Integrarea copiilor cu autism in gradinita normala

Cum sa ne integram copiii cu autism in gradinitele normale? Noi stim ca se poate, dupa ce am lucrat atat de mult cu fiecare copil in parte, dupa ce am respectat cu rigurozitate si ne-am orientat terapia in functie de cerintele educationale normale. Si, totusi, educatoarele ne spun ca nu se pot ocupa de acesti copii, ca nu exista locuri, intru-un cuvant : NU! Transant si insolent! Ce trebuie sa stim: 1. exista masuri legislative prin care putem sa-i convingem; 2. trebuie sa facem eforturi pentru a-i face sa inteleaga si sa accepte copiii; 3. nu trebuie sa fortam integrarea copilului in gradinita atunci cand el nu este pregatit. Despre Shadowing (umbra) Ideea de shadowing prevaleaza adaptarea si integrarea cunostintelor, abilitatilor si comportamentelor dobandite pe parcursul terapiei atat in cadrul gradinitei sau scolii, cat si acasa. Shadowing-ul presupune sprijinirea copilului in situatiile noi si formarea independentei si a adaptabilitatii transferului de informatii, de la nivelul de lectie, la cel de context social. Pentru a avea insa rezultatele cele mai bune trebuie inlaturata ideea de insotitor contextual, mai exact shadow la gradinita sau la scoala. Insotitorul cu rol de shadow trebuie sa fie aproape permanent in programul de integrare sociala, atat la gradinita si la scoala, cat si in activitatile libere ale copilului (parcuri de distractii, teatru, film, muzee, excursii, cumparaturi etc). De ce? Pentru a va oferi singuri raspunsul la aceasta intrebare, este esential sa va ganditi la conceptul de normalitate in care incercati sa va inscrieti copilul. In functie de varsta copilului si de pretentiile dumneavoastra fata de acesta si fata de terapie, trebuie sa-i formati activitatile scolare si extrascolare in care el trebuie sa se descurce ca alti copii de varsta sa. De exemplu, copilul trebuie sa invete sa faca cumparaturi la magazin. Daca ii place ciocolata, va trebui sa se descurce singur pentru a si-o cumpara, asa cum face oricare alt copil. Rolul umbrei este unul esential deoarece: copilul trebuie sa se imbrace, sa nu uite banii, sa mearga la magazin si nu in alta parte, sa traverseze strada in siguranta, sa ceara vanzatorului ceea ce doreste, sa plateasca si sa se intoarca acasa. Exista o multime de alte exemple in care rolul umbrei este esential pentru conturarea normalitatii si pentru formarea independentei copilului, nu numai la gradinita sau la scoala, dar mai ales in alte situatii care, in viitor, vor putea deveni responsabilitati ale copilului. Rolul umbrei Ce trebuie sa faca: Generalizarea, adecvarea informatiilor invatate acasa si transferul acestora in alte contexte sociale (gradinita, scoala, activitati extrascolare). Adaptarea comportamentala si permanentizarea comportamentelor adecvate din punct de vedere social. Invatarea regulilor sociale si de mediu: sa nu loveasca, sa respecte cerintele impunse la scoala ca si restul copiilor, sa traverseze strada corespunzator, sa utilizeze mijloacele de transport, sa cumpere, sa nu-si insuseasca obiecte din magazine fara a le plati, sa nu aiba atasamente necorespunzatoare fata de persoane straine etc. Insotitorul trebuie sa ajute, sa prompteze copilul sau sa-i sugereze solutii si raspunsuri atunci cand acesta nu se descurca. Insotitorul trebuie sa recompenseze copilul pentru comportamentele pozitive si raspunsurile adecvate. In interactiunea cu copiii, insotitorul va recompensa atat copilul pe care ii insoteste, cat si pe cei care se joaca cu acesta. Insotitorul trebuie sa invete copilul sa fie independent din punct de vedere actional, sa

ia decizii si sa incurajeze comunicarea cu alti copii sau alte persoane Trebuie sa intervina cat mai putin posibil si sa se distanteze treptat de copil, astfel incat copilul sa simta ca este singur, independent si ca nu este controlat. Terapeutul va afisa o atitudine normala fata de copil, astfel incat sa induca copiilor sau altor persoane siguranta ca se pot raporta si purta in cel mai firesc mod fata de copil. Terapeutul ce face shadowing trebuie sa explice anumitor persoane (cum sunt educatorii sau profesorii) anumite reguli de sprijinire a raspunsurilor, de recompensare sau pedepsire, astfel incat sa creasca autoritatea acestora fata de copil si sa se poarte in aceeasi maniera ca si cu restul copiilor. De asemenea este necesar sa mentioneze nivelul de dezvoltare a copilului si sa informeze profesorul despre evolutia programelor de acasa, despre necesitatile si capacitatea copilului. Insotitorul trebuie sa culeaga informatii despre comportamentele copilului in clasa sau in alte medii de interactiune sociala, pe baza carora sa se aplice si sa se modifice interventia terapeutica atunci cand este necesar. Ce nu trebuie sa faca : Sprijinirea copilului, prompturile si interventia insotitorului nu trebuie sa fie intruzive, ci cat mai subtil posibile. Terapeutul nu raspunde in locul copilului, nu ii realizeaza sarcinile si nu face terapie la gradinita, la scoala, sau in alte situatii deoarece acesta va diminua increderea copilului in el, independenta acestuia si va ridica suspiciuni in randul copiilor sau altor persoane. Scopul umbrei nu este acela de a face lectii in locul cadrelor didactice sau de a pastra ordinea in clasa, ci acela de integra copilul in acel mediu. Insotitorul nu trebuie sa uite consecintele aplicabile comportamentelor, dar nici nu trebuie sa recompenseze excesiv copilul. Recompensele vor fi cat mai discrete, pentru a nu starni curiozitatea copiilor sau frustrarile acestora. Obiective: Sa coopereze in timpul activitatilor scolare Sa interactioneze si sa comunice cu educatoarea/profesorul (sa intrebe si sa raspunda). Sa fie atent pe parcursul lectiilor Sa interactioneze si sa comunice cu copiii Sa fie diminuate comportamentele de autostimulare in fata altor persoane si sa solicite o pauza daca are nevoie de un cadru intim in care sa-si permita aceste comportamente. Sa aiba comportamente de masa si toaleta potrivite. Articol complet la: http://autismterapie.wordpress.com/category/materiale-si-informatii/integrarea-ingradinitascoala/

Integrarea in gradinitele si scolile de masa, o sansa a copiilor cu autism, la o viata sociala

Dac aveti un copil diagnosticat cu autism, stiti cu sigurant ct de important este terapia pentru el. Este modul de viat pentru ntreaga familie si sansa pe care micutul o primeste, la o viat social ct mai apropiat de cea a persoanelor tipice. Programul "Dup-amieze vesele" al Asociatiei "nvingem autismul" face tranzitia de la terapia clasic "unu la unu" la interactiunea cu ceilalti, pregatind astfel copii cu autism, pentru integrarea in scolile de masa. Ce inseamna grupul de socializare ? Ce se ntmpl n "camera veseliei" O lectie de tolerant

Ce inseamna grupul de socializare ?

n cadrul programului "Dup-amieze vesele" al Asociatiei nvingem autismul, un psihopedagog si ctiva voluntari, alturi de ctiva copii "tipici" (copii nediagnosticai cu Tulburri Pervazive n Dezvoltare) i ajut pe cei 23 de copii cu autism, cu vrste ntre 4 si 11 ani, s nvete cum e s te joci cu alti copii, cum e s i asculti pe ceilalti, ct de distractiv poate fi la grdinit sau la scoal. i ajut s nteleag de ce e important s-i asculte pe ceilalti si s le rspund. Psihopedagogul Luciana Hloiu si coordonatorul de proiect Oana Vrlan sunt cele dou persoane care, ajutate de voluntari si de partenerii Fundaia Romanian Angel Appeal si Fundatia Vodafone, transform, de mai bine de un an, de dou-trei ori pe sptmn, o camer dintr-o cladire de pe bulevardul Pache Protopopescu, ntr-o camer a veseliei. Un spatiu n care copiii cu autism nscrisi n program nvat ce sunt emotiile, cum s i identifice propriile emoii, cum s le exprime si mai ales cum s emapatizeze cu tririle celor din jur.

Grupul de socializare, la care particip cei 23 de copii cu autism alturi de copii tipici, este o practic obisnuit n clasele pregtitoare din grdinitele din Marea Britanie si Statele Unite ale Americii. Este o modalitate prin care educatorii reusesc s depisteze probleme pe care unii copii le au: de adaptare, de atentie de hiper- sau hipo- sensibilitate. Pentru cei mai informati si mai atenti dintre ei, grupul de socializare nseamn un prim pas n diagnosticarea autismului. De asemenea, i ajut pe cei mici la pregtirea pentru scoal, nvtndu-i s fie atenti si s urmreasc regulile si respectarea lor. Pentru terapeutii de la noi ns, este modalitatea perfect de integrare social a micutilor diagnosticati cu tulburri de spectru autist. Pentru copiii cu autism, este terapia care i pregteste, alturi de copii tipici, pentru viata social i pentru integrarea colar. Asta pentru c, desi statul romn nu accept discriminarea, pentru copiii autisti scoala normal este un loc n care ajung cu greu, fiind acceptati foarte rar n institutii de nvtmnt de stat. Dar a fi acceptai, ar nsemna pentru ei o sans extraordinar pentru dezvoltarea abilitilor de comunicare i integrare, sans care li se refuz de prea multe ori.

Ce se ntmpl n "Camera veseliei"

ntr-o camer luminoas, de unde se vede bulevardul Pache Protopopescu, sunt adunate jucrii si jocuri educative, scaune, o msut, cteva birouri si calculatoare. Arat ca o sal pentru grupa pregtitoare a unei grdinite. Si asta si este. Doar c micutii care vin aici nu sunt ca toti ceilalti. Pentru ei jocurile se nvat ca o poezie, rsul, plnsul sunt consecinte ale unor emotii nvtate acas, n orele de terapie unu la unu. Ei sunt autisti. Pe ei scolile normale refuz s-i integreze, nevoile lor nu sunt importante dect pentru cei care-i cunosc de aproape si care stiu c sunt totusi copii si c autismul nu trebuie s fie un stigmat. C stiu s iubeasc dar c o fac ntr-un mod aparte, c sunt inteligenti si c pot fi la fel de buni ca si ceilali, doar c au nevoie de atentie n plus si au un ritm propriu.

n camera veseliei, psihopedagogul Luciana Hloiu, Raluca Bobia, student, cteva mmici si voluntari se joac si i nvat s se joace pe cei ctiva copii grupati dup vrst, nscrisi n programul "Dup-amieze vesele". Ora care va trece va fi presrat cu momente frumoase, cu tipete, cu recompense, cu lipsa lor si suferinta de rigoare. Va fi o or n care David, Isa, Ioana, Rzvan si Alex, cu vrste de la 4 la 6 ani, afl cum e s te joci cu persoane n loc de obiecte. ncepe veselia cu prezenta, se repet zilele sptmnii, apoi anotimpurile. Dup fiecare activitate sunt dou minute de pauz n care cei mici au voie s fac ce vor, iar de cele mai multe ori asta nseamn izolarea, o criz pentru a atrage atentia sau jocul preferat, repetat la infinit. Spre bucuria terapeutilor, de aceast dat doi dintre bietei au ales s stea unul lng cellalt, urcati pe scaune n dreptul geamului. Vorbesc despre tramvaie si autobuze, curiosi cu ce a venit fiecare dintre ei la sediu. Pauza e prilej pentru Luciana, psihopedagogul, s descrie putin metoda prin care reuseste s-i atrag n cercul social. Spune c fiecare dintre ei reactioneaz pozitiv la recompense diferite, c e foarte important s nveti la ce rspunde fiecare, pentru c asa e mult mai usor s-i atragi de partea ta, s-i determini s fie atenti si s respecte regulile. Ca si n cazul terapiei unu la unu, recompensa e principalul motor al actiunii. Doar c n dup-amiezele vesele recompensa este joaca si compania celorlalti copii, chiar dac cei mici nu-si dau seama de asta. Pauza s-a terminat si ncepe numrtoarea pn la urmtorul joc. Urmeaz "Scaunele muzicale" sau "Cine lipseste?" sau "Jocul emotiilor". Toate le solicit atentia, toate i fac s concureze ntre ei, s fie concentrati si s descopere consecintele actiunilor lor sau ale celorlati. i nvat s colaboreze si s se ncurajeze reciproc, s empatizeze si s comunice.

O lectie de tolerant
Componenta grupurilor e mereu aceeasi, chiar dac n unele zile lipseste un copil sau altul, iar cei mici reusesc s si fac prieteni n acest fel. Coordonatorul proiectului, Oana Vrlan, si-ar dori ca n fiecare grup de copii s fie si un copil tipic. Pentru c astfel programul ar deveni complet, atingndu-si scopul de a le demonstra tuturor c autismul poate fi nvins cu rbdare si munc. Chiar dac nu sunt dect 2 sau 3 copii tipici care vin la "Dup-amiezele vesele", e totusi un pas nainte. E o sans de a le arta acestora ce nseamn toleranta, de a le demonstra c se pot simti la fel de bine si n compania unui copil cu autism care le-ar putea fi coleg de clas. i nvat c e important s i accepti pe ceilalti asa cum sunt, pentru c n spatele unei carapace se poate ascunde un prieten adevrat. Este ceea ce a ncercat s demonstreze si la nivel national campania "mpreun nvingem autismul", finalizat n 2009, a Fundatiei Romanian Angel Appeal sustinut de Fundatia Vodafone. Campania a continuat cu nfiintarea Asociatiei "nvingem autismul", care dezvolt n continuare proiecte menite s-i ajute pe copiii cu autism s fie reintegrati social. Pe ct de mult se poate, gratuit. De Andreea Mincan, Fundaia Romanian Angel Appeal

Tematic:

Avantajele i dezavantajele integrrii copiilor cu CES n grdiniele i colile normale. 1. Definirea termenilor shadow, shadowing; 2. Abiliti/cunotine necesare umbrei la nceputul lucrului ntr-o grdini/coal; 3. Definirea atribuiilor educatoarei/umbrei/terapeutului ABA care lucreaz individual cu copilul (comparaie); 4. Abiliti/achiziii minime necesare copilului cu autism cnd este integrat n grdini; 5. Obiective generale de atins n coli 6. Relaia ntre dezvoltarea cognitiv, teoria minii i integrarea social; 7. Modaliti de prompt la grdin/Dependena de prompt/Reducerea prompului; 8. Strategii de promovare a independenei i de reducere a stigmatizrii; 9. Diferene n stabilirea obiectivelor integrrii copiilor autiti nalt funcionali sau cu Sindrom Asperger i a celor cu autism infantil sau cu retard asociat sau cu ADHD; 10. Comportamentele neadecvate i modaliti de abordare/Exprimarea furiei i a dezacordului ntr-o manier adecvat; 11. Sistemul de recompens i aplicarea lui la grdini; 12. Stabilirea scopurilor i evaluarea atingerii acestora; 13. Generalizarea la grdini; 14. nregistrarea datelor 15. Adaptarea programelor de terapie individual pentru a crete performana la grdini; 16. Colaborarea eficient cu educatoarea; 17. Greeli frecvente n shadowing; 18. Excepii de la reguli sau Cum ne adaptm nvmntului romnesc?; 19. Modaliti de predare a abilitilor sociale (social stories, cartoane cu reguli, joc de rol, exersarea comportamentelor adecvate, modelare prin nregistrri video).
Educatoarea trebuie s cunoasc deficienele copiilor pe care i va primi n grup n scopul nelegerii acestora i pentru a-i putea modela activitile, n funcie de necesitile copiilor. Grupa n care va fi integrat copilul cu cerine speciale va trebui s primeasc informaii ntr-o manier corect i pozitiv despre acesta. Este foarte important sensibilizarea copiilor i pregtirea lor pentru a primi n rndurile lor un coleg cu dizabiliti. Sensibilizarea se face prin stimulri: crearea i aplicarea unor jocuri care permit stimularea unor deficiene (motorie, vizual, auditiv), ceea ce determin copiii s neleag mai bine situaia celor care au dizabiliti; prin povestiri, texte literare, prin discuii, vizitarea/ vizita unor persoane cu deficiene. Primirea n grup a copilului cu cerine educative speciale, atitudinea fa de el trebuie s pstreze o aparen de normalitate, copilul trebuind s fie tratat la fel cu ceilali copii din grup. Conduita i atitudinea educatoarei trebuie s demonstreze celorlali copii c i se acord precolarului cu dizabiliti aceeai valoare ca i celorlali, respectndu-se principiul democratic al valorii egale. Educatoarea trebuie s evite comptimirea, mila sau alte conduite inadecvate care pot semnifica de fapt devalorizarea copilului cu dizabiliti. De aceea, trebuie s exprime aceleai ateptri i s stabileasc limite similare n nvare, ca i pentru ceilali copii din grup. Ea trebuie s i asume rolul de moderator i s promoveze contactul direct ntre copiii din grup i s direcioneze ntrebrile i comentariile acestora ctre copilul cu cerine educative speciale. De asemenea, trebuie s ncurajeze i s stimuleze ori de cte ori este nevoie pe acetia, sdindu-le ncrederea n forele lor proprii, n propria reuit n aciunile ntreprinse, evideniind unele abiliti sau interese speciale lor n dezvoltarea i sprijinirea crora trebuie implicate i familiile copiilor. Copiii cu cerine educative speciale integrai n programul grdiniei dispun de o bun colaborare ntre educatoare, prini, psihologi (psihopedagogi) i profesorul logoped. Prinii sunt parteneri la educaie pentru c dein cele mai multe informaii despre copiii lor. Relaia de parteneriat ntre prini i grdini presupune informarea prinilor cu privire la programul grupelor, la coninuturile i metodele didactice, dar presupune i edine cu acetia i participarea lor la expoziii, drumeii, excursii, serbri, vizite, etc, n care sunt implicai proprii lor copii. Aceast relaie a grdiniei cu prinii copiilor cu cerine educative speciale este necesar i benefic, ea furniznd informaional specificul dizabilitii precolarului, precum i date despre contextul de dezvoltare a acestuia. Prinii informeaz i despre factorii de influen negativ care ar trebui evitai (fobii, neplceri, stimuli negativi, atitudini, care determin inhibarea / izolarea copiilor). Angajarea i responsabilizarea familiei n educaia copiilor este fundamental pentru reuita participrii n grdini. La orice copil, n mod particular la copiii cu dizabiliti gradul de interes i de colaborare a prinilor cu grdinia este cel mai adesea direct proporional cu rezultatele obinute de copii. De aceea, putem afirma c familia este primul educator i are cel mai mare potenial de modelare. Grdinia are rolul de a sprijini familiile s aib ncredere n resursele proprii, s fac fa greutilor cu care ele se confrunt. Educaia prinilor i consilierea au un rol important n integrarea copiilor cu afeciuni de natur psihic, emoional, ori de alt natur n grdini. Comunicarea printe educatoare, sau chiar comunicarea printe copil, n contextul integrrii copilului n instituia grdiniei asigur un anumit echilibru. Familiile dezorganizate au un mod caracteristic afectat de tiparul de comunicare, echilibrul familiei fiind sever tulburat de permanenta existen a conflictelor.

Familia este cea care poate influena copilul pe mai multe ci, iar rezultatele disfunciei familiale se situeaz ntre cei doi poli: hiperprotecie sau neglijare. n familiile echilibrate comunicarea ntre membrii acesteia decurge fr perturbri. Prin informare, prinii au descoperit cum s gseasc i s aplice soluii eficiente n rezolvarea problemelor ridicate de copii. De-a lungul anilor am lucrat cu precolari ce proveneau din diferite medii sociale: copii ce se bucurau de toate condiiile unei viei lipsite de griji, dar i cu copiii din familii monoparentale, dezorganizate, familii numeroase cu copii muli care nu-i puteau asigura de cele mai multe ori traiul zilnic. Printre acetia s-au numrat copii cu tulburri/ deficiene de limbaj i comunicare, care au fost cuprini n activitatea de terapie logopedic desfurat de profesorul logoped, educatoarea desfurnd n paralel o activitate susinut pentru: - dezvoltarea/ exersarea auzului fonematic i a respiraiei verbale; - dezvoltarea vocabularului uzual/ funcional i exersarea comunicrii; - exersarea/ dezvoltarea psiho motricitii, motivaiei i afectivitii. Precolarii: T. R. cu diagnostic logopedic de rotacism i suspect de Sindromul London Down; T. F. C. cu diagnostic logopedic de dislalie poliform, coordonare motorie deficitar, auz fonematic deficitar i pronunie infantil cu omisiuni, nlocuiri, inversiuni; C. I. A. cu diagnostic logopedic de dislalie poliform, pronunie infantil i deprinderi greite de pronunie, au beneficiat de o atenie deosebit prin intermediul terapiei logopedice, consilierii psihologice i implicrii familiei, mpreun cu toi aceti factori reuind s facilitez integrarea copiilor n grupa de precolari i adaptarea lor la mediul grdiniei. Metoda principal de lucru cu precolarii a fost exerciiul-joc de prevenire i corectare a tulburrilor de vorbire la precolari. Prin exerciiu - joc copiii sunt atrai, interesai, participativi, prelund uneori jocul i n afara activitilor organizate. Exemplific prin cteva exerciii - joc: Telefonul: rrr sau rrr.; greierele: rrr..sau cri, cri.cri..; oprim caii: brrrbrr; Cocoul: cucurigu!; etc. Am organizat i desfurat jocuri de exersare a pronuniei corecte: Spune la fel ca mine, S facem ca vntul, ca arpele, ca albina......, Ce se aude?, Cine vine?; jocuri de atenie i de organizare spaial: Unde am aezat ppua etc; jocuri de analiz i sintez mental: Ghici cine lipsete, contribuind la dezvoltarea auzului fonematic, a aparatului fonator a deprinderilor de exprimare corect, coerent i expresiv la aceti copii. Precolarul M.I diagnosticat cu autism, care prin natura sa, triete n sine, cu sine; are propriile gnduri i puncte de vedere; nu relaioneaz n mod obinuit cu ceilali, deoarece are dificulti n a nelege dorinele, emoiile, atitudinile altora i, de aceea ne apare egocentrici ori nepstori. Am structurat un program de educare adecvat acestui copil, prin care, respectndu-i nevoile i posibilitile, s-l aduc mai aproape de lumea noastr, s i formez deprinderi sociale care s i dea posibiliti de integrare. n colaborare cu familia copilului am desfurat tehnici de formare a deprinderilor sociale concretizate n: joc de rol, nregistrri audio video, imitaie, jocuri creative, etc. Am organizat cursul pentru prini Educai aa! n cadrul Proiectului Naional Educaia Prinilor care s-a dovedit a fi un mod de informare educaional i de sprijin acordat prinilor aflai n dificultate privind educaia copiilor. Scopul acestui curs a fost de a mbunti relaiile dintre prini i copii, comunicarea intra-familial, deoarece aceasta este condiia dezvoltrii sntoase i armonioase a copilului, de a preveni unele probleme grave de educaie i a unor probleme n comportamentul copilului. Prin aceste curs consider c am contribuit la schimbarea mentalitii prinilor i atitudinii lor fa de copii ceea ce va determina educaia corespunztoare a acestora. Pentru integrarea cu succes a copiilor cu dizabiliti n nvmntul de mas, n grupele obinuite de copii sunt necesare: - Existena unor centre de resurse, informare i comunicare; - Formarea iniial i continu a cadrelor didactice n problematica CES; - Adaptarea i flexibilitatea curriculum-ului (pre)colar; - Evaluarea progresului colar al copiilor cu CES integrai n grdiniele obinuite; - Implicarea, ncurajarea participrii prinilor, schimbul de informaii, consilierea prinilor n msura solicitrilor i a necesitilor, mobilizarea resurselor disponibile i competente
Din sumarul cursului: 1. 2. a) b) c) 3. a) b) c) 4. a) b) 5. D

espre

tulburarile din spectrul autist

Din perspectiva parintelui Sa imi duc sau nu copilul la o scoala/gradinita normala? Cand este copilul pregatit pentru scoala/gradinita? Ce ar trebui sa fac daca decid sa duc copilul la gradinita/scoala? Din perspectiva profesorului Prima impresie. Cum sa lucrez cu copilul Cum sa lucrez cu parintii Din perspectiva tutorelui Despre shadow Care este rolul unui shadow Lucrul in echipa. Ce tine de shadow, ce tine de educator/profesor, ce tine de parinte.