datorita lipsei de
cunoştin e.ăIarăfilozofiaătaăvaăfi prea sub ireăpentruăaăteăsus ineăînăînfruntareaăgreut ilorăvie ii.
Lipsaă aptitudinilor,ă lipsaă cunoştin elor,ă lipsaă valorilor,ă lipsaă unuiă stilă deă via ă suntă
toateă rezultatulă faptuluiă c ă nuă citeşti.ă Aminteşte- i,ă oă carteă necitit ă nuă teă poateăajuta.ă Nuă
citeştiăniciodat ăpreaămulteăc r i,ăîns ăpo iăcitiăpreaăpu ine.
Ascultatul

Ascultatulăesteăunăminunatămodădeăaăînv a.ăPermite-miăs ăî iăpropunăoăideeănemaipomenit :ă

G seşteă oă persoan ă careă aă ob inută cuă adev rată succesă şiă invit-oă laă mas .ă Oă persoan ă s racaă (şiă
suntem cu to iiăs raciăînăcompara ieăcuă cineva, indiferentăcâtăde bine ne descurc m)ăarătrebuiăs ă
investeasc ăînămasaăoferit ăuneiăpersoaneăbogate.ăŞiăapoiăceăs ăfaci?ăAiădreptateă- s ăascul i.
Haide,ă încearc .ă Cheltuieşteă cincizeci,ă şaizeci,ă optzeci,ă chiară oă sut ă deă dolari.ă Ofer ă oă mas ă
bogat ,ăcuănou ăfeluriădeămâncare, începeăcuăhors d'oeuvres şiăpuneăîntreb ri.ăM nânc ăsalataă(î iăvaă
lua aproximativă cincisprezeceă minute)ă şiă între ineă conversa ia.ă Pentruă a termina cea mai mare
friptur ă dină oraşă voră fiă necesareă patruzeciă şiă cinciă deă minuteă - continu ă s ă puiă întreb ri.ă Comand ă
desertul. Vezi câtădeămultăteăpo iăîntindeălaămas .ăîncearc ăsaădurezeăcelăpu inădou ă ore.ăDac ăpo iă
faceă oă asemeneaă persoan ă s ă discuteă cuă tineă timpă deă dou ă ore,ă po iă înv aă suficientă deă multeă
strategiiăşiăatitudiniăpentruăa- iăm riăvenitulăşiăa- iăschimbaăvia a.
îns ă bineîn elesă caă aiă dreptate.ă Oameniiă s raciă nuă îiă potă invitaă laă mas ă peă oameniiă boga i.ă
Probabilăcaădeăastaăsuntăs raci.
„Tipul"ănostruăvaăspune:ă„Dac ăesteăbogat,ăs ăîşiăpl teasc ăsingurămasaăaiaăafurisit !ăEuăunulănuă
am deăgândăsaăcheltuiescăniciăunăban.ă Şiă înă afar ă deă asta,ă dac ă aiă lucraă acoloă undeă lucreză eu,ă aiă
ajunge acas ătârziu.ăVaătrebuiăsaăm nânciăceva,ăs ăteăui iăpu inălaătelevizorăcaăsaăteărelaxeziăşiăapoiăs ă
teă bagiă înă pat.ă Nuă aiă cumă s ă petreciă totă acestă timpă încercândă s ă g seştiă ună bog taşă peă careă s -1
hr neşti".ă Şiă tipulă acestaă aă întârziată cuă achitareaă noteloră deă plat .ă Esteă ună bună muncitoră un om care
munceşteă dină greu,ă ună muncitoră sincer.Ins ă po iă saă munceştiă din.greuăşi,ă saă fiiăsinceră toat ă via aă şiă
totuşiăs ăsfârşeştiăfalităşiănefericit.ăVaătrebui,ăsaăfiiămaiămultădecâtăunămuncitorăbunăVaătrebui sa fii un
bun ascult tor.

Observarea

Alătreileaămodădeăaăînv aădeălaăal iiăesteăs ăobservi.ăObserv ăcumăstrângeămânaăcuivaăb rbatulă

careăaăavutăsucces.ăObserv ăcumăpune întreb riăfemeiaăcareăaăavutăsucces.ăOameniiăcareăoăducă
bineăde inăobiceiurileăsuccesului.ăEiăcreeaz ătipareleăunuiăcomportamentădeăcâştig torăaşaăcumă
celăr masăînăurm ăcreeaz ătipareleăcomportamentuluiădeăperdant.ăVreiăs ăfiiăpromovat?ăObserv - iă
superiorii. Vrei saăcâştigiălaăfelădeămul iăbaniăcaăşiăunchiulăt u?ăObserv ăcumăîşiăadministreaz ă
baniiăşiăobserv ăstilulăs uădeăvia a.
Unulă dintreă motiveleă pentruă careă esteă oă ideeă bun ă s ă participiă laă seminareă sus inuteă deă
oameniiădeăsuccesăesteăacelaăc ăîi po iăobserva.ăNiciăoăcarteăsauăcaseta,ăindiferentăcâtădeăbuna,ă
nu poate transmiteăfor aăsilen ioas ăaăcomunic riiănonverbale.ălataădeăceăvideocaseteleăîncepăs ă
devin ăinstrumenteăminunateăpentruăcomunicareaătotal .
Devino deci un bun observator. Nu pierde niciăunăam nuntăcareăteăpoateăajutaăsaăî iăschimbiăvia aă
înăbine.
*ăINVESTEŞTEăÎNăVIITOR *

C utareaăcunoştin elorăesteăunaădintreăstrategiileădeăob inereăaăbog ieiăşiăfericirii.ăCeăgândă

plinădeăfor a,ăsaăî i petreciăoăparteădinătimpăc utândăcunoştin eăînămodăconstant,ădisciplinat,ăcuă
scop.
Ins ăaşaăcumăseăîntâmplaăcuătoateălucrurileăcareămerit ăosteneala,ătrebuieăsaăpl teştiăunăanumită
27
pre .ăŞiăacesta,ădinănefericire,ălas ăînăurm ăcadavre.ăC utareaăcunoştin elorăimplic ăoăanumit ă
investi ie.ăDeăfapt,ăexist ătreiăfeluriădeăinvesti iiăcareăteăvorăfaceăs ăteăîmbarciăcuăsuccesăînăaceast ă
c l torie,
înăprimulărând,ăvaătrebuiăsaăcheltuieştiăbani.ăVaăfiănevoieădeăcevaăbaniăpentruăaăcump raăc r iăşiă
caseteăşiăaăparticipaălaăseminarii.ălat ădeăceăv ărecomandăs ăstabili iăunăfondăeduca ional.
Ină fiecareă luna,ă puneă deoparteă oă anumitaă sum ă şiă investeşteă aceştiă baniă înă c utareaă
cunoştin elor.ăCheltuieşteăbaniăpentruăaăcultivaăuriaşulăcareădoarmeăînă tine. Banii - pre ulă
este mic. Promisiuneaăesteăpoten ialulănelimitat.
Multă maiă important ă decâtă baniiă estă urm toareaă cheltuiala:ă timpul. Timpul este o
cheltuialaămajora,ăîn elegăasta.ăUnaăesteăs ăceriăuneiăpersoaneăsaăcheltuiasc ăbani,ădarăesteăcuătotulă
altcevaăs ăîiăceri timp.
Dinănefericire,ănuăexist ăexpediente.ăPân ăceăoăasemeneaă „maşin rie"ăs ăpoat ăfiăpusaălaă
treab ăpentruăaă„turna"ăcevaăcunoştin eăînăcreier,ăvaăfiănevoieădeătimpă- timpăpre ios.
Dinăfericire,ăvia aăareăoămodalitateăunicaădeăaărecompensaăoăinvesti ieămareăcuăunăcâştigă
mare.ă Investi iaă deă timpă peă careă oă faciă acumă s-ară puteaă s ă fieă ună catalizatoră pentruă realiz riă
majore.
Ină celeă dină urm ,ă veiă faceă oă investi ieă deă efort.ă Ină înv areaă serioas ă esteă implicată maiă
multăefortădecâtăînăînv areaăocazional .ăIn tot ce faci, fie autoobservarea, cititul sau observarea
celorlal i,ă intensitateaă eforturiloră taleă vaă aveaă ună efectă profundă asupraă cantit iiă deă cunoştin eă
câştigate.
Oă minteă concentrat ă esteă caă oă împuşc tur ă aă unuiă pistolă mintală careă loveşteă oă ideeă inta.ăŞiă
pentru aăfiăatâtădeăconcentratăesteănevoieădeămultăefortăconcentrat.ăAcestăefortăîns ăvaădeschideă
por ileăc treăloculăînăcareăideileămariăpotăs ăîşiăexerciteămagiaăpentruăaăteăaduceămai aproape de
bog ieăşiăfericire.

STRATEGIA num rulăTREI

ÎNVA ăCUMăS ăTEăSCHIMBI

Capitolul 6

MIRACOLULăDEZVOLT RIIPERSONALE

Intr-o zi, domnul Shoaff mi-aăspus:ă„Jim,ădac ăvreiăs ăfiiăbogatăşiăfericit,ăînva ăbineăaceast ă

lec ie:ăînva ăsaălucreziămaiădinăgreuăasupraăpersoaneiătaleădecâtăoăfaciălaăserviciu".
Deăatunciăamăînceput s ălucrezălaădezvoltareaămeaăpersonala.ăŞiătrebuieă s ă admită caă aceastaăaă
fost misiunea cea mai provocatoare c reiaă aă trebuită saă îiă facă fa .ă Aceast ă afacereă aă dezvolt riiă
personale dureaz ăoăvia .
Vezi,ăceeaăceădeviiăesteămultămaiăimportantădecâtăceeaăce ob ii,ăîntrebareaăimportant ăpeăcareă
trebuieă saă i-oă puiă înă leg tur ă cuă slujbaănuăeste:ă „Ceăvoiăob ine?".ă Inăschimb,ăarătrebuiăs ăîntrebi:ă
„Ce;ăvoiădeveni?".ăAăob ineăşiăaădeveniăsuntăprecumăgemeniiăsiamezi:ăceădeviiăinfluen eaz ăceeaăceă
ob ii.ăGândeşteăînăfelulăurm tor:ăCeaămaiămare parte din ceea ce ai azi ai adunat devenind persoana
careăeştiăazi.
Iat ăceaămaiă mareăaxiom ăaăvie ii:ăPENTRUăAăAVEAăMAIă MULTăDECÂTăAIăOB INUT,ă
TREBUIEă S ă DEVIIă MAIă MULTă DECÂTă CEă EŞTI.ă Aiciă ară trebuiă saă î iă concentreziă ceaă mai
mareăparteăaăaten iei.ăAltminteri,ăvaătrebuiăs ăteămul umeştiăcuăaxiomaănonschimb rii,ăcareăesteă
urm toarea:ăDAC ăNUăTEăSCHIMBI,ăVEIăAVEAăÎNTOTDEAUNAăCEEAăCEăAIăOB INUT.
28
 Venitulă dep şeşteă rareoriă dezvoltareaă personal . Uneori, venitul face un salt norocos, dar
dacaănuăînve iăcumăs ăteădescurciăcuăresponsabilit ileăimplicateădeăasta,ădeăobiceiăseăvaămicşoraălaă
suma cuăcareăteăpo iădescurca.
Dac ăcinevaăî iăînmâneaz ăunămilionădeădolari,ăgr beşte-teăs ădevii milionar. Un om foarte
bogat a spus odat :ă„Dac ăaiăluaăto iăbaniiădinălumeăşiăi-aiăîmp r iăînămodăegalătuturor,ăînăcurândăseă
vor întoarceăînăaceleaşiăbuzunareăînăcareăauăfostălaăînceput".
ESTEă GREUă S ă P STREZIă CEEAă CEă NUă Aă FOSTă OB INUT PRIN DEZVOLTAREA
PERSONAL .
* VALOAREA*
Inătinere e,ăîmiăaducăaminteăcaăexistauăcâtevaălucruriăcareăm ăpuneauăînăîncurc tur .ăObişnuiamă
saăm ăminunez:ă„Deăceăoăpersoan ăs ăfieăpl tit ăcuăoămieădeădolariăpeălunaăşiăaltaăsaăprimeasc ăoăsutaă
de dolariăpeălun ,ădeşiăambeleălucreaz ăînăaceeaşiăcompanie,ăseăocup ădeăacelaşiăprodus,ămuncescă
deăacelaşiănum rădeăaniăşiăauăacelaşiătrecut?".
Ceăîntreb riăgrele!ăDeăceăoăpersoan ăfaceădeădou ăoriămaiămultădinăpunctădeăvedereăeconomic?ă
Inădomeniulăcompens rii,ăcareăesteă deosebireaăîntreădou ăsuteăşiăpatruăsuteăpeălun ?ă(Şiăsaănuămiăseă
spun ă„dou ăsuteădeădolari",ăîmiăputeamădaăseamaădeăacestăgenădeădiferen ăînc ădeăpeăatunci.)
„Trebuieăs ăfieăoăchestiuneădeătimp",ăm-amăgândit.ă„Uniiăoameniăseădescurc ămaiăbineădeoareceăauă
mai mult timp. Mary era datoare s ăseădescurceămaiăbine.ăAveaăoăgr mad ădeătimp.ăDac ăaşăfiăavută
timpul de care dispunea Mary, m-aşăfiădescurcatăşiăeuălaăfelădeăbine. Asta era o prostie, nu-iăaşa?ăNuă
po iăaveaătimpulăalcuiva...
Cineva mi-aăspusăodat ;ă„Dac ăasăaveaămaiămultătimp,ăaşăcâştigaămaiămul iăbani".ăEuăi-amăr spuns:ă
„Atunciăvaătrebuiăs ăui i.ăNuăexist ămaiămultătimp.ăUndeăaiăsaăg seştiăaşaăceva?".
Asculta,ăprietene,ăatunciăcândăceasulăbateămiezulănop ii,ăastaăe!ă S-aăterminat.ăNuămaiăesteătimp.ăŞiă
daca insiştiăasupraăfaptuluiăcaăpo iăg siămaiămultădeădou zeciăşiăpatruădeăoreăîntr-oăsinguraăzi,ăatunciăeştiă
pierdut.
Aşaăc ădacaănuăpo iăcreaămaiămultătimp,ăceăaiăputeaăs ăcreeziăpentruăaăob ineădiferen aăînătermeniă
economici?ăR spunsulăeste:ăvaloare. Valoareaăesteăceaăcareăcreeaz ădiferen a.ăNuăpo iăcreaămaiămult
timp,ădarăpo iădeveniămaiăvaloros.
Acest concept al valorii este o lec ieăfundamental ăînăeconomie.ăFieăc ălucreziălaăoălinieădeă
asamblareă sauă vinziă bunuriă sauă servicii,ă pl teştiă pentruă valoare.ă Sigură c ă ştiuă c ă veiă petreceă
timpăaducândăvaloareăpeăpia a.ăDarănuăeştiăpl tităpentruătimp, eştiăpl tităpentruăvaloare, pentru
productivitate.
înă modă greşit,ă „tipul"ă nostruă spune:ă „Euă câştigă dou zeciă deă dolariă peă ora".ă Nuă esteă
adev rat!ăDac ăarăfiăadev rat,ăarăputeaăpurăşiăsimpluăs ăsteaăacas ăşiăsaăiăseătrimit ăbanii.ăNu,ă
nuă esteă pl tită cuă dou zeciă deă dolariă pentruă oă ora. Esteă pl tită cuă dou zeciă deă dolariă pentru
valoarea laăcareăaăfostăevaluat ăoraăpeăcareăoălucreaz .ăPlataăpeăor ăesteăpurăşiăsimplu un mod
comodădeăaăm suraăvaloareaăanticipat .
Iat ădeăceăesteăimportantăs ăîntrebi:ă„Esteăposibilăs ădeviiădeădouaăoriămaiăvalorosăşiăs ăcâştigiă
deădou ăoriămaiămul iăbaniăpeăor ?ăExistaăo cale pentru a deveni de trei ori sau chiar de patru ori
mai valoros înă cadrulă aceleiaşiă ore?".ă Iară r spunsulă este:ă "Bineîn eles!".ă Po iă deveniă maiă
valoros daca... (Exist ă întotdeaunaă ună dac ,ă nu-iă aşa?ă Via aă esteă cunoscut ă subă numeleă deă
„Mareleă Daca".ă Harryă Trumană spuneaă cândva:ă „Via aă esteă «nehotarîta»;ă esteă oă sum ă deă
«dac »")ădaca ai deăgândăs ăteătransformiătuăînăprimulărând.
Vezi,ăesteăuşorăs ăfiiă„trasăpeăsfoar ".ă„Tipul"ăspune:ă„Amăoăexperien ădeăzeceăani.ăNuăştiuă
deăceănuăm ădescurcămaiăbine".ăElănuăaărealizatăfaptulăc ănuăareăzeceăaniădeăexperien .ăAre,ăde
fapt, o experien ădeăunăanărepetat ădeăzeceăori.ăNuăaăf cutăniciăoăsinguraăîmbun t ire,ăoăsingur ă
inova ieăînănou ăani!
Cuăto iiădorimămaiămul iăbani.ăîns ămajoritateaăoamenilorăîiăcaut ăînălocuriănepotrivite.ă„Tipul"ă
nostruăspune:ă„Amănevoieădeămaiămul iăbani.ăAmăs ăvorbescăcuăşefulămeu".ăHei,ăamădescoperităc ă
şefiiăsuntăbineăcunoscu iăpentruăcaănuăreac ioneaz ărepedeăşiăînăniciăunăcazăînădetrimentulăcompaniei.ă
Nuăamă v zută niciodat ăunăşefăcareăs ăseă emo ionezeăsubităşiădin acestămotivăs ătriplezeăsalariul
cuiva.
Uniiăoameniăspun:ă„Vomăluptaăpentruămaiămult".ăProblemaăesteăc ăoădataăceăaiăînceputăs ăteă
lup iăvaătrebuiăaproapeăîntotdeaunaăsaăteălup i,ăinclusivădataăviitoareăcândăseăvaădiscutaăcontractul,ă
înăafar ădeăasta,ăcerând,ătotăceăveiăob ineăvaăfiăîncetulăcuăîncetulăşiăînăcantit iămiciă- suficient doar
pentruăaăteădescurcaăcumva.ăUit ămetodeleăcareăte vor ajuta doar sa te descurci.
29
 Ascult ,ăteăpo iădescurcaăcuăoăbucataădeăpâineăşiă oăperecheădeăpantofi.ăDarăastaănuăesteădeă
tine.ăNuăciteştiăcarteaăaceastaăpentruăaăadunaăfirimiturileăcareăcadădeălaămasaăvie ii.ăTuădoreştiăună
osp , nu-iăaşa?
Cunoscă câtevaă persoaneă careă caut ă întotdeaunaă s ă teă strâng ă cuă uşa.ă Eiă spun:ă „Vomă ob ineă
câtevaădintreăaceleăc r iăreferitoareălaăvânz riăcareăteăînva ătrucuriămurdare.ăVomăg siăpoten ialiă
clien i,ăîiăvomăame iăcuăreclamaăşiăleăvomăluaăbaniiăînainteădeăaăştiăceăseăpetrece cu ei". Ei bine,
b nuiescăc ăpo iăîncercaăs ăfaciăasta.ăîns ădinăexperien aămea,ădac ănuăoferiăînămodăonestăvaloare,ă
veiăsfârşiăpeătreapta cea maiădeăjosăaăsc riiăeconomice.
Nuăceeaăceăob iiăprinătrucuriăconteaz .ăNuăconteaz ăceăob iiăprinăcerere.ăConteaz ăceeaăceăob iiă
realizândăcevaăproductiv.
Euăcredeamăc ărealiz rileăauămotiveăexterne.ăInsaăamădescoperită c ărealiz rileăadev rateăsuntă
opera oamenilorăadev ra i,ăaăcelorăcareăauăcevaăînăinterior.ăEuăc utasemăîntotdeaunaăr spunsurileă
înăafar .
Apoiăamăînv atăc ăsuccesulăşiăfericireaănuăsuntăvaloriăpeăcareătrebuieăs ăleăurm reşti;ăsuntăvaloriă
ce trebuie sa fie dezvoltate.
Oameniiăm ăîntreab ăadesea:ă„Cumăs ădezvoltăunăvenitădeasupraămediei?.ăR spunsulăesteăsaă
deviiăoăpersoan ădeasupraămediei.ăCum?ăPentruăîncep tori:ăîncearc ăsaăfaciăînăaşaăfelăîncâtă
strângereaătaădeămân ăs ăfieădeasupraămediei.ăUniiăoameniăcareăspunăc ăvorăsaăaib ăsucces nu se
preocup ădeăfelulăînăcareădauămânaăcuăceilal i.ăEsteăuşorăs ăfieăperfec ionat,ădarănuăseăpreocupaădeă
acestăam nunt.ăNuăîn eleg.ăVreiăsaăfiiădeasupraămediei?ăAtunciăîncearc ăs ăfaciăînăaşaăfelăîncâtă
modulăînăcareăsurâziăs ăfieădeasupraămediei;ăinteresulăfa ădeăceilal iăsa fie deasupra mediei;
intensitateaădeăaăcuceriăs ăfieădeasupraămediei.ăAceasta va schimba totul.
Nuă exist ă nimică maiă lipsită deă sensă caă aă c utaă ună locă deă munc ă deasupraă mediei,ă pl tită
deasupraămediei,ăiar ăs ădeviiăoăpersoan ăcuărealiz riădeasupra mediei. Eu numesc asta frustrare.
Obişnuiamă saă spun:ă „Speră caă lucrurileă seă voră schimba".ă Aceastaă p reaă aă fiă singuraă meaă
speran ".ăInăcazulăînăcareăcondi iileănuăurmauăsaăseăschimbe,ăm ăaflamăînămareănecaz.ăApoi,ăamă
descoperit ca nimic nu urma sa se schimbeăşiăamăsim ităcaăm ăînec.
Nuă deă mult,ă amă inută ună seminară laă Honoluluă cuă ună grupă de,ă cadre de conducere din
companiileă petroliere.ă Eramă aşeza iă înă jurul'ă uneiă meseă imenseă şiă eramă flancată deă oameniă careă
conduceau mari companii din întreagaă lume.ă Unulă dintreă eiă aă întrebat:ă „Domnuleă Rohn,ă
cunoaşte iă câtevaăpersoaneăimportanteădină toat ălumea.ăCeă crede iăcaăvorăaduceăurm toriiăzeceă
ani?".
Amă r spuns:ă „Domnule,ă cunosc oameniiă potrivi i.ă V ă potă spuneă cu exactitate ce se va
întâmpla".ăCândăamăpronun atăaceste cuvinte, înăsal ăs-aăl satăliniştea.ăAmăcontinuat:ă„Bazându-ma
pe oamenii pe careăîiăcunoscăşiăpeăexperien a meaădeăvia a,ăamăajunsăla concluzia c ăînăurm toriiă
zeceăaniăvaăfiăaşaăcumăaăfostăîntotdeauna".ă(Nuăv ăbucura iăoareăc ăv ăîmp rt şescătoateăacestea?
Nu toat ălumeaăajunge s ăaud ăasta.)
Trebuieă s ă admită c ă amă spusă astaă pentruă aă maiă retezaă dină aereleă acelui grup pompos de
persoaneăimportante,ăputerniceăşiăinfluente,ăîns ăamăspus-oăşiăpentruăc ăesteăabsolutăadev rat!
Vineăvalulăşiădup ăaceea?ăAşaăeste...ătrece.ăAşaăs-auădesf şuratălucrurileătimpădeăcelăpu inăşaseă
miiădeăaniădeăcândăavemădoveziăscriseăşiăprobabilăc ăvaăfiălaăfelămult ăvremeădeăacumăîncolo.ăSeăfaceă
lumin ăşiădup ăaceea?ăVineăîntunericul...ăAşaăs-auădesf şuratălucrurileătimpăde cel pu inăşaseămiiădeă
ani.ăNuăneămaiăuimeşteăacestălucru.
Dac ,ăatunciăcândăapuneăSoarele,ăunăomăîntreab :ă„Ceăs-a întâmplat,ăceăs-aăîntâmplat?,ăştimăcuă
siguran ăc ănuăştieăpeăceălumeătr ieşte,ănu-iăaşa?ăAnotimpulăcareăurmeaz ătoamneiăeste...ădinănouă
adev rat.ăŞiăcâtădeădesăvineăiarnaădup ătoamn ?ăDeăfiecareădat ,ănegreşit...ăcelăpu inădeăşaseămiiădeă
ani.
Esteă adev rat,ă uneleă ierniă suntă lungi,ă iară alteleă suntă scurte;ă uncieă suntă greleă şiă alteleă suntă
blânde,ăîns ăoricum,ăeleăvin dup ătoamn . Şiăastaănuăseăvaăschimba.
Uneoriăî iăpo iăimaginaăceva,ăalteoriăteătrezeştiăînăfa aăunuiăpuzzle.ăUneoriămergeăbine,ăalteoriă
este un dezastru. Uneori totul mergeăstruna,ăalteoriăaiăînăcaleaătaănumaiăpiedici.ăVede i,ăastaănuăseăva
schimba.ăDup ăşaseămiiădeăaniădeăistorie,ăvia a este un amestec de ocaziiăfavorabileăşiădificult i.ăAşaă
stau lucrurile.
„Tipul"ă nostruă spune:ă „Foarteă bine,ă cumă seă vaă schimbaă via aă mea?".ă Iară r spunsulă esteă
urm torul:ă„Via aătaăseăvaăschimbaănumaiăatunciăcândătuăteăveiăschimba.
30
 Indiferent unde conferen iez,ăindiferentăc ăm ăadresezăunorădirectori din lumea afacerilor sau
unorăcopiiădeăşcoal ,ămesajulămeuăesteăîntotdeaunaăacelaşi:ăMAIăBINEăNUăESTEăCEVAăCEăÎ Iă
DOREŞTI;ăESTEăCEVAăCEăDEVII.
*ăANOTIMPURILEăVIE IIă*
lataă dou ă frazeă peă careă dorescă saă leă ieiă înă considerare.ă Prima:ă „Via aă şiă comer ulă suntă
asemenea anotimpurilor". Cea de-a doua: „Nuăpo iăschimbaăanotimpurile,ădarăteăpo iăschimba pe
tineăînsu i".
Cuă acesteă dou ăfraze caăghid,ăs ă arunc mă oăprivireă la anotimpurileăvie iiăşiălaămodulăînă
careăleăpo iăst pâniămaiăbine.
Iarna:
Perioada In Care Devii Mai Puternic

Maiă întâiă deă toate,ă înva ă s ă st pâneştiă iernile.ă Suntă totă felulă deă ierni.ă Exist ă ierniă
economice,ăcândălupiiăfinan elorăseăafl ălaăuş ;ăexista ierni fizice,ăcândăs n tateaănoastr ăareădeă
suferit;ă exist ă ierniă personale,ă cândă inima noastr ă esteă sf râmat ă înă buc i.ă Iarna.ă
Dezam giri.ăSingur tate.ăAşaăauăfostăcompuseăblues-urile.
Deciămareaăîntrebareăesteăcumăs ăst pânimăiernile.ăUniiăoameniăse duc la calendar, smulg fila
cuălunaăianuarieăşiăseăprefacăcaănuăexist ,ă îns ă aceastaă esteă oă abordareă copil reasc .ă Nuă rezolv ă
nimic.
Permite i-miă s ă v ă spună ceă facă oameniiă maturi:ă eiă devină maiă puternici. Devin mai
în elep i.ăDevinămaiăbuni.
Nu este o idee rea - s ăfoloseştiăiarnaăpentruădezvoltareaăpersonal .
înainteă deă aă în elegeă asta,ă obişnuiamă s ă îmiă petrecă iernile aşteptândă vara.ă Nuă
în elegeam.
Apoi,ă înă celeă din urm ,ă cândă amă trecută printr-o criza a vânz rilor,ădomnulăShoaffămi-a
spus:ă „Nuă î iă doriă s ă fiă fostă maiă uşor,ă doreşte- iă saă fiă fostă maiă bun.ă Nuă î iă doriă maiă pu ineă
probleme, doreşteă s ă aiă maiă multeă talente.ă Nuă î iă doriă maiă pu ineă provoc ri,ă doreşte- iă s ă fiiă
maiăîn elept".ăDeăatunciăv ăpotăspuneăcuăonestitate c ăm-am bucurat de venirea iernilor, dar nu
v ăpot spune ca le-am folosităpentruăaăm ăpreg tiăpentruăprim var ,ăcareăvineăîntotdeaunaădup ă
iarna.
Prim vara:
PerioadaăînăCareăPo iăProfita

înva ă s ă profi iă deă prim var .ă Prim varaă esteă foarteă bineă situat ,ă chiară dup ă iarna.ă Ocaziaă
favorabil ă urmeaz ă dup ă dificultate. Expansiuneaă urmeaz ă dup ă recesiuneă - cu precizia
mecanismului unui ceasornic. Dumnezeu este un geniu.
Prim varaăesteăperioadaăînăcareăpo iăprofita.ăNoteaza- iăacesteădou ăcuvinte.ăPO IăPROFITA.ă
Nuă l saă caă vremeaă blând ă s ă teă z p ceasc .ă Dacaă vreiă saă ara iă bineă toamna,ă acumă esteă timpulă saă
plantezi semin ele.ăDeăfapt,ăcuăto iiătrebuieăsaăexcelamăînăunulădinădou ălucruri. Fie devenim buni la
sem natăprim vara,ăfieăînv amăs ăcerşim toamna.
Aşaă c ă esteă bineă s ă fiiă ocupată prim vara.ă Pentruă fiecareă din noi exist ă numaiă oă mân ă deă
prim veri.ăCeiăpatruăBeatlesăcântau:ă„Via aăesteăatâtădeăscurt ".ăIarăpentruăJohnăLennon,ăpeăstr zileă
New York-ului,ăvia aăaăfostăextremădeăscurt .
Vara:
PerioadaăInăCareăTrebuieăS ăFiiăAtent

înva ăsaăuziăşiăsaăî iăprotejezi recolteleătoataăvara.ăPo iăpariaăc ăimediatădup ăceăaiăsem nat,ă

insecteleăşiăburuienileăvorăîncercaăs ăî iădistrug ărecolta.ăŞiăvorăreuşi,ădac ănuăleăveiăîmpiedica.
Oăcomponentaăaăreuşiteiăesteăs ăînve iăs ăprotejeziătotăceăaiăcreat.ăŞiăaceastaăesteăceaămai mare
lec ieăaăverii.
Iat ădou ăadev ruriăpeăcareăleăveiăînv aăînătimpulăverilor:ăînăprimulărând,ăveiăînv aăc ăoriceă
bunăpoateăfiăatacat.ăNuăm ăobligaăsaăî iăspunăcareăesteămotivul.ăNuăştiuădeăce.ăDarăştiuăc ăesteă
adev rat.ăOriceăgr din ăva fiăinvadat .ăEsteăoănaivitateăsaănuăîn elegiăasta.
Ină ală doileaă rând,ă înva ă caă toateă valorileă trebuieă s ă fieă ap rate.ă Toate valorile - sociale,
31
 politice, maritale, comerciale - trebuieă s ă fieă ap rate.ă Oriceă gr din ă trebuieă s ă fieă îngrijit ă toat ă
vara. Dac ănuăaperiălucrurileăînăcareăcrezi,ăvaăveniătoamnaăşiăveiădescoperiăc ănuă i-aămaiăr masă
nimic.
Toamna:PerioadaăInăCareăI iăAsumiăResponsabilitatea

Toamnaă esteă anotimpulă înă careă culegemă rezultateleă prim veriiă şiă veriiă noastre.ă Maturitateaă
poate fi definit ădeăabilitateaănoastr ădeăaăneăasumaăîntreagaăresponsabilitateăpentruărecolteleăpeă
care le-am adunat,ăfieăîndestulate,ăfieăs r c cioase.
Acceptareaăîntregiiăresponsabilit iăesteăunaădintreăceleămaiăînalteăformeădeămaturitateăuman ă
- şiăunaădintreăceleămai grele. Este ziuaăînăcareătreciădeălaăcopil rieălaămaturitate.
înva ăsaăîntâmpiniătoamnaăf r ăaăteăl udaăsauăaăteăplângeă- f r ălaude daca te-ai descurcat bine
şiăf r ălament riădac ănuăaiăfacut-o. Nuăesteăuşor,ădarăesteăunălucruămaturăpeăcareătrebuieăs îlăfaci.
Obişnuiamăs ăamăoămul imeădeăproblemeăînăacestădomeniu,ăînăaceleăzileăîndep rtate,ăînăcazăc ă
arăfiăîntrebatăcineva,ăobişnuiamăsaăducăcuămineăoălist ădeămotiveăpentruăcareănuăm ădescurcasemăbine.ă
Lista mea,ăpeăcareăoădenumisemă„motiveăpentruăcareănuăm ădescurcăbine",ăincludeaăoămul imeădeă
alibiuri.
D deamăvinaăpeăguvern.ăGuvernulăseăaflaăînăcapulălisteiămele.ă:,,: D deamăvinaăpeăimpozite.ă„Uiteă
ceăaiăc p tatădup ăceă i-au luat totul."
D deamăvinaăpeăpre uri.ă„Intriăîntr-unăsupermarketăcuădou zeciădeădolariăşiăieşiăcuăoăpung ăpeă
jum tateăplin ăcuăarticoleădeăb c nie."
D deamăvinaăpeăvreme.
D deamăvinaăpeătrafic.
D deamăvinaăpeămaşin ăşiăpeăfabricantulăei.
D deamăvinaăpeărudeleămeleănegativiste:ă„M ăumilescăîntotdeauna".
D deamăvinaăpeăveciniiăcinici.
D deamăvinaăpeăcomunitate.
Hei,ăamăavutăoămul imeădeămotiveăbuneăpentruăaădovediăc ănuăm ădescurcasem.ăCelăpu in,ăaşaă
credeam.
Domnul Shoaff era foarte cumsecade, dar era de asemenea un om aspru. Intr-o zi, s-a uitat
la mine cu o expresie ciudat ăşiăm-a întrebat:ă„Jim,ădin simpla curiozitate, spune-mi de ce nu te-
ai descurcatăbineăpân ăacum?".ăExcelent ăîntrebare,ănu-iăaşa?
Eiăbine,ăpentruăcaănuăvoiamăs ăfacăoăimpresieăproast ,ăm-am hot rîtăs ăîiăprezintălista.ăCumă
am avut curajul s-o fac, nu voiăştiăniciodat ,ădarăamăfacut-o.
I-amă recitată întreagaă litanieă - guvernul,ă impozitele,ă pre urileă -totul. M-aă ascultată cuă aten ie.ă
Dup ă ceă amă terminat,ă aă cercetată cuă aten ieă listaă câtevaă momente.ă Ină celeă din urm ,ă dândă din
cap, a spus:ă„Unăsingurălucruănuăesteăînăregulaăcuălistaăta...ăTuănuăfigureziăacolo".
Dup ăaceea,ăamăruptărepedeălistaăcuă„motiveăpentruăcareănuăm ădescurc bine". Apoi am luat o
alt ăfoaieădeăhârtieăşiăamăscrisăsusăunăsingurăcuvânt:ă„Eu".
Exist ăoămelodieănegro spiritual care spune totul: „Nuăesteădeăvin ămama,ăniciătata,ăniciăfrateleă
meu, nici sora mea, ci eu sunt de vin .ăO,ăDoamne,ăfiiăal turiădeămine,ăc ciăc treătineăîmiăîndreptă
rugile".ăObişnuiamăs ădauăvinaăpeătoat ălumeaăînăafar ădeămineăînsumiăpentruăcaănuăf ceamăniciă
unăprogresăpân ăceăamădescoperităcaăproblemaămeaăseăaflaăînl untrulămeu.
Nuăceeaăceăseăîntâmplaăacumădetermin ăconsecin ele.ăCeeaăceăseăîntâmpl ,ăseăîntâmpl .ăŞiăliăseă
întâmpl ătuturor.
Doiăfra iăauăunătat ăalcoolic,ăcareăseăpoart ăurîtăcuăei.ăUnulădevine infractor, celalaltăjudec tor.ă
Acelaşiă evenimentă - rezultateă diferite.ă Cumă seă poateă întâmplaă aceasta?ă Pentruă c ă nuă ceeaă ceă seă
întâmpl ăconteaz ,ăciămaiădegrab ăceeaăceăfacemătuăşiăcuămineăînăleg turaăcuăasta.ăSeăpoateăpetreceă
orice, nu-iăaşa?ăAmăauzitătotăfelulăde istorii;ăamătr ităunaădintreăacesteăpoveşti.ăCuăto iiăputemăistorisiă
poveştiădeăr zboiăzileăînăşir...
A iăauzitădeăLegileăluiăMurphy?ăLegeaăluiăMurphyăspune:ă„Dac ăcevaăpoateăs ămearg ăprost,ăvaă
merge".ăŞiăaşaăeste!ăŞiăeuăamăc zutădeăsusădeămulteăoriă- oădat , pentruăsumaădeădou ămilioaneădeă
dolari. Devastator! (Mi-aătrebuităcevaătimpăpentruăaădep şiăasta.)
Acumăadmităcaăpentruăuniiăoameniăcâtevaămilioneănuăreprezint ăchiarăaşaădeămult.ăDarăeraă
totă ceă aveam.ă Esteă mult,ă atunciă cândă pierziă lot ce ai. A existat o vremeă înă care,ă atunciă cândă
r mâneaiă f r ă baniă şiă ajungeaiă laă zero,ă eraiă terminat.ă Laă naiba,ă ast ziă po iă s ă ajungiă la zero
32
 împrumutândăbani.ăInăzileleănoastreăpo iăfiăîngropatăcuăcredite.ăDarăacesteaăsuntăîntâmpl ri...
Cuă to iiă avemă povesteaă noastr .ă Cinevaă spune:ă „Da,ă dară nuă în elege iă ceă dezam giriă amă
avut".ă Saă fimă serioşi!ă Toat ă lumeaă areă dezam giri.ă Dezam girileă nuă suntă daruriă specialeă
rezervate doar unora,ăîntrebareaăeste:ăceăaiădeăgândăs ăfaciăînăleg tur ăcuăele?
* LIMITELE AUTOIMPUSE *
Pentru a avea succesătrebuieăsaăneăstr duimăcuăto iiăcaăs ăelimin măaceleălimiteăautoimpuseă
careăneăoprescădezvoltarea.ăŞiăindiferentăcineăeşti,ăexist ătreiălimiteăautoimpuseăcuăcareătrebuieăs ă
teălup i.ăPermite i-miăs ăviăleăprezint.
Primaălimit ăesteătemporizarea.ăTemporizarea este cu deosebire periculoas ădatorit ănaturiiă
saleăacumulative:ăCândăamân măoăanumit ăsarcin ăminor ,ănuăpareăaăfiăchiarăatâtădeăimportant .ă
Şiădacaăl s măs ătreac ăneobservateăcâtevaălucruriăînătimpulăzilei,ăziuaănuăvaăp reaăaăfiăunaăfoarteă
rea.ăDarălas ăs ăseăaduneămaiămulteăasemeneaăzileăşiăveiăaveaăveniturileăunuiăanădezastruos.
Aă daă vinaă peă al iiă esteă oă alt ă limit ă autoimpus .ă Intr-un moment sauă altul,ă cuă to iiă am dat
vina pe cineva pentru ceva. Avem un „antrenament"ă deă lung ă durat ă înă ceea ceă priveşteă
aceast ălimitaăautoimpus .ăS ăneăamintimădeăaceaăgr dinaăcuăfructulăoprităcândăb rbatulăaăspus:ă
„Femeiaăaăfostăvinovata.ăEaăm-aăîndemnatăs ăfacăasta".ăIarăfemeiaăaădatăvinaăpeăşarpe.
Deăceăar t măcuădegetulăînălocăs ăanaliz măceănuăesteăînăregula cuănoi?ăEgoulăareătendin aăs ăseă
apereă peă sine.ă Deă aceea,ă cândă d mă vinaă peă for eă exterioareă nuă trebuieă s ă neă confrunt mă cuă
propriile sl biciuniă şiă eşecuri.ă Acestaă trebuieă saă fiă fostă motivulă pentruă careă amă întocmită ruşinoasaă
meaă„listaăcuămotive".
Unul dintre lucrurile mele favorite din lista era costul ridicat al tuturor lucrurilor. Intr-o zi,
dup ă oă declara ieă stupid ă peă careă amă facut-oă despreă pre ulă unuiă anumită lucru,ă domnulă Shoaffă
mi-a retezat-oă scurt.ă „Ascult ,ă Jim",ă aă spusă el,ă „problemaă taă nuă esteă costul. Nu faptul ca acel
lucruăcost ăpreaămult.ăProblemaăesteăc ănuă i-1ăpo iăpermite."ăŞiăaveaădreptate.
Niciodat ănuăesteăvinaăaltuia. Dac ăveiăcontinuaăs ăarunciăresponsabilitatea asupra altuia, vei
fi mereu falit sau deziluzionat. Nu veiăcâştigaăniciodat ăsuficient.ăDarăatunciăcândăîncepiăs ăgândeştiă
înătermeniiă„eu"ăînălocădeă„altul",ăveiătr iăoăşocăalădezvolt riiăpersonaleăşiăalăm ririiăvenitului.
Scuzele,ăaătreiaălimit ăautoimpus ,ăsuntărudeăapropiateăaleăarunc riiăvineiăasupraăaltuia.ăŞtiiăcâtă
de multeăscuzeăexist ?ăAiădreptate,ămilioane!ăIarăoameniiăcreeaz ăînc ăunămilionăînăcursulăvie iiălor.ă
De fapt,ă oameniiă îşiă dauă ostenealaă pentruă aă evitaă s ă înfrunteă adev rulă -adic ă faptulă c ă suntă
responsabili.ăCredăcaăarăcreaămaiădegrab ăunămilion de scuze decâtăs ăcreezeăunămilionădeădolari.ă
(Leăpo iăaveaăpeăamândou .)
Deciăaceastaăesteăîntrebareaăfundamental ălaăcareătrebuieăs ăr spunzi:ăCeăaiădeăgândăs ăfaci,ă
începândădeăast zi,ăpentru a deveni mai bun? Totul se reduce la asta: daca nu te debarasezi de
unele dintre propriile limite autoimpuse, viitorii cinci ani vor fi la fel ca ultimul,ă cuă excep iaă
faptuluiăcaăveiăfiăcuăcinciăaniămaiăb trân.ăIns ădac ăî iăveiăasumaăresponsabilitateaăşiăteăveiădebarasaă
de propriile limite autoimpuse,ăveiăputea,ăînăschimb,ăs fii mai bun peste cinci ani. Nu cumva asta
sun ămultămaiăpalpitant?
Existaămul iăoameniăcareăauăpu in ăîncredereăînăpropriaăabilitate.ăEiăseăîntreab :ă„Ceăsuntăcapabil
s ăfac?ăCeăpotăsaăfacăpentruăaăinfluen aămodulăînăcareămiăseăvaăschimbaăvia a?".
Permite i-miă caă maiă întâiă s ă r spundă peă largă laă acesteă întreb ri.ă Po iă face lucrurile cele mai
remarcabile, indiferent ce gen de ierni î iăaruncaăvia aăînăcale.ăOameniiăpotăatingeăîn l imiăde
necrezut atunciăcândăliăseăcere:ăoăfemeieăaăridicatăoămaşinaădeădouaătoneăpentruăa-şiăsalvaăcopilul;ă
unăb rbatăaăsupravie uităîntr-unălag rădeăconcentrare,ăluptândăcuăfoameaăşiăboala,ăpentruăc ăvisaă
s ă îşiă revad ă familia;ă imigran iiă î iă începă nouaă via ă sp lândă vaseă şi,ă pesteă cinciă ani,ă ă strângândă şi
economisindăbani,ăauăpropriileăfirmeăcuăoămul imeădeăautohtoniăpeăstatulădeăplat .ăRemarcabil!
Amă descoperit,ă deă asemenea,ă caă şiă copiiiă potă faceă lucruriă remarcabile - dacaă bineîn elesă auă deă
facut lucruri remarcabile. Lua i-i pur şiă simpluă dină fa aă televizoruluiă şiă pune i-leă laă încercareă
minteaăşiătrupul;ăvorăcreşteăşiăvorădeveniăoameniăremarcabili.ă(Amămaiă descoperităc ădac ănuăauă
de facutălucruriăremarcabile,ănuăseăştieăceăvorăface.ăDarăaceastaăesteăoăaltaăpoveste...)
Fiin eleă umaneă potă faceă lucruriă remarcabileă deoareceă suntă remarcabile.ă Tuă şiă cuă mineă nuă
suntemăamibe,ăpeşti,ăp s riăsauăc ei.ăPutemăfaceădinănimicăceva,ăputemătransformaă m run işulăînă
avere, dezastrulăînătriumf,ăînăschimb,ăunăanimalăîncepeăşiăsfârşeşteătot ca un animal. Motivul? Este
doar un animal. Nu are abilitatea de a crea.
Aşaă c ă trebuieă s ă accep iă faptulă c ă eştiă remarcabil.ă Profitaă deă unicitateaă ta!ă P trundeă înă
33
profunzimeaăeuluiăt uăşiăaduălaălumin ămaiămulteădintreădarurileătaîeăumaneăremarcabile.ăEleăseăafl ă
acolo, aşteptândăs ăfieădescoperiteăşiăfolosite.
Dup ăceăaiăadusălaăsuprafa ătoateădarurile,ăpo iăschimbaătotăceeaăceăvreiăs ăschimbi:
Dac ănuăî iăplaceăcumăî iămergeăacum,ăschimb .
Dac ănuăesteăsuficient,ăschimb .
Dac ănuăî iăconvine,ăschimba.
Dac ănuăteămul umeşte,ăschimb .
Aminteşte- i:ăPO IăSCHIMBAăTOATEăLUCRURILEăÎNăBINEăATUNCIăCÂNDă
TEăSCHIMBIăPEăTINEăÎNăBINE.ăLaăurmaăurmei,ănuăeştiăoăplant ăsauăunăanimal,ăcompletă
dependent de comportamentulăinstinctiv.ăEştiăoăfiin ăuman ,ăoăcrea ieăcuăadev ratăremarcabil .
Tuăşiăcuămineăsuntemăpreaăsifistica iăpentruăaăneăgândiăc ăneăputemăschimbaăpurăşiă
simpluăcitindăacesteăcâtevaăideiăfilozofice.ăVaăăfi nevoie de mult mai mult. De ce va fi nevoie?
Poateăc ămaiăîntâiăarătrebuiăs v ăspunădeăceănu va fi nevoie...
Uniiăoameniăî iăvorăspune:ă„Entuziasmulăesteătotul".ăAuzimăoămul imeădeălucruriă
despreăentuziasmăînăzileleănoastre.ăVechileăclişeeăpersist .ăInăîntâlnirileădeăvânz riătipiceăseăpoateă
auziăînc ăaceast ăme-lopeeăcântat ăstaccato,ălaăunison,ădeăunăcorădeăagen iădeăvânz riăm rgini i:ă
„Pentru,ăa.ăfi.ăen.ătu.ăzi.ăas.ămat,ătrebuie,ăs ,ăte.ăsim i,ăen.ătu.ăzi. as. mat. "
Dar,ăvede i,ăentuziasmulăînăsineănuăvaăajuta,ăîmiăpareăr u.ăDup ăceăaiădep şităobstacolul,ă
s rindăşiăstrigând,ămaiăexist ăînc ănişteălucruriăpeăcareătrebuieăsaăleăfaci.ăŞiădacaănuăle faci, lucrurile
pur şiăsimpluănuăseăvorăschimba.ăUnăomăseăpoateăentuziasmaăînăleg tur ăcuăridicareaăunorăgreut iădeă
nou zeciădeăkilogrameă- pân ăceăajungeăla gimnastic .ăApoiăareănevoieădeăunănouăgenădeă
entuziasm, un entuziasmăpeătermenălungăcareăîlăvaăfaceăs ăseăantrenezeăpân ăceăvaăputea s ăridiceă
celeănou zeciădeăkilograme.ăNumimăacestăgenădeăentuziasm disciplin .ăCinstit, disciplina este
singurul lucru care va realizaăasta.ăEsteăsingurulăvehiculăalăprogresuluiăreal.ăDac ăexistaăunăsingur
lucruăînăleg turaăcuăcareămerit ăsaăteăentuziasmezi,ăaceastaăesteădisciplina.ăEntuziasmeaz -teăînă
leg tur ăcuăabilitateaăpeăcareăoăaiădeăaăfaceălucrurileănecesareăpentruăaăteădezvolta. Acesta este
adev ratulăentuziasm,ănuădoarăpanic ăplin ădeăsperan ,
*ăCUMăS ăTEăSCHIMBIă*
Nimeniănuăîn elegeămaiăbineăcaămineădificultateaăinerentaădeăaăschimbaăobiceiurileăvechiăşiă
persistente.ăInsaăobiceiurileăîncepăs ăseăschimbeăatunciăcândăîncepemăs ăneăschimb măpercep iile.
Ceaămaiămareăparteădintreănoiănuătr imăoătransformareăcata-clismic ăuriaş .ăNu,ăpentruăceaă
mai mare pane dintre noi schimbarea apare ca un procesăevolutivădeăschimb riăaproape
imperceptibile. Pur şiăsimpluăcontinu măsaăne înghiontimăînădirec iaăbun ,ăformândăunulăsauădou ă
obiceiuriămaiăbuneăici,ăcolo,ăpân ăce,ăînăceleădinăurm ,ărealiz măc ăne-amăînvârtităînăcercăoămareă
parteădinăvia .

Cele Trei Domenii Ale Dezvolt riiăPersonale

înăc utareaădezvolt riiăpersonale,ăexist ătreiădomeniiăpeăcareătrebuieăs ăleălu măînăconsiderare:ă

Po iăs ăîncerciăs ăteădezvol iăspiritual,ăfizicăşiămintal.

AutodezvoltareăăSpiritual

Trebuieăsaăm rturisescăc ăm ăconsiderăunăamatorăînăacestădomeniu.ăPentruăc ăamăfostăcrescută

într-oăcas ădeăoameniăcredincioşiă(tat lămeuăesteăpreot,ăceeaăceăînseamn ăc ăsuntă- laăbineăsauălaăr uă-
copilul preotului), mi s-aăinsuflatăiubireaăpentruăcrea iaăDomnului,ăîns ăindiferentădeătrecutulăt uă
(aceast ă carteă aă fostă scris ă pentruă oameniă deă diferiteă condi iiă şiă deă diferiteă credin e),ă credă c ă ară
trebui s ăevalueziăceăanumeăvreiăs ădezvol iăşiăsaăschimbiăînăacestădomeniuăvital.ăValorileăspiritualeăşiă
eticeăteăvorăajutaăs ăconstruieştiăoăfunda ieăputernic ălaăbazaăc ut riiăbog ieiăşiăfericirii.

AutodezvoltareaăFizic

34
 Bibliaăneăînva ăc ăarătrebuiăs ăneătrat mătrupurileăcaăpeătemple.ăŞi,ăîntr-adev r,ălegileăevreieştiă
referitoareălaăigien ăsuntăcomplicateăşiăsevere.

Ins ă dincoloă deă igien ,ă credă c ă trebuieă s ă încerc mă saă neă „împodobimă templul",ă
îmbr cându-neăîntr-un mod potrivit cu dorin aănoastr ădeăaăreuşi.
S ărecunoaştem,ăfelulăînăcareăneăprivescăceilal iăareăimportan ăînătermeniiăabilit iiănoastreădeă
aă „func iona"ă bineă peă pia a.ă Deă fapt,ă exist ă oă alt ăfraz ă înă Biblieă careă neă spuneă s ă avemă grijaă deă
înf işareaă noastr ă exterioar ă pentruă oameniă şiă s ă avemă grij ă deă interiorul nostru pentru
Dumnezeu.ă Oameniiă seă uit ă laă exterior,ă celă pu ină laă început,ă iară Dumnezeuă seă uit ă laă interior,ă
întotdeauna.
Poateăc ăacumătuăcreziăcaăoameniiănu ar trebui saăteăjudeceădup ăfelulăînăcareăar i.ăEiăbine,ă
d -miăvoieăsaăî iăspun,ăoăfac!ăŞiăpentruăcaăoăfac,ăarătrebuiăs ăteăstraduieştiăs ăar iăcâtămaiăbine.ă
(Exist ăoămul imeădeăc r iăbuneăînăleg tur ăcuăacestăsubiect,ăaşaăcaăarăfiăbineăs ăcau iăînălibrariiă
sauălaăbibliotec .)
Un alt aspect al dezvolt riiă fiziceă seă refer ă laă aă teă men ineă înă form .ă Trupulă şiă minteaă
lucreaz ăîmpreun .ăŞiăpentruăcaăminteaătaăs ăaib ăputereaădeăaălupta,ătrupulăt uăarătrebuiăs ăfieăînă
ceaămaiăbun ăformaăposibil .
Aiăunăprogramăregulatădeăexerci iiăfizice?ăDac ănu,ăg seşteăunulăpeăcareăs ăîlăpo iărespectaăşiă
treciă laă treab ,ă înă plus,ă asigur -teă c ă acorziă aten ieă lucruriloră peă careă leă m nânciă şiă la
suplimentele nutritive pe care le iei.
Autodezvoltarea Mintala

Pentru cea mai mare parte a oamenilor, dezvoltarea mintala se opreşteălaăoăvârst ăfraged .ă
Dup ăceăauăoăslujb ,ăesteăuşorăpentruămul iăs ăîncetezeăaămaiăcaut ăs ăseădezvolteădinăpunctă
de vedere mintal.
Ai auzit despre curba accelerat ăaăînv riiă?ăDeălaănaştereăla vârstaădeăoptsprezeceăani,ă
curbaăînv rii esteădramatica,ăînv măărapidăoăcantitateădeădateăame itoare,ădarăpeăm suraăceă
îmb trânimăşiăneăg simănişaăpeăpia ,ăcurbaăînv riiăatingeăunăplatou.
Ină trecut,ă dacaă totă ceeaă ceă doreaiă eraă oă via ă obişnuita,ă aceast ă mentalitate nondezvoltare era
acceptabil .ă Spună eraă pentruă c ă nuă maiă esteă valabil .ă Ultimeleă deceniiă aleă secoluluiă XXă ceră
dezvoltareăşiăînv areăconstant .
Peăm sur ăceătehnologiaăcontinu ăs ăaccelerezeăritmulăschimb rii,ănimeniănuămaiăpoateăocupaă
unăanumitălocădeămunc ,ăaşteptându-se ca aceaăslujb ăs ăr mân ăaceeaşiătimpădeăpatruzeciădeăani.ă
lMentalitatea gen bunicul-meu-lucra-aici-tat l-meu-lucreaz -aici-şi-acum-lucrez-şi-eu-aici dispare,
„omorînd"ăsperan eleăcelorăcareănuădorescăsaăaccepteănevoiaădeădezvoltareăşiăadaptare.
Inăceăpriveşteălaturaăpozitiv ,ăî iăpo iăimaginaăceăaiăputeaădeveniădac ăp streziăoăcurb ăaccelerat ă
aăînv riiătotătimpulăvie ii?ăI iăpo iăimaginaăceăabilit iăveiădezvolta,ăceăcunoştin eăveiăavea?
*CALEAăUŞOAR ăC TREăDISCIPLIN ă*
Deoarece pentru formarea obiceiului dezvolt riiăpersonaleăvaăfiănecesar un efort constant pe care
îlăofer ănumaiădisciplina,ăda i-mi voieăs ăv ăoferăoăcheieăaădisciplinei.
începeă deă laă mică laă mare.ă Ină modă gradat,ă veiă descoperiă c ă atacândă problemaă înă acestă fel,ă veiă
ajunge tot mai disciplinat.
î iărecomandăs ăaccep iăoăprovocareămaiăpu inăimportant ,ăcevaă ceăpo iăfaceăchiarăacum.ăApoiă
acceptaă alta.ă Dup ă ună timp,ă cândă mareaă provocareă î iă apareă înă cale,ă veiă fiă înă stareă s ă teă descurciă
avândăîncredereădeplin .
Vreiăs ăteăduciăînăEuropa?ăîncepeăprinăaăpuneădeoparteădou zeciădeădolariăpeăs pt mîn .
Vreiăsaăfiiăpunctual?ăîncepeăprinăaăteătreziăcuăoăjum tateădeăoraămai devreme.
Vreiă saă încheiă oă afacereă deă ună milonă deă dolari?ă începeă prină aă faceă o afacere de cincizeci de
dolari.
AşaăcumăspuneaăRobertăSchuller:ă„încet,ăîncet,ădeparteăajungi".ăDarădac ănuăfaciăpaşiiăceiămici,ă
nimeni,ăniciăm carătuăînsu i,ănuăvaăaveaăîncredereăcaăîiăveiăfaceăpeăceiămari.ăNuăfiiăasemeneaăomuluiă
care aăieşităseme ădin cas ăhot rîtăs ăîndrepteăcifreleăprofituluiăob inutădeăcorpora ie,ădeşiănuăreuşiseă
s ăîşiăîndrepteăbugetulăpersonal.ăPeăcineăp c leşteăoare?
Vede i,ătoateălucrurileădinăjurulănostruăinterac ioneaz ,ăinfluen ându-se reciproc. Disciplina
35
sauălipsaăacesteiaăafecteaz ădeăasemeneaătotulăînăjur.
Greşit,ăcinevaăafirm :ă„Acestaăesteăsingurulălocăînăcareăm ăpotădestinde". Nu se poate! Orice
standardăsc zutăvaăafectaăînămodănegativărestulărealiz rilorătale.ăDeăce?ăPentruăcaăaăfaceămaiăpu ină
decâtăeştiăcapabilăs ăfaciăcreeaz ălipsaădeăstim ădeăsine.ăŞiălipsaădeăstim ădeăsine este cea mai mare
piedicaăînăcaleaăsuccesului.
*AUTOMOTIVAREA *

Recent,ă amă participată Iaă ună turneuă deă conferin eă înă Australiaă şiă am fost intervievat de mass-
media.ăAmăfostăîntrebat:ă„DomnuleăRohn,ăsunte iăunu]ădintreăaceiămotivatoriăamericani?".ăAmăspus:ă
„Nu, suntă ună omă deă afaceri,ă îmiă potă împ rt şiă ideileă şiă experien a,ă îns ă oameniiă trebuieă s ă seă
motiveze singuri".
Mi-aătrebuităcevaătimp,ă darăînă celeădină urm ăamărealizată c ănuă îiăpo iă schimbaăpeăceilal i.ă
Dumnezeuă ştieă caă amă încercat. Mi s-aă întâmplată s ă conducă ună grupă deă vânz toriă neinspira i.ă
Sim indu-m ăprovocat,ăamăspus:ă„Iiăvoiăfaceăs ăaib ăsucces,ăchiarădac ăastaăm ăvaăucide".ăŞti iăceva?ă
Am fost aproape de moarte.
Oameniiădeătoat ăispravaăexist ,ănuăseăschimb .ăDesigur,ăseăpotăschimba eiăînşişi,ădarătuăşiăcuă
mineănuăîiăputemăschimba.ăOameniiăm ăîntreab :ă„Cumăs ărecrutezăoameniiădeăisprava?",ăiarăeuă
le r spund:ă„Trebuieăs ăg si iăoameniiădeătoat ăisprava".ăEsteăcelămaiăbunăr spunsăpeăcareăîlăpotăda.
Iat ă primaă regul ă aă managementuluiă deă succes: NU TRIMITE RA ELEă LAă ŞCOALAă
VULTURILOR.ăDeăce?ăPentruăc ănuăvaămerge.ăVeiăob ineădoarăra eănefericite.ăNuăvorăurcaăpeăculmiă
precum vulturii.ă Nuă voră faceă altcevaă decâtă s ă m c ne.ă Şiă apoiă voră faceă ceva...ă peă tine.ă Ştiu...ă Amă
încercat.
Recent,ăunăanun ăpublicitarăpeăoăîntreag ăpagin ăpentruăunălan de hoteluri mi-aăatrasă aten ia.ă
Titlulăspunea:ă„Nuăîiăînv măpe oameniiănoştriăs ăfieădr gu i".ăAceast ămi-aăatrasăaten ia.ăCuălitere
mici,ăanun ulăcontinua:ă„Purăşiăsimpluăangaj măoameniădr gu i".ăCe g selni inteligent ! Motiva iaă
esteăunămister.ăDeăceăunăvânz torăseăîntâlneşteăcuăun poten ialăclientălaăoraăşapteădiminea a,ăiarăaltă
vânz toră abiaă seă d ă jos dină pată laă oraă unsprezece?ă Nuă ştiu.ă Faceă parteă dintreă mistereleă vie ii.
Conferen iezăînăfa aăaăoămieădeăpersoane.ăCinevaăseăridic ăşi spune:ă„Amădeăgândăs ăîmiăschimbă
via a".ăAltcinevaăseăridic ăcuăun cascat,ămorm indăînăbarb :ă„Amămaiăauzitădejaătoateăastea".ăDeăce?
Deăceănuăsuntăinfluen a iăamândoiălaăfel?ăUnăaltămister. Milionarulăspuneăînăfa aăaăoămieădeăpersoane:
„Amăcitităaceast carteăşiăeaăm-aăf cutăsaăp şescăpeădrumulăc treăbog ie".ăŞti iăcâtăde nul iăseăducăs ă
îşiă cumpereă cartea?ă Aşaă e...ă foarteă pu ini.ă Nuă este incredibil?ă Deă ceă nuă cump r ă toataă lumea
cartea?... Un mister al vie ii.
Acum,ăînăcazul dumneavoastr ălucrurileămergădejaăbine.ăFaptulăciti iăaceast ăcarteădovedeşteăc ă
aveti motivatia interioara de a va dezvolta si a va schimba.ăVaărecomandăs ăconstrui i pe aceasta
funda ieăpentruăaădeveniătotăceăsunte iăcapabiliăs ăfi i..

Ştiuăc ăoăve iăface!

STRATEGIA num rulăPATRU

CONTROLEAZ - IăFINAN ELE

Capitolul 7
CuMăS ăREALIZEZI
INDEPENDEN A
FINANCIAR

36
 Baniiăsuntăunăsubiectăemo ionalăşiăceaămaiămareăparteădintreănoiăavemăsentimenteăambivalen eă
fa ădeăei.ăPeădeăoăparte,ădorimăsecuritateaăşiăconfortulăaduseădeăei;ăpeădeăalt ăparte,ăneătememăcaă
succesulăfinanciarăvaăvicia,ăîntr-unăfel,ămorala.ăCuăsiguran ,ăteleviziuneaăşiăfilmeleăauărolulălorăînă
caracterizareaăoamenilorăboga iăcaăintrigan iăşiăr i.ăCândăa iăv zutăultimaădat ăunăprogramăînăcareăeraă
prezentat un om bogat ca personaj pozitiv?
Ină cercurileă religioaseă seăpoateăauziăadeseaă Bibliaăprostă citat ă deă oameniă r uvoitori.ă Ină locă deă
„Dragosteaăpentruăbaniăesteăr d cinaătuturor relelor", unii oameni ne spun ca „Baniiăsuntăr d cinaă
tuturor relelor". Evident,ăcitatulăcompletădinăBiblieăesteăcelăcorect.ăDac ăiubeştiăbaniiăşiăurm reştiă
belşugul,ăexcluzândăcelelalteăvaloriăsauăfacând-oăpeăseamaăacestora,ăaiăpierdut,ănuăaiăcâştigat.
Cuătoateăacestea,ăs ălu măînăconsiderareăaceast ăîntrebare:ăDac ăai putea s te descurci mai bine, ai
face-o? In timpul pe care l-ai alocat munciiăaduc toareădeăcâştig,ăarătrebuiăs ăîncerciăsaărealizeziătotă
ce po i?
Credă caă celeă maiă mariă satisfac iiă oferiteă deă via ă suntă încercateă deă aceiaă dintreă noiă careă şi-au
f cutăunăobiceiădin a realiza ce este mai bună cuă ceeaă ceă au.ă Deă fapt,ă faptulă c ă facemă maiă pu ină
decâtămaximumăneăinfluen eaz ăpsihic.
Seă pareă c ă noi,ă oamenii,ă suntemă creaturiă întreprinz toare.ă Suntemăprovoca iădeăanotimpuri.ă
Vedemăsolul,ăşiăsoarele,ăşiăploaia,ăşiăsemin eleăşiăsim imăc ăneăîndeamn ăs ăIeăpunemălaătreab .ăEăcaă
şiăcumăvia aăşiănaturaăarăspune:ă„Aiăgeniulădeăaăfaceăcevaăunicădinănoi?ăSuntem materii prime. Ce
lucruriăsplendideăpo iăcreaăînătimpăceăte afli aici?".
Tuă şiă cuă mine,ă creaturiă întreprinz toare,ă nuă ară trebui sa ezitam s ă neă angaj mă - pentru
productivitateă înalta,ă pentruă folosireaă complet ă aă geniuluiă nostru,ă pentruă totalaă dezvoltareă aă
poten ialuluiănostruăînătoateădomeniileăvie iiă- inclusivădomeniulăcre riiăbog iei.ăAceastaăesteăesen aă
vie ii.
Oamenii educa iăştiuăc ănuăcantitateaăconteaz ;ăconteaz ăs ă facem tot ce putem cu talentele
cu care ne-aăînzestratăDumnezeuăşiăcareăconteaz ăîntr-adev r.
Acestăultimăgândă- s ăfacemătotăceăputemăcuăceeaăceăavemă- esteăesen aăuneiăc r iădeosebite.ăSeă
numeşteăThe Richest Man in Babylon şiă aă fostă scris ă deă George Clayson.ă Esteă oă carteă sub ire,ă
care poate fiăcitit ăpeăner suflate,ădarăcuprindeălucruriăfundamentale.ăEuăoănumescă„Carteaăcareă
î iă deschideă poftaă pentruă întreagaă expunereă asupraă subiectuluiă independen eiă financiare"ă şiă v-o
recomand.
Ac iunileăşiăachizi iileănoastreăspunăoămul imeădeălucruriădespreănoi.ăEleărelev ăfilozofiaănoastr ă
deă via a,ă atitudinea,ă cunoştin eleă şiă gândurileă noastreă - chiară şiă caracterul.ă Pentruă c ă exteriorulă
reflect ă întotdeaunaă interiorul,ă eleă neă ofer ă ună comentariuă continuuă asupraă abilit iiă noastreă deă aă
cânt riăşiăaăpercepe.
Exist ăşiăunăadagiuăcareăspune:ă„Dacaăvorbeştiăaşaădeătare,ănuăpotăs ăaudăceăspui".
Nuăexist ăsc pare:ăTotulăesteăsimptomaticăpentruăceva.ăEsteăsimptomatic fie pentru ceva bun,
fieăpentruăcevaăr u.ăIat ădeăceăesteăîn eleptăs ănuăignoriăsimptomele.ăînăcazulăînăcareăcevaădinăvia aă
ta nuămergeăaşaăcumătrebuie,ăeleăac ioneaz ăcaăunăsistemădeăavertizareădinătimp,ăanun ândătuturoră
celorăceăvorăs ăasculteăc ăcevaătrebuieăs ăse schimbe.
Deă exemplu,ă arătrebuiăs ăarunciăoăprivireăstiluluiă t uădeăvia aăînăleg tur ă cuăvenitulăt u.ăDacaă
cheltuieştiămaiămultădecâtăcâştigi,ăs-arăputeaăs ăcomi iăoăsinucidereăfinanciar ăînceat .ăUrm toareaătaă
„juc rie",ă cump rat ă conformă planuluiă deă instalare, s-ară puteaă saă nuă fieă nimică altcevaă decâtă oă alt ă
doz ădeăotrav ăservit ăpeăoătav ădeăargint.
Analizeaz ăceăfaciăcuăceeaăceăcâştigiăînăprezent.ăUtilizeziăîntr-o manier ăîn eleapt ăvenitulătotal,ă
cheltuind nu mai mult de 70% din el?ăSauătr ieştiăcuăcâtevaăsuteăsauăcâtevaămiiădeădolariăpeălun ă
peste ceeaăceăcâştigi?ăAnalizeaz ăsimptomeîeăînainteădeăaăfiăpreaătârziu.
îmiăamintescăc ăi-amăspusădomnuluiăShoaff:ă„Dac ăaşăaveaămaiămul iăbani,ăaşăaveaăunăplanămaiă
bun". El mi-aăr spunsăimediat:ă„I iăsugerez sa aiăunăplanămaiăbunăpentruăaăaveaămaiămul iăbani".ăEsteă
o declara ieădeăimportan ămajora!ăVede i,ănuăcantitatea conteaz ;ăpl nul conteaz .ăNuăesteăvorbaă
de câtădeămul iăbaniăaloci,ăciădeăcumăanumeăîiăaloci.

* CUMăS ăÎMP R Iă„PL CINTA"ăFINAN ELORă*

37
 Cândăai înv atăultimaăoar ăcumăfunc ioneaz ăsistemulănostruăfinanciar?ăNuăm ăreferălaăteorie,ă
laă oă carte,ă ciă laă via aă adev rat ,ă laă economiaă deă fiecareă zi.ă i-a spus cineva care este cel mai
în eleptă modă deă aă alocaă fiecareă dolară peă careă îlă câştigi?ă Peă mineă nuă m-a înv ată nimeniă nimică
pân ăcândădomnulăShoaffăm-aăluatăcuăr bdareădeămânaăşiămi-a explicat.
Economiaă adev rat ă esteă probabilă unaă dintreă celeă maiă evidenteă omisiuni din sistemul nostru
educa ional.ă Spună acestă lucruă pentruă caă înă c l toriileă meleă prină toataă lumea cu ocazia
conferin elor,ăamăde-aăfaceăcuăoameniădeăaltfelăeduca iă - doctori,ăavoca i,ăpersonalăsuperior din
cadrulăcorpora iilor,ăchiarăantreprenoriă- care nu aveau niciăceaămaiămic ăno iuneădespreămodulăînă
careăs ăîşiăadministrezeăresursele financiare.
Aceştiă oameni,ă deă altfelăinstrui i,ă potă s ă citeasc ă complexeărapoarteă anuale,ă îns ă nuă pară aă
în elegeăeconomiaădeăziăcuăzi, economiaăcareăînseamn ăs ădeviiăindependentădin punct de vedere
financiarăpeăoăbazaăsigur ,ămereuăprevizibila.
Ca rezultat al ignoran eiălor,ăeiănuăle vorbesc copiilor lor despre aceast ăeconomieădeăbaz .ăŞiă
astfel,ăgenera ieădup ăgenera ie,ăignor ămiracolulăcareăesteăsistemulălibereiăini iative.
Da i-miăvoie,ădeci,ăs ăv ăprezintăcumăarătrebuiăs ăfieăaloca iăbaniiăpentruăaăcreaăbog ie.
Impozitele

îmiădauăseamaăc ăsubiectulăimpozitelorăs-ar putea sa vi se para unulăciudatăpentruăaăîncepeă

discu iaădespreăcreareaăbog iei.ăŞiăătotuşi,ăînăcursulăvie ii,ătineriăsauăb trâni,ătrebuieăsaăînv amăc ă
aăneăpla iăimpoziteleăesteăoănecesitate.ăŞiăimediatăceăauăbaniiălor,ăşiăcopiiiănoştriătrebuieăs ăînve eăc ă
atunciăcândăcheltuiescăbani,ăimediatădevinăconsumatori.ăŞiăto iăconsumatoriiădeăbunuriăşiăservicii,ă
indiferentăcâtăsuntădeătineri,ătrebuieăs ăpl teasc ăimpozite.
Unăcopilădeădoarăşaseăaniămergeăpentruăprimaădat ălaămagazinăpentruăaăcump raăcevaăcareă
cost ăunădolar;ăproprietarulăîiăvaăcereăînăplusăşaseăcen i,ăcontravaloareaătaxeiăpeăvaloareăad ugat .ă
Copilul s-arăputeaăs ăseăuiteălaăetichetaădeăpre ăşiăs ăîlăîntrebeăpeăproprietarădeăceăi-a cerutăşaseă
cen i.ăEsteămomentulăpentruăaăiăseădaăoăexplica ieăcomplet .ăDacaăîiăiaăşaseăcen iăcopilului,ănuăară
trebuiăcomerciantulăsaăîiăexpliceăundeăseăducăaceştiăbani?ăLaăurmaăurmei,ăsuntăceiăşaseăcen iăaiălui.ă
Copilulăarăputeaăs ăîlăîntrebeăpeăproprietarăcineăvaăluaăaceştiăbani.ăComerciantulăîiăvaăexplicaăatunciă
c ăbaniiăreprezint ăimpozitul,ăcaăelănuăîiăvaăp stra,ăciănumaiăîiăîncaseaz .
Urm toareleădouaăîntreb riăpeăcareăle-arăputeaăpuneăcopilulăsunt:ăundeăseăducăşiălaăceăsuntă
folosi i.ăR spunsurile laăacesteăîntreb riăsuniăfoarteăimportante.ăArătrebuiăsaăiăseăspun ăcopiluluiăc ă
pentruăc ăamăfostădeăacordăcuăto iiăs ătr imăîmpreun ,ăneănumimăoăsocietate.ăŞiăpentruăcaăoă
societateăs ăpoat ăfunc ionaăaşaăcumătrebuie,ăexist ăuneleălucruriăpeăcareănuăleăputem face singuri.
Deăexemplu,ănuăputemăconstruiăfiecareăoăpor iuneădeăstrada.ăMaşin riaăarăputeaăs ăfieăpreaă
scump ăşiăarăfiănevoieădeăpreaămultăumpăpentruăaăînv aăcumăs ăoăutilizam.ăAşaăc ăavemăunăguvern.ă
Iarăunăguvernăesteăalc tuitădinăoameniăcareăfacăanumite lucruri pentru noi. lucruri pe care nu le
putemăfaceăsauănuăvremăs ăleăfacemăsinguri.ăPentruăc ăstr zile,ătrotuarele,ăserviciileăpoli ieiăşiă
pompierilorătrebuieăs ăfieăpl tite,ăamăfostădeăacordăs ăd măbaniăînăplusădeăfiecareădat ăcândă
cump r măceva, bani ce ajung la guvern.
în elegereaăacestuiălucruăesteăimportant .ăCopiiiănoştriătrebuieăsaăînve eăasta.ăNoiătrebuieăs ă
înv amăasta.
Ajungemăapoiălaăimpoziteleăfederale.ăIat ăunămodăpotrivitădeăaăexplica impozitele federale.
Eu o numescă„îngrijireaăşiăhr nireaăgâşteiăcareăfaceăou leădeăaur".ăEsteăfoarteăimportantăsaăhr neştiă
gâsca - nuăsaăabuzeziădeăeaăsauăsaăîiătaiăaripileă-, ci s-oăhr neştiăşiăs ăaiăgrij ădeăea.
Ceăspui?ăGâsca m nânc ăpreaămult?ăProbabilăc ăesteăadev rat.ăDarăatunciănuăcumvaămânc măcuă
to iiăpreaămult?ăDac ăesteăaşa,ăs ănuăacuz măpeăal iiăc ăauăpoftaădeămâncare.ăDac ăteăurciăpeăcântarăşiă
consta iăc ăaiăcinciăkilogrameăînăplus,ătrebuieăsaăspui:ă„Da,ăguvernulăşiăcuămineăavemăcinciăkilogrameă
înă plus,ă pesteă câtă ară trebui.ă Se pare c ă amândoiă mânc mă preaă mult".ă Niciă oă problem .ă Poftaă deă
mâncareătrebuieădisciplinat ă- aăta,ăaămeaăşiăaăguvernului.ăHei,ăamăputeaăcuăto iiăs ătrecemăpeădiet !
Domnul Shoaff mi-aărecomandatăs ădevinăunăpl titorădeăimpoziteăfericit. Trebuie sa admit c ămi-a
trebuităcevaătimp,ădarăînăceleădin urm ăamădevenităunăpl titorădeăimpoziteăfericit.ăOăparteăaăacesteiă
transform riăaăavutălocăatunciăcândăamăînceputăs ăîn elegăcareăesteăfunc iaăimpozitelorăşiăc ăfiecareă
trebuieăs ăîşiăpl teasc ăparteaăluiăînămod cinstit.
In cele din urm ,ă amă hot rîtă caă nuă m ă deranjeaz ă s ă îmiă aducă contribu iaă pl tindă impozitulă
pentruăap rareaă rii. Este foarte necesarăpentruăsiguran aănoastr ăcaă ar ăcaăteroriştiiăinterna ionaliă
38
s ăfieădeparte.ăUniiăoameniăspun:ă„Deăceăs ăneăbatemăcapul cu tot acest echipament costisitor? Nu
vorăajungeăpân ăaici".ăEvident,ăoameniiăaceştiaănuăauăcitităc r iădeăistorie.
Al iiăspun:ă„Nuăvomăpl tiăimpozitulăpentruăap rare".ăEiăbine,ăeuăle-aşăsugeraăacestoraăs ăseăduc ă
într-unălocăceănuăIeăofer ăap rareăînăschimb.ăDac ăvreiăsaăteăbucuriădeăavantaje,ătrebuieăs ăpl teşti.
lisus,ă celă maiă mareă înv tor,ă ne-aă dată ună sfată bună atunciă cândă aăspus:ă„Da iăcezaruluiăceăeăală
cezarului". Este destul de clar - pl teşteă maiă întâiă cezarului.ă Dintr-un anumit motiv, nu a insistat
asupra acestuiăsfatăşiăniciănuăaăavutătimpăs ăcriticeăguvernul.ăAăspusădoar:ă„Da iăcezaruluiăceăeăală
cezarului”.ăNuăcredăcaăavemănevoieădeăunăprofetăcareăs ăinterpretezeăacest sfat.
înainteădeăaăv ăduceăşiăa-l împuşcaăf r ăre ineriăpeăconsultantul înăproblemaăimpozitelor,ăda i-
miă voieă saă adaugă urm toarele:ă Nuă pl ti iă mai mult decâtă trebuie.ă Profita iă neap rată deă
stimulente. Ele v-auăfostăoferiteăcaăoărecompens ăpentruăc ăv ăcanaliza iăbaniiăînădomenii care,
consider ăguvernul,ăajut ăeconomia.
Totăceăvreauăs ăspunăesteăc ăatunciăcândătotulăaăfostăcalculat,ătoateădeducerileăfacuteăşiă
cândăajungiălaăaceaăultim ălinieădeăpeăformularulăcuăimpozitulăpeăvenit,ăindiferentădeăsum ,ă
trebuieăs ăpl teşti.ăŞiăpl teşteăfericit,ăştiindăc ăhr neştiăgâsca ce face ou leădeăaur - ou leădeăaurăaleă
libert ii,ăsiguran ei,ăjusti ieiăşiălibereiăini iative.ăCeămaiăgâsc !ăCeămaiăou !
Inăplus,ăcredăc ătoat ălumeaăarătrebuiăs ăpl teasc ă- chiarăşiăceaămaiăs rac ăpersoan .ăNuăîmiă
pasaădac ăesteădoarăunădolarăpeăan.ăS-ar puteaăs ăfieăsuficient.ăIdeeaăesteăc ătoataălumeaăarătrebuiă
s ăseămândreasc ăcuăatitudineaădemna de a-şiăpla iăcontribu iaăprinăimpozite.
Vaăvoiăspuneăoăpoveste;ăceaădespreălisusăşiăcâ ivaădintreădiscipoliiăs iăcareăseăuitauălaăoameniiă
careăveneauăsaăîşiăofere contribu iaădatorat ătemplului.ăUniiăveneauăcuăsumeămariădeăbani.ăA iiă
d deauăsumeămaiămici.ăînăceleădin urm ,ăaăvenităoăfemeieămicu ,ăb trân ,ăşiăaăpusădoiăb nu iăînă
cutiaădarurilor.ălisusăaăar tatăspreăfemeieăşiăaăspus:ă„Uita i-v ălaăaceastaăfemeieăminunat ăcareăaădată
ceiădoiăb nu i".ăDiscipoliiăerauănedumeri i.ă„Doiăb nu i!",ăauăexclamatăei.ă„Dintreă toate darurile
minunate care s-auădatăast zi,ădeăceăneădaiăcaăexempluăaceast ăfemeieăs rman ?".ălisusăaăspus:ă„Nuă
în elege i,ă eaă aă dată maiă multă decâtă oricine". Ei i-auă spus:ă „Doiă baniă - mai multă decâtă oricine?ă
Explic -ne,ă învatatorule".ă EIă aă spus:ă „Da,ă pentruă c ă ceiă doiă b nu iă reprezentau tot ce avea".
Remarcabil!

S ă examin mă îns ă aceast ă poveste.ă Uneori,ă ceeaă ceă nu se spune con ineă oă lec ieă multă maiă
profund ădecâtăceeaăceăseăspune.ăSaăvedemăceănuăaăf cutălisus.ăNuăaăluatăceiădoiăbaniăs -iădeaăînapoiă
b trâneiăspunându-i:ă„Uite,ăb trânico,ăamăv zutăc ăeştiăatâtădeăs rac ăşiăatâtădeăvrednic ădeămil ă
încâtăî iăvomădaăînapoiăceiădoiăb nu i".ăArăfiă insultat-o pe femeie!ăCuăsiguran ăc ăeaăarăfiăspus:ă
„Careăesteăproblema?ăCeiădoiăbaniăaiămeiănuăsuntăbuni?ăEiăreprezint ăoăparteăconsiderabil ădinăceeaăceă
am.ăVre iăs ăm ăjigni i?".ăBineîn eles,ăaceast ăscen ănuăaăavutăloc.ăŞiăînăastaăconstaăceaămaiăprofund ă
lec ie.
Regula 70/30

Dup ăceă i-aiăpl tităcinstităimpozitul,ătrebuieăs ăînve iăs ătr ieştiădină70%ădin venitulăr masădup ă
plata impozitului. Acest lucru este importantădatorit ămoduluiăînăcareăveiăalocaărestulădeă30%.ăPeă
ceiă 70%ă îiă veiă cheltuiă peă lucruriă necesareă şiă peă obiecteă deă lux.ă Ceiă 30%?ă S ă îiă aloc mă înă
urm toareleămoduri:
Caritatea

Dină ceiă 30%ă necheltui i,ă oă treimeă ară trebuiă s ă fieă destina iă opereloră deă caritate.ă Caritateaă
esteăactulăprinăcareădaiăînapoiăcomunit iiăceeaăceăatăprimităpentru a-i ajuta pe cei care au nevoie
deă ajutor.ă Credă c ă aă contribuiă cuă 10%ă dină venitulă r masă dup ă plataă impoziteloră esteă oă sum ă
potrivit .ă(Po iăalegeăoăsum ămaiămareăsauămaiămic ă- esteăplanulăt u.)
Unorăoameniăleăplaceăs ăfac ăacteădeăcaritateăprinăintermediul bisericiiăsauăalăorganiza iiloră
comunitare;ăal iiăprefer ăs ăoăfac ăînămodăăindividual.ăDarăfieăc ăadministreziătuăînsu iăbaniiăsauăîiă
dai spre administrareăuneiăinstitu ii,ăasigura-teăc ăpuiădeoparteăunăprocentădinăvenitulăt uăpentruăacteă
de caritate.
Arătrebuiăs ăînv măînc ădinăcopil rieăsaăfimăcaritabili.ăCelămaiăpotrivitămomentăînăcareăîlăpo iă
înv aăpeăunăcopilăsaăfieăcaritabilăesteăatunciăcândăcâştig ăprimulăs uădolar.ăIa-lădeămân ăşiădu-lăs ă
vad .ă Du-lă într-un loc unde poate vedea oameni cuă adev rată neajutora i,ă pentruă aă înv aă ceă
39
 înseamn ăcompasiunea.ăDac ăunăcopilăîn elege,ănuăvaăfiăniciăoăproblem ăcândăvaătrebuiăs ădeaăoă
moned ădeă10ăcen i.ăCopiii au inimi generoase.
Exist ăunămotivăpentruăcareăactulădeăaădaăarătrebuiăs ăfieăînv atăcând sumele sunt mici: este
destulădeăuşorăsaădaiă10ăcen iădintr-un dolar,ăîns ăesteămultămaiăgreuăs ădaiăoăsutaădeămiiădeădolariă
dintr-un milion. Spui: „O,ădac ăaşăaveaăunămilion,ănuăarăfiăniciăoăproblem ăs ădauăoăsut ădeămii".ă
Nuăsuntăchiarăatâtădeăsigur.ăOăsut ădeămiiăsuntăoănul imeădeăbani.ăEsteămaiăbineăs ăîncepiădevreme,ă
înăaşaăfelăîncâtăs ăJezvol iăacestăobiceiăînainteăsaăaiăbaniămul i.
Investi iaăDeăCapital

Cuăal iă10%ădin venitulăr masădup ăceă i-aiăpl tităimpozitele,ăveiăreuşiăsaăcreeziăbog ie.ăSunt

baniiăpeă careăîiăveiă folosiă pentruăaă cump ra,ăaăorganiza,ăaăfabricaăsauăaăvinde.ăCheiaăesteăsaăteă
angajezi înăcomer ,ăchiarădac ăpar ial.
Credă c ă to iă oameniiă dină aceast ă araă ară trebuiă saă seă angajezeă într-oă form ă oarecareă deă
capitalism.ăAici,ăînăStatele Unite ale Americii, credemăc ăîntregulăcapitalăapar ineăoamenilor.
Comunismul,ăpeădeăaltaăparte,ăsus ineăcaăacestăcapitalăapar ineăstatului.
Esteăvorbaădeăoămareădeosebire.ăComunismulănuăareăîncredereăînăabilitateaăunuiăindividădeăaă
luaă deciziiă în elepte,ă înă schimb,ă ceiă afla iă ă ă laă putereă dorescă s ă centralizezeă totulă înă mâinileă
guvernului,ă înă Stateleă Uniteă aleă Americii,ă caă înă toateă rileă înă careă domneşteă liberaă ini iativ ,ă
credemă caă geniulă seă afl ă înă rândurileă popula iei.ă Individul,ă nu statul, este cel care va veni cu
inova iiă pentruă bunuriă şiă servicii.ă Urm rireaă ob ineriiă profituluiă esteă ună stimulentă puternică
pentru creareaăuneiăvie iăîmbelşugateăpentruătoat ălumea.
Ceăveiăfaceătuăpentruăcreareaăbog ieiăcuăceleă10ăprocenteădină venităpuseădeoparteăînăacest
scop?
Exist ă maiă multeăop iuni.ă Las - iăimagina iaăs ăzboare.ă Analizeaz ă cuă aten ieă aceleă aptitudiniă peă
care le-aiădezvoltatălaăloculădeămunc ăsau prin hobby-urile pe care le ai; s-arăputeaăsaăfiiăînăstareăs ă
le transformiăîntr-oăafacereăprofitabil .
înăplus,ăpo iăînv a,ădeăasemenea,ăs ăcumperiăunăprodusăangroăşiăs ăîlăvinziăînădetaliu.ăSauăpo iă
cump raă oă proprietateă şiă s ă oă îmbun t eşti.ă Şiă dac ă aiă norocă şiă lucreziă într-ună locă înă careă eştiă
recompensatăpentruăoămaiămareăproductivitate,ăpo iămunciăpentru aăcâştigaămaiămultăşiăpo iăfolosiă
acestăvenităînăplusăinvestindăşiădevenindăproprietarăprinăintermediulăcump r riiădeăac iuni.
Foloseşteă ceiă 10%ă pentruă aă cump raă echipament,ă produseă sauă o proprietate - şiă începeă oă
afacere.ăNuăseăştieăceăgeniuădoarmeăînl untrulăt u,ăaşteptândăs ăfieătrezitădeăscânteiaăoportunit ii.
Iat ăunăgândăinteresant!ăDeăceăsaănuălucreziălaăserviciuăcuănorm întreag ăşiăcuăjum tateădeănormaă
laă reuşitaă ta?ă Deă ceă nu,ă într-adev r?ă Şiă ceă sentimentă veiă încercaă atunciă cândă veiă puteaă spune cu
onestitate: „Muncescăpentruăaădeveniăbogat.ăNuămuncescănumaiăpentruăa-mi pl tiănoteleădeăplat ".ă
Cândăaiăunăplanăpentruăaăteăîmbog i,ăveiăfiăatâtădeămotivatăîncâtăî iăvaăfiăgreuăs ăteăduciălaăculcareă
seara.

Economiile

Ultimiiă10%ăarătrebuiăs ăfieădestina iăeconomiilor.ăConsiderăc ăaceasta este cea mai palpitanta

componentaă aă planuluiă t uă deă ob inereă aă bog ieiă deoareceă î iă poateă oferiă linişteaă sufleteasc ,ă
pregatindu-te pentruă „iernile"ă vie ii.ă Şiă prină intermediulă nouluiă sistemă deă economisireă înă
vedereaă pension rii,ă sistemă deă careă poateă beneficiaă oriceă persoan ă careă munceşteă înă Stateleă
UniteăaleăAmericii,ăpo iăacumulaăoăsum ăimportant ădeăbaniăde-a lungul anilor.

Economie 101:
Punctul De Vedere Al Unui Copil

Cel mai potrivit moment pentru a-l înv aăpe copilăceăînseamn ăcapitalismuluiăesteăcelăînăcareă
acestaă descoper ă caă poateă câştigaă cevaă baniă înă plusă facându-seă util.ă Ins ă dincoloă deă aă leă daă oă
aloca ie,ăarătrebuiăs ăleăara iăcopiilorătaiăcumăsaăp trund ăînăîmp r iaăadev rateiăini iative.
De exemplu, copiiiăarătrebuiăs ăaib ădouaăbicicleteă- una cu care s ămearg ăşiăaltaăpeăcareăs ă
oăînchirieze.ăInăacestăfelăpotăîncepeăsaăîn eleag ălumeaăcomer ului.ăNuăesteănevoieădeăpreaămultă
40
 pentruăaăintraăînăafaceri;ănuăesteănevoieădeăunămilionădeădolari.ăŞiăesteăpalpitantăc ăunăcopilăpoateă
s ăînve eăprincipiileădeăbaz ăaleăconduceriiăuneiăfirmeăprecumăGeneralăMotorsăavândăoă„firm "ăcareă
închiriaz ăcuăsuccesăoăbiciclet .
Iat ăoăaltaăidee.ăArat -leăcopiilorăcumăs ăcumpereăoăsticl ăcuăs punălichidăcuădoiădolari şiă
s ăvând ăcuătreiădolariă- înăvecini.ăEsteăcapitalismăînăac iuneă- profituri,ăproduseăşiăserviciiăaduseă
peăpia .ăAşaăseăfacăaverile.
Şiăînva -l pe copil avantajul de a fi copil. Spune-iăc ăuniiăoameniăvorăcump raădeălaăelăpentruă
c ăesteăcopil...
Johnnyă seă duceă înă vecini,ă laă câtevaă caseă deă casaă noastr ,ă şiă bateă laă uşaă doamneiă Jones.ă
DoamnaăJonesăîiădeschide.ăJohnnyăspune:ă„Doamn ăJones,ăamăaceast ăsticl ăcuăs punălichid.ăEsteă
cel mai bun s punălichidădinălume.ăMamaăîlăfoloseşteăşiăoămul imeădeăoameniăpeăcareăîiăcunoscănuă
folosescăaltceva.ăArătrebuiăs ălua iăşiădumneavoastr ăuna.ăNuăcost ădecâtătreiădolariăşi,ăpentruăc ă
suntăvecinulădumneavoastr ,ăm ăpotăocupaădeădumneavoastr .ăŞiăînăafar ădeăasta... sunt doar un
copil".
Nu este simplu? Iat ă ună mică exempluă deă comer ă înă ac iune,ă capitalism la nivelul cel mai
simplu.
Doamnaă Jonesă spune:ă „Johnny,ă aprecieză faptulă c ă aiă trecută peă aici. Credă c ă produsulă t uă esteă
bun,ădarădeăfapt,ăcaăs ăfiuăsincer ,ăamăoăgr madaădeăs pun".
„Da i-mi voie sa intruă şiă saă verific",ă spuneă Johnny,ă pornindă laă atac.ă (Copiiiă ştiuă cumă s ă
dep şeasc ăobiec iile.ăEiănuăseăformalizeaz .)
DoamnaăJones,ăştiindăc ăobiec iileăciăsuntăinutile,ăspune:ă„Foarteăbine, voi fi clienta ta".
Johnnyăseăgr beşteăc treăcas ,ăemo ionat.ăSpune:ă„Amătreiădolariădeăcheltuial ".
„Dac ăcheltuieştiăto iăceiătreiădolari",ăîiăreaminteşti,ă„veiădaăfaliment."
„O",ăîşiăd ăseamaăJohnny,ăpu inădezam git,ă„în elegăceăvreiăs ăspui."
Continuiăsaăîiăexplici:ăMaiăîntâi,ătrebuieăs ăpuiădeoparteădoiădolari pentru aăinvestiăînăalt ăsticlaă
cuăs punălichid.ăNuătrebuieăs ăî iăcheltuieştiăcapitalul.ăCapitalulătrebuieăs ăfieăp stratăcuăgrij .ăCeăaiă
credeădespreăunăfermierăcareăşi-arămâncaăporumbulădeăs mân ?ăUnăfermierăprost,ănu-iăaşa?ăAşaăc ăună
capital, care poate fi considerat ca fiindăbaniădeăs mân ,ătrebuieăs ăfieăap rat.ăEsteăsinguraătaăşans ă
pentruăoăaltaărecolt ".
Johnnyă nuă î iă poateă contestaă explica ia,ă aşaă c ă dup ă ceă iaă înă considerare problema, spune:
„Foarteăbine,ăamăs punădeoparteăceiădoi dolari pentru a puteaăr mâneăînăafaceriăşiăaăcontinuaăsaăob ină
un profitădeăunădolar.ăDarăpotăs ăcheltuiescăprofitulădeăunădolar,ănu-i aşa?".
Acumă seă iveşteă ocaziaă deă a-iă ar taă luiă Johnnyă deosebireaă careă existaă între aă r mâneă s rac si a
deveniăbogat.ăIiăexplici:ă„Dac ăî i cheltuieştiătotăprofitul,ăveiăsfârşiăfalităşiănefericit".
Johnnyănuăîn elege.ăAşaăc ăîlăduci înăcartierulăcelămai s racădinăoraşăşiăîlăîntrebi:ă„ăVreiăs ătr ieştiă
aşa?".
„Nu."
„Foarteăbine.ăNuăpo iăs ăcheltuieştiătotădolarul,"
„Atunciăăceăs ăfacăcuăel?"
„In primulărând,ătrebuieăs ăpl teştiăimpozitele."ăPentruăcopiiăacestălucruăesteăuşor.ăEiăpl tescă
atunciă cândă cheltuiescă - doară dac ă nuă începă s ă câştigeă baniă serioşi,ă înă careă cază trebuieă s ă leă
vorbeştiădespreăimpoziteleăfederale,ă(î iăaminteştiădeăgâsc ăşiădeăou leăei?)
Apoi,ăîiăaminteştiăluiăJohnnyădespreăcaritate.ăJohnnyăîşjăaminteşte:ă„Da,ăesteăvorbaădeăceiă
10ăcen iăpentruăceiăcareănuăseăpotăajutaăsinguri.ăAcumăpotăs ăcheltuiescărestul?".
„Nu,ănu",ăîiăspuiătu.ă„ăTotăaiăs ăsfârşeştiăfalităşiădoarăcevaămaiăpu in nefericit."
„Bine,ăbine,ăceămaiătrebuieăs ăfacăacum?"ăJohnnyăîncepeăs ăîşiăpiard ăr bdarea.
„Urm toriiă 10ă cen iă dină profitulă t uă deă ună dolară suntă pentruă m rireaăcapitalului. Daca pui
deoparte l0 cen iăpentruăfiecareădolarăpeă careă îlă câştigi,ă într-o buna ziă veiă aveaă suficien iă baniă
pentru a cump raădou ăsticleădeăs punălichidăînălocădeăuna."
„Da,ă sigur."ă Acumă Johnnyă începeă s ă în eleag .ă „Dacaă potă saă cump rădou ăsticleădeăs pună
lichidăînălocădeăuna,ăvoiăputeaăeconomisiăbaniăpentruăoăexcursieăşiăvoiăvindeămai multe sticle.a
Ce inteligent!
Inăcontinuare,ăexpliciăc ăuneleăcompaniiăî iăvorăcereămaiăpu inăăăpeăsticl ăatunciăcândă
cumperiădouaăsticle.ăDacaăî iăvândăoăsticl ăcuădoi dolari, s-arăputeaăs ăî iăvând ădou ăsticleăcuătreiă
dolariăşiăoptzeciăde cen i.ăJohnnyăesteăemo ionat.ăMam !",ăexclam ăel.ă„Cândăleăvoiăvinde voi
41
 ob ineăunăprofităşiămaiămare!"
Şiăesteăadev rat.ăToat ălumeaăbeneficiaz ădeăpeăurmaăcreşteriiădeăcapital.ăCompaniaăreuşeşteăs ă
vând ădou ăsticleăoădat ,ăJohnnyăeconomiseşteăbaniăpentruăoăexcursieăşiăcevaăînăplusăşiăpoateăs ă
p strezeăoăparteădinăeconomiiăsauăiăleăpoateăoferiădoamneiăJonesăcaăunăstimulentăpentruăaăcump raă
dou ăsticleăînălocădeăuna.
Johnnyăspune:ă„Hei,ăeăgrozav.ăAcumăpotăsaăcheltuiescărestulăprofitului?''.
„Nu,ămaiătrebuieăs ăfaci înc ăunălucru.ăVomădepuneăbaniiăt iăîntr-unăcontăînăbanc ."
„Ceăînseam ăasta?"
îiăexplici.ă„Dinăprofitulăt uătrebuieăsaăieiă10 cen iăşiăs ăîiădepuiăîntr-oăinstitu ieăfinanciar ,ădeă
exempluălaăbanc .ăBancaăi iăvaădaăceva pentru ca ai depus banii acolo. Se numeşteădobând ."
„Deăceăprocedeaz ăaşaăbanca?"
„Pentruăcaăuneleăproiecte,ăcumăarăfi construireaăuneiăcl diriăînalteăsauăaăuneiăfabrici,ăauănevoieă
deămaiămultăcapitalădecâtăde ineăunăindivid.ăAşaăc ăavemăunăsistemăprinăcareăcuăto iiăneăputemăinvestiă
baniiăîntr-o banc ăpentruăcaăbancaăs ăaib ăsuficientădeămul iăbaniăpentruăaăfinan aămariăproiecte.ă
Acestălucruăajut ălaăcreareaămaiămultorălocuriădeămunc ăşiăaceastaăajut ăpeătoat ălumea,ăîntreătimp,ă
bancaăî iăpl teşteăpentruăfaptulăc ăî iăfoloseşteăbanii."
„Ceădobândaăseăpl teşteăcopiilor?"
„Aceeaşiădobândaăpeăcareăoăpl tescăadul ilor."
Johnnyănuăpreaăcredeăasta.ă„Vreiăsaăspuiăc ăamăsaăprimescădobândaăunuiăadultădeşiăsuntădoară
un copil?", întreab ăelăneîncrez tor.
„Aşaăeste.ăBaniiăt iăseăpotăînmul iălaăfelădeărepede ca ai oricui altcuiva."
„îmiăpotăluaăbaniiăînapoi?" „Desigur,ăşiăîntotdeaunaăieiămaiămukădecâtăaiădepus."
„Hei,ăeădestulădeăbine.ă„
„Acum, potăs ăcheltuiescăceăaămaiăr mas?"
„Da,ăJohnny,ăs ămergemăşiăs ăcump r măoăînghe at ."
Pariezăcaăprobabilăştia i toateăastea.ăDarăatunciăcândă1-amăîntâlnităpe domnul Shoaff, Ia
vârstaădeădou zeciăşiăcinciădeăani,ăeramăIaăfelădeănaivăcaăJohnny.ăM ăîntrebăcâtădeămultoră
adul iănuăliăs-a spus niciodat ăcumăarăputeaăaveaăunăplanădeăob inereăaăbog iei...
Dacaă ave iă copii,ă explica i-leă planulă deă ob inereă aă bog iei,ă Ar ta i-leă c ă dacaă începă s ă
foloseasc ă formulaă 70/30ă cândă suntă tineri,ă voră deveniă independen iă dină punctă deă vedereă
financiar la vârstaă deă patruzeciă deă ani.ă Atunci,ă voră puteaă s ă îşiă petreac ă restulă vie iiăf când
numaiăceăvorăs ăfac .
Da i-miăvoieăs ăv ădauădefini iaăno iuniloră„bogat"ăşiă„s rac".ăOameniiăs raciăîşiăcheltuiescă
baniiăşiăeconomisescăceeaăceăr mâne.ăOameniiăboga iăîşiăeconomisescăbaniiăşiăcheltuiescăceeaăceă
r mâne.ăEsleăvorbaădeăaceeaşiăsum ădeăbaniă- darădeăoăfilozofieădiferit .
Acumădcu zeciădeăani,ădoiăoameniăcâştigauăoămieădeădolariăpeălun ăşi,ăde-a lungul anilor, au
primită aceleaşiă m riri.ă Linulă împ rt şeaă filozofiaă cheltuiriiă baniloră şi economisirii a ceea ce
r mâne;ăcelalaltăfilozofiaădeăaăeconomisiămaiăîntâiăşiăapoiădeăaăcheltuiărestul.ăAst zi,ădaca i-ai
cunoaşteăpeăamândoi,ăi-aiănumiăpeăunulăs racăşiăpeăcelalaltăbogat.
Economisirea,ăcaăoriceăform ădeădisciplin ,ăareăunăefectăsubtil.ă:ăLaăsfârşitulăuneiăzile,ăs pt mâniă
sau luni, rezultatele abia se observa. răIns ădup ătrecereaăaăcinciăani,ădeosebirileăsuntăvizibile.ăDup ă
zece ani, deosebirile sunt foarte mari.
Putemăînv aădinăfilozofiaăunuiămembruăneînsemnatăalălumiiăanimale.ăSeănumeşteă„filozofiaă
furnicii".ăA iăauzitădeăfurnici.ăOăfraza dinăBiblieărecomand ătuturor,ămaiăalesăoamenilorăleneşi,ăsaă
studieze furnicile. Furnicile sunt unice din doua motive: înăprimulărând,ăoăfurnic ănuărenun ă
niciodat .ăDac ăseăîndreapt într-oăanumit ădirec ieăşiăîiăpuiăunăobstacolăînăcale,ăvaăîncercaăfie s ăurce
pesteăel,ăsaătreac ăpeădedesubtăsauăs ăîlăocoleasc .ăDac ădaiăla o parte obstacolul, merge mai departe.
Şiădac ăîiăpuiăunăaltăobstacol înăcale,ăfurnicaăvaăc utaăunămijlocă- peste,ăpeăsubăsauăs ăocoleasc . Câtă
deămultătimpăpoateăîncercaăoăfurnica?ăPân ălaămoarte.ăOăfurnic nuăvaărenun aăniciodat .
Ceălec ie!
Vaăaminti iăfabulaăcuăgreierele?ăAărâsădeăfurnic ăpentruăcaăadunaăboabeătoataăvara,ăînătimpăceăelă
continuaăs ăsar ăînăiarbaăînalt ăf r ăniciăoăgrij ăpentruăviitor.ăCândăaăvenităiarnaăceaăgrea, a murit
deăfoame,ăînătimpăceăfurnicaăaveaătotăceăîiătrebuie.
Bogatăsauăs racă- deosebireaănuăesteăchiarăatâtădeămareăînăceeaăceăpriveşteăcâtădeămultăcâştigi,ă
ciăînăfelulăînăcareăfoloseştiăceeaăceăaiăcâştigat.ăAlegereaăî iăapar ine.
42
 *ăCOREC IILEăDEăLAăJUM TATEAăDRUMULUIă*

Ceăv ătreceăprinăminteăcândăv ăgândi iălaăoameniiăb trâni?ăVede iănişteăoameniăcareăsuntăîntr-un

felăneajutora iăşiăcareătr iescădinăresurseălimitate?ăîntr-adev r,ăaceastaăesteăcondi iaăpredominant ăaă
majorit iiăcelorăcareăfacăparteădin grupul cunoscut sub numele de „persoaneădeăvârstaăaătreia".
Nuăarăfiăminunatădac ăamăputeaăschimbaăaceast ăimagine?ăEuăamădatăoănou ădefini ieăaăceeaăceăară
trebuiă s ă fieă bunicii.ăRolulămajorăală buniciloră arătrebuiă s ă fieăacelaădeăa-iăînv aăpeănepo iăcumă s ă
devin ăăboga i,ăeduca iăşiăferici iă„laăfelăcaănoi".ăBuniciiănuăarătrebuiăs ăspun :ă„Amămuncitătoat ăvia aă
şiăacumăamănevoieădeăajutor".ăEiăarătrebuiăs ăpoat ăspune:ă„Amămuncitătoat ăvia a;ăacumăpotăfiădeă
ajutor".
Dac ă nuă eştiă independentă dină punctă deă vedereă financiară pân ă laă vârstaă deă patruzeciă sauă
cincizeciădeăani,ănuăînseamn ăc ătr ieştiăîntr-oăcomunitateănepotrivita.ăNuăînseamn ăcaătr ieştiă
într-un momentănepotrivităsauăcaăeştiăpersoanaănepotrivit .ăPurăşiăsimpluăînseamn ăc ăaiăunăplană
nepotrivit.
Şi eştiădeparteădeăaăfiăsingur.ăCeiămaiămul iădintreănoiăiesădeăpeăorbit .
Cândăesteătrimis ăoărachetaăpeăLun ,ăseăştieăcaărachetaăvaăieşiăpu inădeăpeăorbita.ăPrimulăsetădeă
sisteme de ghidare nu va fi suficient pentruă întreagaă c l torie.ă Vaă fiă nevoieă deă oă corec ieă laă
jum tateaădrumului.
Tuăşiăcuămineănuăsuntemădiferi i.ăDinăcândăînăcând,ăşiănoiătrebuieăs ăfacemăoăcorec ieăla
jum tateaădrumuluiădac ădorimăs ădevenimăindependen iădinăpunctădeăvedereăfinanciar.Laăurmaă
urmei,ănuăvreiăs ăfiiăacelăgenădeăbunicăcare serveşteăcaămodelăpentruăbog ieăşiăfericire?
*ă INEăSOCOTEALA *

Laăscurt ăvremeădup ăceă1-amă întâlnit,ă domnulăShoaffăm-aăîntrebată dac ă îmiă cunoscăsitua iaă

financiar .ă Amă întrebat:ă „Ceă esteă situa iaă financiar ?".ă Domnulă Shoaffă mi-aă explicat,ă r bd tor,ă c
este foarteăimportantăs ăştiiăexactăcumăstai,ăf r ăaăteăînşelaăpeătineăînsu i.ăNumaiăatunciăcândăştiiăundeă
te afliăpo iăaveaăunăplanăbunăpentruăaămergeămaiădeparteăc treăloculăînăcareăvreiăs ăajungi.
Nuăesteăgreuădeăf cut.ăPurăşiăsimpluăpuiăpeăhârtieăvaloareaăbunurilorăpeăcareăleăde iiăsauăactivulă
peăoăcoloan ăşiătotăceeaăce datoreziăsauăpasivul,ăpeăalt ăcoloan .ăApoi,ăsc zândăpasivulădinăactiv,ăvei
ajungeălaănum rulăcareăconstituieăvaloareaănet ăaăfinan elorătale.ăAstaănuăî iăspuneăceăvaloreziăcaă
persoana,ănumaiăceăvaloreziăînătermeni monetari.
I-amăspusădomnuluiăShoaff:ă„Situa iaămeaăfinanciar ănuăvaăarataăprea bine". El mi-aăspus:ă„Nuă
esteăimportantăcâtădeăbineăarata.ăImportant este sa o faci".
Aşaăcaăamăalc tuităprimaămeaăsitua ieăfinanciar .ăAveamăoămul imeădeădateălaăpasiv.ăDatoramă
baniăp rin ilorămei,ăb ncii,ăpentruămaşinaăşiăaltorăcâtevaăinstitu iiăcareătrebuiauăs ăfieăpl titeălunar.ă
In ceeaăceăpriveşteăactivul,ănuăst teamăbineădeloc.ăAmăpusăpeăhârtieătotăceămi-a trecut prin cap. Am
inclusăpân ăşiăpantofii! La urma urmei, valorauăceva.ăDoamne,ăceănepl cutăsaăaiăatâtădeăpu ină- dup ă
şaseăaniădeămunc !
F r ă îndoial ă c ă v ă descurca iă multă maiă bine.ă îns ă chiară dacaă nuă esteă aşa,ă trebuieă s ă vaă
cunoaşte iăsitua iaăfinanciar .ăNuătrebuieăsaăafişa iărezultateleăpeăunăpanouădeăafişajăpublic;ănuăesteă
importantă s ă oă face iă cunoscut ă comunit ii.ă Dară esteă incredibilă deă importantă s ă ine iă socotealaă
planului financiar prezent.
Pentruă aă vaă cunoaşteă situa iaă financiar ,ă începe iă s ă ine iă dosareă cuă venitulă şiă cheltuielile.ă A iă
auzităvreodat ăexpresia:ă„Nuăştiuăundeăseăducăbanii"?ăNuătrebuieăs ăface iăparteădintreăceiăcareăoă
spun. De acumăînainteăvaătrebuiăsaăcunoaşte iăexactăundeăseăducăbaniiăşiădeăunde provin.
Hei,ă amă descoperită caă nuă esteă suficientă saă câştigiă bine. Am descoperităc ăunăindividăpoateă
câştigaăzeceămiiădeădolariăpeălun ăşiăpoateăfiăînăacelaşiătimpălefter.ăVeiăspune:ă„Cumăsaăfiiălefterădacaă
câştigiăzeceămiiădeădolariăpeălun ?".ăEsteăuşor!ăNuătrebuieădecâtăs ăcheltuieştiăunsprezeceămii.ăŞiăcrcde i-
ma,ăcândăcâştigiăzeceămiiădeădolari,ănuăesteăgreuă s ă cheltuieştiă unsprezeceă mii.ă Cinevaă spuneaă oă
dat :ă„Dac ăăcheltuielileătaleădep şescăvenitul,ăcheltuielileădeăîntre inereăteăvorăruina".
Aşaăc ăvaătrebuiăsaăst pâneştiătotăceeaăceăaiăşiăceăeşti.ăAcoloăsuntăsem nateăsemin eleălucruriloră
importanteă caă m rimeă - mareă bog ie,ă mareă fericire,ă mariă rezultate,ă mareă influen ă şiă via ă înă stilă
mare. Intereseaz -teăşiăchiarăbucura-teăs2ăfaciăşiălucruriămaiăpu inăimportante.ăTeăvoiăajutaăs ădeviiă
43
 oăpersoan ărafinat ă- una care cunoaşteăstrategiileăfundamentaleăpentruădobândireaăbog ieiăşiăfericirii.
înăBiblieăseăspuneăc ădacaăvreiăsaăfiiăcredinciosăcâtorvaălucruri,ăpu ine,ăvaătrebuiăcaăîntr-o buna
ziăsaădeviiăconduc torulămaiămultorălucruri.ăAstaăesteăimportantă- filozofia conteaz .
Via aăezit ăs ăofereăavereăşiăresponsabilitateăcuivaăcareăîşiăbateă jocădeă ceeaăceăcâştiga.ă Dară
asum - iăresponsabilitateaădeăaă ineăsocotealaăfinan elorătaleăşiăveiăfaceăunăpasăimportant;ă iăseăvaă
acordaăîncredereaădeăaăaveaăoăvia ăîmbelşugat .

* ATITUDINEA BOG IE-ŞI-FERICIRE *

Obişnuiamăsaăspun:ă„Detestăs ăîmiăpl tescăimpozitele".ăDomnul ShoaflT mi-aăspus:ă„Eiăbine,ă

po iăsaătr ieştiăaşa,ădac ăvrei - aceastaăesteăcuăsiguran ăoăatitudine".
Amăr masăpu inăperplex.ăCredeamăcaăeraăsinguraăatitudine pe careăputeaiăs ăoăai.ăM-amăîntrebată
ceăvreaăs ăspun ...
Obişnuiamăs ăspun:ă„Detestăs ăîmiăpl tescăfacturile".ă- Iar el mi-aăspus:ă„Eiăbine,ăpo iă
saătr ieştiăaşa,ădac ăvrei".ă Euăcredeamăc ăeraăsinguraăatitudine.
Obişnuiamăs ăăspun:ă„Detestăsaăîmiăcheltuiesc banii".
Domnul Shoaff mi-aăspus:ă„Esteăoăalegereăînăleg tur ăcuăoăatitudineăşiăunăstilădeăvia ".
înăceleădinăurm ăamăîntrebat:ă„Maiăexist ăşiăunăaltămodădeăaăconsidera aceste lucruri?".
Domnul Shoaff mi-aă r spuns:ă „Ceă ară fiă dac ă aiă spune:ă «îmiă place laă nebunieă saă îmiă pl tescă
impoziteleădeoareceăştiuăc ăastfelăcontribuiăîaăîngrijireaăşiăhranireaăgâşteiăcareăfaceăou ădeăaur»?ăCeăară
fiă dac ă aiă spune:ă «îmiă placeă laă nebunieă saă îmiă pl tescă facturile,ă s ă reducă pasivulă şiă saă îmiă m rescă
activul»?ăCeăarăfi dac ăaiăspune:ă«îmiăplaceălaănebunieăs ăîmiăcheltuiescăbaniiăşiăs ăîiăpunăînăcircula ieă
acolo unde pot ajuta laăconstuireaăuneiăeconomiiădinamice»?ăNuăarăfiămaiăbineădac ăaiăînv aăsaă«î iă
placaălaănebunie»ăînălocăs ă«deteşti»?".
Ce mod incredibil de a priviă via a!ă Şiă deşiă mi-a trebuit ceva timp pentruă aă înv aă s ă spun,ă cuă
onestitate,ă„îmiăplace",ăschimbareaădinăvia aămeaădeălaăaădetestaălaăaăiubiăaăînsemnatăextraordinară
de mult.
Domnul Shoaff m-aăînv atăchiarăs -miăachitărateleălaămaşin ăcuă entuziasm. Mi-aă spus:ă „Dataă
viitoareă cândăî iă pl teştiă rataădeă oă sut ă deă dolari,ă puneă oă not ă înă plic:ă «Vaă trimită aceastaă sut ă deă
dolariă cuă mareă entuziasm»".ă Zâmbind,ă aă continuat:ă „Niciă nuă î i închipuiă ceă tulburareă voră stârniă
acesteărânduriădeăcealalt ăparte.ăNuăseăprimescămulteănoteăcaăaceasta,ăîns ăşiămaiăimportant,ănuăî iă
va veni sa crezi ceă seă vaă întâmplaă deă parteaă ta.ă Veiă sim iă c ă situa iaă esteă subă control,ă avândă oă
filozofieăcareăî iăaduceăbucurieăînălocădeăfrustrare".
Independen aăfinanciar ?ăOăpo iărealiza.ăDeăceăsaănuăîncepiăînc ădeăazi?ăNuăesteănevoieădecâtădeă
disciplin ă pentruă aă puneă înă practic ă regulaă 70/30ă înă via aă ta.ă Tân ră sauă b trân,ă nuă esteă niciodat ă
prea târziuăpentruăaăporniăpeăcaleaăceaăbun .

STRATEGIA
numarul CINCI

ST PÂNEŞTEăTIMPUL
Capitolul 8

*CUM S ă ADMINISTREZI TIMPUL ÎN MOD INTELIGENT*

44
 Acumăcâ ivaăani,ăînătimpulăunuiăturneuădeăconferin eăînăAfricaădeăSud,ăamădatădinăîntâmplareă
peste un scurt eseu al lui Arnold Bennetăavândăcaăsubiectătimpul.ăMi-aăpl cutăatâtădeămultăc ăvreau
s ăvi-1ăîmp rt şescăşiădumneavoastr .
Timpulăesteăinexplicabilaămaterieăprim ăaătuturorălucrurilor.ăCuăel totul este posibil; far ăel,ă
nimic nu este posibil. Timpul este cuă adev rată ună miracolă zilnic,ă ună lucruă cuă adev rată uimitoră
atunciăcândăeste examinat.
Teătrezeştiădiminea aăşiăiat !ăPortofelulăt uăesteăumplutăînămodămagicăcuădou zeciăşiăpatruă
deă oreă deă es tur ă neprelucrat ă aă universuluiă vie iiă tale.ă Esteă aă ta.ă Esteă ceaă maiă pre ioas ă dintreă
toateăposesiunile...ănimeniănuă i-o poate lua.ăNuăî iăpoateăfiăfurat .ăŞiănimeniănuăprimeşteăniciămaiă
mult,ăniciămaiăpu inădecâtăprimeştiătu.
Ină împ r iaă timpului,ă nuă existaă aristocra ieă aă bog iei,ă niciă aristocra ieă aă intelectului.ă
Geniulă nuă esteă niciodat ă recompensată niciă m cară cuă oă ora peă zi.ă Şiă nuă existaă pedeaps .ă Iroseşteă
infinit deăpre ioasaătaăcomoar ăcâtăvreiăşiărezervaănuăvaăsecaăniciodat .
înăplus,ănuăteăpo iă„alimenta"ădinăviitor.ăImposibilăsaăcontracteziădatorii!ăNuăpo iăirosiădecâtă
momentulăprezent.ăNuăpo iăirosiăziuaădeămâine;ăeaăesteăp strat ăpentruătine.
Amă spusă c ă afacereaă esteă ună miracol,ă nu-iă aşa?ă Aiă acesteă dou zeciă şiă patruă deă oreă deă timpă
zilnicăpentruăaătr i.ăDinăeleăvreiăs ă„torci"ăs n tate,ăpl cere,ăbani,ămul umire,ărespectăşiăs ăajungiă
s ăaiăunăsufletănemuritor.
Utilizareaăsaăpotrivit ,ăceaămaiăeficient ăutilizareăesteăoăproblem ădeăceaămaiămareăurgen ăşiă
deă ceaă maiă palpitant ă actualitate.ă Totulă depindeă deă asta.ă Fericireaă taă - premiul elusiv pe care
doriniăcuăto iiăs ăpunemămâna,ăprieteneă- depinde de asta.
Dac ăcinevaănuăpoateăfaceăcaăunăvenitădeădou zeciăşiăpatruădeăoreă sa acopere cu exactitate
toate cheltuielile, acesta nu se va descurcaăniciodat ăînăvia .
Niciodat ă nuă vomă aveaă maiă multă timp.ă Avem,ă şiă amă avută întotdeauna,ă totă timpulă careă
exist .

* CELE PATRU ATITUDINI

CUăCAREăVEIăREUŞIăS ăADMINISTREZIăTIMPULă*

Timpulăesteăcelămaiăpre iosălucruăpeăcareăîlăavem.ăDeăaceea,ă modulăînăcareăîlăadministr mă

areă ună efectă profundă asupraă moduluiă înă careă seă vaă desf şuraă via aă noastr .ă Fiecareă dintreă noiă aă
dezvoltat oă atitudineă înă leg tur ă cuă timpul,ă fieă c ă suntemă sauă nuă conştien iă deă asta.ă Aceast ă
atitudineădetermin ăfelulăînăcareăabordeaz ăoăpersoan ădistribuirea timpului.
Exista patru atitudini separate referitoare la timp. Fiecare creeaz ăunăstilădeăvia ădiferit.
Mentalitatea Hoinarului

Hoinariiăignoraăpeădeplinăsubiectulătimpului.ăEiăalegăs ăîşiăp strezeăstilulădeăvia ăcâtămaiă

nestructurată posibil.ă Via aă loră seă desf şoar ă f r ă ună scop,ă caă ună m r cineă înă b taiaă vântuluiă
deşertului,ăbucurându-se de incertitudineaăşiăspontaneitateaăceăînso escăoăasemeneaăvia a.
Dac ă auă oă slujb ,ă deă obiceiă esteă unaă temporar ,ă deoareceă eiă seă opună oric reiă structuri,ă
oric reiăîncerc riădeăaă„domestici"ătimpul.ăHaimanauaătipic ăvaăspune:ă„Amăîntârziatătoat ăvia a.ă
Nu pot nici m carăs ăparăcaăpotăst pâniătimpul.ăLaănaibaăcuăasta!ăOăiauăîncetăşiă amăs ăajungălaă
destina ieăcândăvoiăfiăpreg tităs ăoăfac".
Esteăcevaăgreşităînăaceast ăatitudine?ăCeăs ăspun?ăEsteăvia aăta.ăDarădac ăteăatrageăacestămodă
deăvia a,ăconsider ăc ăaceast ăatitudine deăaăhoin riăpeăautostr zileăşiădrumurileămaiăpu inăumblateă
aleăvie iiăvaăstaăînăcaleaăoric reiăşanseădeărealăprogres.ăNuăpo iămergeăînăderiv ăpeădrumulăc treăoă
via aămaiăbun .

Administratorul Timpului DeăLaăNou ăLaăCinci

Un alt grup de oameni,ăpoateămajoritatea,ăauăadoptatăoăatitudineăînăleg tur ăcuătimpulăcareăseăafl ă

undevaă întreă hoinară şiă dependentulă deă munc .ă Aceştiă oameniă pară s ă func ionezeă maiă bineă laă ună
nivel moderatăalăstresului.ăNumaiăaşaăseăpotădescurcaăcuămaiămulteăproiecteăînăacelaşiătimp.ăLeă
45
placeăs ăaib ăserileălibereă- pentruă„aămirosiăflorile” toataăvia a.
Ună omă lucreaz ă pentruă oă companie,ă apoiă decideă saă aib ă propriaă afacere,ă îns ă peă m sur ă ceă
responsabilit ileăcresc,ăcândăvedeăcumătrebuieăs ăajung ălaăserviciuăînainteaătuturorăşiăsaăpleceămultă
dup ăceăaăplecatăportarul,ăseăgândeşte:ă„Maiădegrab ălucrezăpentruăaltcineva.ăLe las lor toat ăgloriaăfiă
durerile de cap".
Greşeşte?ăBineîn elesăcaănuă- nuădac ăceleădou ăop iuniăsuntăfieăs ămunceasc ătoat ăziua,ăfieăs ă
munceasc ădeălaănou ălaăcinci.ă(Veiăvedeaăcurând,ăcândăvomădiscutaăaăpatraăatitudineăreferitoareă
la timp,ă acesteaă nuă suntă singureleă saleă op iuni.)ă Atunciă cândă aă încercată saă îşiă conduc ă propriaă
companie,ăaădep şităangajamentulămaximăalănivelului de timp cu care se poate descurcaăînămodă
confortabil.ă Şiă astfelă seă hot r şteă s ă nuă r spund ă provoc rii,ă convinsă c ă pentruă elă pre ulă
succesului este prea mare.
Nuă toat ă lumeaă seă poateă descurcaă cuă pre ulă preaă mareă ală succesului. Acest lucru este
adev rată nuă numaiă înă conducereaă uneiă firmeă independente,ă esteă laă felă deă adev rată şiă înă cazulă
multor persoaneăpeăcareăleăcunoscăşiăcareălucreaz ăînăposturiădeăconducereăăpentruămariăcorpora ii.ă
lataăoăpovesteăcareăilustreaz ăc ăuniiăoamen?ăpunălimiteăpre uluiăpeăcareăîlăpl tesc.
Oă feti aă oăîntreab ă peă mamaă ei:ă „Deă ceă nuăseăjoacaă tataă cuă mine?ă Vineă acas ă deălaăserviciuă şiă
imediatăseăduceăînăbirou.ăŞiăimediatădup ăceămânc m,ăpleac ăşiălucreaz ăiar şi.ăVreauăs ăm ăjocăcuă
t ticulămeu.ăNuăm ămaiăiubeşte?".
Aşaă c ă mama,ă re inându-şiă lacrimileă proprieiă singur t iă şiă dureri,ă încearc ă s ă îiă explice:ă
„Drag ,ătat lăt uăesteăfoarteăocupat.ăTeă iubeşteă foarteă mult,ă deă aceeaă lucreaz ă atâtă deă mult.ă Areă
atâtă deă multădeălucruălaăbirouăîncâtătrebuieăs ăîşiăaduc ădeălucruăşiăacas ".ă Feti aă seă gândeşteă ună
moment la ceea ce i-a spus mama ei. Deodat ,ăochiiăîiăstr lucescăşiăspune:ă„Bine,ădac ănuăpoateăsaă
fac ătoataătreabaălaăbirou,ădeăceănuăîlătrimitălaăgrupaămic ?".
Deă ceă nu,ă într-adevâr?ă Exist ă oă limitaă peă careă oă persoan ă ară trebuiă s ă şi-oă impun ă pentruă
succesul financiară şiă înă carier .ă Iară aceaă limit ă apareă atunciă cândă alteă valoriă importanteă suntă
sacrificate pe altarul succesului material.
Ştiu...ăŞiă euăamă c utată alteălucruriăînăvia aămea,ădoarăpentruăaă aflaămaiătârziuăc ăamăpl tită
preaămult.ăDac ăaşăfiăştiutăcâtădeămult vor costaăînainteăsaăîncep,ănuăaşăfiăpl tităniciodat ăacelăpre ă
ridicat.
DependentulăDeăMunc

Demodatul concept al succesului, caracterizat de Willy Loman înă carteaă saă Moartea unui
comis-voiajor, este cel care face ca o persoan ă saă munceasc ă câtă maiă multă şiă câtă maiă dină greu.ă
Pentru dependentulă deă munca,ă niciodat ă nuă esteă vorbaă deă preaă mult ă munc .ă Munceşteă zece,ă
dou sprezece,ăpaisprezeceăoreăpeăzi.ăDependentulădeămunc ăîşiăvaăluaădou ăservicii,ăînăacelaşiă
timp.ă Satisfac iaă apareă numaiă atunciă cândă îiă dispareă somnul,ă nuă seă maiă bucuraă deă nimică şiă
rezolv ătotămaiămulteăsarcini.
Cunoaştemăcuăto iiărezultateleăacestuiăgenădeăcomportament.ăInătimpăceăadeseaătrezeşteă
admira iaăcelorlal i,ăcomportamentulădependentului de munca poate avea ca rezultat alienarea
familiei, îmboln vireaăşiăeventualăoăcriz ăaăvalorilor.
înă modă ironic,ă dependentulă deă munc ă nuă câştigaă întotdeaunaă foarteă mul iă bani.ă Şiă astaă
deoarece este adesea mai orientat spre sarcin ădecâtăspreărezultate.
Dac ăarătrebuiăs ăalegăîntreăceleătrei atitudini referitoare la timp pe care le-amădescrisăpân ăacum,ă
mî-ar fi foarte greu sa o aleg pe cea maiăbun .ăIns ,ădinăfericire,ăexiştiăoăalt ăatitudineăreferitoareălaă
timp pe care o consider ideala.
Cel Care îşi Administreaz ăTimpulăIn Mod Inteligent

Cea de-aăpatraăşiăceaămaiă„luminat "ăabordareăaătimpuluiăesteăoăcombina ieăîntreăcelelalteătrei.ă

Celăcareăîşiăadministreaz ătimpulăînămodăinteligentăaloc ătimpăfiec ruiăaspectăalăvie iiăsale.ăElăaloc ă
chiar şiătimpăpentruă„hoin real ",ăprogramându-şiă momenteăînăcareăs ănuă fac ănimic.ăCaă şiă celă ceă
lucreaz ădeălaănou ălaăcinci,ăştieăs ălimitezeăoreleădeămuncaăşiăs ăaib ămaiămultătimpăpentruăalteă
valori importante,ă cumă ară fiă familia.ă Şi,ă caă dependentulă deă munc ,ă nuă seă temeă niciodat ă s ă
munceasc ătimpădeămaiămulte ore - darănumaiăcând este necesar.
46
 Ceeaă ceă îlă faceă peă celă careă îşiă administreaz ă timpulă înă modă inteligentă saă ştieă ceă faceă esteă
abilitatea sa de a-şiăprogramaătimpulăînăaşaăfelăîncâtăs ăpoat ămunciămulteăoreăşiătotuşiăsaăfac ămaiă
multădecâtădependentul deă munc .ă Cumă faceă acestă lucru?ă Pură şiă simpluă munceşteă înămodă maiă
inteligent, nu mai mult - concentrându-se pe oăproductivitateămaiămareăpeăor ăînălocăs ămunceasc ă
mai multe ore.
Celă careă îşiă administreaz ă timpuluiă înă modă inteligentă caut ă noiă modalit iă deă a-şiă m riă
productivitatea.ăCuăalteăcuvinte,ăob ineăbog ieăfolosindăunăsistemădeăpârghii.
Sistemulădeăpârghiiăî iăpermiteăs ăî iămultipliciăresurseleădeămaiămulteăori.ăDeăexemplu,ăpo iă
saă câştigiă baniă împrumutândă cuă în elepciuneă pentruă aă cump ra oă proprietateă imobiliar ă sauă aă
începeăoăafacere.ăPo iăs ăcâştigiătimpămultiplicându- iăeforturileăprinăintermediulărecrut riiăunoră
for eă deă vânzareă dină ceă înă ceă maiă mariă sauă delegândă muncaă maiă pu ină productivaă unorăangaja iă
competen i.
*ăCUMăS ăST PÂNEŞTI TIMPUL *

Existaăoăcheieăpentruăîn elegereaăadministr riiătimpului.ăOriădirijezi tu ziua ori te va dirija ea

peătine.ăEsteădeăfaptăoăproblem ădeăaădecideăcineăconduce.ăVede i,ăesteămultăpreaăuşorăs ărenun iă
laăcontrol,ăs ăpredaiăfrâieleăautorit iiăşiăs ăpierzi abilitatea de a direc ionaătimpul.
Unulădintreăceleămaiăbuneămoduriădeăaăîncepeăs ărecâştigiăcontrolulăasupraătimpuluiăesteăs ă
înve iă celă maiă eficientă cuvântă înă domeniulă administr riiă timpului.ă Ştiiă careă este?ă Cuvântulă esteă
„nu",ăînva ăs ăspuiă„nu".
Euăînc ămaiăamădificult i.ăEsteăatâtădeăuşorăs ăspuiă„da"ăînătoateăsitua iile - saăfiiăoăpersoan ă
„dr gu a".ăRezultatulăr spunsurilorăafirmativeăesteăc ăpetrecemăoreălungiăîncercândăs ăsc p mă
de obliga iileăcuăcareănuătrebuiaăs ăfimădeăacordăînc ădeălaăînceput.ăI iăpierzi mult timp cu asta.
Inăceleădinăurm ăamăînv atăs ăspună„nu"ăînămodăpl cut.ăCumăanume?ăIat ăceăfac.ăSpun:ă„Nu,ă
nuăcredăc ăpot.ăDarădac ăsitua iaăseăvaăschimba,ăamăs ăv ădauăunătelefon".ăNuăesteămaiăbineăs ăleă
telefonezi oamenilor comunicându-leăveştiăbuneăşiăs ăleăspuiăc ălaăurma urmei vei putea face lucrul
respectiv?ăîncerca i,ădaărezultate!ăUnuiăprieten de-alămeu,ăRonăReynolds,ăîiăplaceăsaăspun :ă„Nuăîiă
permite guriiăsaăî iăîncarceăpreaămultăspatele".
Unăaltămodădeăaărecâştigaăcontrolulăasupraăzileiăesteăurm torul:ăcândălucrezi,ălucreaz ;ăcândăteă
distrezi, distreaza-te. Amestecarea celorădou ănuădaăniciodat ărezultate.ăTotăceăveiăreuşiăs ăfaciăvaă
fiăs ăteăam geştiăînăleg turaăcuăamândou .ăDac ămunceştiăşiăteădistreziăînăacelaşiătimp,ănu veiăreuşiă
s ăteăbucuriădeămareaărealizareăşiăcompletaăeliberareăcareăesteădarulărelax riiăpure.
Ştiu...ăobişnuiamăs ăspun:ă„Trebuieăsaămergăcuăfamiliaălaăplaj .ăLe-amăpromisăc ăvomămerge.ă
Ceăvorăgândiădespreămineădacaănuăneăducem?".ăAşaăc ăi-am dus la plaj ,ăgândindu-m ăînătotăacestă
timp:ă„Arătrebuiăs ăfiuălaăbirou.ăCumădeăsuntăpeăplaj ?ăAmăatâtădeămulteădeăf cut.ăCumăaşăputeaă
saă scurteză aceast ă excursieă pentruă aă m ă întoarceă înapoiă laă munc ?".ă Rezultatul?ă îmiă stricamă
momentele care ar fi putut fi minunate gândindu-m ălaă„munca"ăînătimpulădestinat relax rii.
F ceamăşiăopusul.ăSpuneam:ă„Amăsaăplecălaătrei,ăamăs ăm ăurcă peămotociclet ăşiăamăs ăm ă
plimb".ăŞti iălaăceăm ăgândeamătotărestulăzilei?ăBineîn eles,ălaăcumăm ăvoiăplimbaăcuămotocicleta.
Atunciă cândă m ă ducă într-ună turneuă deă conferin eă înă Spania,ă Africaă sauă Australia,ă îlă
transformăîntr-oăexcursie,ăînăfiecareăziăamăprelegeri,ădauăinterviuri,ă in conferin e.ăDarăimediată
ce termin cu obliga iile,ăîmiăfacătimpăpentruădistrac ie,ăpentruăexplorare,ăpentruăaăm ăsim iăbine.ă
Şiăînv ăîntotdeauna.ceva.
Un prieten de-al meu, constructor de succes, a creat un orar: munceştiăoăs pt mân ăşiăeştiă
liberăoăs pt mân .ăElăîlănumeşteăplanulămunceşti-o-s pt mân -terelaxezi-o-s pt mân .ăInărealitate,ă
atunci cândănumeriăweekend-urile,ăelăseărelaxeaz ănou ăzileăşiămunceşteăcinci.ăUnăadev ratălux,ă
nu-iăaşa?ăCuătoateăacestea,ăda i-miăvoieăsaăv ăspunăurm toarele:ăînăacesteăcinciăzile,ăelămunceşte,ă
munceşte,ăcu adev rat.ăNuăv ăpute iăînchipuiăceă„vijelie"ădeăactivit iăcreeaz .ă„Scoate untul" cu
adev rată dină secretarele,ă contabilii,ă arhitec iiă şiă supraveghetoriiă careă seă întâlnescă cuă el,ă or ă dup ă
or .ăînăceleăcinciăzileădepuneămaximumă deăefort,ă îşiăd ăsufletulănonstop.ă Apoiăîntrerupeă totulăşiă
pleac ăs ăseărelaxezeăcuăfamiliaăsa.ăExtraordinar!

47
 Autocunoaşterea

Unaă dintreă regulileă importanteă aleă administr riiă creatoareă aă timpuluiă esteă urm toarea:ă
CUNOAŞTE-TEăPEăTINEăÎNSU I.ăFiecareădintreănoiăareăunăceasăbiologicăunicăcareăcontroleaz ă
zilnic vârfurileăşiăpuncteleădeădeclinăaleăproductivit iiănoastre.ăDescoper ă cândă aiă ceaă maiă mareă
energie,ă Dac ă eştiă maiă productivă diminea aă devreme,ă profit ă deă astaă programă andă u- iă celeă maiă
mariăproiecteăînăprimeleăoreăaleăzilei.ăDeăexemplu,ădac ăînăcarieraătaătrebuieăs ăconvingi oamenii,
aranjeaz ăsaăî iăprogrameziăîntâlnirileăînătimpulămicului dejun.
Darădacaăînăcazulăt uăesteăadev rat ăvariantaăopus ,ăşiădac ăî iăesteăgreuăs ăî iăaminteştiăcumă
teă cheam ă înainteă deă prânz,ă programeaz - iăceleămaiăimportanteă activit iăpentruădup -amiaz ă şiă
sear .
înăcontinuare,ăanalizeaz - iăobiceiurile.ăDeăexemplu,ădac ănuăteăpricepiăsaă iiăhârtiileălaăziăsauă
dac ă i-aiăpropusădeămaiămul iăaniăs ă iiăoăeviden aămaiăbunaăşiăsaăechilibreziăcarnetulădeăcecuriăşiă
nu ai facut-oăînc ă- accept ăsitua iaăşiăg seşteăpeăcinevaăs ăteăajute. Nu te vei schimba.
Puncteleătaleăslabeănuăî iăvorăfaceăr uădac ăînve iăs ădelegiăresponsabilit ile.ăŞiăaceastaăfaceă
parte din administrarea creatoare a timpului.
înăurm ăcuăcâ ivaăani,ăangaja iiămeiăauăajunsălaăconcluziaăcaăsuntăun mesager prost. Pentruăc ăeuă
c l torescăînămodăconstant,ăm ărugauăadeseaăs ăducăanumiteădocumenteăunorăpersoaneădinăoraşeleă
încareăajungeam.ă„Desigur,ăniciăoăproblema",ăr spundeamăeuăînătimpăceăpuneam,ăabsent,ăhârtiileă
înă buzunarulă hainei,ă îmiă amintescă c ă deă câtevaă oriă arn auzit despre aceste documente nelivrate
destinatarilorădeălaăceiădeălaăcur torie.ă.ă.
Dup ăunătimp,ăangaja iiămeiăauăînceputăs ăseăpoarteăcuămineăcaăşiăcumăaşăfiăavutăcinciăani.ăOă
dat ămi-auăspus:ă„Documentulăacestaătrebuieăs ăajung ălaăNewăYork.ăVreiăs ăteăasiguriăc ăîlăveiă
predaădeădataăasta?".ăEuăamăspus:ăBineîn eles.ăPute iăcontaăpeămine.ăHei,ănuă m-am ramolit". Nu
maiăesteănevoieăsaăoăspun,ădocumentulăeraăînăservietaămeaăşiălaăîntoarcere.
Acumă toat ă lumeaă ştie.ă Fiecareă nouă angajată esteă îndoctrinată de ceilal i:ă „Nuă îlă rugaă peă
preşedinteă s ă î iă duc ă oă scrisoare.ă Esteă bună laă oă mul imeă deă lucruri,ă dară esteă ună prostă mesager,ă
încearc ăalte aranjamente".
Şiăiat ăpunctulămeuădeăvedere.ăNuătrebuieăsaăî iăfieăruşineăs ă admi iăc ănuăeştiăbunălaătoateă-
atâtătimp câtă eştiă suficientă deă în eleptă pentruă aă nuă l saă caă punctulă t uă slabă s ă teă împiediceă s ă î iă
realizezi scopurile,ă într-adevar,ă saă teă cunoaştiă esteă ună aspectă foarteă importantă ală administr riiă
timpului.
Telefonul
Amăînv atăcuăto iiăsaălu mădeăbunătelefonul.ăEsteăatâtădeăcomunăast ziăîncât,ă înă locăs ă avemă
unulăînăfiecareăcas ,ăacumăavemăună telefonăînăfiecareăcamer ăşi,ăînăcurând,ăvaăfiăunulăînăfiecareă
maşin .ăŞiătotuşi,ăpu iniădintreănoiăne-amăg sitătimpăpentruăaăanalizaăcumăsaăfolosim telefonul cu
maxim ăeficien .ăDeăaceea,ătrebuieăs ărecunoaştemăc ,ădeşiăareăunăincredibilăpoten ialăpentruă
eficien a,ă telefonul poate fi de asemenea unul dintre cele mai disruptive pierderi de timp din
via aănoastr .
Vezi,ă aşaă cumă telefonulă esteă oă unealt ă remarcabil ă pentruă tine, este de asemenea o unealta
remarcabil ăpentruăto iăceilal i.ăLaăfel cum tu ai posibilitatea de a-iăcontactaăpeăceilal iăînăcâtevaă
secunde, şiăaceştiaăauăposibilitateaădeăaăteăcontactaăinstantaneu.ăAceastaărealitate poate face praf
orice plan zilnic sau rutin .
Deă aceea,ă asigur -teă c ă telefonulă esteă acoloă înă primulă rândă pentru confortul t u.ă
Controleaz ăcineăteăpoateăsunaăşiăcând.ăDacaăî iăpermi iăluxulădeăaăaveaăoăsecretar ,ăinstruieşte-o
s ă î iă selectezeă apelurileă telefoniceă înă modă eficient.ă Sauă utilizeaz ă ună robotă telefonică pentru a
r spundeălaăapeluriăaşaăcumăî iăconvine.
Aminteşte- i,ă deă asemenea,ă c ă telefonulă leă permiteă celorlal iă s ă î iă controlezeă timpul,ăchiarăşiă
acas .ăAceastaăînseamn ăcaădac ănuăeştiăatent,ăal iiăpotăp trundeănepofti iăînăfamiliaăta,ăînătimpulă
t uă liber.ă Nuă l saă s ă seă întâmpleă asta.ă Ină timpulă înă careă teă afliă împreun ă cuă prietenii sau cu
familia,ăg seşteăunămijlocăpentruăaăevitaăs ăr spunziălaătelefon.ăPo iăfolosiăunăserviciuădeăpreluareăaă
apelurilor, un robot telefonicăsauăpurăşiăsimpluăpo iăscoateătelefonulădinăpriz .ăFamiliaăşiăprietenii
suntăpreaăimportan iăpentruăcaăsunetulăinsistent al telefonuluiăs ămonopolizezeătimpulărezervată
lor.

48
 Peă lâng ă controlareaă apeluriloră telefoniceă din afar ,ă existaă ună modă simpluă deă aă administraă
mai bineătelefoaneleăpeă careă vreiăs ă leă dai tu: ia- iă oă agend .ă Cuă to iiă pierdemă timpă şiă baniă cuă
convorbiri telefoniceăineficiente.ăAiăspusăvreodat :ă„S ăvedem,ăvoiamăsaăî iămai spun ceva. Nu
îmiăaducăaminteăacum.ăAmăs ăteămaiăsun"?ăAmăspus-oăcuăto iiăîntr-un moment sau altul. Esle o
pierdere de vreme, caăs ănuămaiăvorbimădeăfaptulăc ăpareălipsit de profesionalism.
Solu ia?ăînainteaăfiec reiăconvorbiriătelefonice,ănoteaz - iăpuncteleăcheieăpeăcareăvreiăs ăleă
discu i.ăConvorbireaăvaăfiămaiăeficient ,ămaiăscurt ăşiămaiăprofesional .ăVeiăaveaăşiăoăînregistareăaă
fiec reiăconvorbiri.
Dac ă vaă trebuiă s ă î iă aminteştiă oă conversa ieă telefonic ,ă veiă aveaă informa iileă înă fa aă ta.ă Deă
exemplu,ăpo iăspune:ăJohn,ăceăaiăf cutăîn leg tur ăcuăceleăpatruălucruriădespreăcareăamădiscutat zilele
trecute?". Şiă dacaă Johnă î iă r spunde:ă „Careă lucruri?ă Nuă amă discutată despreă asta",ă îiă po iă arata,ă
calm,ăluiăJohnăînregistrareaăînăscrisăaăconvorbiriiăavute.
OrganizareaăEficient ăAăTimpului

Cuăto iiăfacemăanumiteălucruriăcaărezultatăalăunorăobiceiuri de lung ădurat .ăAceastaădevineăună

luxărisipitor,ătotuşi,ăcândădorimăs ăfimămaiăeficien i.ăAşaăc ăfa- iătimpăpentruăa- iăanalizaămetodeleă
de lucru.ă Metodaă deă clasareă esteă laă zi?ă Ceă seă poateă spuneă despreă contabilitate?ă Ast ziă exist ă
multe moduri eficienteă deă aă m riă productivitateaă prină intermediulă electronicii.ă Epocaă noastr ă aă
adus cuăeaăextraordinareăposibilit iădeăprocesareămaiărapid ăaămaiămultorăinforma ii.ăPoateăcaăvreiăsaă
profi iădeăuneleădintreăele.
înăbirouăamăunăcomputerăcareăpoateăfaceălucruriăuimitoareăşiăcuăajutorulăc ruiaăeconomisescăoă
mul imeă deă timp.ă Ină plus,ă amă ună laptopă peă careă îlă potă folosiă înă timpă ceă c l toresc.ă Dup ă ceă
introduc informa iile,ă leă transferă simplu,ă viaă ună modem,ă înă computerulă deă acas .ă Câtă timpă
economisit!
Bineîn eles, acesteănoiăminuniăelectroniceăteăpotăfaceăşiăsaăpierziătimp. Milioane de oameni au
cump rată computereă pentruă aă faceă socoteliă sauă aă p straă numereă deă telefon.ă Eă caă şiă cumă te-ai
urcaă înă maşin ă şiă te-aiă duceă s ă î iă viziteziă veciniiă deă al turi.ă Deciă analizeaz cuă aten ieă cumă s ă
foloseştiă acesteă noiă unelteă electronice.ă Şiă dac ă firmaă taă esteă unaă cuă destuleă preten ii,ă apeleaz ă laă ună
expertăcareăs ăteăajute.ăAminteşte- i,ănuătrebuieăs ăexceleziăînătoateădac ăpo iăapelaălaăal iiă careăs ă
acopere punctele tale slabe.

SaăPuiăîntreb rileăPotrivite

Atunciăcândăconduciăoameni,ăunulădintreălucrurileăcareăteăfacăs ăeconomiseştiătimpăesteăs ăpuiă

întreb riă- maiăconcret,ăs ăpuiăîntreb rileăpotrivite. Psihologiaăbehaviorist ăne-aăînv atăc ăexist ăoă
leg tur ă întreă stimulă şiă r spuns.ă Şiă cândă apareă oă problem ,ă esteă deă obiceiă ună indiciuă c ă oă
problemaămaiăprofund ăseăafl ădincoloădeăsuprafa .
Celămaiăbunămodădeăaăajungeăînăprofunzimeaălucrurilorănuăesteăs ătragiăconcluziiăpripite,ăciăs ă
puiăîntreb ri...
DacaăMaryănuărealizeaz ăvânz ri,ăamăputeaăspune:ă„Foarteăbine,ătrebuieăs ăîiă inemăluiăMaryăoă
prelegere despre cum se face o vânzare".ăSauăpoateăc ăarătrebuiăsaăîlăîntreb măpeăsuperiorulăci:ă
„Deăceănuărealizeaz ăvânz riăMary?".ăSuperiorulăarăputeaăspune:ă„Nuădaăsuficienteătelefoane".ăAşaă
c ăvomă„s pa"ămaiădeparte:ă„Deăceănuăd ăsuficienteătelefoane?".ăŞiăniăseăvaăr spunde:ă„Pentruăc ă
nuăîncepeălucrulădestulădeădevreme".ăPresupunăc ăne-amăputeaăopriăaiciăşiăamăputeaăîncercaăs ăoă
motiv măpeăMaryăs ăînceap ămaiădevreme,ăînăschimbăîns ,ămaiăpunemăoăîntrebare:ă„DeăceăMaryă
nuă începeă ziuaă deă munc ă maiă devreme?".ă Acum, amă ajunsă înă fineă înă „inima"ă problemei.ă Poateă c ă
Maryăareăoăproblem ăpersonal .ăPoateăc ănuăaptitudinileăeiădeăvânz torăauănevoieădeăperfec ionare.
Cauzele reale ale problemelor importante sunt de obicei îngropateă adânc,ă subă maiă multeă
straturi,ă înv ândă s ă puiă întreb rileă potrivite,ă po iă economisiă foarteă multă timpă ajungândă laă
r d cinaăproblemelor mult mai repede.

*ăPATRUăMODALIT IăDEăAăGÂNDIăPEăHÂRTIEă*
Unul dintre instrumentele grozaveăcuăcareăpo iăs ăadministreziătimpul cu succes este abilitatea de
aă gândiă peă hârtie.ă Construireaă uneiă firmeă deă succesă seam n ă cuă construireaă uneiă case.ă Vizualizeziă
49
ideile, leă puiă peă hârtieă şiă leă execu i.ă Ină companiaă meaă avemă oă vorb :ă AC IONEAZ ă
CONFORM DOCUMENTULUI, NU CONFORMăCELORăCEăÎ IăTRECăPRINăMINTE.
Pentruă aă construiă oă ziă esteă nevoieă deă asemeneaă s ă gândeştiă peă hârtie.ă Atunciă cândă oă
persoan ăseătrezeşteădiminea aăşiăspune:ă„Saăvedem,ăceăvoiăfaceăast zi?",ăesteăpreaătârziu.ăCel mai
bun lucru pe careă îlă poateă faceă aceaă persoan ă esteă s ă îşiă iaă liberă restulă zileiă şiă s ă înceap ă s ă îşiă
planificeăziuaăurm toare,ăs pt mânaăurm toare,ălunaăurm toare.
Aăgândiăpeăhârtieăesteăunăprocesăcreator.ăEsteămultămaiămultădecâtăaăîntocmiăoălistaăcuă„ceăs ăfac".ă
Deăfapt,ăexist ăpatruămetodeădiferite,ădarăesen ialeăpeăcareăleăpo iăfolosiăpentruăa- iăplanificaăvia a.
Jurnalul

Inăconferin eleămeleăşiăînăseminariileăintensiveăpetrecăfoarteămultătimpăcuăpromovareaăutiliz riiă

jurnalelor. Fac asta deoarece sunt convins c ă suntă nişteă instrumenteă nepre uiteă pentruă ceiă careă
înva ăcumăs ătr iasc ăoăvia aăîncununat ădeăsucces.
Unăjurnalăesteăunălocăînăcareăpotăfiăadunateăinforma iiăvaloroaseăşiălucruriăplineădeăîn elepciune.ă
Ideileă buneă potă ap reaă deă aproapeă oriunde. Poate ca auziă oă predic ă plinaă deă miez.ă Sauă citeştiă
informa iiăpeăcareăleăpo iăfolosi.ăS-arăputeaăchiarăs ăî iăvinaăoăideeăgrozav ăînătimpăceăconduciămaşina.
Ideeaăeste:ăNUăL SAăS ăÎ IăSCAPEăIDEILEăBUNE.ăOăideeăgrozav ăî iăpoateăschimbaăvia aă
- daca o prinzi din zbor.ăJurnalulătrebuieăs ăteăînso easc ătotătimpul,ăindiferentăundeăteăafli.

Dosarul Cu Proiecte

Eştiă ambi osă şiă ocupat;ă aiă multeă proiecteă laă careă lucreziă şiă aiă de-a faceăcuămul iăoameni.ăOameniiă
ocupa iăcaătineăseăsimtăcaănişteăjongleriăcareătrebuieăsaăînvârteasc ămaiămulteăfarfuriiăînăacelaşiătimp.ăNuăesteă
uşor.
Unaădintreăceleămaiăbuneămodalit iăprinăcareăpo iăp straă controlulăesteăs ăaiăunădosarăcuă
proiecte - ună dosară cuă şin ,ă înă careă seă prindă maiă multeă fişe,ă delimitateă prină marcatoare.ă Dac ă
lucrezi cu oamenii,ăaloc ăoăsec iuneăseparat ăînă dosară pentruă fiecareă persoan .ă Ină fişaă persoaneiă
respective,ă strângeă toateă informa iileă pertinenteă despreă aceasta.ă Noteaz ă realiz rileă fiec reiă
persoane, istoria familiei, scopurile, punctele forte, nevoile sau orice altcevaăpeăcareăîlăconsideriă
relevant. Ca manager, s-arăputeaăsaădoreştiăs ăde iiăinforma iiăprecumărecorduriăînăvânzareăsauăoă
schi ăaărealiz rilor.ăInăacestămod,ădacaăveiădoriăs ăevalueziărealiz rile,ăveiăaveaăinforma iiăconcrete,ă
care vor putea fi folosite.
înă func ieă deă firmaă sauă profesiaă ta,ă s-ară puteaă s ă vreiă s ă îndosarieziă fiecare birou sau
departament.ăSauăpoateăvreiăs ărepartizeziăpeăcategoriiăproblemeleădinăfiecareăproiectă - asta
depindeă deă tine.ă Cheiaă esteă s ă centralizeziă toateă dateleă înă aşaă felă încâtă s ă teă po iă concentra
asupraăacestoraăf r ăaătrebuiăsaăpierziăoreăîntregiăînăc utareaăunorăinforma iiăînănenum rateădosareă
uitate.
Acestă conceptă ală dosaruluiă deă proiecteă vaă daă rezultateă şiă înă ceeaă ceă priveşteă problemeleă
personale...
Deăexemplu,ăpo iăaveaăfişeăreferitoareălaăfiecareăcopil.ăAăaveaăinforma iiădepreăpropriulăcopilă
sun ăpu inăcamăciudat?ăAtunciăd -mi voieăs ăteă întreb:ăI iăaduciăaminteăceăscriaă peă ultimaă fil ăaă
carnetului deă noteă ală copilului?ă Dacaă da,ă cumă esteă înă compara ieă cuă filaă anterioar ?ă Laă ceă
eveniment te-aă rugată copilulă t uă saă participi?ă L-ai notat?ă î iă aminteştiă deă ultimaă conversa ieă
important ăînătete-a-tete peăcareăa iăavut-oăamândoi?ăCeăanumeăîlăpreocup ăînăprimulărândăpe
copilulăt u?
Vede i,ă copiiiă îşiă amintescă deă toateă interac iunileă avuteă cuă p rin iiă lor. Din nefericire, noi,
p rin ii,ă suntemă adeseaă preocupa iă şiă neaten i,ă însemn rileă referitoareă laă fiecareă copilă neă potă
reaminti de lucrurileăesen iale.
Natural, problemele financiare personale vor avea de beneficiat de pe urma acestui sistem,
permi ându- iăs ăg seştiăimediatătitlurileălaăpurt tor,ăpoli eleădeăasigurareăetc.
Aiănevoieăcuăadev ratădeăunăjurnalăsauădeăunădosarăcuăproiecteăpentruăaăreuşiăsaăteădescurci?ă
Bineîn elesă c ă nu!ă Dacaă vreiă doară s ă teă descurci, nimic nu are importan .ă Dară pentruă aceiaă
dintre dumneavoastr ă angaja iă peă caleaă c treă bog ieă şiă fericire,ă aceste tehnici pot accelera
progresulăsus inutădeăcredin .
50
 Agenda
Oă alt ă metod ă deă organizareă aă gânduriloră peă hârtieă poateă fiă folosireaă zilnic ă aă uneiă agende.ă
Cândăvorbescădespreăagendaănuăm ăreferălaăaceaăagend ăceăî iăofer ăunăspa iuăcareăabiaăî iăpermiteăsaă
scrii ceăîntâlniriăurmeaz ăs ăai.ăEuăm ăreferălaăaşa-numitaă„Day-Timer" (Day-Timerăesteăşiănumeleă
companiei.) Day-Timerăesteăunăjurnalăînăcareăî iăpo iănota programul,ăpeăzileăşiăore.ăEsteăchiarămaiă
multădeăatât.ăEsteăunălocăînăcareăî iănoteziăcheltuielileăfirmei,ărezultateleăîntâlnirilor,ăconversa iileă
avuteălaătelefonăşiălisteleăcuăceeaăceăaiăde f cut.
Acest Day-Timer poate fi utilizat de asemenea pentru a- iănotaăaceleăideiăstr luciteăpeăcareăleă
descoperiă zilnică sauă s pt mânală şiă peă care doreştiă s ă leă scriiă înă jurnală sauă înă dosarulă cuă proiecte.ă
Consider -1 ca loculăcentralădinăcareăpo iăprocesaătoateăinforma iileăzilei,ăs pt mânii,ăluniiăşiăchiară
ale anului.
Planul Jocului

Un plan al jocului este un lucru foarte important, care are leg tur ă cuă felulă înă careă seă
desf şoar ăjoculăvie iiătale.ăTermenulă„planăalăjocului"ăesteăironicădeoarece,ăchiarădac ăp remăaă
în elegeăimportan aăschi riiăuneiăstrategiiăpentruăun joc de fotbal sau baschet, pu iniădintreănoiăîşiă
fac timp pentru a face un plan al jocului pentru via aănoastr .
Iat ăprimaăşiăceaămaiăimportantaăregul ăaăplanuluiăjocului:ăNUăÎ IăÎNCEPEăZIUAăPÂN ă
CE NU AI TERMINAT-O. Deoarece fiecare zi este un mozaicănepre uităînăstrategiaăpeăvia ă
pentru ob inereaăbog ieiăşiăfericirii,ăplanific - iăîntotdeaunaăziuaăînainteădeăaăoăîncepe. Şiăf -oăînă
fiecareăzi.ăDa,ăştiu,ătoataăpovesteaăastaăcuăscrisulăpoateăfiăobositoare.ăDar,ăaminteşte- i,ăvaloareaă
este rezultatul fructuosăalăefortului,ănuăalăsperan ei.
Dup ă ceă st pâneştiă artaă deă a- iă planificaă ziua,ă fiecareă zi,ă eştiă preg tită saă gradeziă
urm torulă nivelă ală unuiă succesă şiă maiă mare.ă Urm toareaă cheieă este:ă NUă ÎNCEPEă
S PT MÂNAăPÂN ăCEăNU AI TERMINAT-O.
Planific - iăs pt mânaăînainteădeăaăoăîncepe,ăhnagineaz - iăceăarăfiăvia aătaădacaăte-aiăîntrebaă
duminic ăseara:ă„Ceăvreauăs ărealizezăînăs pt mânaă asta?".ă Da,ă ştiu,ă esteă camă mult,ă dară dac ă
înve iă s ă î iă planificiă zileleă caă peă componenteă aleă întreguluiă plană deă jocă pentruă s pt mânaă
respectiv ,ătoateăcomponenteleăseăvorăpotriviămultămaiăbine.ăCaărezultat,ăfiecareăziăvaăfiăcuăatâtă
maiăeficient .
Dup ă ceă st pâneştiă artaă deă a- iă planificaă s pt mâna,ă veiă fiă înă stareă s ă î iă planificiă via aă
lunar. De aceea, urm toareaă cheieă este:ă NUă ÎNCEPEă LUNAă PÂN ă CEă EAă NUă S-A
TERMINAT.
Urmândăaceast ăregul ,ăs pt mânileăşiăzileleăvorădeveni componente ale unui tablou mai
mare.ăEştiăpeăcaleădeăaăpuneălaăpunctăoăimagineăpeătermenălungăaăvie iiătale,ăcâştigândăoămaiămare
perspectiv ,ădeoareceăacumăplanificiătotul.
Şiă veiă înv aă s ă î iă coordoneziă elurileă zilnice,ă s pt mânaleă şiă lunareăcuă elurileăpeă treiăluni,ă
şaseăluniăşiăunăan.
Hei,ăvaăfiănevoieăs ădaiădovad ădeăoămareădisciplin .ăDarăatunciăcândăveiărealizaăaceasta, vei putea fi
numit maestru. S-ar putea sa fie ună„drumălaăîn l ime"ăc treăst pânireaătimpului,ădarăsuntăsigurăc ăteăi
bucuraădeăperspectiv ,ădeăgustăşiădeăcompania altorămaeştriăcaătine.
*ăCUMăS ăPUIăLAăPUNCTăUNăPLANăALăJOCULUIă*

Exist ădou lucruri ne careăarătrebuiăs ăle în elegiăînăleg tur ăcuăcreareaăplanuluiăjocului,ăînăprimulă

rând,ăunăplanăalăjoculuiăac ioneaz ăcaăunăgrafic,ădarăînălocădeăaăprezentaănumere,ăprezint ăactivit i.ă
In alădoileaărând,ăpo iăutilizaătehnicaăplanuluiăjoculuiăpentruăunăsingur proiect sau pentru o varietate
deăproiecteăconcuren iale.
Iat ăcumăfunc ioneaz :ăpeăoăfoaieădeăhârtieămilimetrica aşeaz ăcoloaneăverticaleăcuănum rulădeăzileăpeă
care le acopera acest plan. Deci, înăparteaăstângaăaăhârtieiăpuneătitlulă„Activit i".ăSub acestătitluăînşiraă
toateăactivit ileăcareăurmeaz ăaăfiărealizateăînăacestăintervalădeătimp.
Deă exemplu,ă s ă spunemă c ă lucreziă laă lansareaă uneiă campaniiă pentru un nou produs. Pentru
fiecareă activitateă deă careă esteă nevoieă (conferin eă deă vânz ri,ă campanieă publicitar ,ă prezentare,ă
cercetare deăpia ),ădetermin ătermenulălimit ăcareătrebuieărespectat reprezint -1ăgraficăpeăhârtie.ă
Apoiăcalculeaz ăzileleădeăcareăvaăfiănevoieăpentruăaărealizaăsarcinaărespectiv ăşiătrece-le pe foaia cu
51
planul de joc. Rezultatul finalăesteăoăprezentareăclar ădinăpunctădeăvedereăvizualăcuăsarcinileăaliateăînă
fa aăta.
Planurile de joc sunt greu de creat. S-arăputeaăsaăarunciăcâtevaăînainteădeăaărealizaăunulăperfect.ă
Dar ele sunt greu de creat numai pentruăcaăveiădescoperiăcâtădeădificilăesteăs ăaranjezi,ăînăordineaă
priorit ii,ătoateăproiecteleătale.ăTotuşi,ăoădat ăceăaiăalc tuităplanădeăjoc,ăveiăîncercaăunăsentimentădeă
mareăsatisfac ie.
P streaz ăplanulădeăjocăîntr-unălocăînăcareăîlăpo iăvedea.ăAfişeaz -l peă pereteleă birouluiă sauă înă
dosarul cu proiecte. Va juca rolul de mementoăalăsarcinilorăpeăcareăleăaiădeăîndeplinit.
Planurileădeăjocăsuntăatâtăpalpitante,ăcâtăşiădureroase.ăSuntădureroaseădeoareceăcontinu ăs ăî iă
reaminteasc ă faptulă caă trebuieă s ă respec iă ceă aiă planificat.ă Maiă suntă dureroaseă siă atunciă cândă aiă
r masă înă urm ă fa ă deă plan.ă Dară suntă şiă palpitante,ă deă asemenea,ă deoareceă veziă cumă viseleă şiă
planurileădevinărealitate.ăAcestălucruăî iăaduceămari satisfac ii.ăSentimentulăpeăcareăîlătr ieştiănuăseă
deosebeşteă foarteă multă de acela al unui mare artist care se uita la un tablou terminat. Este
sentimentul incredibil de a conduce.
***

Oă ziă bineă modelat ,ă cuă ună începută şiă ună sfârşit,ă ună scopă şiă ună con inut,ă oă culoareă şiă ună
caracter, cu sentimentăşiătextur ă- aceasta ziăbineămodelat ăîşiăvaăg siăloculăprintreămulteăalteleăşiă
va deveni un lucruă demnă deă aă fiă memorată şiă tezaurizat.ă Şiă peă m sur ă ceă oă ziă bineă modelat ă seă
transform ăînăalta,ăapareăvia a,ăcareăesteăoăcapodoper ,ăunăcapitalădeăexperien ăşiăspirit.ăCinevaă
spuneaă oă dat :ă „Laă miezulă nop iiă vină mesageriiă înaripa iă şiă adun ă toateă pieseleă şiă leă ducă acoloă
undeăesteăp stratămozaicul.ăŞiăcuăsiguran ,ăcâteodat ,ăunămesagerăîiăspuneăaltuia:ă«Aşteapt ăs ăoă
vezi pe aceasta»".

STRATEGIA numarul SASE

ADUNA IN JURUL TAU NUMAI CASTIGATORI

Capitolul 9
PRINCIPIUL ASOCIERII
Unulădintreălucrurileăimportanteăcareămodeleaz ăpersoanaăcareăvreiăs ăfiiăesteădeăasemeneaă
unulădintreăceleămaiăpu inăîn elese.ăEsteăvorbaădeăasociereaătaăcuăceilal iă- oameniiăpeăcareăîiă
primeştiăînăvia aăta.ăTe-aiăgândităvreodat ălaăfelulăînăcareăceilal iăî iămodeleaz ăvia a?ăAcestăgândă
nici nu mi-aătrecutăprinăminteăpân ăceădomnulăShoaff mi-aăspus:ă„Jim,ănuăsubestimaăniciodat ă
putereaăinfluen ei".
Bineîn elesăc ăaveaădreptate.ăInfluen aăcelorădinăjurulănostruăesteăatâtădeăputernic ,ăatâtădeă
subtila,ăatâtădeăgradat ăîncâtăadeseaăniciăm carănuărealiz măcâtădeămultăneăpoateăafecta.
Gândeşte-teălaăasta.ăDac ăeştiăînconjuratădeăoameniăcareăcheltuiescătotăceeaăceăcâştig ,ăsuntăşanseă
foarteămariăs ădeviiăoămân ăsparta.ăDac ăeştiăînconjuratădeăoameniăcareăseăducămaiămultălaălupteă
decâtălaăconcerte,ădup ătoateăprobabilit ileăveiăajungeăcaăei.ăAceastaăesteăputereaăexercitat ădeă
semeniiăt i.
Eaămergeăîns ăşiămaiădeparte. Dac ăeştiăînconjuratădeăoameniăcareăcredăcaăesteăfoarteăbineă
s ăînşeliăpeăici,ăpeăcolo,ăpoateăc ăveiăfiăconvinsăs ăoăieiăpeă„scurt tur ".ăOameniiăteăpotăîmpingeăcuă
adev ratăînăafaraădrumului,ăpân ăcând,ăîntr-oăzi,ăpesteăzeceăani,ăteăveiătreziăîntrebându-te:ă„Cumă
oare am ajuns aici?".
Şiănuăesteăunămomentăpreaăfericit...
Pentruăaăevitaăsaăî iăpierziătimpulăcuăoameniănepotrivi i,ătrebuie s ăî iăpuiătreiăîntreb riă
fundamentale:
1.ăCuăcineăîmiăpetrecătimpul?
2.ăCumăm ăinfluen eaz ?
3.ăAceast ăasociereăîmi convine?
52
 Nuă evitaă s ă î iă puiă acesteă întreb ri.ă Analizeaz ă timpulă peă careă îlă petreci cu fiecare dintre
principaliiăt iăasocia i.ăEsteăpozitivăsauăconstructivăsauăesteănegativăşiădistructiv?
Nuăeştiăsigur?ăAtunciăgândeşte-teălaăurm toarele:

* Ce te-au determinat sa faci?

* Ce te-auădeterminatăs ăascul i?
* Ce te-auădeterminatăs ăciteşti?
* Unde te-auădeterminatăs ămergi?
* Ce te-auădeterminatăsaăgândeşti?
* Ce te-auădeterminatăsaăvorbeşti?
* Ce te-auădeterminatăsaăsim i?
* Ce te-auădeterminatăs ăspui?

In celeădinăurma,ădup ăceăaiăanalizatătoateăacestea,ăpune- iăaceast ăultim ăîntrebare:ăOameniiă

pe care-iăfrecventezăînăprezentăm ăajut ăsaăm ădezvoltăînădirec iaăpeăcareăamăales-oăatunciăcândămi-
amă stabilită scopurile?ă Dac ă eştiă suficientă deă norocosă şiă aiă r spuns cu da laă acesteă întreb ri,ă m ă
bucurăpentruătine.ăDarădac ănuăeştiăsigur,ăatunciăesteămomentulăpentruăa- iăevaluaărela iileăcuăuniiă
dintre cei careăjoac ăunărolăcheieăînăvia aăta.
Nuăesteăpreaăuşorăs ăevi iăchestiuneaăinfluen ei.ă„Tipul"ănostruăspune:ă„Locuiescăaici,ădarăastaă
nuă areă importan a.ă Suntă înconjurată de aceştiă oameni,ă dară aceastaă nuă m ă deranjeaz ".ă Eiă bine,ă
greşeşte.ă Totulă areă importan !ă Iat ă oă fraz ă peă careă esteă bineă s ă i-oă aminteşti:ă TOTUL ARE
IMPORTAN .
Aceast ăcarteăseădeosebeşteădeămulteăalteleădeoareceăseăocup ădeărealitate,ănuădeălucrurileă
care ar fi de dorit. De fapt, unul dintre scopurileăprincipaleăaleăacesteiăc r iăesteăsaăteăfac ăs ăspui:ă
„Zileleăînăcareăm ăp c leamăpeămineăînsumiăs-auăsfârşit.ăVreauăcuăadev ratăs ăştiuăceăamădevenităşiă
ceăvoiădeveni.ăVreauăs ăştiuăcareăsuntăpuncteleămeleăforteăşiăcareăîmiăsuntăsl biciunile,ăceăanumeă
are putere asupra mea,ăceăm ăinfluen eaz ,ăceăamăpermisăs ăîmiăafectezeăvia a".
Aşaăc ăarunc ăoăprivireăşiăapoiăînc ăuna.ăTotăceăesteăimportantămerit ăoăaădouaăprivire,ămaiă
alesăputereaăinfluen ei.
Poateăc ăa iăauzităpovesteaămicu eiărândunici...
Eaăîşiăacoperiseăunăochiăcuăaripaăşiăplângeaăamarnic.ăOăbufni ăcareătreceaăpeăacoloăînăzborăaă
întrebat:ă„Pas reămic ,ăceăs-a întâmplat?".ăRândunicaăşi-a datălaăoăparteăaripaăşiăi-aăar tatăoăran ă
adâncaăînăloculăundeăodinoar ăfuseseăunulădinăochi.ă„în elegăacum",ăaă ipatăbufni a,ă clipind din
ochi,ă„plângiăfiindc ăcioaraă i-a scos ochiul!"ă„Nu",ăaăreplicatăcuătriste eăpas rea,ă„nuăplângăfiindc ă
cioara mi-a scos ochiul; plângăpentruăc ăi-am dat voie saăoăfac ."
Esteăcinevaăcareăîncearc ăs ăteăîmpiediceăs ăvezi?ăEsteăcinevaăcareăîncearc ăs ăteăorbeasc ăşiăs ăteă
împiediceă s ă î iă veziă viseleă ajunseă realitate?ă Hei,ă esteă uşoră saă leă permi iă celoră dină jură s ă î iă
influen ezeă via a,ă maiă alesă înă r u.ă Esteă uşoră s ă leă permitemă celoră din jur sa determine ce
direc ieă vaă luaă via aă noastr ,ă saă neă l s mă convinşi,ă saă permitemă caă valurileă s ă neă poarteă şiă caă
anumite presiuni sa ne modeleze,ăîntrebareaăeste:ăastaădoreşti?
Eştiă peă punctulă deă aă deveni,ă realizaă şiă dobândiă ceă vrei sau le permi iă celorlal iă s ă î iă fureă
visele?

*ăDESP R IREA*
Dac ă dup ă ceă analizeziă rela iileă prezente,ă determiniă caă aiă câtevaă „buruieni"ă înă „gr dinaă
asocierii",ăpo iăfaceăuneleălucruri.
Maiăîntâi,ăteăpo iădesp r iădeăaceiăoameniăcareăî iăafecteaz ăsitua iaădeăbun stare.ăAdmităc ăesteă
unălucruădur,ămaiăalesădac ăesteă vorbaă deă ună membruă ală familiei.ă Dară dac ă aiă peă cinevaă careă seă
distreaz ă încercândă saă seă pun ă înă caleaă viseloră tale,ă aă scopuriloră sauă credin elor tale,ă scap ă deă
influen aăacesteiăpersoane.ăAminteşte- i,ăs-arăputeaăcaăaceast ăalegereăsaăî iăsalvezeăvia a.
Bineîn elesă c ă via aă esteă rareoriă atâtă deă simpl .ă Uneoriă trebuieă s ă neă petrecemă timpulă cuă
oameniănesuferi iă- colegi de serviciu, asocia iădeăafaceriăşiăal ii.ăInăacesteăcazuriăînăcareănuăteăpo iă
separaăcuătotul,ăîncearc ăs ălimitezi rela iaărespectiv .
Maiăexist ăşiăaceleăsitua iiăînăcareăuneleărela iiăaparentăpl cuteăpot avea un efect pe termen lung
asupraă vie iiă noastre.ă Dac ă petreciă dou ă seriă pe s pt mân ă bândă împreun ă cuă prietenii,ă via aă taă s-ar
53
putea s ăîşiăpiard ăînămodăpericulosăechilibrul.ăConsecin eleăpentruăcinci,ăzece,ădou zeciădeăaniăpotă
fi devastatoare.
Esteă uşoră saă r mâiă mediocru.ă Nuă trebuieă decâtă saă petreciă multă timp cu lucruri minore,ă înă
compania unor oameni minori. Oamenii inteligen iăîşiăcânt rescăac i'inile.ăEiăştiuăceăesteăşiăceănuă
este important.ăNuăconfund ăpreaădesăasemeneaălucruri.
Desigur,ăoameniiăinteligen iănuăauăprieteniăocazionali.ăDeosebireaăconst ăînăaceeaăc ,ăînălocăs ă
petreac ăoămul imeădeătimpăcuăei,ăpetrecămomenteărelaxate,ărelativăneimportante.ăPurăşiăsimpluănuă
îşiăirosesc timpulăcuăprieteniiăminoreăşiă„b ie iădeăvia ".
Esteăvia aăta.ăNuăî iăpo iăpetreceătimpulăcuăoricineăvreiăşiăcândăvrei. Dar nu cred ca ai investit
înă aceast ă carteă pentruă caă euă s ă glumescă cuă tine.ă Trebuieă s ă î iă analizeziă priorit ileă şiă
valorile,inclusivăceiăcuăcareăteăasociezi,ăşiăs ăleăevaluezi.ăTimpulăpeăcareăîlăaiăpeăacestăP mântăesteă
prea scurt pentru a-1ăpetreceăaltfelădecâtăînămodăîn elept.

* LEGATURILE DE PRIETENIE EXTINSE *

Deălaădesp r ireăs ătrecemăîaăunăsubiectămaiăpl cut:ălegaturileădeăprietenieăextinse.ăIat ă

legeaăleg turilorădeăprietenieăextinse:ăPETRECEăMAIăMULTăTIMPăCUăOAMENIIăPOTRIVI I.ă
Cineăsuntăaceştiăoameniăpotrivi i?ăAceastaădepindeădeăscopurileăşiăobiectiveleătale.ăIns ăînăgenerală
caut ăaceiăoameniăboga iăşiăcul iă-oameniăcareăîşiăpetrecătimpulăreflectândălaăsemnifica iaăvie iiăşiă
careărealizeaz ălucruriămariăprinădisciplin ăşiăperseveren .
Iat ăceăm-aăsf tuitădomnulăShoaffălaăpu in ăvremeădup ăceăne-amăîntâlnit.ăMi-aăspus:ă„Dac ă
vreiăcuăadev ratăs ăaiăsucces,ăvaătrebuiăs ăteăîmprieteneştiăcuăoameniăpotrivi i".ăApoi,ăaăad ugat,ă
strâmbându-se:ă„Bineîn eles,ăînăsitua iaăînăcareăteăafli,ăvaătrebuiăs ăpuiălaăpunctăoăschemaăpentru a
faceăacestălucru".ăŞiăeraăadev rat!ăAătrebuităs ăpunălaăpunctăoăschemaăpentruăaăm ăîmprieteniăcuă
oameniiăpotrivi i.
înăaceleăzile,ăcândăeramăchematălaăoăprezentareădeăvânzare,ătrebuia,ăînămodăfrecvent,ăs ăîmiă
parchezărablaăf r ătob ădeăeşapamentălaăcâtevaăcvartaleădep rtare.ăInvariabil,ăcinevaăm ăîntreba:ă
„Apropo,ăJim,ăcumăaiăajunsăaici?"ă- laăcareătrebuiaăs ăr spund:ă„O,ăcinevaăm-aăadusăpân ăaici".ă
Bineîn eles,ăacelăcinevaăeramăeu,ăcareă„m ăadusesem"ăînă„bomba"ămeaăzgomotoasa.
De fapt, nu este chiarăatâtădeădificilăs ăteăîmprieteneştiăcuăoameniădeăsucces.ăImplic -te pur
şiăsimplu,ăînăvia aăcomunit ii.ăAmăoăprieten ăcareăareăoăfirm ăcareăseăocup ăcuăvânz rile,ăînă
paralel, s-aăînscrisăînăcameraădeăcomer ădinăoraşulăei,ăaăînceputăs ăactivezeăînăcâtevaăcomiteteăşi,ă
înainteădeăa-şiădaăseama,ăaăînceputăs ăfieăinvitat ăs ăjoaceătenisăcuăuniiădintreăceiămaiăinfluen iăoameniă
dinăoraş.ăVede i,ănuăesteăchiarăaşaădeăgreuăs ăî iăfaciănoiăprieteni.
Deăasemenea,ăaşaăcumăamădiscutatăîntr-un capitol precedent, investeşteăînăpoftaădeămâncareăaă
unei persoane bogate. Invita o asemeneaăpersoan ălaămas .ăNiciănu- iăînchipuiăcâteăpo iăînv aăîntr-
o or ăsauădouaădeăconversa ieăbineăorientat .
înă extindereaă rela iiloră deă prietenie,ă analizeaz ă priorit ileă vie iiă tale. Aceastaă seă numeşteă
asociere cu un anumit scop.
Deăexemplu,ădescoper ăcâ ivaăoameniădeăsuccesăcareăsaăteăajuteălaăîntocmireaăunuiăplanăpentruă
ob inereaăsuccesului;ăg seşteăcâ ivaăoameniăs n toşiăcareăs ăteăîncurajezeăs ăaiăunăplanădeăexerci iiă
sportiveăşiănutri ional;ăg seşteăpeăcinevaăcareăştieăcumăs ătr iasc ăpentruăaăteăînv aăsecreteleăunuiă
stilădeăvia ărecompensam.ăŞiănuăteăferiăs ăcultiviăprieteniaăcuăaceştiăoameni.ăCelorămaiămul iădintreă
oameniiădeăsuccesăleăfaceăpl cereăs ăîşiăîmp rt şeasc ăcunoştin ele cu al ii.ă(Probabilăc ădeăaceeaăau,ă
de fapt, succes.)
Oameniiădeăsuccesăîiădescoper ăpeăceiăcare-iăadmir .ăEiăîn elegăcaăinspira iaăşiăcunoştin eleăpotă
fiă câştigateă dină tipulă potrivită deă rela iiă deă prietenie.ă Nuă facă excep ieă deă laă aceastaă regul .ă Amă oă
asemeneaă rela ie,ă oă persoan ă cuă careă îmiă faceă pl cereă saă petrecă câtă mai mult timp posibil. Este
vân tor,ămilionar,ăîiăplaceăs ăc l toreasc ăşiăesteăîntreprinz tor.ăEste,ădeăasemenea,ăunulădintreăceiă
mai mari filozofi ai lumii.
Prietenul meu are multe talente,ădarădou ăsuntăciudateăînămodulăpozitiv...
Maiăîntâi,ăareăabilitateaădeăaăabsorbiăevenimenteleăuneiăzileăînăceleămaiămiciădetalii.ăNuănumaiă
c ăîşiăaminteşteăfiecareăzi,ă credăc ă îşiăaminteşte,ădeăasemenea,ăfiecareăziădin via aăsaădeăadult,ăîşiă
poate aminti fiecare carte pe care a citit-o.ăPareă s ăre in ătoateăfapteleădespreăcareăafl .ăDacaăaşă
puteaăalegeăîntreăaăm ăduceăîntr-oă ar ăstr in ăşiămodulăînăcareăîmiăpovesteşteăelădespreăc l toriaăînă
54
aceaă ara,ăaproapeăc ăaşăalegeăultimaăvarianta.ăDeăce?ăPentruăc ănuăîiăvaăsc paănimic important. El
absoarbe fiecare eveniment ca un burete.
Alădoileaătalentăalăsauăesteăexpresivitateaăsa.ăCândăseăîntoarceădintr-oăexcursie,ădescrieăînă
detaliiă viiă suneteleă şiă culorileă riiă respective,ă obiceiurileă şiă preocup rileă oamenilor,
experien eleăminoreăşiăîntâmpl rileămajoreădinăaceastaăc l torie.ăPoateădescrieătotăceăaăv zul,ăaăatinsă
şiăaăsim ităînăcuvinteăexcitante,ăvibrante.
Atunciă cândă povesteşteă despreă oă c l torie,ă ascult toriiă s iă potă sim iă apaă ceă cadeă înă cascad ,ă
briza receăaăvânturilorănordice,ăculorileăşiămirosurileăoraşelorăşiăaleăaşez rilorărurale.ăCeădarăminunată
pentru noi,ăceiăprivilegia i,ăcareăîlăcunoaştem!
Ceăpre ăpoateăpuneăcinevaăpeăoăasemeneaăprietenieăunic ?ăNuăştiu,ădarăpotăspuneăcuăîncredereă
c ă dină rela iaă noastr ă euă mi-amă m rită deă maiă multeă oriă cunoştin ele,ă modulă deă aă percepe,ă
îndemânarea,ăspiritulăîntreprinz torăşiăstilulădeăvia a.
Unde te duci tu pentru un asemenea festin intelectual? Vai de omul care are un restaurant
favorit,ădarănuăareăunăgânditorăfavorit.
Aceast ăpersoan ăaăavutăgrij ăs ăîşiăhr neasc ătrupul,ădarănuăşiăminteaăşiăsufletul.
Ast zi,ă mul umit ă luiă Gutenberg,ă Marconiă şiă celorlal iă pionieriă din domeniulă înregistr riiă
informa iei,ă î iă po iă faceă prieteniă pesteă m riă şiă pesteă secole.ă Poateă c ă nuă po iă întâlniă persoanaă
respectiv ,ă dară îiă po iă citiă opereleă sauă îiă po iă ascultaă voceaă înregistrat .ă Churchill, Aristotelă şiă
Lincolnăauămuritădeămult,ădarăcuvinteleălorăînc ămaiăpotăstârniăvenera ie,ăpotăinspiraăşiăinstrui.
Prietenia - este una dintre cele şapteă strategiiă pentruă ob inereaă bog ieiă şiă fericirii.ă Smulgeă
„buruienile"ăinfluen eiănegativeădinăvia aăta.ăînăschimb,ă„cultiv "ăsemin eleăinfluen eiăconstructive.ă
Nuăî iăvaăveniăs ăcreziăceărecoltaăveiăob ineă- doar succese!
STRATEGIA num rulăŞAPTE

ÎNVA ăARTAăDEăAăTR IăCUăSTIL

Capitolul 10
CALEAăC TREăUNăSTILăDEăVIA ăMAIăBOGAT
Inărolulăs uădeăprofesor,ădomnulăShoaffăm-aăprovocatăf r ăîncetare.ăDup ăceăpuneamăînă
aplicareăprincipiileăsaleăîntr-un anumit domeniu,ăimediatăîmiăprezentaăunăaltăprincipiu de
importan ăfundamental .
Dup ăceăamăînceputăsaăamăunălocăpeăpia ăşiăamăcâştigatămaiămul iăbani, mi-a spus: "Jim, nu trebuie
doarăs ăînve iăcumăsaăcâştigi,ăînva ăcumăs ătr ieşti!".
Nuă amă în eles.ă Deă fapt,ă niciă nuă îiă acordamă preaă mareă aten ie.ă „Iata-m ",ă m ă gândeam,ă
„muncindădinăgreu,ăluptându-m ăs ăîmiăatingăscopurile,ă s ă v dă succesul.ă Despreă ceă vorbeşte?ă Ceă
credeăc ăîmiăscap ?ăCe mai este?'.
Citindu-miăgândurile,ădomnulăShoaffăaăzâmbităşiămi-aăspus:ă„Jim,ăexistaăoameniăînconjura iădeă
lucruri minunate şiătotuşiăsuntăneferici i;ăal iiăauăadunatăsumeămariădeăbaniăşiătotuşiăsuntăs raciădină
punctădeăvedereăspiritualăşiănuăauăbucuriiăpreaămariăînăvia .ăVreauăsaăînve iăartaăcre riiăunuiăstilădeă
via ,ăartaădeăaătr i".
„Eiăbine",ăamăreplicat,ă„M ăvoiăgândiălaăastaăcândăvoiăaveaăoămul imeădeăbani.ăAcumăpotăînv aă
cumăs ăîiăcâştig,ănuăcrede i?"
„Nu,ăJim",ăaăspusăel,ădândădinăcap,ă„esteămaiăuşorăs ăînve iăartaăcre riiăunuiăstilădeăvia ăcuăsumeă
mici. Deăfapt,ăîncepeăcuădouaămonedeădeă25ădeăcen i."ă„Dou ămonedeădeă25ădeăcen i?",ăamăexclamată
eu.ă„Cumăpoateăcinevaăs ăaib ăunăstilădeăvia ăcuădou ămonedeădeă25ădeăcen i?"
Domnulă Shoaffă aă chicotit.ă Vânz toră încercat,ă ştiaă c ă înă celeă dină urm ă mi-aă atrasă aten ia.ă
„Imagineaz - iăc ăî iălustruieştiăpantofii.ăLustragiulăfaceăoătreab ăminunata.ăDeăfapt,ă i-a lustruit
pantofii nemaipomenită deă frumos,ă înainteă deă a-iă pl ti,ă teă gândeştiă ceă bacşişă s -iă dai.ă «S -i dau o
moned ădeă25ădeăcen iăsauădou ămonedeădeă25ădeăcen i?».ăDac ăî iăvinăînăminteădou ăsume,ăpreferaă
întotdeaunaăsuma maiămare;ădevinoăoăpersoan ădeădou ămonedeădeă25ădeăcen i."
„Probabilă c ăîmiăscap ăceva",ăm-amăgândită eu.ăPerplex,ăamă întrebat:ă„Ceăimportan ăareă- o
55
monedaăsauădou ămonedeădeă25ădeăcen i?".
„Areăoăfoarteămareăimportan .ăDac ăaiăspus:ă«Eiăbine,ăamăs -i dauăoămoned ădeă25ădeăcen i»,ă
acest lucru te va afecta pentru tot restulăzilei.ăVeiăîncepeăs ăteăsim iăpu inăvinovat,ăunăpicănesigur.ă
Şiăînătimpăceăteăveiăuitaălaăpantofiiăstr lucitori,ăveiăspune:ă«Cuăsiguran ,ăsuntăunăzgârcit.ăOănenorocit ă
deămoned ădeă25ădeăcen iăpentruănişteăpantofi facu iăaşaădeăbine!»
Peă deă alt ă parte,ă aă ad ugată el,ă dac ă teă hot r ştiă s ă daiă dou ă monedeă deă 25ă deă cen i,ă teă veiă
sim iăbine,ăplinădeăîncredereăînătineă toat ăziua.ăNiciănu- iăînchipuiăcâtăpoateăfaceăoămentalitateădeă
genul dou ămonedeădeă25ădeăcen i!"
Mul iăaniămaiătârziu,ăunăb rbatădinăDetroităaăvenitălaămineădup ăsfârşitulăunuiăseminarăşiămi-a
spus:ă„DomnuleăRohn,ămi-a iădatăîncredereăînăaceast ăsear ădescriindăatitudineaăgenădou ămonedeă
de 25ădeăcen i.ăM-amăhot rîtăs ăîmiăschimbăîntreagaăvia .ăVe iăauziădeămineăîntr-oăbun ăzi".ăŞiăaă
plecat.
Sigurăpeăel,ăcâtevaăluniămaiătârziu,ăcândăconferen iamădinănouălaăDetroit,ăacelaşiăb rbatăaăurcată
peăpodiumăzâmbindăşiămi-a spus: „V ăaminti iădeămine?".
„Sigurăc ăda",ăamăr spunsăeu.ă„Sunte iădomnulăcareăspuneaăc ăîşiăvaăschimbaăvia a."
Aă dată dină capă şiă aă zis:ă „Trebuieă s ă v ă spună oă poveste.ă Dup ă ultimulă dumneavoastr ă seminar,ă amă
începutăs ăm ăgândescăIaămodurileăînăcareăsaăîncepăs ăîmiăschimbăvia aăşiăm-amăhot rîtăs ăîncepăcuă
familia mea.ăAmădou ăfeteădr gu eă- adolescente - cei mai buni copiiăpeăcareăşiăi-ar dori cineva. Nu
m ăsup r ăcuănimic.ăTotuşi,ăeuăm-amăpurtatăîntotdeaunaăurîtăcuăele.ăLeăplaceăfoarteămultăs ăseăduc ă
laăconcerteădeămuzic ărockăpentruăa-iăvedeaăpeăcânt re iiăprefera i.ăDarăeuăle-am descurajat întotdeauna.ă
Cândăveneauălaămineăsaăîmiăcear ăvoieăs ăseăduc ălaăconcert,ăleăspuneam:ă«Nu,ănuăvreauăsaăv ăduce i.ă
Muzicaăesteăpreaăzgomotoas .ăV ăvaăafectaăauzul.ăŞi,ăînăafar ădeăasta,ăanturajulănuăesteăcelăpotrivit».
Apoi se petreceaă acelaşiă lucru.ă M ă implorau:ă «Teă rugamă t ticule,ă vremă s ă neă ducem.ă Nuă teă vomă
supar ăcuănimic.ăSuntemăfeteăbune.ăTeărug m,ălas -ne».
Dup ăceăseărugauămultăşiăbine,ăIeăd deamăcuăregretăbaniiăşiăleăspuneam:ă«Bine,ădacaăvre iăatâtă
de mult...»
M-amăhot rîtăapoiăs ăîncepăsaăfacăcâtevaăschimb riăînăvia aămea.ăIat ăceăamăf cut;ăamăv zutăună
anun ă pentruă ună concertă ală unuiaă dintreă cânt re iiă favori iă aiă feteloră mele,ă m-am dus la casa de
bileteăşiăamăcump ratăeuăînsumiăbilete.
Cândăamăajunsăacas ,ăle-am dat pliculăşiăamăspus:ă«Aiciăave iăbilete la viitorul concert rock.
Ştiuăcaăgrupulă staăesteăunulădin favoriteleăvoastre».
Jim,ăaăcontinuatăb rbatul,ăcuălacrimiăînăochi,ăarăfiătrebuităs ăleăveziăexpresiaăfe ei.ăLe-am spus
c ăzileleăînăcareăseărugauădeămineăs-au sfârşit.ăCumăm-auămaiăîmbr işat!ăApoiămi-auăpromisăc ănuă
vor deschideăpliculădecâtăatunciăcândăseăvorăduceălaăconcert.
Şiăşti iăceva?ăPentruăcaăleăluasemăbileteăînărândulăzece,ăînăcentru,ăm-amădistratăfoarteăbineătoat ăsearaă
imaginându-miăcâtăsuntădeăemo ionate.
Adev rataărecompens ăamăprimit-oăatunciăcândăs-auăîntorsăacas .ăUnaădintreăeleăaăaterizatăpeă
genunchiiămei,ăiarăcealalt ăşi-a pus mâinileăînăjurulăgâtuluiămeu,ăiarăamândou ăauăspus:ă«Tat ,ăeştiă
cel maiăgrozav!»."
Ceăpovesteăminunat !ăŞiăceăexempluăirezistibil despre cum este posibil,ăcuăoăsimpl ăschimbareă
deă atitudine,ă s ă transformiă stilulă deă via aă ală cuiva.ă Nuă esteă vorbaă decâtă s ă înve iă s ă aiă ună spirită
generosă şiă s ă înve iă s ă dezvol iă oă mentalitateă genă „douaă monedeă deă 25ă deă cen i"ă într-o lume care
gândeşteăînăstilulă„uneiămonedeădeă25ădeăcen i".
*ăACEIAŞIăBANI,ăUNăSTILăDIFERITă*

Iat ăunăgândăimportant:ăFII FERICITăCUăCEEAăCEăAIăÎNăTIMPăCEăURM REŞTIăS ă

OB IIăCEăDOREŞTI. Euăîncercăs ătr iescăaşaăînăfiecareăziăaăvie iiămele.
Nu este de fapt prea greuăs ăînve iăartaădeăaătr i.ăChiarăşiăoameniiăcu mijloace modeste pot
aveaă ună stilă deă via aă rafinat.ă Pură şiă simpluă trebuieă s ă economiseasc ă cevaă dină baniiă deă ap ă
minerala pentru a cump raăoăsticlaădeăvinăbun.ăSauăsaănuămaiămearg ălaăcinemaăşiăsaăseăduc ăla
teatru.ăSauăs ăeconomiseasc ăbaniătotăanulăpentruăaăseăputeaăduceăîntr-oăexcursieăînăstr in tateăoriă
pentru a-şiăcump raăoăoperaăde arta.
56
 Nuăî iăcheltuiăto iăbaniiăoădat .ăEconomiseşteăşi cump r ăcevaădeosebit - ceva de calitate,
sau de valoare, sau cevaădeăcareăî iăveiăamintiătoataăvia a.ăAminteşte- i,ăto iăbaniiăaceştiaăda iăpeă
nimicuriăseăpotăadunaăîntr-oămic ăavere.ăIarăpentruăoăpersoan ărafinat ,ăcalitateaăă este mult mai
importantaădecâtăcantitatea.ăMaiăbineăcâtevaăcomoriădecâtăoăcasaăplin ădeăboarfe nefolositoare.
Stilulă deă via ,ă aşaă cumă îlă definescă aici,ă înseamn ă cunoaştere,ă valori,ă educa ieă şiă gustă
disciplinat.ăEsteăoăart ăceăaduceăbucurieăînătimpăceăoăpractici.ăEsteăhot rireaădeliberat ădeăaăsavuraă
şiăaăteăbucuraădeătoateăexperien eleăşiăposibilit ileăoferiteădeăvia .
Stilulă deă via aă înseamn ă a- iă mariă cunoştin eleă şiă experien ele,ă profitândă deă c r i,ă oameni,ă
filmeăşiănoiăaventuri.ăAşaăc ăaiăgrij ăs ăteăbucuriăşiăs ăînve iădinătoateăşiădeălaăto iăceiăcuăcareăintriă
înăcontact.
Gândeşte-te la un lucruăpeăcareăîlăpo iăfaceăast ziăpentruăaăteăsim iămaiă bogată şiă maiă bineă înă
leg tur ăcuătineăşiăvia aăta;ăd ăunătelefonăpentruăa- iărezervaăbileteălaăunăconcert,ăcump r ăcâtevaă
casete cu muzic ăbuna,ătrimiteăflori,ătrimiteăoăscrisoareădeămul umire,ăplanific ăoăexcursie,ăciteşteă
cartea unui clasic.
Totănuăleăpo iăgândiălaăcevaădeăf cut?ăPariezăc ălaăoăsut ădeăkilometriădeăloculăînăcareăteăafliă
acumăexist ăcâtevaălocuriăpeăcareănuăle-aiăv zutăniciodat ,ăcâtevaăfeluriădeămâncareăpeăcareănuăle-ai
gustat niciodat ,ăcâtevaăexperien eăpeăcareănuăle-aiătr ităniciodat .
Acestălucruăesteăadev ratăînăcazulămeu.ăDup ăcumăşti i, am crescutăînăIdaho,ăundeăseăafl ă
oăparteădinămareleăParcăNa ionalăYellowstone.ăŞiătotuşiănuăamăfostăniciodat ălaăYellowstone.
Imagina i-v !ă Milioane de oameni au venit din toata lumea pentru a vedeaă urşiiă grizzlyă şiă Oldă
Failhful, iar eu, care m-amăn scutăînăIdaho,ănuăamăfostăniciodat ăacolo. AmăfostăînăAfrica,ădarănuălaă
Yellowstone.
Ai şiătuăoăpovesteăgenă„Yellowstone"ăînăvia aăta?ăEştiădin New Yorkăşiănuăaiăv zutăniciodat ă
StatuiaăLibert ii?ăSauădin Texasăşiănuăaiăfostăniciodat ălaăAlamo?ăSauăeştiădinăCanadaăşiănuăaiăvizitată
niciodat ăOttawa?ăAtunci,ăcaăşiămine,ăaiăpierdutăcâtevaăocaziiăminunateădeăaăexperimenta un stil
deăvia aădeschis.
Sa ne stabilimă cuă to iiă noiă scopuriă pentruă aă nuă pierdeă nimic,ă maiă ales acele lucruri la care
putem ajunge. S-arăputeaăs ăfieănevoieădeă pu inaă ini iativ ă dină parteaă noastr ,ă dară gândi i-v ă ceă
recompense ne aşteapt !ăTotăceătrebuieăsaăfacemăesteăsaăpermitemăunuiăactăconştientăsaă âşneasc ă
dintr-unăgândăunic.ăIarăacestăactăvaălegaăviseleănoastreădeărealitateaăuneiănoiăexperien e.
Pân ă acumă şti iă c ă respect,ă înă modă s n tos,ă valoareaă bog ieiă materialeăînăvia .ăIns ăbaniiă
potăfiădeăasemeneaăsupraaprecia i,ăchiarăvenera i.ăLiăseăacord ăadeseaăputeriăpeăcareănuăleăposed .
îmiăamintescăcaăi-amăspusădomnuluiăShoaff:ă„Dac ăaşăaveaămaiămul iăbani,ăaşăfiăfericit",ăîns ăelăaă
replicat:ă „Cheiaă fericiriiă nuă înseamn ă maiă mul iă bani.ă Fericireaă esteă oă art ă careă trebuieă studiat ă şi
practicat .ăMaiămul iăbaniăvorăfaceădoarăs ăfiiămaiămultădecâtăeştiădeja.ăMaiămul iăbani te vor trimite
doară maiă repedeă laă destina ie.ă Aşaă ca,ă dac ă eştiă înclinată s ă fiiă nefericit,ă teă veiă sim iă mizerabilă
înconjuratădeălux,ăcuămaiămul iăbani.ăDac ăeştiăînclinatăs ăfiiăr ut cios,ăbog iaăteăvaăfaceăsaădeviiăoă
teroare.ăŞiădac ăeştiăînclinatăspreăb utura,ămaiămul iăbaniăî iăvorăpermiteăs ăteădistrugiăcuăajutorulă
b uturii.
Peă deă alt ă parte,ă dac ă st pâneştiă artaă unuiă stilă deă via ă şiă aă fericirii,ă maiă mul iă baniă te vor
ajutaăs ăamplificiăfericireaăşiăbog iaăînn scut ".
Stilulădeăvia ăînseamn ăînăprimulărândăstil.ăIarăstilulăesteăoăart ă-artaădeăaătr i.ăNuăpo iăcump raă
stilăcuăbani.ăNuăpo iăcump raăbunăgustăcuăbani.ăCuăbaniăpo iăcump raădoarămai mult.
Stilul de via ă înseamn ă cultur ă - s ă aprecieziă oă muzic ă bun ,ă dansul, arta, sculptura,
literaturaăşiăteatrulădeăcalitate.ăEsteăgustulăpentru rafinat, unic, frumos.
FilozofulăMortimerăAdlerăspunea:ă„Dac ănuăvomăîncercaăs ăneăsatisfacem cele mai rafinate
gusturi, ne vomămul umiăcuăcele elementare".
Aşaă c ă aminti i-v ă deă c utare,ă înseamn ă sa"ă avemă ceă esteă maiă bună înă timpulă peă careă îlă avemă laă
dispozi ie.ăNuăesteăvorbaădeăcantitate,ăci de valoare.
Stilulă deă via ă înseamn ă deă asemeneaă recompensareaă excelen eiă oriunde o descoperi,
neconsiderândă dreptă garantateă micileă lucruriă dină via .ă Permite i-miă s ă ilustreză aceastaă cuă oă
anecdotaăpersonal :

57
 F ceam,ăîmpreun ăcuăprietenaămea,ăoăexcursieăînăCârmei,ă California,ăpentruăcump r turiăşiă
caă s ă explor mă zona.ă Peă drumă amă oprită laă oă benzin rie.ă Imediată ceă amă parcată maşinaă înă fa aă
pompelor, unătân r,ădeăoptsprezeceăsauănou sprezeceăani,ăs-a repezit spre noi şiăaăspus,ăzâmbind:ă
„V ăpotăajutaăcuăceva?". „Da",ăamăr spunsăeu,ă„plinul,ăv ărog."
Nuăeramăpreg tităpentruăceleăceăs-auăîntâmplat înăcontinuare,ăînăepocaănoastr ,ăaăautoserviriiă
şiădeterior riiămoduluiăînăcareăesteă tratatăclientul,ăacestătân răaăverificatăfiecareăcauciuc,ăaăsp lată
fiecare geam - chiarăşiătrapaă- cântândăşiăfluierândătotătimpul.ăNuăneăveneaăs ăcredemăatâtăcalitateaă
serviciului,ăcâtăşiăatitudineaăsaăfa ădeămunc .
Cândăaăadusănotaădeăplat ,ăi-amăspusătân rului:ă„Hei,ăne-ai acordatăcuăadev ratămareăaten ie.ă
Apreciez asta".
Elă aăreplicat:ă „îmiă placeă cuă adev rată saă muncesc.ă M ă distreză şiă întâlnescă oameniă dr gu iă caă
dumneavoastr ".
Tân rulăacestaăeraăcuăadev ratăminunat!
Amăspus:ă„MergemălaăCârmeiăşiăvremăs ăluamănişteămilkshake-uri.ăNeăpo iăspuneăundeăputemă
g siăceaămaiăapropiat ăcofet rieăBaskin-Robbins?"
„Baskin-Robbinsăseăaflaălaăcâtevaăcvartaleămaiăîncolo",ăaăspusăel,ăînătimpăceăneăd deaăam nunte.ă
Apoiăaăad ugat:ă„Nuăparca iăînăfa ă-parca iăal turiăcaăs ănuăv ăblochezeăcineva." Ce om!
Amăajunsălaăcofet rieăşiăamăcomandatămilkshake-urile,ădarăînălocădeădou ,ăamăcomandatătrei.ă
Apoi ne-amăîntorsălaăbenzin rie.ăTân rulănostru prieten ne-aăieşităînăîntâmpinare.ă„Hei,ăv dăc ă
a iăluatămilkshake-urile."
„Da,ăiarăacestaăesteăpentruătine!"
Aăr masăcuăguraăc scat .ă„Pentruămine?"
„Sigur.ăNe-aiăservităatâtădeăbine,ăcaănuăputeamăs ănuăî iăoferim şiă ieăunul."
„Mam !",ăaăreplicatăel, uimit.
Peă cândă m ă îndep rtam,ă 1-amă putută vedeaă înă oglindaă retrovizoare,ăzâmbindăcuăguraăpân ălaă
urechi.
Câtăm-a costat acest mic act de generozitate? Vreo doi dolari. (Aceast ăcifr ăareăunăanumită
modădeăaăieşiălaăsuprafa ,ănu-iăaşa?)ăVede i,ănuăesteăvorba despre bani, este vorba despre stil.
Probabilăc ăm ăsim emăînăform ăînăziuaăaceea.ăLaăsosireaăînăCârmei,ăm-amăîndreptatădirectă
c treăoăflor rie.ăAmăintratăîn untruă şiăi-amăspusăvânz torului:ă„Vreauăunătrandafirăcuătij ălung ă
pentru doamnaămea;ăs -1 aib ăînătimpăceăfacemăcump r turiălaăCârmei".
Vânz torul,ăunătipămaiădegrab ălipsitădeăromantism,ăaăreplicat: „îiăvindemălaăduzin ".
„Nuăîmiătrebuieăoăduzina",ăamăspus,ă„doarăunul."ă„Bine",ămi-aăr spunsăelăcuăarogan a,”v ăcost
doi dolari." „Minunat",ăamăexclamat,ă„nimicănuăpoateăfiămaiărâuăcaăun trandafir ieftin."
Am alesătrandafirulăcuăgrij ăşiăiăl-am oferit prietenei mele. A fost tareăimpresionat !ăPre ul?ă
Doi dolari. Doar doi dolari. (Ceva mai târziu,ăprietenaămeaăs-aăuitatălaămineăşiăaăspus:ă„Jim,ă
probabilăc ăsuntăsinguraăfemeieădinăCârmeiăcareăareăunătrandafir".)
Ină afar ă deă lec iaă cuă celeă dou ă monedeă deă 25ă deă cen i,ă domnulă Shoaff m-aă înv ată oă alt ă
lec ieădespreăbacşiş,ăMi-aăexplicatăc ătermenul „tip"ă(bacşişăînălimbaăenglez ă- n.t.) vine de la „toă
insure promptnes (a asigura, a garanta promptitudinea - n.t.).
„Acum",ăaăspusăel,ă„dac ăbacşişulăînseamn ăaăgarantaăpromptitudinea,ăcândătrebuieăcinevaăs ădeaă
bacşiş?"
Ştiamă undeă vreaă s ă ajung ,ă dară înc ă gândeamă „caă toat ă lumea".ă „Atunciă cândă ieiă masa,ă iară
serviciulăesteăbun,ălaşiăunăbacşiş.ăDacaăeştiăprostăservit,ănuădaiăbacşiş",ăamăreplicatăeu.
„Nu,ăJim,ănuăaiăîn eles.ăOameniiă rafina iănuărisc ăsaăfieăbineă servi i.ăEiăse asigur c ăvor fi
bine servi iădândăbaniiădeălaăînceput."
încearc ăs ăfaciăaşa.ăDataăviitoareăcândăieiămasaălaărestaurant,ăcheam ăchelnerulălaămasaăta,ă
pune-iămânaăpeăum răşiăspune:ă„Uiteăcinciădolari.ăTeărogăsaăaiăgrij ădeămineăşiădeăprietenaămea".
AşaăcumăspuneaădomnulăShoaff:ă„N-o sa- iăvin ăsaăcreziăceăseăvaăpetrece. Vor roi la masa ta.
Nuăveiăfiănevoităsaăteăîntrebiăundeăs-au dusăsauăsaăaştep iăpentruăoăaădouaăceaşcaădeăcafea".
A iăîn eles?ăAceiaşiăbani,ăunăstilădiferit.

58
 *ăDRAGOSTEăŞIăPRIETENIEă*

Aătraiăcuăstilăînseamn ădeăasemeneaăaătr iăoăvia ăechilibrat .ăIarăunulădintreăceleămaiăimportante

ingredienteăaleăuneiăvie iăechilibrateăesteăaăaveaăpeăcinevaăpeăcareăs ăîlăiubeştiăşiăcareăs ăteăiubeasc .ă
Nu exist ănimicămaiăpre iosădecâtăunăomălaăcareă ii,ăOăpersoan ăcareă ineă Iaătineăînseamn ăoăvia ă
plin .
Protejeaz ăiubireaăcuăstr şnicie.ăNuăl saănimicăs ă iăseăpun ăînăcale.ăDac ăunăscaună iăseăpuneă
înăcale,ăî iăsugerezăs ădistrugiăscaunul.ăNuăl saănimicăs ăblochezeădragostea.
Cuămult ăvremeăînăurm ,ăamăspusăcuăîn elepciune;ă„Existaămulteăcomori,ădarăceaămaiămareă
dintre ele este iubirea". Cu alteăcuvinte,ăesteămaiăbineăs ătr ieştiăîntr-unăcortăpeăplaj ăşiăsaăcunoştiă
dragosteaă decâtă s ă tr ieştiă într-ună palată singur,ă întreba i-m ...ă euă ştiu.ă Familiaă taă şiă dragosteaă taă
trebuieă saă fieă cultivateă caă oă gradin .ă Timp,ă efortă şiă imagina ieă trebuieă s ă fieă „somate"ă înă modă
constant pentru a oăp straăînăplin ăînflorireăşiădezvoltare.
Al turiă deă dragoste,ă prieteniaă esteă foarteă importanta.ă Esteă nepre uita.ă Prieteniiă suntă aceiă
oameniă minuna iă careă î iă suntă al turiă atunciă cândă to iă ceilal iă teă p r sesc.ă Şiă pentruă c ă via aă nuă
ofer ăniciăună felă deă garan ii,ă asigur -teă ca,ă peă drumulă t uăc treămaiăsus,ă s ăî iă faci acel gen de
prieteniăcareăsaănuăteătrag ăpeăunădrumăceăcoboar .ăVia aăareăatâtăurcuşuri,ăcatăşiăcoborîşuri,ăiară
prietenii, prietenii adev ra i,ă voră faceă caă urcuşurileă s ă fieă maiă vesele,ă iară coborişurileă maiă pu ină
nimicitoare.
Amăunăasemeneaăprieten.ăDacaăaşăfiăaruncatăpeănedreptăînăînchisoareăîntr-oă araăstr in ,ăpeăelă
1-aşăchema.ăŞti iădeăceă1-aşăchema?ăAşaăeste,ăpentruăc ăarăveni.ăAstaăînseamn ăunăprieten - cineva
care te-ar scoate dintr-oă închisoareă str in .ă Şiă ştiuă c ă dac ă ară costaă oă avereă s ă m ă scoat ă deă
acolo,ă ară pl ti.ă Şiă dacaă ară fiă nevoieă deă multă timp,ă ară petreceă câtă timpă ară fiă necesar.ă Astaă
înseamn ăunăprietenăadev rat.ăSperăc ăave iăasemeneaăprieteni.
Amăşiăcâ ivaăprieteniăocazionali,ăcunoştin eăcareăarăspuneăprobabil:ă„Telefoneaz -miăcândăteă
întorciăînăStateleăUnite".ăCredăcaăavemăcuăto iiăasemeneaăprieteni.ăProblemaăapareăatunciăcândă
confund măfunc iaălorăînăvia aănoastr ăcu adev rataăprietenie.
Inăconcluzie,ăaminti i-v ăurm toarele:ăoăvia ăbun ănuăînseamn ăcantitate;ăînseamn ăatitudine,ă
ac iune,ă idee,ă descoperire,ă cercetare.ă Oă via ă bun ă vineă dintr-ună stilă deă via aă careă esteă peă deplină
dezvoltat, indiferentă deă m rimeaă contuluiă t uăînă banc ;ăunăstilădeă via ăcareăî iă ofer ăunăconstantă
sentimentăalăbucurieiădeăaătr i;ăunăstilădeăvia ăcareăhr neşteădorin aătaădeăaădeveniăoăpersoan ădeă
profund ăvaloareăşiăcuărealiz ri.ăLaăurmaăurmei,ăceăînseamn ăbog iaăf r ăcaracter,ăindustriaăf r ăarta,ă
cantitatea f r ăcalitate,ăspiritulăîntreprinz torăf r ăsatisfac ieăşiăposesiunileăf r ăbucurie?
Po iădeveniăoăpersoan ăcultivat ăcareăs ăîşiăaduc ăcontribu iaălaăîntreagaăcultur .ăPo iăfiăaceaă
persoan ăcuăoădareădeămân ăneobişnuit ăcareăsaăposedeăstilulăşiăindividualitatea de care vor beneficia
copiiiăt iăşiăcopiiiăacestora.

Capitolul 11

ZIUA CARE Î Iă SCHIMB ă VIA A

Amă parcursă ună drumă lungă împreun .ă Ină aceast ă carte,ă amă împ rt şită cuă dumneavoastr ă ună
adev ratăfestinădeăideiă- strategii care cuăsiguran ăv ăvorăsatisfaceăapetitulăpentruăbog ieăşiăfericire.ă
Şiătotuşi,ătrebuieăs ăv ăîmp rt şescăunălucruăcareăm ăîngrijoreaz .

59
 Vede i,ădacaăasimila iătoateăinforma iileădinăaceast ăcarte,ă probabilăc ăv ăpute iănumiăexpertă
înăprincipiileăbog ieiăşiăfericirii.ăDeăaceea,ăf r ăîndoial ăa iăputeaă ineăoăconferin ăasupraăaspecteloră
filozoficeăaleăsuccesuluiăşiăaceastaăarăsunaădestulădeăimpresionant.
Darăînăvia ătrebuieăs ăfaciămaiămultădecâtăs ăcunoştiăteoriaă referitoare la cum se presupune
c ăac ioneaz ălucrurile.ăInăsistemulălibereiăini iativeătrebuieăs ăac ioneziăpentruăaăfaceăcaălucrurileă
s ădevin ărealitate.ăNumaiăcunoştin eleăpuseăînăaplicareăconteaz .
Cumăve iăfaceăs ăconstrui iăpunteaăîntreăcunoştin eăşiăac iune?ăExist ăoăaătreiaăcomponent ăcare
ac ioneaz ăcaăunăcatalizator?ăDinăfericire,ăexist .ăEsteăvorbaădeăemo iileănoastre.
* EMO IILEă*

Emo iileăsuntăceleămaiăputerniceăfor eăaflateăînl untrulănostru.ăSubăputereaăemo iilorăoameniiăpot

realiza cele mai eroice (la fel ca şiăceleămaiăbarbare)ăacte.ăîntr-unăgradămaiăînalt,ăchiarăşiăciviliza iaă
îns şiă poateă fiă definitaă caă oă canalizareă inteligent ă aă emo iiloră umane.ă Emo iileă suntă combustibilul,ă iară
minteaăesteăpilotulăcareăpropulseaz ăîmpreun ănavaăprogresuluiăcivilizat.
Ceăemo iiăîiădetermin ăpeăoameniăs ăac ioneze?ăExistaăpatruăemo iiăfundamentale;ăfiecareăînă
parteă sauă oă combina ieă deă câtevaă dintreă eleă potă declanşaă ceaă maiă incredibil ă activitate.ă Ziuaă înă
careăpermi iăacestorăemo iiăs ăî iăhr neasc ădorin aăesteăziuaăcareăî iăvaătransformaătotalăvia a.

Nemul umirea

înă modă obişnuit,ă cuvântulă „nemul umire"ă nuă esteă asociată cuă ac iuneaă pozitiva.ă Şiă totuşi,ă
canalizat ăînămodăpotrivit,ănemul umireaăpoateăschimbaăvia aăunuiăom.
Persoana care este nemul umit ăpoateăatingeăunăpunctădin care nuămaiăexist ăîntoarcere.ăEsteă
gataăsaăarunceăm nuşaăvie iiăînseşiăşiăs ăspun :ă„M-amăs turat!".
Astaă amă spusă şiă euă dup ă experien aă umilitoareă tr it ă cuă feti aă careă vindeaă pr jitureleleă deă doiă
dolari.ă„M-amăs turat!",ăamăspus.ă„Nuămaiă vreauă s ă maiătr iescănici-o-dat ă asta.ă M-amăs turată saă
maiăfmăs racălipităp mântului.ăM-amăs turatăsaăm ăsimtăprostăşiăm-amăs turatăs mint".
Da,ăsentimenteleăproductiveădeănemul umireăaparăatunciăcînd cinevaăspune:ă„Ajunge".ăPunct.
„Tipul"ănostruăs-aăs turatăînăfineăs ăfieăunăperdant.ăS-a saturat de mediocritate. S-aăs turatădeăacele
sentimenteăîngrozitoareăşiăbolnave,ăcumăarăfiăteama,ădurereaăşiăumilin a,ăîşiăvedeăso iaătrecândăînc ăoă
dat ăprintre rafturile pline de produse ale supermarketului pentru a cump raăoăconserv ădeă
fasoleăşiăştieăceăurmeaz ăs ăseăîntâmple.ăŞtieăc ăseăvaăuitaălaămarcaăceăcost ăşaizeciăşiănou ădeăcen iăşiă
la marca ce cost ăşaizeciăşiăşapteădeăcen i.ăŞiămaiăştieăcaădeşiăprefer ămarcaăceăcost ăşaizeciăşiănouaă
de cen i,ăoăvaăcump raăpeăceaădeăşaizeciăşiăşapteădeăcen i.ăŞiămaiăcunoaşte,ăfoarteăbine,ămotivul
pentru care va cump raăconservaămaiăieftin ă- pentruăaăeconomisiădoiăcen i.ăDoiăcen i!ă„Tipul"ă
nostru,ăcareăsufer ,ăspune:ă„M-amăs turatăs ătotăîngenunchezăînă rân ăpentruăaăc utaăb nu i.ăNuă
vom mai trai asta nia-o-dat ”.

Aten ie!ăAceastaăarăputeaăfiăziuaăcareăî iăvaătransformaătotalăvia a.ăNumeşte-o cum vrei - ziuaăînă

careă„m-amăsaturat",ăziuaă„nuăseăvaămaiăîntâmplaăniciodat ",ăziuaă„ajunge".ăIndiferentăcumăoă vei
numi,ăoăpo iănumiăputernica! Nimic nu se poate compara cu nemul umireaăcareăstârneşteăcurajulă
atunciăcândăesteăvorbaădeăcevaăcareăs ăî iăpoat ăschimbaăvia a.
Dimpotriv ,ănuăexistaănimicămaiăplinădeămilaădecâtănemul umireaălipsit de energie. Cineva
spune:ă„Miăseăpareăcaăm-am s turat...".ăCeăpatetic,ăceălipsitădeăcaracter,ăînăacestăgenădeăemo ie,ănuă
exist ăsuficientăcombustibilăniciăpentruăaăpropulsaăoăcorabieădeăjuc rieăîntr-oăcad !
Decizia

Ceiămaiămul iădintreănoiătrebuieăsaăfieăîmpinşiălaăzidăpentruăa lua decizii.ăŞiăoădat ăatinsăacestăpunct,ă

trebuieăs ăneăst pânimăemo iileăcontradictoriiăcareăaparăatunciăcândătrebuieăluateădeciziile.ăAmăajunsăla o
r scruce.

60
 Aceast ăr scruceăpoateăfiăoăr scruceăaădou ,ătreiăsauăchiarăpatruădrumuri. Nu este de mirare c ă
luareaăuneiădeciziiăneăpoateăfaceăs ăavemănoduriăînăgât,ăs ăr mânemătrejiăînăputereaănop iiăsauăsaă
ne trezimăsc lda iădeăsudoareărece.
Luareaăunorădeciziiăcareăî iăschimb ăvia aăseăpoateăcomparaăcuăunăr zboiăcivilăintern.ăArmateă
deă emo iiă înă conflict,ă fiecare cu propriulă arsenală deă motive,ă luptându-seă întreă eleă pentruă
suprema ieă înă minteaă noastr .ă Iară deciziileă careă rezult ,ă indiferentă c ă suntă îndr zne eă sauă
timide,ăbineăgânditeăsauăimpulsive,ăpotăfieăs ăstabileasc ăcursulăac iunii,ăfieăs ăîlăîntunece,
Nuăvaăpotădaăpreaămulteăsfaturiăînăleg tur ăcuăluareaăuneiădecizii,ăcuăexcep iaăurm torului:ăOriceă
faci,ănuăteăopriălaăr scruceaăaflat ăpeădrumulăt u.ăDecide-te.ăEsteămultămaiăbineăs ăieiăoădecizieă
greşitaădecâtăsaănuăieiăniciăuna.ăFiecareădintreănoiătrebuieăs ăseăconfrunteăcuăharababuraăemo ional ă
şiăs ăîşiătriezeăsentimentele.
Ună tân ră întreprinz toră mi-aă spusă dup ă ceă s-aă decisă s ă rişteă totulă şiă s ă înceap ă oă nou ă
afacere:ă „Amărenun atălaăideeaă deăaăsc paă deă crampeleă laă stomacă provocateă deă emo ie.ă Dară celă
pu inăacumăleăpot controla aproape tot timpul".
Bineîn eles,ă tuă aiă laă dispozi ieă ună instrumentă extraordinară pentruă luarea deciziilor, nu-iă aşa?ă
Dac ăaiăf cutăexerci iileădeăstabilireăaăscopurilor (le-aiăf cut,ănu-iăaşa?ăDac ănu,ănuăesteăpreaătârziuă
sa le faci acum),ăaiăunăplanăpeătermenălungăşiăunăplanăpeătermenăscurtăpentruăvia aăta.ăAcumănuămaiă
aiădeăf cutădecâtăs ădeciziăs ăac ioneziăar tândădorin aăpotrivit .
Dorin a
Cumă po iă s ă doreştiă ceva?ă Nuă credă caă potă s ă r spundă laă aceast ă întrebareă înă modă direct,ă
deoareceăexist ămaiămulteăc i.ăIns ăştiuădou ălucruriădespreădorin a:

1. Vine din interior, nu din exterior.

2.ăPoateăfiăimpulsionat ădeăfor eăexterne.

Aproapeăoriceăpoateăimpulsionaădorin a.ăEsteăoăproblem ădeăg sireăaămomentuluiăpotrivit,ăcaă

şiă deă preg tire. Poate fi vorba de ună cântecă careă î iă mergeă laă inim .ă Poateă fiă vorbaă deă oă predic ă
memorabil .ă Poateă fiă ună film,ă oă conversa ieă cuă ună prieten,ă oă confruntareă cuă ună duşmană sauă oă
experien ătrist .ăChiarăoăcarteăcumăesteăceaădeăfa ăpoateăimpulsionaămecanismulăinternăcareăîiăvaă
face pe unii oameniăs ăspun :ă„Vreau asta chiar acum!".
Cuătoateăacestea,ăînătimpăceăcau iă„coardaăsensibila"ăaădorin eiăpure,-curate,ăsalut ăapari iaăînă
via aătaăaăfiec reiăexperien eăpozitive.ăNu ridica un zid pentru a te proteja deăexperien eleăvie ii.ă
Acelaşiăzidăcareăteăfereşteădeădezam giriăteăfereşteădeăasemeneaădeăluminaăexperien elorăcareăteă
îmbog esc.ăAşaăc ălas ăvia aăs ăteăating .ăAtingereaăurm toareăpoateăfiăceaăî iăvaăschimbaătotală
via a.
Hot rîrea

Hot rîreaăspune:ă„Voi face". Aceste cuvinte se afla printre cele maiăplineădeăfor aăcuvinteădină
limba engleza. VOI FACE.
BenjaminăDisraeli,ămareleăomădeăstatăenglez,ăaăspusăoădat :ă „Nimicănuăpoateărezistaăvoin eiă
umane,ăcareăvaăjalonaăchiarărezisten aăla extinderea scopurilor sale".ăCuăalteăcuvinte,ăcândăunăomă
se hot r şteăs ă„fac ăcevaăsauăs ămoara",ănimicănuăîlăpoateăopri.
Alpinistulăafirm :ă„Voiăurcaămuntele.ăMiăs-aăspusăc ăesteăpreaăînalt,ăcaăesteăpreaădeparte,ăcaă
esteăpreaăabrupt,ăcaăesteăpreaăstîncos,ăc ăesteăpreaădificil. Dar este muntele meu. II voi urca.ăM ă
ve iăvedeaăcurândăfacându-v ăsemnădinăvârfăsauănuăm ăve iămaiăvedeaăniciodat ,ădeoareceădac ă
nuăreuşescăsaăajungăînăvârf,ănuăm ămaiăîntorc".ăCineăseăpoateăîmpotriviăuneiăasemeneaăhot rîri!
Atunci cândă sunt confruntat cuă oă asemeneaă voin aă deă fier,ă potă vedeaă timpul,ă soartaă şiă
împrejur rileă întrunindu-seă deă urgen aă şiă hot rînd:ă „L-amă puteaă l saă s ă viseze.ă Aă spusă caă vaă
ajungeăacoloăsauăvaămuriăîncercândăs ăoăfac ".
Ceaămaiăbunaădefini ieăpentruă„hot rîre"ăpeăcareăamăauzit-oăvreodat ăaăfostădataădeăoăelev ă
dină Posteră City,ă California.ă Dup ă obiceiulă meu,ă ineamă oă conferin ă despreă succesă înă fa aă unuiă
grup de copiiă supradota i,ă dină primeleă claseă deă liceu.ă Amă întrebat:ă „Cineă îmiă poateă spuneă ceă
înseamn ă«hotarîre»?".ăS-au ridicatămaiămulteămâiniăşiăamăc p tatăcâtevaădefini iiădestulădeăbune.ă
61
îns ă ultimaă defini ieă aă fostă ceaă maiă bun .ă Oă fat ă timid ,ă din fundul clasei, s-aă ridicată şiă aă spusă
liniştita,ă dară cuă for :ă „Credă caă hotarîreă înseamn ă s ă î iă promi iă ieă însu iă c ă nuă veiă renun aă
niciodat ".ăAstaăeste!ăEsteăceaămaiăbun ădefini ieăpeăcareăamăauzit-oăvreodat :ă
PROMTTE- Iă IEăÎNSU IăC ăNUăVEIăRENUN AăNICIODAT .
Gândi i-vaălaăasta!ăCâtădeămultătrebuieăs ăîncerceăunăcopilăpentruăaăînv aăs ămearg ?ăCâtădeă
multăîiăacorziăcopiluluiăobişnuităînainteădeăaăspune:ă„Astaăeste,ă iăs-aădatăoăşans "?ăSpuiăcaăesteăoă
nebunie?ă Bineîn elesă caă este.ă Oricareă mam ă dină lumeăî iă vaă spune:ă „Copilulămeuăvaăcontinuaăsaă
încerceăpanaăce vaăînv aăs ămearg !".ăNuăesteădeămirareăc ătoataălumeaăştieăs ămearg .
Inăastaăseăafl ăoălec ieăvitala.ăIntreaba-te:ă„Câtădeămultăamăs ămuncesc pentru ca visele mele
s ădevin ărealitate?".ăI iăsugerezăs ăr spunzi:ă„Câtăesteănevoie".ăAstaăînseamn ăaăfiăhot rît.
*ăAC IUNEAă*

Cunoaştereaăalimentat ădeăemo ieăegalăac iune.ăAc iuneaăesteăultimaăcomponent ăaă

formulei.ăEsteăingredientulăceăasigur ăărezultatele.ăNumaiăac iuneaăpoateăprovocaăreac ia.ăMaiă
departe, numaiăac iuneaăpozitiv ăpoateăprovocaăreac ieăpozitiv .
Ac iunea.ăTuturorăleăplaceăs ăîiăurm reasc ăpeăceiăcareăfacăcaă lucrurileăs ădevin ărealitateăşiăîiă
recompenseaz ăpentruăc ăprovoac ăvalurileăini iativeiăproductive.
Scotă înă eviden ă aceastaă deoareceă ast ziă v dă mul iă oameniă careă seă Ias ă înşela iă deă afirma ii.ă Şiă
totuşiăexist ăoăvorb ăcunoscut ăcareăspune:ă„Credin aăf r ac iuneănuăserveşteăniciăunuiăscopăutil".ăCâtăesteă
deăadev rat!
Nuăamănimicăîmpotrivaăafirma iilorăcaăinstrumenteăpentruăcreareaăac iunii.ăRepetateăpentruăaă
înt riăunăplanădisciplinat,ăafirma iileăpotăajutaălaăcreareaăunorărezultateăminunate.
Ins ăexistaădeăasemeneaăoălinieăfoarteăsub ireăîntreăcredin aăşiănes buin .ăVede i,ăafirma iileă
f r ă ac iuneă reprezint ă începutulă autoam girii.ă Şiă pentruă bun stareaă ta,ă pu ineă lucruriă suntă maiă
rele caă autoamagirea.ă Esteă Iaă felă caă atunciă cândă directorulă cuă vânz rileă vine deă laă oă întâlnireă deă
vânzare,ăplinădeăentuziasm,ăşiăspune:ă„Voiăfiăcelămaiămare",ădarănuăîşiăsus ineăcuvinteleăcuăunăgândă
disciplinat sau cu ac iune.ăLaăfelădeăbineăarăputeaăs ăseăîndrepteăspreăvestăînăc utareaăsoarelui.
*ăPATRUăÎNTREB RIă*

Pentru ca neăapropiemădeăsfârşitulăc l torieiănoastre,ădorescăs ăv ăpropunăcâtevaăîntreb riă

asupraăc roraăs ăreflecta i.ăPrimaăesteăurm toarea:ăDe ce? Deăceăarătrebuiăs ăîncerca i?ăCopiiiăpună
adesea întreb riădeăgenulă„deăce".ăIarăaceastaăesteăoăîntrebareăimportant de genulă„deăce".ăVreauăs ă
spun:ăDeăceăs ăteătrezeştiădevreme?ăDeăceăs ămunceştiăatâtădeămult?ăDeăceăs ăciteştiăatâtădeămulteăc r i?ă
De ce s ăî iăfaciăprieteni?ăDeăceăsaămergiăatâtădeădeparte?ăDeăceăs ăcâştigiăatâtădeămult?ăDeăceăsaădaiă
atâtădeămult?
Celămaiăbunăr spunsălaăîntrebarea:ă„Deăceăarătrebuiăs ăîncerca i?"ăesteăoăalt ăîntrebare:ăDeăceă
nu? Ceăaltcevaăs ăfaciăcuăvia aăta?ăDeăceăs ănuăveziăcâtădeădeparteăpo iăajunge?ăDeăceăs ănuăveziăcâtă
de mult po iăcâştiga,ăsauăciti,ăsauăîmp rt şi?ăDeăceăsaănuăveziăceăpo iădeveniăsauăcâtădeămultăteăpo iă
dezvolta? De ce nu? La urma urmei, vei fi aici pân ăveiămuri.ăDeăceăs ănuăî iătr ieştiăvia aăcuăstil?
Cea de-aătreiaăîntrebareămergeăpu inămaiădeparte.ăEaăsun ăaşa:ă„Deăceănuătu?".ăUniiăoameniă
auăf cutăcele mai incredibile lucruri avândăoăsus inereălimitat .ăUniiăoameniăseădescurc ăatâtădeăbineă
încâtăajungăs ăleăvad ăpeătoate.ăTuădeăceăn-ai face-o?
Deăceăsaănuăfiiătuăcelăcareăs ăurm reasc ,ădiminea a,ăcea aădeădeasupra Insulelor Hebride din
largulă Sco iei? Deă ceă s ă nuă fiiă tuă celă careă s ă seă p trund ă deă istorieă înă Turnulă Londreiă sauă careă s ă
exploreze mistereleăîntunecateăaleăSpaniei?ăDeăceăsaănuăfiiătuăcelăcareăs ăiaădejunulăîntr-una din
aceleăfermec toareăcafeneleădeăpeăfaimosulăChamps Elysees din Paris? De ce nu tu?
Nimic nu se compara cu o plimbare prin Sala Oglinzilor din Palatul de Ia Versailles sau cu
admirarea tabloului Monei Lisa aflat la Luvru.
Deă ceă s ă nuă fiiă tuă celă careă s ă navighezeă cuă oă goelet ă înă Caraibe?ă Ştiiă undeă seă aflaă celeă maiă
minunate scoici dinăMiami?ăî iăpotăar ta.
Deăceăs ănuăfaciăcump r turiăpeăFifthăAvenueădinăNewăYorkăCity,ădeăceăs ănuăstaiălaăWaldorfă
sauălaăPiazaăsauălaăCarlisle,ădeăceăs ănuăm nânciăspecialit ileăfineă(friptur ădeăgâsc ăcuămereăînă
aluat fran uzesc)ăserviteălaăLuchow's?ăDeăceăs ănuăbeiăcevaăînăArizona,ălaăasfin it?ăDeăceăs ănuăteă
62
 bucuriădeătotă ceăî iă poateăoferiăvia a,ăştiindăcaăaceastaăesteărecompensaăprimitaăpentruăunăefortă
disciplinatăşi constant?
De ce nu tu?

Şiăacum,ăprietene,ăiat ăultimaămeaăîntrebare;ă De ce nu acum? Deăceăs ăamâniăunăviitorămaiă

bunăatunciăcândăatâtădeămulteălucruri- minunateăaşteapt ăs ăleăcomanzi?ăIaătoateăasteaăast zi.ăIaăcâtevaă
c r iă bune,ă întocmeşteă ună plană detaliată cuă scopurileă urm rite,ă invitaă ună milionară laă mas ,ă
descoper ănoiămodalit iăde a- iăm riăproductivitatea,ădezvolt ăunăstilădeăvia ăplinădeăgenerozitateăşiă
iubire, fa un nouăefortăpentruăaăcredeămătineăînsu i.ăŞiăapuca-teădeătreab .
Inăceleădinăurm ,ăcereăajutorulăluiăDumnezeu.ăDa,ăcredăcaăsuccesul nostru viitor depinde de
noi. Dar maiăştiuă deă asemeneaă c ă avemă nevoieă cuă to iiă deă sus inereă spiritual ,ă maiă alesă atunciă
cândăînl tur măsl biciunileăînătimpăceăneăconfrunt măcuăsitua iiăpotrivnice.
Exist ăoăpovesteădespreăunăomăcareăaăstrânsăoăgr mad ădeăpietreăşiăînădoiăaniăaătransformat-o
într-oăgr din ăminunat ,ăplinaădeăceleămaiăfrumoaseăflori.ăIntr-oăzi,ăunăomăsfântăaătrecutăpeăacolo.ă
Auzise deăgr din ,ăc ciăfaimaăacesteiaăseăr spândiseălaămareădep rtare.ăDarăvoiaădeăasemeneaăs ăseă
asigureă c ă gr dinarulănuă uitaseă deăCreatorulă suprem. Aşaă c ă aă spus:ă „Gradinarule,ă Domnulă te-a
binecuvântată cuă oă gr din ă minunata".ă Gr dinarulă aă în eles.ă „Aiă dreptate,ă preasfinte",ă a spus el.
„Dac ănuăarăfiăfostăsoarele,ăploaia,ăsolulăşiămiracolulăsemin eiăşiăalăanotimpurilor,ăaceast ăgr din ă
nu ar fi existat. Dar ar fiătrebuităs ăveziăacestălocăacumăcâ ivaăani,ăcândătoateăîiăapar ineauănumai
lui Dumnezeu."
Nou ,ădumneavoastr ăşiămie,ăniăs-auădatătoateădarurileăvie ii,ădarăde noi
depindeăs ăhot rîmădac ăurmeaz ăs ăfolosimălegileăluiăDumnezeu pentru a
creaăşiăaăprospera.

63
64