Sunteți pe pagina 1din 147

Evaluare individuala si tratament pentru copiii cu autism si

intarziere in dezvoltare

Volumul III

Invatarea de activitati cu copiii autisti

Scrisa de parinti si profesori din echipa TEACCH

Redactata si editata de : ERIC SCHOPLER


MARGARET LANSING
LESLIE WATERS

Pro ed
8700 Shoal Creek Boulevard
Austin, Texas 78757-6897
800/897-3202 Fax : 800/397-7633
http://www.proedinc.com

1
Sectiunea 1-IMITATIA

Capacitatea de a imita este esentiala pentru dezvoltare si invatare.Fara aceasta


capacitate un copil nu poate sa invete sa vorbeasca si nu-si poate insusi alte modele de
comportament necesare adaptarii sale in cultura din care provine. De aceea, dezvoltarea
capacitatii de imitare este un element esential in dezvoltarea copilului. Deoarece copiii
autisti au frecvent probleme in a imita este necesar sa le fie dezvoltate aceste capacitati
si nu sa fie lasate sa se dezvolte cu intarziere sau intr-un mod bizar.
Capacitatea de a imita implica repetitii simple si directe, precum imitarea
sunetelor sau batutul din palme , lucruri ce se invata, in general, in primii ani de
viata. Mai tarziu ajung sa fie imitate si comportamente mult mai complexe,
specifice.Acest capitol pune accent pe exercitii destinate tocmai dezvoltarii acestor
capacitati de imitare ce se invata in primii ani de viata concentrandu-se pe
capacitatile necesare pentru insusirea limbajului.Cand un copil nu-si dezvolta
limbajul asta inseamna ca, la acel copil, nu este dezvoltata sau este slab dezvoltata
capacitatea de imitare.Deoarece vorbirea implica miscarea buzelor si a limbii, in multe
cazuri este bine sa se inceapa cu dezvoltarea abilitatilor motorii fine si grosiere, pentru ca
acel copil sa invete astfel,procesul de baza implicat in imitare.
Actul imitatiei implica mai multi factori, precum: motivatia, memoria, procesele
senzoriale, precum si controlul atat asupra muschilor responsabili de miscarile grosiere,
precum si coordonarea motorie fina a gurii si mainilor. Imitarea poate fi imediata ca si
atunci cand un copil repeta un cuvant ce i-a fost adresat sau poate apare cu
intarziere ca si atunci cand un copil imita un comportament pe care si-l aminteste
dintr-o experienta anterioara. Copiii autisti au adesea probleme in a selecta din
memorie un comportament care sa se potriveasca si sa poata fi imitat intr-o situatie
specifica.
Dupa cum am si mentionat, cand se dezvolta un program pentru dezvoltarea
capacitatii de imitare este absolut necesara o evaluare corecta a capacitatii existente de
imitare. Activitatile prezentate in continuare sunt doar un exemplu de tipuri de activitati
ce pot fi folosite pentru dezvoltarea capacitatii de imitare, pe nivel de dezvoltare in parte.

2
1. Imitarea lovirii

Imitatie, motorie, 0-1 an


Abilitati motorii fine, prinderea, 0-1 an
Perceptie, vizual, 0-1 an

Scop: A invata sa imite folosirea materialelor.


Obiective: A imita modelul lovirii cu o lingura.
Materiale: Doua linguri, o oala.
Procedura: Asezati-l pe Billy la masa si atrageti-I atentia miscand o lingura prin campul
lui vizual. Apoi loviti lingura de masa intr-un ritm anume. Cu cealalta mana puneti cea
de-a doua lingura in mana lui Billy si asigurati-va ca o tine bine.Incepeti sa loviti cu
mana lui Billy lingura de masa in acelasi ritm in care loviti cu cealalta mana a
dumneavoastra prima lingura.Incet, luati mana de pe mana lui Billy si urmariti daca el
continua sa loveasca lingura de masa in acelasi ritm fara ajutor din partea voastra. Cand a
invatat deja sa loveasca lingura de masa treceti la lovirea oalei. Observati daca si Billy va
face acelasi lucru. Daca nu o face duceti-I mana spre oala in timp ce continuati sa loviti
lingura de oala. Daca este necesar luati-o de la inceput. Dupa un minut schimbati
procedura si loviti din nou masa pentru a-l determina si pe el sa faca acelasi lucru.
Continuati activitatea pana cand poate singur sa execute miscarea fara ca sa-I schimbati
mana de pe masa pe oala.

2.-Inceperea imitatiei verbale

Imitatie, vocala, 0-1 an


Cognitiv-verbala, vocalizare, 0-1 an

Scop: Dezvoltarea imitatiei verbale.


Obiective: Imitarea mai multor sunete mono-silabice.
Materiale: nu necesita.
Procedura: De fiecare data cand Cathy emite, in mod spontan, un sunet imitati-l si
observati daca ea va raspunde facand din nou acelasi sunet. Incercati sa stabiliti o
“conversatie” cu ea repetand fiecare sunetele emise de cealalta. De fiecare data cand
imita sunetul facut de dumneavoastra imbratisati-o ca ea sa stie astfel cat sunteti de
multumita ca v-a imitat. Din cand in cand emiteti sunete pe care ea le-a scos in trecut si
vedeti daca va imita. Daca o face repetati acelasi sunet de mai multe ori si vedeti daca va
imita intr-un mod interactiv. Cand este deja interesata de imitarea sunetelor determinati-o
sa imite un sunet dupa care treceti la un altul si vedeti daca va copie.

3
3.-Anticiparea sunetelor in imitatie

Imitatie, verbala, 0-1 an


Cognitiv-verbal, vocalizare, 0-1 an
Social, interactiune individuala, 0-1 an

Scop: Incurajarea imitatiei verbale.


Obiective: Oferirea unei aproximari vocale a unui sunet asociat cu un traseu fizic.
Materiale: Nu necesita.
Procedura: Stati pe scaun tinandu-l pe Jeff pe genunchi. Saltati-l pe genunchi de 4 ori
spunand:”Boom, Boom, Boom, Boom”. Apoi leganati-l apropiindu-l de podea
spunand:”Whee!” Dupa ce ati repetat de mai multe ori prima parte a exercitiului intarziati
leganatul. Vedeti daca va spune “Whee” pentru a va determina sa-l leganati catre podea.
Spuneti-I lui Jeff ca intai trebuie sa rosteasca sunetul dupa care trebuie sa-si atinga
buzele. Daca nu raspunde cerintei dumneavoastra imediat continuati activitatea si, din
cand in cand, intarziati actiunea, pentru a astepta pronuntia sunetului. Asteptati cateva
secunde, apoi scoateti sunetul respectiv si atingeti-I buzele pentru a-I indica faptul ca si el
trebuie sa emita acel sunet. Pentru copiii care sunt prea mari si nu pot sta pe genunchii
adultului jucati “Iepurasu-n iarba” dar intarziati pronuntia cuvantului “jos” si lasatul in
jos pana cand copilul incearca sa vocalizeze sunetul.

4.-Imitarea unor actiuni pentru a produce sunete

Imitatie, verbal, 0-1 an


Imitatie, motorie, 0-1 an
Verbal-cognitiva, vocalizare, 0-1 an

Scop: Incurajarea imitatiei sunetelor si sporirea atentiei vizuale catre actiunile altor
oameni.
Obiective: Sa imite sunetele mono-silabice produse de actiuni fizice simple.
Materiale: Nu necesita.
Procedura: Alegeti o actiune din lista de mai jos. Demonstrati actiunea si apoi ajutati-l
pe Tommy sa va imite miscandu-I mana. Reduceti gradual ajutorul oferit pe masura ce el
invata cum sa emita singur sunetul respectiv. Repetati de multe ori prima actiune si
sunetul inainte de a trece la cea de-a doua actiune.
Exemple:
a. Puneti degetele pe buze si spuneti: “sssst”
b. Mangaiati-va incet gura cu mainile, in stil Indian, si spuneti: “wah, wah, wah”
c. Tuguiati-va buzele ca si cand ati dori sa sarutati pe cineva si scoateti si sunetul
respectiv.
d. Faceti zgomot lovindu-va usor cu un deget peste obraz.

4
5.-Atingerea partilor corpului prin imitatie

Imitatie, motorie, 1-2 ani


Perceptie, vizuala, 0-1 an
Integrare Ochi-Mana, control, 0-1 an

Scop: Sa invete sa priveasca o persoana si sa imite actiunea acesteia.


Obiective: Sa atinga trei parti ale corpului prin imitatie.
Materiale: Nu necesita.
Procedura: Stati la masa in fata lui Susan si faceti tot ceea ce este necesar pentru a-I
capta atentia. De indata ce se uita la voi spuneti-i:”Susan, atinge nasul” si atingeti-va
propriul nas cu degetul aratator. Daca nu raspunde cu cealalta mana luati-I degetul
aratator si atingeti-I nasul spunand: “Susan, atinge nasul” si, in tot acest timp, continuati
sa va atingeti propriul nas. Rasplatiti-o imediat ( de exemplu, zambiti-I, laudati-o, sau
oferiti o bomboana ), chiar daca ati ajutat-o. Repetati procedura pana cand reuseste sa
execute sarcina fara ajutorul vostru. Amintiti-va de fiecare data ca ea trebuie sa se uite la
voi cand va atingeti nasul si spuneti “Susan, atinge nasul” .Rasplatiti-o de fiecare data
cand va ofera macar un raspuns apropiat. Cand reuseste deja in proportie de 90% sa
execute sarcina in urma comenzii voastre vocale , adaugati alte parti ale corpului, una
cate una, astfel: par, gura, ochi, ureche.Dupa ce ati adaugat a doua parte a corpului
asteptati pana reuseste in proportie de 90% sa execute sarcina si abia dupa aceea
introduceti cea de-a treia parte a corpului.

6.-Imitarea batutului din palme

Imitatie, motorie, 1-2 ani.

Scop: Dezvoltarea imitarii miscarilor profesorului.


Obiective: Sa bata din palme ca urmare a imitarii profesorului.
Materiale:Nu necesita.
Procedura: Asezati-va la masa in fata lui Bobby, spuneti-I “Bobby, priveste” si bateti
incet din palme.Apoi luati-I mainile, bateti din palme in locul lui si recompensati-l
imediat. Bateti din nou din palme si repetati procedura.Asigurati-va ca in timp ce bateti
din palme el se uita la voi. Bateti din nou din palme si faceti-I semn sa faca si el acelasi
lucru. Daca face cel mai mic gest pentru a incerca sa bata din palme, ajutati-l sa termine
actiunea si apoi recompensati-l imediat. Daca tot nu intelege ce se asteapta de la el,
continuati sa-I ghidati mana pentru a executa miscarea, si, de fiecare data, recompensati-l
dupa o usoara asteptare. In mod gradat reduceti ajutorul vostru astfel incat el sa invete ca,
pentru a primi recompensa trebuie sa bata din palme.

5
7.-Imitarea miscarii bratului

Imitatie, motorie, 1-2 ani


Performanta cognitiva, limbaj receptiv, 2-3 ani
Miscari motorii grosiere, brate, 1-2 ani

Scop: Sa-si imbunatateasca imitatia motorie, constientizarea corpului, intelegerea


notiunilor de “sus”, “inainte” si “jos”.
Obiective: Sa imite miscari simple ale bratelor fara ajutor.
Materiale: Nu necesita.
Procedura: Stati in fata lui Ricky si spuneti: “Ricky, priveste”. Ridicati-va bratele
deasupra capului si spuneti:”Mainile sus”. Daca el nu raspune, luati-I mainile, ridicati-le
deasupra capului, tineti-le asa pret de un minut si repetati:”Mainile sus”. Ridicati din nou
bratele voastre in timp ce el face acelasi lucru si spuneti din nou:”Mainile sus”. Lasati
mainile pe langa corp si spuneti:”Mainile jos”. Daca necesita, ajutati-l sa-si lase mainile
in jos. Repetati:”Mainile jos”, in timp ce amandoi faceti aceasta operatiune. Apoi
intindeti mainile in fata si spuneti :” Mainile inainte”. Incercati sa-l determinati sa va
imite fara ajutor. Pe masura ce reuseste sa duca la indeplinire sarcina din ce in ce mai
bine, miscati-va bratele fara sa dati comanda verbala sau dati doar comanda verbala fara
sa va miscati bratele. Vedeti daca anticipeaza actiunea sau comanda.

8.-Imitarea diverselor obiecte ce scot sunete

Imitatie, motorie, 1-2 ani


Miscare motorie fina, manipulare, 1-2 ani

Scop: Sa-si imbunatateasca atentia la folosirea diverselor materiale.


Obiective: Sa imite in mod corect folosirea a trei obiecte diferite care produc zgomot.
Materiale: Doua jucarii care fac zgomot, doua clopotele, doua fluiere,o cutie de marime
medie.
Procedura: Asezati-va la masa in fata lui Steve, avand obiectele intr-o parte a mesei.
Luati primul set de obiecte, puneti unul in fata lui Steve si pastrati-l pe celalalt pentru voi.
Spuneti:”Uite, Steve” si faceti miscarea necesara pentru a produce zgomotul specific
obiectului (de exemplu, strangeti jucaria sau suflati din fluier). Continuati folosirea
obiectului si cu cealalta mana ajutati-l sa execute aceeasi miscare. Apoi repetati actiunea
cu obiectul vostru si spuneti-i:”Acuma fa si tu”. Daca incearca sa imite actiunea,
rasplatiti-l imediat si apoi puneti ambele obiecte in cutia pentru obiecte “terminate”.
Repetati procedura cu alte doua obiecte. Daca incearca sa foloseasca neadecvat un
obiect( de exemplu, sa scuture jucaria in loc sa o stranga),opriti-l si ajutati-l sa execute
actiunea corect. Daca este necesar ajutati-l dar, gradul, pe masura ce imita corect,
retrageti-va ajutorul.

6
9.-Exercitii de imitare a miscarii buzelor

Imitatie, motorie, 1-2 ani

Scop: Dezvoltarea abilitatilor motorii orale necesare dezvoltarii limbajului.


Obiective: Sa execute o serie de miscari a buzelor imitandu-l pe profesor.
Materiale: Oglinda (optional).
Procedura: Stati in fata lui Peter si asigurati-va ca va urmareste.Executati urmatoarele
miscari si puneti-l sa va imite:
a. Apasati-va buzele una de alta si apoi deschideti gura.
b. Tuguiati-va buzele cat de tare puteti.
c. Tuguiati-va buzele si apoi retrageti-le printr-un zambet mare.
d. Frecati buza de jos de buza de sus.
e. Frecati buza de sus de buza de jos.

Ca si recompensa pentru o buna imitare dati-I lui Peter sa bea din sucul sau preferat cu un
pai, pentru a incuraja o mai buna folosire a buzelor. Daca intampina dificultati in a va
privi, stati langa el in asa fel incat sa poata vedea in oglinda atat chipul vostru, cat si pe al
lui.

10.-Imitarea mazgalelii

Imitatie, motorie, 1-2 ani


Integrare ochi-mana, desen, 1-2 ani
Miscari motorii fine, manipulare, 1-2 ani

Scop: Sa-si imbunatateasca imitarea folosirii materialelor si sa-si dezvolte abilitatile de


baza necesare scrisului.
Obiective: Sa mazgaleasca timp de 2-3 secunde pe o coala mare de hartie.
Materiale: Creioane mari, hartie.
Procedura: Asezati-va la masa in fata lui Brian. Puneti un creion in fata lui si tineti unul
pentru voi. Puneti o coala de hartie intre voi, in asa fel incat amandoi sa aveti acces la ea.
Mazgaliti timp de 2-3 secunde folosindu-va de creionul vostru. Apoi puneti-I creionul sau
in pumn si ajutati-l sa mazgaleasca pentru cateva secunde. Rasplatiti-l si apoi asezati pe
masa o coala noua de hartie. Repetati procedura dar de data aceasta incercati sa-l
determinati sa mazgaleasca fara ajutorul vostru. Daca nu incepe sa va imite luati-I mana
si ajutati-l sa inceapa. Odata ce a inceput sa va imite variati miscarile pe care le faceti –
miscari circulare, puncte-puncte, linii orizontale. Doriti ca Brian sa imite toate miscarile
pe care voi le faceti.

7
11.-Imitarea miscarilor de auto-ajutorare

Imitatie, motorie, 1-2 ani


Ajutor propriu, spalat, 2-3 ani

Scop: Sa-si imbunatateasca capacitatea de imitare motorie si sa invete abilitatile necesare


pentru a se ajuta singur.
Obiective: Sa imite cu succes trei actiuni de auto-ajutorare.
Materiale: Pieptene, laveta pentru spalat, periuta de dinti
Procedura: Asezati-va la masa in fata lui Lee, avand intr-o parte pieptenele, laveta
pentru spalat si periuta de dinti, astfel incat el sa poata vedea cate actiuni va trebui sa
execute. Luati pieptenele, spuneti:”Piaptana-te” si treceti usor pieptenele prin parul
vostru. Puneti pieptenele in mana lui si ajutati-l sa-l treaca prin par. Apoi puneti
pieptenele in fata lui, mimati actiunea de pieptanat si spuneti:”Piaptana-te”. Daca ia
pieptenele si incearca sa imite actiunea recompensati-l imediat. Daca nu incearca sa imite
actiunea ajutati-l din nou si apoi incercati sa-l determinati sa se pieptene singur. Repetati
procedura pana cand ajunge singur sa va imite. Repetati aceeasi procedura cu laveta
pentru spalat (folosind ca si comanda verbala:”Spala-te”) si periuta de dinti (folosind ca
si comanda verbala:”Spala-te pe dinti”). Nu va ingrijorati daca Lee nu-si insuseste inca
actiunile;aceasta activitate este menita doar sa-I dezvolte miscarile. De exemplu, nu va
faceti probleme daca nu pune pasta pe periuta sau daca nu se spala pe dinti. Preocupati-va
doar de dobandirea corecta a miscarilor necesare.

12.-Imitarea luarii obiectelor

Imitatie, motorie, 1-2 ani

Scop: Sa-si imbunatateasca atentia la modul in care profesorul foloseste anumite


materiale.
Obiective: Sa imite in mod corect folosirea a cinci obiecte familiare lui Randy.
Materiale: Castron sau sacosa, cinci obiecte sau jucarii (de exemplu, burete, minge,
masina de jucarie, ceasca, perie de par).
Procedura: Puneti cele cinci obiecte in castron sau in sacosa. Daca lui Randy ii este greu
sa va urmareasca asezati obiectele intr-un castron, astfel incat el sa poata vedea cate
operatiuni are de facut pentru a indeplini sarcina. Luati un obiect din castron, asigurati-va
ca Randy va urmareste, si folositi acel obiect intr-o maniera corecta (aruncati mingea,
trageti masina). Apoi dati-I obiectul lui Randy si spuneti-I sa faca acelasi lucru.Ajutati-l
doar daca este nevoie. Dupa ce a reusit sa copie cu succes actiunea puneti obiectul la o
parte si alegeti un nou obiect din castron. Repetati procedura pana cand castronul sau
sacosa sunt goale.

8
13.-Imitarea sunetelor produse de obiecte

Imitatie, verbala, 1-2 ani


Imitatie, motorie, 1-2 ani
Cognitiv-verbal, vocalizare, 1-2 ani

Scop: Sa imbunatateasca articularea sunetelor si sa mareasca atentia la miscarile gurii.


Obiective: Sa imite cu succes sunetele asociate cu trei jucarii sau obiecte familiare.
Materiale: Trei jucarii sau obiecte familiare ce produc sunete distincte (de exemplu,
ceas, clopotel sau masinuta de jucarie).
Procedura: Plasati obiectele intr-o parte a mesei in asa fel incat Robbie sa poata vedea
cate parti include sarcina pe care trebuie sa o execute. Luati un obiect si faceti zgomotul
asociat acestuia. Daca obiectul respectiv are si o actiune specifica, combinati sunetul cu
miscarea. Asigurati-va ca Robbie va urmareste si repeta sunetul. Apoi luati obiectul, dati-
l lui Robbie si atingeti-I buzele, pentru ca el sa stie ca trebuie sa emita si sunetul. Nu va
ingrijorati daca nu imita sunetul exact. Dupa ce a imitat primul sunet puneti obiectul
respectiv pe cealalta parte a mesei si repetati procedura cu al doilea obiect. Continuati
activitatea pana ce ati folosit toate cele trei obiecte.
Exemple de obiecte asociate cu sunete simple:
a. ceas-“tic-tac”
b. clopotel-“ding-ding”
c. masinuta de jucarie-“beep-beep”
d. tren de jucarie-“choo-choo”

14.-Sa deseneze linii orizontale dupa model

Imitatie, motorie, 1-2 ani


Integrare ochi-mana, desen, 1-2 ani

Scop: Sa imite modul in care profesorul foloseste materialele, sa-si dezvolte exercitiul in
controlul creionului si sa-si dezvolte intelegerea pasilor ce trebuie urmati pentru
indeplinirea sarcinii.
Obiectiv: Sa deseneze, prin imitatie, trei linii orizontale.
Materiale: Trei creioane, trei coli de hartie, doua tavite.
Procedura: Puneti trei creioane intr-o tavita, alaturi de cele trei coli de hartie. Puneti de
cealalta parte a mesei tavita goala. Luati o coala de hartie si un creion din tava si aratati-I
lui Richie cum sa deseneze o linie orizontala pe hartie. Accentuati linia prin miscari
exagerate si printr-un sunet, de exemplu “zip-zip”. Apoi puneti creionul in mana lui si
ajutati-l sa deseneze o linie orizontala. Accentuati rapiditatea miscarii. Nu-l lasati sa
mazgaleasca. Dupa ce a desenat cu primul creion puneti-l in tava goala si luati-l pe cel
de-al doilea. Repetati procedura folosind o noua coala de hartie. Reduceti ajutorul pe

9
masura ce poate desena singur linia. Cand toate creioanele se afla in tava goala, sarcina s-
a incheiat.

15.-Imitarea miscarii mainilor

Imitatie, motorie, 2-3 ani


Miscare motorie grosiera, brate, 2-3 ani
Integrare ochi-mana, control, 2-3 ani

Scop: Sa dezvolte imitarea miscarilor simple de brate.


Obiectiv: Sa imite miscari simple ale bratelor, precum batutul din palme, ca parte a
rutinei.
Materiale: Margele, sfoara.
Procedura: Deoarece stim ca lui Tony ii place sa insire margele pe sfoara, ne folosim de
acest fapt ca sa lucram la dezvoltarea unei noi abilitati. Dati-I lui Tony sfoara si lasati-l
pe el sa insire prima margea. Pentru urmatoarele margele, puneti-l pe Tony sa bata din
palme, imitandu-va pe voi, inainte de a-I da urmatoarea margea. La inceput va trebui sa
bateti voi din palme si apoi ghidati-i mainile. Cand se obisnuieste cu ideea de a imita
batutul din palme pentru a obtine o noua margea, schimbati activitatea intr-o bataie in
masa sau in lovirea mesei cu palma. Folosind margelele ca motivatie,Tony ar fi mult mai
dispus sa fie atent si sa indeplineasca orice sarcina pentru a obtine o noua margea.

16.-Imitarea modelarii plastilinei

Imitatie, motorie, 2-3 ani


Miscare motorie fina, manipulare, 2-3 ani

Scop: Sa-si imbunatateasca atentia catre modul in care profesorul foloseste materialele si
sa-si dezvolte controlul miscarilor mainii.
Obiectiv: Sa imite doua miscari simple folosindu-se de plastilina.
Materiale: Plastilina.
Procedura: Impartiti plastilina in patru parti egale. Puneti toate cele patru bucati de
plastilina intr-o parte a mesei, astfel incat Connie sa le poata vedea. Apoi dati-I o bucata
de plastilina in timp ce luati o alta bucata pentru voi. Asigurati-va ca Connie va vede si
rulati plastilina dandu-I forma unui vierme. In timp ce rulati plastilina spuneti:”Uite,
Connie, fa si tu la fel”. Daca nu incepe sa va imite sau daca nu foloseste miscarea corecta,
folositi-va cealalta mana pentru a o ajuta. De indata ce reuseste sa execute miscarea
corecta, rasplatiti-o si puneti cele doua bucati folosite de plastilina de cealalta parte a
mesei. Repetati procedura cu celelalte doua bucati de plastilina dar de aceasta data presati
plastilina sub forma unei clatite. Dupa ce imita si aceasta actiune puneti plastilina peste
gramada “folosita” si, astfel, activitatea a luat sfarsit. Repetati activitatea si, pe masura ce
imita tot mai bine, folositi tot mai multe bucati de plastilina si alternati cele doua miscari.

10
17.-Sa imite atingerea a doua parti din corp

Imitatie, motorie, 2-3 ani


Miscare motorie grosiera, brate, 2-3 ani
Miscare motorie fina, coordonarea celor doua maini, 2-3 ani

Scop: Sa-si dezvolte atentia si abilitatile mai complexe de imitare.


Obiectiv: Sa imite o serie de trei actiuni care includ atingerea a doua parti din corp
simultan.
Materiale: Nu necesita.
Procedura: Stati in fata lui Eric si asigurati-va ca el va vede. Atingeti o parte diferita a
corpului cu fiecare mana, de exemplu puneti-va o mana pe cap si una pe stomac.
Exagerati miscarea pentru ca el sa-si dea seama ce faceti. Spuneti-I lui Eric sa va imite.
Spuneti:”Fa si tu” si repetati miscarea. Stati asa pentru ca el sa aiba un model pe care sa-l
imite. Daca nu face nici un efort sa va imite, ajutati-l miscandu-i mainile. Daca ii este
greu sa va imite repetati miscarea intr-un mod exagerat si spuneti:”Cap si stomac”.
Alte posibile combinatii:
a. nas si ureche
b. par si gura
c. ureche si stomac
d. cap si nas

18.-Imitarea exercitiilor ce implica miscarea mandibulei

Imitatie, motorie, 2-3 ani

Scop: Sa-si imbunatateasca abilitatile orale necesare pentru dezvoltarea limbajului.


Obiectiv: Sa execute o serie de miscari ale mandibulei si limbii imitandu-l pe profesor.
Materiale: Nu necesita.
Procedura: Stati in fata lui Billy si spuneti:”Fa asa”. Faceti urmatoarele miscari si
puneti-l sa va imite:
a. Deschideti si inchideti gura, atingandu-va de fiecare data dintii.
b. Tineti capul nemiscat si miscati-va mandibula catre dreapta si apoi catre stanga.
S-ar putea ca Billy sa aiba nevoie de ajutor asa ca pregatiti-va sa-l ajutati cu
miscatul mandibulei.
c. Executati miscarea necesara mestecarii si puneti-l sa va imite intr-o maniera
exagerata.
d. Scoateti-va limba afara si bagati-o inapoi dupa care scoateti-o afara si miscati-o
apoi intr-o parte.

11
Ca recompense oferiti-I lui Billy bucati de mancare dificil de mestecat dar care sa-I ofere
totusi placere. Recompensele pot include: bucati de morcovi, ciocolata de casa, guma de
mestecat.
19.-Imitarea folosirii materialelor

Imitatie, motorie, 2-3 ani

Scop: Sa-si dezvolte modul de imitare a anumitor materiale.


Obiectiv: Sa imite folosirea corecta a anumitor materiale cunoscute.
Materiale: Linguri de lemn, oala, minge, plastilina.
Procedura: Stati la masa in fata lui Johnny avand patru obiecte langa voi. Luati un obiect
din grup, asigurati-va ca Johnny va urmareste si demonstrati o posibila intrebuintare a
acestuia. Apoi puneti-l pe Johnny sa va imite si ajutati-l daca este nevoie. Puneti la loc
obiectul si repetati procedura utilizand un alt obiect. Folositi acelasi obiect pentru mai
multe intrebuintari si asigurati-va ca el imita actiunea pe care voi o faceti in acel moment
si nu o alta actiune pe care a memorat-o inainte. Evitati alegerea materialelor intr-o
maniera previzibila. Puteti chiar sa folositi acelasi obiect si sa executati doua actiuni
diferite; dar de fiecare data cand terminati o actiune puneti obiectul la loc, chiar daca
dupa aceea intentionati sa-l folositi din nou pentru o alta actiune.
Exemplu de rutina:
a. aruncati mingea de podea
b. loviti oala cu o lingura
c. rostogoliti mingea
d. presati plastilina
e. amestecati in oala cu o lingura
f. rostogoliti plastilina
g. aruncati mingea in aer

20.-Imitarea jocului cu papusa

Imitatie, motorie, 2-3 ani


Social, interactiune individuala, 1-2 ani

Scop: Sa invete sa-si dezvolte abilitatile prin imitare.


Obiectiv: Sa imite o serie de actiuni care implica folosirea unei papusi.
Materiale: Doua papusi sau animale din plus, doua prosopele, doua batiste, doua
lingurite,doua cesti, doua cutii mai mici.
Procedura: Stati impreuna cu Sally la masa, pe pat sau intr-un alt loc comfortabil. Dati-I
lui Sally cate un obiect din toate cele pe care le veti folosi, inclusiv o papusa, si tineti
celalalt obiect pentru voi. Luati papusa voastra si puneti-o in fata voastra. Aratati-I lui
Sally sa faca la fel. Ajutati-o doar daca pare a fi confuza. Puneti papusa in cutie si
inveliti-o cu prosopul ca si cand ati forma acolo un pat. Ajutati-o si pe Sally sa faca la fel

12
cu papusa ei. Repetati procedura si folositi servetelele ca sa-I stergeti nasul papusii,
linguritele ca sa o hraniti si ceasca pentru a-I da de baut.

21.-Imitarea sunetelor produse de animale

Imitatie, verbala, 2-3 ani


Cognitiv-verbal, vocalizare, 1-2 ani

Scop: Sa-si imbunatateasca articularea sunetelor, sa fie atent la miscarea gurii si sa imite
miscarile gurii.
Obiectiv: Sa imite sunetele facute de cinci animale.
Materiale: Animale de jucarie sau poze cu animale ce produc sunete distincte.
Procedura: Asezati-va la masa in fata lui Jan avand cinci animale de jucarie sau cinci
poze cu animale diferite intr-o parte. Luati un animal sau o poza cu un animal si aratati-l
lui Jan. Faceti zgomotul produs de animalul respectiv doar in momentul in care sunteti
siguri ca Jan va priveste gura. Exagerati sunetul si faceti miscarile gurii clare si distincte.
Luati-I mana si puneti-o pe buzele voastre in timp ce voi imitati din nou sunetul produs
de animal. Dati-I lui animalul si incurajati-l sa faca sunetul. Laudati-l cand incearca sa
imite si ajutati-l cu miscarea gurii. Continuati sa faceti sunetul in asa fel incat Jan sa aiba
un exemplu pentru miscarea gurii. Animalele ce pot fi folosite pentru aceasta activitate
sunt: un catel, o pisica, un miel, o vaca si o albina.

22.-Jocuri muzicale facute cu ajutorul mainilor

Imitatie, motorie, 3-4 ani


Miscare motorie fina, miscari ale mainilor, 3-4 ani

Scop: Sa imite miscarile mainii si pozitia acestora in timpul cantecelor.


Obiectiv: Sa inchida si sa deschida pumnul imitandu-l pe adult. Sa-si puna mainile pe
poala, pe cap sau la spate imitand.
Materiale: Nu necesita.
Procedura: Alegeti o melodie foarte simpla, una care a fost repetata de multe ori, pentru
a fi cantata in timp ce voi spuneti:
“Deschide……inchide…..deschide…….inchide,
Bate din palme, bate, bate.
Deschide…….inchide……deschide…..inchide.
Pune mainile in poala, in poala, in poala.”
Variatiile pot include “pune mainile la spate” si “pune mainile pe cap”. Acesta este un
joc care se joaca destul de mult la scoala, in grupurile de copii. Trebuie sa stati in fata lui
Penny, cu genunchii apropiati si sa spuneti foarte rar primul vers al cantecului
“deschide…inchide..”Ajutati-o sa-si miste corect mainile dupa ce ati facut actiunea,

13
pentru ca ea sa inteleaga ca trebuie sa faca acelasi lucru. Doar dupa ce a reactionat deja
destul de bine puteti mari ritmul cantecului.

23.-Imitatie avansata a jocului cu plastilina

Imitatie, motorie, 3-4 ani


Miscare motorie fina, manipulare, 3-4 ani
Perceptie, vizual, 3-4 ani
Imitatie, verbala, 2-3 ani

Scop: Sa-si dezvolte atentia crescuta la actiunile profesorului si sa-si dezvolte puterea in
degete.
Obiectiv: Sa imite construirea a trei forme simple facute din plastilina
Materiale: Plastilina
Procedura: Puneti pe masa sase bucati de plastilina de marime medie. Puneti trei in fata
lui Todd si tineti trei pentru voi. Dintr-o bucata de plastilina modelati forma unui obiect
care stiti ca ii este cunoscut lui Todd, de exemplu un castron. Puneti-l pe Todd sa va imite
folosind o bucata de plastilina proprie. In timp ce faceti castronul vostru spuneti:”Todd,
fa asa”. Probabil ca va avea nevoie de ajutor la inceput dar apoi continuati sa modelati
plastilina voastra pentru ca el sa aiba un model si sa va poata imita. Dupa ce a incercat sa
va imite luati ambele castroane si puneti-le deoparte si rasplatiti-l. Repetati procedura
folosind celelalte bucati de plastilina. Spuneti in mod repetat numele obiectului pe care il
faceti si puneti-l pe Todd sa va imite. Daca Todd va avea probleme in executarea acestei
actiuni este bine sa aveti o a treia persoana care sa-l ajute in timp ce voi continuati sa fiti
modelul lui.

24.-Imitarea miscarilor animalelor

Imitatie, motorie, 4-5 ani


Miscare motorie grosiera, corp, 4-5 ani

Scop: Sa-si imbunatateasca abilitatile necesare unei imitari motorii complexe si sa


incurajeze imitarea din memorie
Obiectiv: Sa imite miscarile a trei animale
Materiale: Trei animale din plus sau trei poze cu animale (folositi doar animale care au
miscari distincte, de exemplu o pasare, un iepure si un elefant).
Procedura: Gasiti un loc liber in care atat voi cat si Tommy sa va puteti misca fara teama
de a va lovi de diverse obiecte. Aratati-I lui Tommy un animal de plus sau o poza. Lasati-
le si pe celelalte la vedere astfel incat Tommy sa-si poata da seama din cate parti se
compune activitatea sa. Aratati-I lui Tommy o poza, de exemplu o pasare si spuneti-
i:”Uite Tommy, o pasare. Pasarea zboara.” Dati din maini ca si cand ati zbura si
spuneti:”Pasarea zboara.” Incercati sa-l determinati si pe el sa dea din maini pentru cateva
secunde. S-ar putea ca la inceput sa fiti nevoiti sa-l ajutati sa-si miste mainile. Repetati
activitatea cu celelalte doua animale. Dupa ce Tommy a realizat actiunea pentru fiecare

14
animal de cateva ori, trebuie sa inceapa sa faca legatura intre poza, animal si miscarea ce
trebuie imitata. Cand deja Tommy imita foarte bine actiunea, ezitati pret de cateva
secunde dupa ce i-ati aratat poza pentru a vedea daca incepe singur sa imite miscarea.
Spuneti:”Uite, Tommy, o pasare, ce face pasarea?” Daca pare confuz deoarece voi nu ati
executat imediat miscarea necesara, continuati activitatea pe parcursul urmatoarelor
intalniri doar ca si exercitiu de imitare. Este important sa nu va grabiti deoarece lui
Tommy ii trebuie mai mult timp pentru a se obisnui cu o sarcina.

25.-Jocul statuilor

Imitatie, motorie, 4-5 ani


Miscare motorie grosiera, corp, 4-5 ani

Scop: Sa-si imbunatateasca abilitatile motorii grosiere de imitare


Obiectiv: Sa imite figurile (sau desene ale diferitelor figuri) in diverse pozitii stationare
Materiale: Desene ale oamenilor in diverse pozitii stationare
Procedura: Arati-I lui Tom desenul unui om intr-o pozitie stationara simpla. Luati acea
pozitie si dupa aceea ajutati-l si pe Tom sa va imite. Daca este posibil, ar fi bine ca o a
treia persoana sa-l ajute pe Tom cu pozitia bratelor si a picioarelor in timp ce el poate sa
va vada in continuare pe voi ca si model. Incepeti cu pozitii simple pentru ca sa nu-I fie
teama lui Tom ca si-ar putea pierde echilibrul. Pe masura ce abilitatile lui motorii
grosiere se dezvolta puneti-l sa imite pozitii mai complexe.

26.-Imitarea unei actiuni in doi pasi

Imitatie, motorie, 4-5 ani


Miscare motorie grosiera, corp, 2-3 ani
Performanta cognitiva, secvential, 1-2 ani

Scop: Sa-si imbunatateasca atentia, imitarea actiunilor unei persoane si memoria


secventiala.
Obiectiv: Sa imite o secventa de doua miscari simple in ordinea corecta.
Materiale: Nu necesita.
Procedura: Asigurati-va ca Mark este atent la voi si executati o secventa de doua actiuni
simple prin casa. Asigurati-va ca Mark poate executa ambele actiuni din cadrul rutinei.
Dupa ce i-ati aratat care este rutina ajutati-l sa parcurga fiecare etapa si apoi rasplatiti-l.
Apoi puneti-l sa execute singur ambele miscari. Daca executa doar prima parte a sarcinii
sau daca nu le executa corect, ajutati-l din nou si apoi rasplatiti-l.
Exemple de actiuni de doi pasi simple:
a. atingeti usa si apoi inconjurati masa

15
b. inchideti usa si apoi asezati-va intr-un anume scaun
c. bateti in masa si apoi bateti in usa
d. stati pe scaun si apoi fugiti la usa

27.-Imitarea schimbarilor de viteza si volum

Imitatie, motorie, 4-5 ani


Perceptie, auditiv, 3-4 ani
Miscare motorie fina, manipulare, 0-1 ani

Scop: Sa-si imbunatateasca atentia si sa-si dezvolte conceptele imitative de tare/incet si


repede/incet.
Obiectiv: Sa imite schimbarile de viteza si volum a uni model in timp ce loveste intr-o
oala cu o lingura.
Materiale: Doua linguri, doua tigai
Procedura: Asezati-va la masa in fata lui Will si puneti langa el o tigaie si o lingura,
pastrandu-le pe celelalte pentru voi. Incepeti sa loviti tigaia cu lingura intr-un ritm
constant si o rata moderata. Faceti-l si pe Will sa va imite cu tigaia si lingura lui. Daca
necesita ajutati-l sa inceapa dar incercati sa-l ajutati cat mai putin posibil. Incercati sa
loviti tigaia voastra in acelasi ritm in care bate el in tigaia proprie. Cand cele doua ritmuri
sunt asemanatoare incepeti sa loviti in tigaia voastra intr-un ritm mai accelerat (asigurati-
va ca schimbarea ritmului este foarte vizibila atat din punct de vedere al vitezei de lovire,
cat si din punct de vedere auditiv). Daca Will nu face miscarile necesare pentru a se
apropia de ritmul vostru, ajutati-l sa bata mai repede. Spuneti:”Will, bate mai repede”.
Cand a crescut ritmul, chiar daca a facut acest lucru cu ajutorul vostru, reduceti ritmul din
nou si vedeti daca el imita modelul. Repetati activitatea de mai multe ori pana cand
reuseste sa fie atent la viteza de lovire si urmeaza, pe cat posibil, modelul de lovire.
Cand Will imita cu succes schimbarile de viteza, folositi aceeasi procedura pentru a-l
ajuta sa fie atent la volum.

16
Sectiunea 2-Perceptia

Multe din problemele de invatare sau comportament ale copiilor autisti sunt rezultatul
perceptiei distorsionate sau a problemelor de procesare a informatiilor senzoriale. Aceste
dificultati pot include oricare din simturi sau pot include o combinatie a acestora
indiferent ca vorbim despre auz, vaz, simtul tactil, miros sau gust. Cu toate acestea, una
din cele mai frecvente probleme ale copiilor autisti este incapacitatea de a integra
informatiile senzoriale ale diferitelor simturi pentru ca, astfel, sa poata avea o imagine
corecta a mediului inconjurator.
Disfunctiile perceptive variaza, de asemenea, de la copil la copil. Un copil poate sa nu
sesizeze un zgomot puternic de langa el si, cu toate acestea, poate reactiona la zgomote
distante din trafic. Altii pot avea preferinte culinare neobisnuite sau pot fi preocupati de
gustul si de mirosul obiectelor. Unii copii autisti pot fi exagerati in ceea ce priveste unul
din simturi si, cu toate acestea sa nu reactioneze deloc la un alt simt. Cu toate ca o slaba
functionare a simturilor poate produce dificultati de adaptare, probabil ca simturile vizual
si auditiv sunt cele mai importante deoarece ele sunt asociate cu functii cognitive.
Ca si in alte domenii de activitate, si aici,in ultimii ani s-a produs o specializare,
terapeutii ocupationali punand un mare accent pe problemele de integrare senzoriala. Dar
si aici, intocmai ca si in alte zone functionale, profesorii si parintii trebuie sa incorporeze
informatiile despre perceptie programului educational individual al fiecarui copil. La
copiii autisti abilitatile perceptive trebuiesc invatate intocmai ca si oricare alta abilitate.
In continuare va vom prezenta cateva exemple de programe de invatare speciale care pun
accent in principal pe perceptia auditiva si vizuala, foarte importante pentru diverse etape
ale dezvoltarii copilului.

17
28.-Descopera jucaria

Perceptie, vizual, 0-1 ani


Miscare motorie fina, prindere, 0-1 ani

Scop: Sa- si dezvolte abilitatea de a fi atent la obiecte si sa pastreze pentru putin timp
imaginea vizuala a acelui obiect in memorie.
Obiectiv: Sa priveasca cum este acoperit un obiect, sa-si pastreze interesul pentru acea
jucarie pentru o perioada scurta de timp chiar daca nu mai vede jucaria si apoi sa o
descopere.
Materiale: Bucati mici de material (prosop, batista, servetel), jucaria sau mancarea
favorita.
Procedura: Aratati-I lui Joan jucaria si lasati-o sa se joace putin cu ea. Apoi luati jucaria
si puneti-o pe podea chiar in fata ei. Lasati imediat sa cada bucata de material peste
jucarie. Spuneti:”Oh-oh” si ajutati-o sa traga apoi bucata de material de pe jucarie cu
mana ei. Fiti entuziasti in timp ce descopera jucaria pentru a o incuraja sa participe la
activitate. Ajutati-o din ce in ce mai putin pe masura ce se obisnuieste cu jocul si initiaza
singura actiunea de descoperire.

29.-Urmarire vizuala

Perceptie, vizual, 0-1 ani


Miscare motorie fina, prindere, 0-1 ani

Scop: Sa-si imbunatateasca atentia vizuala.


Obiectiv: Sa priveasca mana unei persoane pentru a urmari asezarea unui obiect.
Materiale: Trei castronase sau tavite, mancare pentru recompensa.
Procedura: Stati la masa in fata lui Sally avand intre voi cele trei castronase sau tavite.
Asezati tavitele la o distanta de aproximativ 10 centimetri una de cealalta. Luati in mana
mancarea pentru recompensa, de exemplu o bomboana sau o bucata de prajitura.
Spuneti:”Uite Sally” si purtati recompensa prin campul ei vizual. De indata ce se uita la
recompensa asezati-o pe una din cele trei tavite. Daca nu ia imediat recompensa
spuneti:”Ia prajitura” si aratati catre tavita corespunzatoare. Daca nici acuma nu
reactioneaza luati-I mana si duceti-o catre prajitura. Repetati actiunea de mai multe ori
pana ce Sally va urmareste mana si ia prajitura din tava fara ajutor.

18
30.-Recuperarea unui obiect pierdut

Perceptie, vizual, 0-1 ani


Miscare motorie fina, prindere, 1-2 ani
Miscare motorie grosiera, brate, 1-2 ani

Scop: Sa incurajeze scanarea vizuala pentru a localiza un obiect.


Obiectiv: Sa urmareasca cum cade un obiect pe podea, sa-l localizeze si apoi sa se aplece
si sa-l recupereze.
Materiale: Un castron, cinci cuburi colorate.
Procedura: Asezati intr-o linie cele cinci cuburi la marginea mesei. Tineti castronul in
poala. Asezati-l pe Jerry in fata voastra. Spuneti:”Uite’ in timp ce voi impingeti un cub de
pe masa. Spuneti:”Oh-oh” cu o intonatie ce tradeaza surprinderea. Gesticulati si
spuneti”Cauta…gaseste….da-mi-l”. Daca este necesar ajutati-l sa-l localizeze si sa-l
ridice. Apoi ghidati-l ca sa puna cubul in castronul din poala voastra. Mangaiati-l imediat
si laudati-l. Repetati procedura pana cand toate cele cinci cuburi au cazut, au fost gasite si
recuperate, apoi puse in castron. Apoi spuneti:”Gata..multumesc Jerry” si imbratisati-l
sau oferiti-I un snacks.

31.-Obtinerea unei recompense de sub o ceasca

Perceptie, vizual, 0-1 ani

Scop: Sa imbunatateasca atentia vizuala


Obiectiv: Sa rastoarne o ceasca pentru a obtine o recompensa
Materiale: Ceasca, bucati mici de mancare ca recompensa (de exemplu, o bomboana,
alune, stafide).
Procedura: Asezati-va la masa in fata lui Nancy. Luati o bucata de mancare si purtati-o
prin campul ei vizual. Spuneti:”Uite, Nancy”.Asigurati-va ca va urmareste si puneti
mancarea in fata ei. Incet, asezati ceasca peste recompensa. Luati-I mana si ajutati-o sa
rastoarne ceasca. Fiti surprins cand descoperiti recompensa si spuneti:”Uite, Nancy”.
Repetati procedura cu o alta recompensa dar de aceasta data doar faceti-I semn si lasati-o
sa descopere singura recompensa. Continuati activitatea pana cand poate sa va
urmareasca mana, sa observe unde ati pus recompensa si sa dea la o parte ceasca fara
ajutor.

19
32.-Sa reactioneze la sunete cunoscute

Perceptie, auditiv, 0-1 ani


Performanta cognitiva, limbaj receptiv, 1-2 ani

Scop: Sa reactioneze la un sunet cunoscut si sa recunoasca sunetul ca fiind comunicarea


unui eveniment ce urmeaza sa se intample.
Obiectiv: Sa intrerupa o activitate cand suna un clopotel, sa priveasca catre sursa
sunetului si apoi sa se indrepte catre un adult.
Materiale: Un clopotel cu sunet puternic.
Procedura: Lui Henry ii place foarte mult sa faca baie si sa se plimbe cu masina. Inainte
de a face oricare din cele doua actiuni sunati tare dintr-un clopotel in fata lui. Imediat ce
se intoarce luati-l de mana si spuneti:”Baie” sau “Masina”, in timp ce-l pregatiti sa
execute acea activitate. Daca nu se intoarce cand sunati din clopotel miscati clopotelul
catre partea unde este el ca sa poata observa vizual miscarea. Nu-l lasati sa vada miscarea
clopotelului pana cand nu sunteti siguri ca percepe sunetul. Pe masura ce se obisnuieste
cu rutina va percepe tot mai repede sunetul.Intotdeauna sunati din clopotel inainte de a
face aceste doua activitati si nu si cu alte ocazii. Dupa ce se obisnuieste cu activitatea
incepeti sa sunati din clopotel de la o distanta mai mare.

33.-Asocieri auditive

Perceptie, auditiv, 0-1 ani


Social, interactiune individuala, 0-1 ani

Scop : Sa –si imbunatateasca perceptia auditiva


Obiectiv : Sa asocieze doua sunete diferite cu doua actiuni diferite, sa deosebeasca cele
doua sunete si sa anticipeze actiunea asociata fiecarui sunet
Materiale : Nu necesita
Procedura : Alegeti doua sunete amuzante si asociati-le cu doua miscari amuzante. De
exemplu, puteti sa o gadilati pe Cathy pe burta si sa spuneti « Hi-hi –hi », sau puteti sa
bateti din palme impreuna si sa spuneti »Boom ! ».Intotdeauna asociati acelasi sunet cu
aceeasi actiune. La un moment dat Cathy va invata sa asculte sunetele, sa le diferentieze
si sa le asocieze cu actiunile corespunzatoare. Dupa ce ati repetat de multe ori folosind
aceleasi sunete si actiuni, puteti sa faceti doar unul dintre ele(sunetul sau actiunea) ca sa
vedeti daca Cathy va anticipa. De exemplu, ezitati cateva secunde inainte sa o gadilati.
Spuneti »Hi-hi-hi ».Repetati sunetul si vedeti daca va anticipa gadilitul. Spuneti
« Boom » si observati daca ridica palmele pentru a bate din ele.

20
34.-Recuperarea obiectelor dorite

Perceptie, vizual, 1-2 ani


Performanta cognitiva, potrivire, 1-2 ani
Performanta cognitiva, limbaj receptiv, 1-2 ani (optional)

Scop : Sa-si imbunatateasca atentia vizuala si sa-si dezvolte capacitatea de a diferentia


obiectele
Obiectiv : Sa cerceteze o camera cautand un obiect dorit si sa recupereze obiectul
respectiv fara a fi distras de alti stimuli
Materiale : O cutie de marime medie, trei perechi de obiecte uzuale (de exemplu,
pantofi, cesti, mere)
Procedura : Imprastiati trei obiecte familiare prin camera, la vedere. Asezati-va
impreuna cu Jeffrey intr-un colt al camerei de unde sa poata vedea toate obiectele.
Aratati-i un obiect identic cu unul din cele trei obiecte imprastiate prin camera. De
exemplu, ridicati pantoful si spuneti : »Adu pantoful ».Daca are probleme in localizarea
obiectului indreptati-i atentia catre directia corecta. Daca are in continuare dificultati,
aratati direct catre pantof. Ca si ultima optiune, luati-l de mana, aratati-i pantoful si
spuneti-i : »Adu pantoful » si conduceti-l catre pantof. Aduceti inapoi ambii pantofi si
puneti-i in cutie. Recompensati-l de fiecare data cand un obiect este pus in cutie chiar
daca a trebuit sa-l ajutati sa-l recupereze.
Repetati activitatea pana ce toate obiectele ajung in cutie. De indata ce-si formeaza
abilitatile verbale receptive, folositi doar comanda verbala : »Adu pantoful » si nu
potrivirea obiectelor.

35.-Jocul « Scoica »

Perceptie, vizual, 1-2 ani

Scop : Sa imbunatateasca atentia vizuala si memoria


Obiectiv : Sa gaseasca un obiect ascuns sub una din cele trei cesti
Materiale : Trei cesti diferite, trei cesti identice, bucati de mancare ca si recompensa
Procedura : Stati la masa in fata lui Paul. Pentru prima parte a activitatii folositi trei cesti
diferite sau trei recipiente diferite (de exemplu, o ceasca, un pahar si un castron). Puneti
cestile sau recipientele cu gura in jos in fata lui Paul. Spuneti : »Uite Paul » si plimbati
prin fata campului sau vizual o bucata de mancare. Cand sunteti sigur ca va urmareste
mana ascundeti mancarea sub un recipient.Nu miscati cestile si nu incercati sa le
schimbati pozitia. Spuneti : »Ia prajitura » si indicati catre ceasca sub care aceasta se afla.
Daca pare confuz duceti-i mana catre ceasca corecta si ajutati-l sa o rastoarne. Fiti
incantat cand gasiti recompensa. Laudati-l ca a rasturnat ceasca si lasati-l sa ia
recompensa. Cand poate sa va urmareasca mana si gaseste recompensa de sub setul de
cesti diferite, repetati procedura folosind de aceasta data trei cesti identice. Cand gaseste

21
recompensa si sub setul de cesti identice, folositi doar doua cesti dar schimbati-le pozitia
dupa ce ati pus recompensa sub una din ele. Asigurati-va de fiecare data ca Paul va
urmareste mana in timp ce ascundeti recompensa sub ceasca.

36.-Sa imte modele facute din cuburi

Perceptie, vizual, 1-2 ani


Integrare ochi-mana, control, 1-2 ani

Scop : Sa-si imbunatateasca atentia vizuala si sa puna obiectele la locul potrivit


Obiectiv : Sa aranjeze patru cuburi dupa un model prestabilit
Materiale : Patru cuburi, carton sau hartie alba, marker intens colorat
Procedura : Pregatiti cateva foi de lucru, desenand pe ele patru cuburi in diverse pozitii-
folositi carton sau coala ciocan. Colorati patratele respective pentru a putea fi mai usor
observate. Aveti cateva modele in figura 2.1. Puneti o foaie de lucru in fata lui Kathy si
dati-i un cub. Aratati catre unul din locurile in care trebuie sa puna cubul si
spuneti : »Pune-l acolo ». Ghidati-i mana catre locul marcat. Rasplatiti-o imediat si
repetati procedura pana cand toate cuburile sunt asezate la locul lor pe coala de hartie.
Repetati procedura doar pentru cel de-al patrulea cub si spuneti-i doar : »Pune-l acolo »
fara sa-i indicati locul gol. Observati daca gaseste singura acel loc si daca va pune cubul
acolo unde trebuie. Reduceti gradual ajutorul vostru pana ce nu mai trebuie deloc sa-i
indicati locul in care trebuie sa aseze cuburile.

37.-Deosebirea desenelor

Perceptie, vizual, 2-3 ani


Performanta cognitiva, potrivire, 2-3 ani

Scop : Sa-si imbunatateasca abilitatile vizuale si de potrivire


Obiectiv : Sa potriveasca perechi de desene simple
Materiale : Hartie, markere intens colorate sau creioane colorate
Procedura : Folositi un marker sau un creion colorat pentru a face pe o coala de hartie
cateva desene simple (vedeti figura 2.2). Faceti un singur desen pe o coala de hartie.
Faceti cate doua desene de acelasi fel. Puneti un set de desene pe masa in fata lui Terry.
Imprastiati-le astfel incat Terry sa le poata vedea pe toate. Tineti celalalt set de desene in
poala voastra. Dati-i lui Terry unul din desenele voastre si spuneti-i : »Gaseste
perechea ». Luati-i mana si ghidati-l pentru a putea compara desenul cu toate desenele de
pe masa. Daca desenele nu se potrivesc spuneti : »Nu se potrivesc » si comparati-l cu
urmatorul desen. Cand gasiti desenul potrivit spuneti : »Se potrivesc » si puneti ambele
desene la o parte. Asigurati-va ca va urmareste cand comparati desenele. Repetati
procedura pana ce toate desenele si-au gasit perechea. La inceput folositi un set din trei
desene, dar, treptat cresteti atat numarul desenelor, cat si complexitatea acestora-pe
masura ce-si dezvolta tot mai mult abilitatile.

22
38.-Deosebirea obiectelor care produc zgomote

Perceptie, auditiv, 2-3 ani


Miscare motorie fina, manipulare, 1-2 ani

Scop : Sa-si imbunateasca deosebirea sunetelor


Obiectiv : Sa identifice si sa potriveasca sunetele facute de diferite obiecte
Materiale : Trei perechi de obiecte care produc sunete (huruitoare, clopotele, jucarii care
scot diverse sunete,morisca, fluiere, etc).
Procedura : Stati la masa cu Danny. Puneti doua obiecte care produc zgomot in fata lui
si pastrati perechea pentru voi. Folositi unul dintre obiecte si produceti zgomotul
caracteristic, dupa care luati-i mana si ajutati-l sa faca acelasi lucru. Puneti deoparte
prima pereche si folositi cel de-al doilea obiect. Puneti ambele perechi in fata lui si luati
din nou primul set, folositi-l corect si apoi aratati-i lui Danny sa faca la fel. Observati
daca ia obiectul care trebuie. Daca nu o face opriti-l si ghidati-i mana catre obiectul
corect. Repetati procedura alternand obiectele. Cand stie deja sa aleaga bine obiectul
variati modelele, astfel incat sa nu fie o simpla alternare.
In cele din urma puneti setul vostru de obiecte intr-o cutie in spate. Scoateti un obiect si
faceti zgomotul caracteristic astfel incat el sa nu vada ce obiect folositi. Determinati-l sa
ia din setul sau obiectul potrivit si sa emita si sunetul asociat. Pe masura ce-si dezvolta
abilitatile, cresteti numarul obiectelor dar intotdeauna asigurati-va ca adaugati obiecte cu
sunete distincte.

39.-Cutia

Perceptie, vizual, 2-3 ani


Performanta cognitiva, potrivire, 2-3 ani
Integrare ochi-mana, control, 2-3 ani
Miscare motorie fina, manipulare, 2-3 ani

Scop : Sa-si imbunatateasca cautarea vizuala, potrivirea si coordonarea ochi-mana


Obiectiv : Sa introduca trei obiecte intr-o cutie simpla
Materiale : O cutie de pantofi, trei obiecte de marimi si forme diferite (de exemplu, o
margea, doua cuburi de marimi si forme diferite)
Procedura : Dintr-o cutie simpla de pantofi decupati cateva forme (vedeti figura 2.3).
Asigurati-va ca obiectele pot intra destul de usor prin formele taiateAratati-i lui Lee cum
sa ia un obiect, incercati sa-l bagati prin fiecare forma taiata pe cutie, gasiti forma
potrivita si bagati obiectul in cutie prin gaura corespunzatoare. Dati-i lui Lee un al doilea
obiect. Daca pare confuz, ghidati-i mana si ajutati-l sa duca la indeplinire sarcina. Duceti-
i mana catre una din gauri si potriviti obiectul. Daca obiectul nu se potriveste cu forma
spuneti : »Nu » si mergeti la urmatoarea gaura. Cand ajungeti la forma potrivita
spuneti : »Da » si ajutati-l sa introduca obiectul.

23
Repetati procedura pana cand poate introduce toate obiectele fara ajutor. Cand cutia
devine prea usoara pentru el construiti una mai dificila folosind o cutie mai mare si mai
multe obiecte de forme si marimi diferite.

40.-Imitarea modelelor facute din cuburi

Perceptie, vizual, 3-4 ani


Imitatie, motorie, 2-3 ani
Integrare ochi-mana, control, 2-3 ani

Scop : Sa-si imbunatateasca abilitatea de a distinge diferentele intre modele si sa imite


folosirea materialelor pentru a copia modelul
Obiectiv : Sa aranjeze cinci cuburi in diverse forme, imitandu-l pe profesor
Materiale : Zece cuburi
Procedura : Stati la masa cu Richie. Puneti cinci cuburi in fata lui si pastrati cinci pentru
voi. Spuneti : »Uite Richie » si aranjati cuburile intr-o anumita forma (vedeti figura 2.4).
Asigurati-va ca va urmareste in timp ce voi construiti modelul si apoi redirectionati-i
atentia catre modelul terminat. Aratati catre cuburile lui si spuneti : »Fa si tu ». La
inceput va trebui sa-i ghidati mana pentru a-l ajuta sa realizeze acea constructie. Repetati
procedura construind in fiecare sedinta trei modele. Pe masura ce imita singur
constructiile reduceti ajutorul. De fiecare data cand reuseste sa imite aranjatul cuburilor
rasplatiti-l.

41.-Sortarea formelor

Perceptie, vizual, 3-4 ani


Performanta cognitiva, potrivire, 3-4 ani

Scop : Sa-si imbunatateasca atentia vizuala si abilitatile de potrivire


Obiectiv : Sa sorteze trei forme diferite
Materiale : Hartie colorata din care se pot face diverse forme sau carton
Procedura : Faceti diverse forme :triunghi, patrat, cerc. Asigurati-va ca fiecare forma
este de aceeasi marime si culoare. Puneti cate una din fiecare forme in fata lui Ken. Dati-i
apoi celelalte forme, una cate una, si ajutati-l sa le puna peste gramada care trebuie. Daca
incearca sa puna o forma intr-o gramada gresita opriti-l si ghidati-i mana catre gramada
corecta. Daca nu intelege ce se asteapta de la el ghidati-i mana astfel incat sa aseze
fiecare figura geometrica in gramada corespunzatoare spunand : »Nu se potriveste » sau
« Da se potriveste », de fiecare data cand face o incercare. De asemenea, numiti fiecare
forma de fiecare data-initial, cand puneti forma pe masa, si pe urma de fiecare data cand
sortati formele. La inceput nu va intelege numele acestora dar se va obisnui sa faca
distinctie intre diferite sunete din nume.

24
42.-Diferentierea marimii si a formelor

Perceptie, vizual, 3-4 ani


Performanta cognitiva, potrivire, 2-3 ani

Scop : Sa-si imbunatateasca atentia vizuala si abilitatile de potrivire


Obiectiv : Sa potriveasca forme de marimi diferite
Materiale : Hartie, carton, lipici, foarfece
Procedura : Taiati din hartie perechi de diferite marimi :triunghiuri, cercuri, patrate si
dreptunghiuri. Asigurati-va ca toate formele taiate sunt de aceeasi culoare. Lipiti un set
de forme pe o bucata de carton. Tineti perechile la voi in poala (vedeti figura 2.5). Puneti
cartonul cu formele lipite in fata lui Laurie si dati-i o forma din poala voastra. Puneti-o sa
potriveasca forma cu aceeasi forma de pe carton pana cand gaseste marimea si forma
identica. Daca este confuza, aratati-i cum sa potriveasca forma cu forma identica de pe
carton. Repetati procedura pana cand toate formele si marimile au fost plasate pe carton.

43.-Puzzle-I

Perceptie, vizual, 3-4 ani


Integrare ochi-mana, control, 2-3 ani

Scop : Sa-si imbunatateasca atentia vizuala si perceptia formelor


Obiectiv : Sa urmareasca mana profesorului, sa ia o piesa de puzzle din mana lui si sa o
potriveasca corect pe puzzle
Materiale : Puzzle simplu din trei-patru piese
Procedura : Scoateti toate formele din puzzle si apoi puneti forma goala de la puzzle pe
masa in fata lui Eddie. Tineti piesele in poala voastra astfel incat el sa nu le vada. Tineti o
piesa in fata lui si spuneti : »Uite, Eddie ». Miscati piesa prin campul sau vizual astfel
incat sa se uite la ea. Apoi puneti piesa in mana lui si ajutati-l sa o roteasca pana cand
gaseste locul potrivit din puzzle. Apoi ajutati-l sa puna piesa la locul ei. Repetati
procedura si cu celelalte piese, reducand ajutorul vostru pe masura ce incepe sa
potriveasca singur piesele. Recompensati-l de fiecare data cand potriveste o piesa. Daca
nu reuseste sa puna piesele in locul potrivit ajutati-l pentru a evita frustrarea. Scopul
principal al acestei sarcini este acela de a potrivi marimile si formele pieselor. De fiecare
data puneti piesa in alt loc astfel incat el sa trebuiasca sa va urmareasca mana pentru a o
localiza.

25
44.-Puzzle-II

Perceptie, vizual, 3-4 ani


Integrare ochi-mana, control, 2-3 ani

Scop : Sa-si imbunatateasca atentia vizuala


Obiectiv : Sa va urmareasca mana si sa potriveasca piesa indicata la locul corespunzator
din puzzle
Materiale : Puzzle simplu din trei-patru piese
Procedura : Scoateti toate piesele din puzzle si imprastiati-le pe masa.Spuneti : »Uite,
Eric » si aratati catre o piesa. Cand se uita la aceasta spuneti : »Pune-o la locul ei ». Daca
este necesar ghidati-l sa ia piesa, sa-i gaseasca locul potrivit si sa o puna in puzzle. Daca
incearca sa puna alta piesa decat cea indicata de voi, opriti-l si redirectionati-i atentia
catre piesa corecta. Repetati procedura pana cand toate piesele se afla in puzzle. Deoarece
aceasta sarcina este in principal, una de perceptie, nu va ingrijorati daca nu poate foarte
bine sa puna piesa in puzzle. Recompensati-l de fiecare data cand pune o piesa la locul
corect din puzzle.

45.-Deosebirea culorilor

Perceptie, vizual, 3-4 ani


Performanta cognitiva, potrivire, 3-4 ani
Miscare motorie fina, prindere, 1-2 ani

Scop : Sa-si imbunatateasca atentia vizuala, deosebirea culorilor si generalizarea culorilor


Obiectiv : Sa sorteze un grup de opt obiecte diferite dupa culoare
Materiale : Opt obiecte diferite, patru din ele avand aceeasi culoare si patru avand o alta
culoare primara (incercati sa aveti nuante cat mai apropiate de culori), doua tavite
Procedura : Puneti cele doua tavite pe masa in fata lui Danny. Puneti un obiect colorat
intr-o tavita si spuneti-i culoarea. Puneti un obiect din cealalta culoare in cea de-a doua
tavita si spuneti-i si acestuia culoarea. Tineti obiectele ce trebuie sortate la voi in poala
astfel ca atentia lui Danny sa nu fie distrasa de ele. Dati-i cate un obiect o data si spuneti-i
culoarea in momentul in care i-l oferiti. Ajutati-l sa puna fiecare obiect in tava corecta,
acolo unde se afla si alte obiecte avand aceeasi culoare. Daca pune obiectul in tavita
corecta spuneti : »Da, albastru » si rasplatiti-l imediat. Daca vrea sa puna obiectul in tava
gresita ghidati-i mana catre tava corecta si apoi rasplatiti-l. Continuati procedura pana
cand toate obiectele au fost sortate dupa culoare. Pe masura ce-si dezvolta abilitatile
adaugati o a treia culoare. Amintiti-va sa numiti culoarea de fiecare data cand aveti
oportunitatea pana cand se obisnuieste sa faca distinctia auditiva intre nume.

26
46.-Potrivirea culorilor

Perceptie, vizual, 3-4 ani


Performanta cognitiva, potrivire, 2-3 ani

Scop : Sa-si imbunatateasca diferentierea culorilor, atentia vizuala si abilitatile de


potrivire
Obiectiv : Sa potriveasca cuburi colorate cu patrate colorate de hartie
Materiale : Cuburi colorate, hartie de aceeasi culoare ca si cuburile
Procedura : Lipiti doua patrate colorate pe o coala alba de hartie. Tineti cuburile de
aceeasi culoare in poala voastra. Dati-i lui Scott un cub si spuneti-i : »Potriveste-l ».
Ghidati-i mana catre patratul de culoare identica. Apoi ajutati-l sa puna cel de-al doilea
cub pe patratul corespunzator. Laudati-l imediat. Repetati procedura folosind aceeasi
coala de hartie si aceleasi cuburi dar, de aceasta data, fara sa-l ajutati. Daca incearca sa
puna cubul pe patratul gresit spuneti : »Nu » si ghidati-i mana catre patratul corect.
Repetati procedura pana cand potriveste cuburile si patratele colorate fara ajutor. Pe
masura ce sarcina devine prea usoara pentru el faceti noi hartii de lucru, folosind o a treia
culoare ce se va potrivi unui alt cub.

47.-Sa perceapa mai multe sunete

Perceptie, auditiv, 3-4 ani


Imitatie, motorie, 4-5 ani
Miscare motorie fina, manipulare, 1-2 ani

Scop : Sa-si imbunatateasca perceptia auditiva si sa incurajeze ascultatul


Obiectiv : Sa perceapa mai multe sunete si sa imite sunetele respective
Materiale : Nu necesita
Procedura : Stati la masa in fata lui Timmy. Spuneti : »Timmy » si imediat dupa asta
bateti de doua ori in masa cu degetele. Faceti o pauza scurta intre cele doua batai pentru a
putea fi clar distins numarul sunetelor. Spuneti : »Acuma tu » si ghidati-i mana ajutandu-l
sa bata de doua ori in masa. Nu-l lasati sa bata de mai multe ori. Laudati-l si rasplatiti-l
imediat. Repetati procedura dar de aceasta data bateti de trei ori in masa. Apoi ajutati-l si
pe el sa execute cele trei batai si rasplatiti-l. Apoi bateti doar o data si ajutati-l sa va imite.
A patra oara bateti din nou de doua ori dar nu-i mai controlati mana. Daca incearca sa
bata de mai multe sau de mai putine ori decat trebuie spuneti : »Nu », bateti voi de doua
ori si apoi ajutati-l sa execute cele doua batai. Repetati procedura pana cand poate copia
numarul batailor. Cand Timmy se obisnuieste deja cu aceasta sarcina bateti sub masa
astfel incat el doar sa auda numarul batailor fara sa le si vada. Daca este confuz, aratati
catre urechea voastra si apoi bateti, dupa care atingeti-i lui urechea si bateti din nou.

27
48.-Jocul de domino

Perceptie, vizual, 4-5 ani


Social, interactiune individuala, 3-4 ani

Scop : Sa joace domino cu o alta persoana


Obiectiv : Sa potriveasca seturile si sa-si astepte randul
Materiale : Un set de domino, un set de carti cu modele de domino pe ele (cate cinci din
fiecare)
Procedura : Asezati cartile, cate una din fiecare set, in ordine, pe masa (vezi figura 2.6).
Dati-I lui Jack cate o carte pentru a o pune pe gramada care trebuie (doi la doi, trei la trei,
etc). Nu-i cereti sa numere setul. Doriti sa recunoasca vizual fiecare set. Cand reuseste sa
faca aceasta sarcina aratati-i ca fiecare carte este identica cu jumatate dintr-o piesa de
domino. Exersati potrivirea unei jumatati de piese domino cu o carte (vedeti figura 2.6B).
Cand Jack percepe diferitele modele de pe piesele domino, e timpul sa jucati un joc cu
sora acestuia si cu voi. Puneti sase piese de domino cu fata in sus pe o tava. Dati tava, pe
rand la fiecare persoana. Daca nimeni nu are piesa necesara pentru potrivire lasati-l pe
jucator sa ia o noua piesa din cutie. Nu jucati pentru competitie sau pentru dobandirea de
puncte. Jocul se face doar pentru a invata sa potriveasca seturile si sa-si astepte randul.

49.-Imitarea secventiala a unui model

Perceptie, vizual, 4-5 ani


Miscare motorie fina, manipulare, 4-5 ani
Cognitiv-verbal, vocabular, 3-4 ani

Scop : Sa recunoasca o secventa si sa o imite


Obiectiv : Sa copie o secventa de forme din hartie, lucrand de la stanga la dreapta
Materiale : Hartie colorata taiata in diverse forme (roti negre, mici , dreptunghiuri si
patrate, cate doua din fiecare). Hartie alba cu dungi pe ea, lipici (vezi figura 2.7).
Procedura : Aratati-i lui Bob hartia indicand catre semaforul din stanga. Spuneti : »Uite,
am sa fac un sir de masini care stau la semafor ». Asamblati patratele si rotile pentru a
forma un sir de trei masini. Spuneti-i lui Bob sa repete dupa voi : »Prima data masina
mare rosie, apoi masina albastra si ultima este masina verde ». Acum spuneti-i sa faca un
nou sir mai jos, intocmai ca al vostru. Dupa ce asambleaza bucatile de hartie corect,
puneti-l sa le lipeasca pe hartie. In alta zi folositi o noua tema, dar folosind in continuare
o secventa de trei obiecte (bomboane pe un raft dintr-un magazin,cutii mari/mijlocii/mici
asezate sub bradul de Craciun, etc). Asigurati-va de fiecare data ca Bob lucreaza de la

28
stanga la dreapta. Dupa ce sunteti siguri ca Bob a inteles sarcina, puneti-l sa copie
secvente de forme si culori care nu reprezinta lucruri concrete.

50.-Citire la prima vedere

Perceptie, vizual, 5-6 ani


Cognitiv-verbal, vocabular, 2-3 ani

Scop : Sa citeasca 5-10 cuvinte la prima vedere


Obiectiv : Sa potriveasca cuvantul scris la obiect si sa rosteasca cuvantul
Materiale : Cartonase, scotch, cuvinte imprimate (masa, usa, lumina, T.V)
Procedura :Scrieti cuvintele cu litere mici pe cartonase. Faceti cate cinci cartonase
pentru fiecare cuvant. Mai intai invatati-o pe Jan sa sorteze cuvintele pentru a vedea ca
sunt identice (vedeti figura 2.8). Apoi prindeti un cartonas de obiectul corespunzator
(prindeti cartonasul pe care scrie »masa » de masa, « usa » de usa, si asa mai departe).
Asezati-o pe Jan pe un scaun, ridicati un cartonas si intrebati : »ce scrie pe asta ? »Daca
nu stie spuneti-i dupa care cereti-i sa-l potriveasca fie cu cartonasele identice, fie cu
obiectul in sine. Cand le potriveste incurajati-o : »Da, scrie « masa » ».Apoi puneti-o sa
repete cuvantul. Continuati acest joc in fiecare zi ajutand-o de fiecare data cand ezita.
Cand isi poate aminti cuvintele testati-o :dezlipiti cartonasul de pe obiect si vedeti daca
poate citi in continuare cartonasul si daca poate arata catre obiectul corespunzator.
Daca Jan isi aminteste aceste cuvinte timp de o saptamana fara sa aiba cartonasele lipite
de obiecte, incercati sa o invatati mai multe cuvinte. Invatati-o cuvinte care-i vor fi de
folos mai tarziu cand o sa-i dati directive scrise de genul : »Stinge lumina » sau « Hainele
murdare aici ».

29
Sectiunea 3-Miscare Motorie Grosiera

Dezvoltarea abilitatilor ce tin de miscarea motorie grosiera este o parte importanta


a procesului de invatare a fiecarui copil. Chiar daca aceste abilitati se dezvolta adesea
normal la copiii autisti si la copiii cu diverse tulburari, este necesar sa-i invatam noi
abilitati folosind aceleasi tehnici specifice. Energia, forta si agilitatea unui copil autist pot
fi mult mai avansate decat capacitatea de a rationa sau aceea de a intelege constrangerile
verbale sau sociale. Mentinand programul de dezvoltare a abilitatilor de miscare grosiera
in aceeasi structura ca si programul individual de educatie, activitati placute menite a
dezvolta miscarea motorie grosiera pot fi folosite pentru constientizarea propriului corp si
relatia acestuia cu mediul inconjurator, in stabilirea limitelor sociale si comportamentale
acceptate, precum si in dezvoltarea abilitatilor din toate zonele functionale.
Hiperactivitatea manifestata de unii copii autisti poate, de asemenea, fi mult mai eficient
controlata in cadrul unui program pentru miscari motorii grosiere.
In momentul de fata tot mai multe sisteme scolare angajeaza terapeuti fizici si
recreationali care sa ofere o curricula speciala pentru dezvoltarea miscarii motorii
grosiere. Am descoperit, cu toate acestea, faptul ca este necesar ca si parintii si profesorii
sa invete aceste activitati si sa apeleze la specialisti doar pentru consultatii referitoare la
activitatile din cadrul programului structurat. Profesorii si parintii sunt persoanele cele
mai potrivite pentru integrarea acestor activitati in programul copilului, in clasa sau
acasa, deoarece ei sunt cei care au responsabilitatea principala pentru acest lucru.
Cele mai des intalnite probleme in zona miscarii motorii grosiere la copiii autisti
sunt : 1) lipsa energiei si a fortei musculare ; 2) control scazut al echilibrului ; 3)
stangacie in ocolirea obstacolelor ; 4) control scazut al vitezei si fortei ; 5) dificultate in
controlul corpului in vederea integrarii acestuia intr-o activitate motorie grosiera.
Urmatoarele exemple de programe individuale pentru miscarea motorie grosiera pun
accentul, in primul rand, pe aceste probleme, cuprinse in structura programului de
invatare. Varsta cuprinsa in aceste activitati este de pana la 6 ani, deoarece acesta este
momentul in care miscarile motorii grosiere se dezvolta cel mai rapid.

30
51.-Batutul din palme

Miscare motorie grosiera, brate, 0-1 ani

Scop : Sa-si dezvolte coordonarea bilaterala a miscarilor


Obiective : Sa bata din palme la semnal
Materiale :Nu necesita
Procedura : Asezati-o pe Suzy pe picioarele voastre cu fata la voi. In timp ce fredonati o
melodie simpla bateti usor din palme si spuneti, intr-un ritm anume : »Suzy, bate din
palme ». Apoi gadiliti-o usor, in asa fel incat sa-i faca placere. Dupa aceea, in timp ce
repetati melodia, tineti-o de maini si ajutati-o sa bata din palme. Repetati gadilatul. Pe
masura ce se obisnuieste cu jocul, reduceti gradual ajutorul vostru, tinand-o doar de
incheieturi, apoi foarte putin de brate pentru ca sa ajungeti doar la a o atinge pentru a-i
indica faptul ca trebuie sa bata din palme.

52.-Ridicatul in picioare fara ajutor

Miscare motorie grosiera, corp, 0-1 ani

Scop : Sa obtina o pozitie verticala a corpului fara ajutor


Obiective : Sa se rostogoleasca si apoi, ajutandu-se de brate, sa se ridice
Materiale : Nu necesita
Procedura : Ori de cate ori vreti sa va jucati cu Jimmy sau intentionati sa-l duceti in alta
parte, exersati ridicatul in picioare si nu-l luati pur si simplu in brate. Cand sta intins pe
spate luati-i mana drept si asezati-o langa corp. Apoi prindeti-l de mana stanga deasupra
cotului si ridicati-l incet in asa fel incat greutatea corpului sau sa se sprijine pe cotul si
mana dreapta. In timp ce voi continuati sa-l ridicati, ajutati-l pe Jimmy sa-si ridice cotul
drept, astfel incat sa se impinga singur avand palma dreapta asezata pe pat. De indata ce
se obisnuieste cu rutina, reduceti ajutorul vostru si asteptati sa se impinga singur fara
sprijinul vostru. In cele din urma, intindeti, pur si simplu, mana dupa mana lui stanga
pentru a-l ajuta sa-si mentina echilibrul in timp ce se ridica. Daca veti face acest exercitiu
de fiecare data cand vreti sa-l ridicati pe Jimmy, el va invata procedura si va anticipa
miscarile.

31
53.-Sa-si intinda mana dupa un obiect

Miscare motorie grosiera, brate, 0-1 ani


Miscare motorie fina, prindere, 0-1 ani

Scop : Sa-l ajute pe Tommy sa-si imbunatateasca abilitatea de a-si satisface nevoile fara
ajutor
Obiective : Sa se intinda dupa anumite obiecte si sa le prinda-obiectele fiind situate
deasupra nivelului sau vizual
Materiale : Sfoara, animal de plus sau alta jucarie
Procedura : Atarnati o jucarie viu colorata deasupra usii sau de o sursa de lumina.
Asigurati-va ca obiectul se afla la o distanta la care Tommy poate usor sa-l atinga daca se
intinde. Spuneti-i : »Ainge jucaria ». Rasplatiti-l de fiecare data cand se intinde sa atinga
obiectul.
Cand Tommy a invatat sa se intinda dupa obiect, puneti un animal de plus pe marginea
patului. Asigurati-va ca poate vedea obiectul si spuneti-i : » Tommy, ia jucaria ». Cand se
intinde sa ia obiectul laudati-l si lasati-l sa se joace timp de cateva minute cu el.
Repetati procedura de mai multe ori dar amintiti-va si faptul ca dupa acest exercitiu nici
un obiect de la marginea patului sau de pe mese nu va mai fi in siguranta. Asigurati-va ca
obiectele grele sau casabile, precum si obiectele sau substantele periculoase sunt tinute
departe de accesul copilului.

54.-Prinderea

Miscare motorie grosiera, brate, 1-2 ani


Social, interactiune individuala, 1-2 ani
Performanta cognitiva, limbaj receptiv, 1-2 ani(optional)

Scop : Sa-si dezvolte abilitatile motorii ale bratelor, precum si interactiunile sociale
adecvate
Obiective : Sa se joace cu o alta persoana-sa poata prinde un obiect
Materiale : Minge de burete sau de plastic de marime medie
Procedura : Asezati-l pe Mark in fata voastra la o distanta de cativa centimetri. Intindeti-
i mainile in fata, cu palmele in sus si dati-i mingea. Apoi intindeti-va si voi mainile in
acelasi fel. Spuneti : »Mark, da mingea » sau aratati-i ca vreti sa va dea mingea. Daca nu
va raspunde, repetati cuvintele sau gesturile si luati-i mingea. Laudati-l imediat chiar daca
a trebuit sa luati voi mingea. Repetati procedura pana cand Mark invata sa va dea mingea.
Departati-va putin mai mult de Mark si apoi dati-i mingea. Nu va ingrijorati daca nu o
prinde din prima. Pur si simplu luati din nou mingea si reluati-va pozitia. Spuneti : »Da-
mi mingea » sau gesticulati in asa fel incat el sa va arunce mingea. Daca pare confuz

32
datorita distantei marite aratati-i sa va arunce mingea. Continuati sa-i aruncati si voi
mingea, chiar daca el nu poate inca sa v-o arunce, pana cand reuseste.
Laudati-l cand reuseste sa va arunce mingea corect.Daca prinde mingea, fiti si mai
generosi, laudati-l ca si cand ar fi facut ceva extraordinar.

55.-Sa paseasca in sau sa ocoleasca obstacole

Miscare motorie grosiera, corp, 1-2 ani


Imitatie, motorie, 1-2 ani

Scop : Sa-si imbunatateasca coordonarea si abilitatile motorii grosiere


Obiective : Sa paseasca in sau sa ocoleasca anumite obstacole
Materiale : Cutii de pantofi, scaunel, dictionar mare, cutii de lapte
Procedura : Aranjati cateva cutii de pantofi si de lapte pe podea. Aratati-i lui Randy cum
sa paseasca peste obstacole, folosind miscari exagerate. Apoi ajutati-l pe Randy sa
paseasca peste obstacole, ridicandu-l usor. Repetati cuvantul : »Peste » de fiecare data
cand trece peste o cutie. Repetati procedura de mai multe ori pana cand invata sa treaca
peste obstacole fara ajutor. Cand stie deja sa paseasca peste cutii, ajutati-l sa paseasca pe
un scaunel sau pe un dictionar mare. Aratati-i voi cum sa paseasca punand un picior dupa
celalat pe obiect. Apoi aratati spre scaunel sau spre dictionar, spuneti : »Pe « si ajutati-l
sa va imite miscarea. Repetati actiunea de mai multe ori pana cand reuseste sa paseasca
pe scaunel fara ajutor. Nu va asteptati sa raspunda corect la simpla comanda verbala
« Peste » sau « Pe » . De fiecare data aratati spre varful obiectului pe care doriti ca el sa
paseasca.

56.-Cursa simpla cu obstacole

Miscare motorie grosiera, corp, 1-2 ani


Perceptie, vizual, 1-2 ani

Scop : Sa-si imbunatateasca coordonarea si echilibrul si sa-si dezvolte abilitatea de a


urma un traseu vizual
Obiective : Sa urmeze un traseu ce implica mersul pe sub, peste sau in jurul unor
obstacole simple
Materiale : Obiecte de mobilier, sfoara
Procedura : Asezati o bucata de sfoara (daca se poate, colorata) prin camera, astfel incat
aceasta sa fie intinsa pe dupa scaune, pe sub masa, peste un scaunel, etc. Atrageti-i atentia
lui David si puneti o recompensa la capatul sfoarei. Impreuna cu el faceti tot traseul.
Aratati-i in permanenta sfoara. La capatul acesteia primeste recompensa. Dupa ce faceti
de cateva ori traseul impreuna cu el, incercati sa-l determinati sa-l faca singur. Daca pare

33
confuz stati aproape de el si redirectionati-i atentia catre sfoara. La inceput, folositi niste
obstacole foarte simple.

57.-Ridicarea jucariilor de pe podea

Miscare motorie grosiera, corp, 1-2 ani


Imitatie, motorie, 1-2 ani
Miscare motorie fina, prindere, 0-1 ani

Scop : Sa-si imbunatateasca echilibrul


Obiective : Sa ridice un obiect de pe podea fara sa-si piarda echilibrul
Materiale : Animal de plus, cub, minge, cutie
Procedura : Puneti un animal de plus pe podea, departe de mobila sau de alte potentiale
pericole. Mergeti cu Greg pana la jucarie si aratati-i cum sa se aplece ca sa o poata ridica.
Apoi puneti din nou animalul pe podea si spuneti-i ca trebuie sa se aplece si sa-l ridice.
Daca necesita, tineti-l si ajutati-l sa se aplece din talie pentru a putea ridica animalul de
plus. Rasplatiti-l lasandu-l sa se joace prêt de cateva minute cu animalul de plus. Repetati
procedura de mai multe ori pana cand reuseste sa ridice obiectul fara sa-si piarda
echilibrul.
Cand Greg isi poate mentine deja echilibrul in momentul in care ridica obiectele,
imprastiati mai multe obiecte mici prin camera. Incepeti cu 2-3 cuburi sau mingi si
puneti-le pe podea in asa fel incat Greg sa va urmareasca in timp ce voi faceti acest lucru.
Luati cu voi o cutie si mergeti cu Greg la fiecare obiect aflat pe podea. Faceti-l sa ridice
fiecare minge sau cub si sa o puna in cutie. Laudati-l cand toate obiectele se afla in cutie.

58.-Cuburi mari

Miscare motorie grosiera, corp, 1-2 ani

Scop : Sa imbunatateasca abilitatea lui Brian de a merge carand obiecte


Obiective : Sa ridice, care si stivuiasca cuburi mari
Materiale : Patru cutii de pantofi, hartie colorata
Procedura : Faceti din cutiile de pantofi cuburi mari umplandu-le cu hartie si apoi
lipindu-le capetele. Apoi acoperiti cutiile cu hartie colorata. Imprastiati cuburile prin
camera in asa fel incat sa poata fi usor observate. Indreptati-i atentia lui Brian catre unul
din cuburi si spuneti-i : »Adu cubul ».Puneti-l sa ridice cubul si sa-l care apoi pana la voi.
Ajutati-l doar atat cat are nevoie. Repetati procedura pana cand a strans toate cuburile.
Aratati-i cum sa le stivuiasca, punand voi primele doua cuburi.Apoi aratati catre cel de-al

34
treilea cub, spuneti-i : »Pune-l peste » si aratati-i varful. Ajutati-l doar daca necesita.
Cand au fost stivuite toate cuburile, lasati-l sa le loveasca cu piciorul si apoi sa o ia de la
inceput.

59.-Urcatul scarilor

Miscare motorie grosiera, corp, 1-2 ani

Scop : Sa imbunatateasca echilibrul, coordonarea si abilitatea lui Jimmy sa se miste


independent
Obiective : Sa urce scarile cu ambele picioare pe o treapta
Materiale : Scari, sfoara, creion
Procedura : Cand Jimmy stie deja sa urce pe scaunele incepeti sa lucrati cu scarile.
Puneti-l sa stea in fata scarilor. Stati langa el si tineti-l ferm de mana. Spuneti : »Sus » si
puneti piciorul vostru drept pe prima treapta. Aratati catre piciorul lui drept si apoi catre
prima treapta. Daca necesita miscati-i voi piciorul. Apoi spuneti din nou : »Sus » si
puneti piciorul vostru stang langa cel drept aflat pe treapta. Repetati : »Sus » impingandu-
l putin ca sa-si miste piciorul stang. Laudati-l si repetati procedura. Cand poate deja sa
urce trei trepte tinandu-va de mana fara sa fiti nevoiti sa-i miscati picioarele repetati
activitatea dar, de aceasta data, lasati-l sa va tina doar de un deget. Pe masura ce
abilitatile si increderea i se imbunatatesc puneti-l sa tina de capatul unui creion, in timp
ce voi tineti de celalalt capat. Dupa aceea, inlocuiti creionul cu o bucata de sfoara. In
final mergeti pur si simplu langa el ca sa se simta in siguranta.

60.-Rostogolirea mingii

Miscare motorie grosiera, brate, 1-2 ani


Integrare ochi-mana, control, 1-2 ani
Perceptie, vizual, 1-2 ani

Scop : Sa urmareasca vizual un obiect, sa-l controleze manual, si apoi sa-l directioneze
spre o tinta
Obiective : Sa prinda o minge care se rostogoleste si sa o rostogoleasca la randul lui, fara
ajutor
Materiale : O minge mare
Procedura : Asezati-va pe podea cu Debbie in fata voastra la o distanta de cativa
centimetri. Spuneti : »Uite, Debbie », si rostogoliti usor mingea pe podea. Daca se misca
din dorinta de a controla mingea aratati-i sa o rostogoleasca spre voi. Probabil ca la
inceput va fi nevoie de o a treia persoana care sa stea in spatele ei si sa-i ghideze mana.

35
Cand a inteles deja ca trebuie sa prinda mingea care se rostogoleste catre ea, incepeti sa
rostogoliti mingea din diferite parti catre ea-fie din stanga ei, fie din dreapta-in asa fel
incat sa fie nevoita sa urmareasca vizual mingea si apoi sa o prinda, indiferent din ce
parte vine.

61.-Rostogolirea mingii-II

Miscare motorie grosiera, brate, 1-2 ani


Perceptie, vizual, 1-2 ani

Scop : Dezvoltarea miscarii bratelor si invatarea modului de rostogolire a unei mingi


Obiective : Sa rostogoleasca o minge de perete si sa o prinda fara ajutor
Materiale : O minge mare
Procedura : Stati pe podea la distanta de cativa centimetri de un zid. Puneti-l pe Martin
sa stea in fata voastra, tot cu fata la zid. S-ar putea ca initial sa fiti nevoiti sa va folositi
picioarele pentru a-l impiedica sa se tarasca. Treceti mingea prin campul lui vizual si apoi
rostogoliti-o usor spre perete. Cand minge se reantoarce, prindeti-o. Apoi puneti mingea
in mana lui Martin si ajutati-l sa o impinga spre perete. De asemenea, ajutati-l sa o prinda
cand se intoarce. Reduceti gradual ajutorul vostru pana cand poate rostogoli singur
mingea, o poate urmari cu privirea si o poate recupera la intoarcere.

62.-Mersul fara ajutor

Miscare motorie grosiera, corp, 1-2 ani


Miscare motorie fina, prindere, 0-1 ani

Scop : Sa imbunatateasca echilibrul si sa dezvolte increderea in abilitatile motorii


grosiere
Obiective : Sa mearga cativa centimetri fara sprijin
Materiale : Rigla, sfoara
Procedura : Faceti un traseu pentru mers, intr-o zona fara obstacole. Puneti doua bucati
de sfoara sau de banda scotch pe podea pentru a semnifica punctul de pornire si cel de
sosire. La inceput cele doua linii vor fi destul de apropiate si distanta dintre ele se va mari
pe masura ce Carol isi mareste abilitatea de a merge. Puneti, la linia de sosire, o
recompensa-jucaria favorita sau ceva dulce-pentru ca Carol sa vada pana unde trebuie sa
mearga. Stati la linia de pornire si ajutati-o pe Carol sa mearga tinand-o de ambele maini.
Daca nu incearca sa mearga ridicati-o putin astfel incat picioarele sa faca un pas. Daca
necesita, opriti-va ca sa se poata odihni, dar incercati sa o mentineti in pozitie verticala
pentru a-i intari picioarele. Pe masura ce devine mai increzatoare lasati-o sa mearga
tinandu-va doar de o singura mana.
Cand poate merge deja lasati-o sa se tina de capatul unei rigle cu mana voastra peste
mana ei. Continuati sa faceti traseul indepartandu-va usor mana de mana ei. Cand face
deja traseul si ea tine de un capat al riglei iar voi de celalalt, inlocuiti rigla cu o sfoara si
repetati procedura.

36
Cand face traseul tinand cu o mana sfoara in timp ce voi tineti de celalalt capat al
acesteia, incercati sa o incurajati sa mearga fara sa se tina de nimic. La inceput, va trebui
sa stati foarte aproape de ea, dar apoi, gradual, puteti sa va indepartati de ea in timp ce
merge.

63.-Mersul la dreapta sau la stanga si in spate

Miscare motorie grosiera, corp, 1-2 ani


Perceptie, vizual, 1-2 ani

Scop : Sa imbunatateasca echilibrul si sa invete diverse modalitati de mers


Obiective : Sa mearga la dreapta sau la stanga si in spate, fara sa-si piarda echilibrul
Materiale : O jucarie de care poate atasa o sfoara
Procedura : Puneti sfoara in mana Lindei si asigurati-va ca o strange bine apasand cu
mana mana ei. Incepeti sa mergeti in asa fel incat sa trageti dupa voi jucaria. Directionati-
i atentia catre jucarie, astfel incat ea sa fie nevoita sa-si intoarca capul, in acelasi timp ea
continuand sa mearga inainte. Cand se simte deja comfortabil facand asta, faceti-o sa se
intoarca, sa se uite la jucarie si apoi sa stea in spatele ei. Apoi mergeti amandoi cu spatele
uitandu-va in continuare la jucarie. Daca nu este interesata sa priveasca jucaria, inlocuiti-
o sau adaugati un sunet jucariei (de exemplu spuneti « Choo-choo » in timp ce trageti un
tren de jucarie) pentru a o incuraja sa fie atenta. Cand Linda poate trage usor jucaria
privind-o, puneti-o sa traga jucaria printre diverse obiecte de mobilier pentru ca sa fie
atenta atat la ceea ce se afla in fata ei, cat si la ceea ce se afla in spatele ei.

64.-Gimnastica :atingerea degetelor de la picioare

Miscare motorie grosiera, corp, 1-2 ani


Imitatie, motorie, 1-2 ani

Scop : Sa imbunatateasca flexibilitatea si conditia fizica in general


Obiective : Sa-si atinga degetele de la picioare de 10 ori
Materiale : Nu necesita
Procedura : Stati in picioare langa Ronnie cu bratele intinse in fata si palmele spre
podea. Ajutati-l sa ia o pozitie asemanatoare. Spuneti-i sa va imite si incepeti sa va
aplecati din talie pana ce bratele voastre arata spre pamant. Apoi atingeti-va genunchii cu
mainile. Daca Ronnie are probleme in a va imita, ar fi de ajutor sa existe o a treia
persoana care sa stea in spatele lui si sa-l ajute sa ia pozitia corecta in timp ce voi ii

37
aratati cum sa faca. Gradual, atingeti-va picioarele din ce in ce mai jos, pana cand
amandoi va atingeti degetele de la picioare fara sa va indoiti prea tare genunchii.

69. Gimnastica :saritul

Miscare motorie grosiera, picioare, 2-3 ani


Imitatie, motorie, 1-2 ani

Scop : Sa imbunatateasca forta picioarelor, coordonarea si conditia fizica in general


Obiective: Sa sara si sa atinga un obiect suspendat de 10 ori
Materiale : Sfoara, burete
Procedura : Stati fata in fata cu Bob si aratati-i cum sa sara in aer. Aratati-i sa faca
acelasi lucru in timp ce voi continuati sa sariti. Daca nu incearca sa sara, tineti-l de sub
brate si ridicati-l incet in timp ce voi sariti. Cand simtiti ca incearca sa sara cand il ridicati
reduceti, gradual, ajutorul pana cand poate sari singur. Agatati un burete sau alt obiect viu
colorat la o inaltime la care stiti ca Bob va putea ajunge sarind. Aratati-i cum sa sara si sa
atinga buretele si apoi puneti-l sa va imite. Rasplatiti-l de fiecare data cand atinge
obiectul agatat. Numarati sa vedeti de cate ori poate atinge buretele fara sa oboseasca.
Cand poate atinge obiectul de 10 ori la rand, mariti distanta pana la obiect, dar asigurati-
va ca este la o distanta la care il poate atinge.

70. Popice

Miscare motorie grosiera, brate, 2-3 ani


Social, interactiune individuala, 2-3 ani

Scop : Sa imbunatateasca puterea bratelor si acuratetea miscarilor directionate catre o


tinta
Obiective : Sa rostogoleasca corect o minge mare pe o distanta de 10 centimetri
Materiale : O minge mare, cutii goale de lapte
Procedura :Asezati sase cutii goale de lapte in formatul 3-2-1. Trageti o linie la distanta
de 10 centimetri de cutii. Aratati-i lui Rick cum sa stea in spatele liniei si sa rostogoleasca
mingea pentru a dobora cutiile. Puneti la loc cutiile si ajutati-l sa rostogoleasca mingea.
Laudati-l pentru doborarea cutiilor-indiferent de numarul acestora. Tineti o evidenta a
numarului de cutii pe care le doboara de fiecare data. Pe masura ce jocul devine tot mai

38
usor pentru el, mariti distanta. De asemenea, pe masura ce se obisnuieste cu jocul, poate
fi introdusa ideea de a lovi mingea cu randul. Faceti niste semne simple pe hartie astfel
incat el sa poata vedea cate cutii a doborat el si cate voi. Incurajati-l pentru a-l determina
sa indrageasca jocul dar fara a-l transforma intr-o competitie.

71. Aruncarea unei greutati

Miscare motorie grosiera, brate, 2-3 ani


Integrare ochi-mana, control, 2-3 ani

Scop : Sa dezvolte o miscare de aruncare si sa invete sa arunce la tinta


Obiective : Sa arunce o greutate intr-o cutie aflata la o distanta de cativa centimetri, de 5
ori la rand
Materiale : Doua greutati, o cutie de carton
Procedura : Stati langa Cindy intr-un spatiu deschis si aratati-i cum sa arunce greutatea.
Asigurati-va ca va urmareste in timp ce-i aratati. Tineti greutatea intr-o mana, duceti usor
bratul la spate si apoi aduceti-l spre inainte intr-un arc usor. Faceti miscari line. Dati-i lui
Cindy cealalta greutate si ghidati-i mana ca sa poata arunca. Repetati activitatea de mai
multe ori si reduceti gradual controlul asupra incheieturii ei, tinand-o de brat, apoi de cot
si, in final, nu o mai ajutati deloc. Cand poate deja sa arunce greutatea, dezvoltati ideea
aruncarii la tinta. Puneti cutia pe podea in fata lui Cindy. Puneti-o sa stea chiar in fata
cutiei si ajutati-o sa scape greutatea in ea. Spuneti : »Cutie » de fiecare data cand arunca
greutatea. De asemenea, atingeti sau aratati spre cutie pentru a-i aminti de tinta. Cand
poate deja sa arunce greutatea in cutie de la o distanta mica, mariti distanta. Notati de cate
ori reuseste sa arunce la tinta greutatea, indiferent de distanta la care se afla aceasta.
Acest fapt o sa va ajute sa stiti cand sa mariti distanta.

72. Urcatul scarilor-alternand picioarele

Miscare motorie grosiera, corp, 3-4 ani

Scop : Sa-i imbunatateasca echilibrul lui Doug si abilitatea de a se misca independent


Obiective : Sa urce o scara punand alternativ picioarele pe trepte
Materiale : Scara
Procedura : Dupa ce Doug poate deja sa urce scarile punand ambele picioare pe aceeasi
treapta, incepeti sa-l invatati cum sa urce punand doar un picior pe o treapta. Daca este
posibil, e bine sa aveti o a treia persoana care sa stea in spatele lui Doug oferindu-i astfel
siguranta si ajutandu-l sa-si miste picioarele. Puneti-l pe Doug sa stea in fata scarilor cu
mana pe balustrada. Aratati catre piciorul drept si apoi catre prima treapta. Daca pare
confuz miscati-I voi piciorul drept tinandu-l pe cel stang jos pe podea. Laudati-l imediat,

39
chiar daca a trebuit ca voi sa-i miscati piciorul. Aratati catre piciorul stang si catre cea de-
a doua treapta. Daca incearca sa-si puna piciorul stang langa cel drept aratati din nou
catre cea de-a doua treapta si mutati-i piciorul. Laudati-l imediat. Repetati procedura
ajutandu-l atat cat este nevoie, pana cand va putea sa urce treptele fara sprijin alternand
picioarele.

73. Cursa cu diverse obstacole

Miscare motorie grosiera, corp, 3-4 ani


Perceptie, vizual, 1-2 ani

Scop : Sa imbunatateasca controlul corpului si echilibrul


Obiective ; Sa realizeze o cursa de dificultate medie cu 5 obstacole
Materiale : Scaune, maturi, cutii, piese de mobilier, sfoara
Procedura : Cand David reuseste deja sa faca, fara ajutor, cursa simpla cu obstacole,
construiti o cursa mai dificila constand din 5 obstacole, punand accent pe controlul si
echilibrul corpului. Folositi aceeasi procedura ca si la cursa simpla. Puneti o bucata de
sfoara de-a lungul cursei in asa fel incat David sa o poata urmari. Mergeti cu el de cateva
ori, astfel incat David sa stie ce are de facut la fiecare obstacol. Stati aproape de el la
inceput pentru a-i aminti de sfoara.Un exemplu de cursa de dificultate medie poate fi
urmatoarea :
a) sa se tarasca pe sub o matura sprijinita pe doua scaune
b) sa sara peste o alta matura suspendata pe doua scaunele
c) sa se tarasca printr-o cutie mare ce are ambele capete deschise
d) sa mearga printre doua piese de mobilier cu o distanta foarte mica intre
ele, astfel incat sa fie nevoit sa se intoarca pe o parte pentru a incapea
e) sa treaca de pe un scaunel pe altul

74. Gimnastica : saritura broastei

Miscare motorie grosiera, picioare, 3-4 ani


Imitatie, motorie, 1-2 ani

Scop : Sa imbunatateasca coordonarea, forta picioarelor si conditia fizica in general


Obiective: Sa faca 10 sarituri ca broasca fara sa se opreasca sau sa cada
Materiale : Nu necesita
Procedura : Gasiti o zona sigura pe covor sau pe iarba. Aratati-i lui Jimmy cum sa stea
in pozitia necesara si sariti de cateva ori. Asigurati-va ca va urmareste in timp ce sariti.
Ajutati-l pe Jimmy sa ia aceeasi pozitie. Lasati-l sa stea asa prêt de un minut sau doua ca
sa se simta comfortabil. Apoi sariti de cateva ori si spuneti-i sa va imite. Daca este
posibil, ar fi bine ca o a treia persoana sa stea in spatele lui Jimmy ca acesta sa nu cada

40
cand sare. S-ar putea ca la inceput sa nu poata executa decat una sau doua sarituri.
Laudati-l pentru efort si tineti o evidenta ca sa vedeti de cate ori sare inainte de a se opri
sa se odihneasca sau pana cand isi pierde echilibrul.

75. Saritul

Miscare motorie grosiera, corp, 3-4 ani


Imitatie, motorie, 2-3 ani

Scop : Sa imbunatateasca echilibrul si coordonarea


Obiective : Sa sara pe o distanta de cativa centimetri pe ambele picioare sau pe un picior
Materiale : Nu necesita
Procedura : Captati-i atentia lui Michael si aratati-i cum sa sara pe ambele picioare.
Apoi asezati-va langa el si incercati sa-l determinati sa sara si el. Daca nu incearca sa va
imite, stati in spatele lui, tineti-l de sub brat si ridicati-l usor in timp ce voi sariti. Repetati
activitatea pana cand Michael poate sari fara ajutor. Cand Michael poate sari singur,
trasati linii la distanta de cativa centimetri intre ele, sau folositi sfoara sau banda scotch,
pentru a indica linia de plecare si cea de sosire. Stati langa el la linia de plecare si sariti
impreuna pana la linia de sosire. Apoi puneti-l sa sara tot traseul singur. Cand poate deja
sa sara traseul pe ambele picioare, repetati procedura folosind alte metode de sarit :
a) sa sara pe ambele picioare dar cu bratele in lateral
b) sa sara intr-un picior
c) sa sara alternand picioarele
d) sa sara cu ambele picioare dar cu bratele ridicate in aer

76. Exercitiu pentru echilibru

Miscare motorie grosiera, corp, 3-4 ani


Imitatie, motorie, 2-3 ani

Scop : Sa imbunatateasca echilibrul, agilitatea si conditia fizica in general


Obiective : Sa-si mentina echilibrul in timp ce face o serie de actiuni ce implica miscarea
simultana a bratelor si picioarelor
Materiale :Nu necesita
Procedura : Stati cu mainile si genunchii pe podea si puneti-l pe Billy sa stea la fel langa
voi. Este important sa stati unul langa celalalt pentru a preveni confuzia legata de dreapta
si stanga. Faceti urmatoarele miscari si puneti-l pe Billy sa faca la fel (daca este posibil ar
fi bine sa existe o a treia persoana care sa-l ajute pe Billy sa ia pozitia respectiva si sa
execute miscarile in timp ce voi ii aratati cum) :
a) ridicati ambele brate in aer
b) ridicati ambele picioare in aer

41
c) ridicati piciorul si bratul drept ; repetati cu piciorul si bratul stang
d) ridicati bratul drept si piciorul stang ; repetati cu bratul stang si piciorul drept

89. Lupta

Miscare motorie grosiera,corp, 5-6 ani


Miscare motorie fina, prinderea, 1-2 ani

Scop : Sa imbunatateasca forta mainilor si sa dezvolte musculatura, in general


Obiective : Sa traga o sfoara tinuta de o alta persoana executand o usoara presiune
Materiale : O sfoara de cativa centimetri
Procedura : Trasati o linie pe podea, cu creta sau cu o banda scotch, si puneti sfoara pe
jos astfel incat mijlocul sforii sa fie exact pe linie. Puneti-l pe Doug sa tina de un capat al
sforii, in timp ce voi tineti de celalalt capat. La semnalul vostru faceti-l pe Doug sa va
traga dincolo de linie. La inceput faceti jocul foarte usor pentru el si laugati-l : »Bine
tras ». Gradual, trageti mai tare la capatul vostru asa incat lui sa-i fie din ce in ce mai greu
sa va traga peste linie. Asigurati-va ca trebuie sa depuna un efort dar nu transformati
activitatea in una frustranta sau dureroasa.

90. Gimnastica : sarituri

Miscare motorie grosiera, corp, 5-6 ani


Imitatie, motorie, 4-5 ani

Scop : Sa imbunatateasca coordonarea bratelor si picioarelor


Obiective: Sa faca 10 sarituri
Materiale: Nu necesita
Procedura : Gasiti o zona deschisa in care voi si Ronnie sa puteti sari fara sa va loviti de
ceva. Stati in fata lui Ronnie si puneti-l sa va imite. Ridicati-va mainile deasupra capului,
uniti-va mainile si apoi reveniti la pozitia initiala. Daca nu va imita imediat, ajutati-l sa ia
pozitia necesara. Repetati aceasta parte a exercitiului pana cand poate face singur
miscarea bratelor. Stati din nou in fata lui Ronnie si puneti-l sa imite acum doar miscarea
picioarelor. Sariti indepartandu-va picioarele, apoi sariti din nou apropiindu-va picioarele.
Ajutati-l doar daca este necesar. Cand poate imita, separat, miscarile picioarelor si ale
mainilor, puneti-l sa va imite in timp ce le combinati. Sariti si departati-va picioarele, in
timp ce bateti din palme deasupra capului. Ramaneti mai mult timp cu picioarele

42
departate si mainile sus pentru ca el sa va poata imita. Notati de cate ori poate face acest
lucru fara sa oboseasca.

91. Saritul coardei

Miscare motorie grosiera, corp, 5-6 ani

Scop : Sa imbunatateasca coordonarea


Obiective : Sa sara de cinci ori peste o sfoara care se misca incet
Materiale : O sfoara de cativa centimetri
Procedura : Legati un capat al sforii de un copac sau de alt obiect care nu se misca. Stati
cu Tony in mijlocul sfoarei si puneti pe cineva sa tina de celalalt capat al ei si sa o
invarta. Cand sfoara se apropie spuneti : »Sari » si ridicati-l pe Tony in timp ce voi sariti.
La inceput incercati cate o singura saritura o data pentru ca el sa devina increzator.
Gradual, pe masura ce incepe sa sara singur, reduceti ajutorul vostru, chiar daca nu poate
inca sa sara foarte bine. Cand sare singur, iesiti din sfoara, dar continuati sa-l ajutati
spunand ; »Sari », atunci cand el trebuie sa o faca. Notati de cate ori consecutiv poate sari
coarda.

92. Sotron

Miscare motorie grosiera, corp, 5-6 ani


Performanta cognitiva, limbaj receptiv, 5-6 ani(optional)

Scop : Sa imbunatateasca coordonarea musculara, echilibrul si abilitatile de numarare


Obiective : Sa joace sotron corect
Materiale : creta, pietricica
Procedura : Trasati un sotron folosind creta.Asigurati-va ca patratele sunt mari si liniile
sunt vizibile. S-ar putea ca la inceput sa fie mai usor pentru Debbie daca nu sunt scrise si
cifrele pentru a nu o incurca.Aratati-i cum sa sara cu un picior intr-un singur patrat si cu
ambele picioare acolo unde sunt doua patrate. Cand poate deja sa sara corect in chenar,
invatati-o cum sa joace sotron folosind o pietricica. Invatati-o sa arunce pietricica intr-un
patrat. Apoi trebuie sa sara peste patratul care contine piatra, sa parcurga restul

43
chenarului si la intoarcere sa ridice piatra. Pe masura ce invata numerele numerotati
patratele. Apoi puneti-o sa sara secvential sau la orice numar doriti.

93. Barna

Miscare motorie grosiera, corp, 5-6 ani


Miscare motorie fina, prindere, 1-2 ani

Scop : Sa imbunatateasca echilibrul


Obiective : Sa mearga pe o barna lunga de aproximativ 1 metru si lata de 12 centimetri in
timp ce cara diverse obiecte
Materiale : O barna, doua cutii, cinci obiecte mici(minge, animal de plus, papusa,
ceasca, burete)
Procedura : Cand Greg poate sa mearga pe barna fara probleme, invatati-l sa mearga pe
ea carand diverse obiecte. Puneti o cutie cu cinci obiecte la un capat si o cutie goala la
celalalt capat al barnei. Puneti-l pe Greg sa ia un obiect, sa mearga cu el pe barna si sa-l
puna apoi in cutia goala de la celalalt capat. Repetati procedura pana cand toate obiectele
au ajuns in cea de-a doua cutie.

44
Sectiunea 4-Miscare motorie fina

Miscarea motorie fina se refera, in special, la acele activitati care implica folosirea
mainilor si a degetelor. Asa dupa cum s-a mentionat deja, miscarea motorie fina se
intrepatrunde cu imitatia, perceptia, miscarea motorie grosiera si , in special, cu
integrarea ochi-mana. Abilitatile de baza implicate in activitatile motorii fine sunt :1)
miscarea mainilor si a degetelor intr-o maniera controlata ; 2) prinderea unui obiect in
mana fara sprijin ; 3) manipularea unui obiect pentru a indeplini o sarcina ; 4) folosirea
ambelor maini in acelasi timp.
Abilitatile motorii fine adecvate sunt esentiale pentru implementarea unui program
individualizat de invatare. Succesul dezvoltarii abilitatilor de auto-ajutorare, desenul,
scrisul si abilitatile prevocationale depind de abilitatile motorii fine. De asemenea,
miscarea mainilor si a degetelor este foarte importanta atunci cand trebuie folosit limbajul
semnelor ca parte a programului de comunicare. Pe masura ce copilul va dobandi un
control tot mai mare asupra degetelor si mainilor, lectiile vor deveni tot mai putin
frustrante si mult mai placute, atat pentru copil, cat si pentru profesor.
Activitatile ce urmeaza sunt doar o mica selectie din marea varietate de sarcini care pot fi
folosite, in clasa sau acasa, pentru dezvoltarea controlului miscarii motorii fine.

45
94. Prinderea lingurei

Miscare motorie fina, prindere, 0-1 ani


Auto-ajutorare, hranit, 0-1 ani

Scop : Sa imbunatateasca prinderea si hranitul independent


Obiective : Sa prinda cu o mana lingura si sa o tina fara sprijin
Materiale : Lingura
Procedura : Tineti lingura in campul vizual al lui Joanne si captati-i atentia. Cand se uita
la lingura spuneti : »Lingura ». Luati-i mana si puneti-i degetele in jurul lingurei in asa
fel incat sa o tina singura. Folositi-va mana pentru a-i intari strangerea si a o impiedica sa
scape sau sa arunce lingura. Ajutati-o sa tina lingura prêt de cateva secunde, in tot acest
timp vorbindu-i frumos si incurajand-o. Gradual, mariti timpul de tinere a lingurei in
mana inainte de incetarea activitatii. Pe masura ce vedeti ca mana ei are un control tot
mai mare asupra lingurei, scadeti presiunea exercitata de mana voastra. In final, retrageti-
va cu totul mana si vedeti daca poate tine singura lingura pentru cateva secunde.

95. Cutia

Miscare motorie fina, prindere, 0-1 ani


Perceptie, tactila, 0-1 ani

Scop : Sa imbunatateasca abilitatea de a prinde obiecte fara sa le vada


Obiective : Sa scoata trei obiecte dintr-o cutie inchisa
Materiale : O cutie de carton, trei obiecte de marime medie, ce pot fi usor gasite prin
casa (de exemplu, cuburi, ceasca din hartie, lingura).
Procedura : Taiati o gaura in cutia de carton, in asa fel incat sa incapa pe acolo mana lui
Peter. Puneti in cutie trei obiecte, destul de mici pentru a putea fi scoase prin gaura.
Inchideti cutia sau, daca folositi o cutie fara capac, puneti obiectele pe o masa si cutia
peste ele, ca sa nu poata fi vazute.
Asigurati-va ca Peter va priveste in timp ce introduceti mana prin gaura si scoateti un
obiect. Pareti surprins cand scoateti obiectul. Apoi ghidati-i mana prin gaura si ajutati-l sa

46
localizeze un obiect pe care sa-l scoata prin gaura. Ghidati-i din nou mana prin gaura si
repetati procedura. Rasplatiti-l de fiecare data cand scoate cate un obiect. Dupa ce ati
repetat procedura de cateva ori ghidati-i mana spre gaura dar lasati-l sa gaseasca singur
obiectul. Pe masura ce invata sa execute sarcina numarul obiectelor poate creste sau
scade iar cutia poate fi marita astfel incat el sa poata explora mai bine dupa obiectele
ascunse.

96. Prinderea obiectelor

Miscare motorie fina, prindere, 0-1 ani


Perceptie, vizual, 0-1 ani

Scop : Sa imbunatateasca pensa digitala si controlul miscarii motorii fine


Obiective : Sa prinda 10 obiecte de marimi diferite si sa le puna intr-un castron
Materiale : Un castron, 10 obiecte mici (de exemplu, stafide, alune, nasturi, cub,
margele, surub, stilou, cheie, minge si moneda)
Procedura : Asezati-l pe Bob la masa si aratati-i ca este timpul sa lucreze. Imprastiati
obiectele pe masa in fata lui, asigurandu-va ca poate ajunge la fiecare dintre ele. Prindeti
un obiect, folosind pensa digitala. Spuneti : »Pune » si puneti obiectul in castron. Luati-i
mana si ghidati-i cele doua degete pentru a prinde alt obiect. Spuneti : »Pune » si miscati-
i mana catre castron. Folositi-va mana voastra pentru a-l ajuta sa puna obiectul in castron.
Laudati-l si rasplatiti-l imediat.
Repetati activitatea de mai multe ori pana cand vedeti ca poate realiza singur miscarea.
Notati care sunt obiectele la care intampina cele mai mari greutati in prindere pentru a-l
putea ajuta. Amintiti-i de fiecare data sa « puna » obiectele in castron.

97. Dezvoltarea pensei digitale

Miscare motorie fina, prindere, 1-2 ani

Scop : Dezvoltarea unei bune pense digitale si imbunatatirea controlului miscarii fine.
Obiective : Sa rupa bucati mici de plastilina si sa le puna intr-o cutie
Materiale : Plastilina, cutie
Procedura : Asezati-l pe Danny la masa si puneti plastilina in fata lui. Scoateti plastilina
din cutie dar lasati cutia aproape de el. Luati-i mana si ajutati-l sa o modeleze, rasucind-o.
Asigurati-va ca Danny va urmareste si aratati-i cum sa rupa o bucata mica de plastilina
folosind pensa digitala. Tineti bucata de plastilina rupta in fata lui, astfel incat el sa poata
vedea cum o tineti cu degetul mare si cel aratator. Spuneti : »Pune » si puneti bucata de
plastilina in cutie. Repetati activitatea de mai multe ori reducand controlul vostru pe

47
masura ce invata sa foloseasca tot mai bine pensa digitala. Lasati-l sa stie de cate ori
trebuie sa execute sarcina punand pe masa mai multe recompense.De fiecare data cand
pune o bucata de plastilina in cutie rasplatiti-l.

98. Sa ia zahar folosindu-se de lingura

Miscare motorie fina, manipulare, 1-2 ani


Miscare motorie fina, prindere, 1-2 ani
Auto-ajutorare, hranit, 1-2 ani

Scop : Sa imbunatateasca prinderea si manipularea obiectelor si sa dezvolte abilitatile de


hrana independente
Obiective : Sa foloseasca lingura pentru a pune zaharul dintr-o cutie in alta
Materiale : Lingura, zahar (sau alt material solid granulat) doua castroane sau cutii
Procedura : Cand Eddie stie deja sa tina lingura pentru o scurta perioada de timp,
incepeti sa-l invatati cum sa o foloseasca. Puneti un castron cu zahar si unul gol pe masa
in fata lui. Puneti-i lingura in mana si asigurati-va ca o tine bine. Ghidati-i mana catre
castronul cu zahar si ajutati-l sa ia zahar in lingura folosind miscari incete si exagerate.
Repetati miscarea initiala de mai multe ori inainte de a-l pune sa transfere zaharul in
celalalt castron. Cand simtiti ca a invatat deja miscarea, ajutati-l sa ia zahar in lingura si
sa-l puna in cel de-al doilea castron. La inceput, cele doua castroane trebuie sa fie foarte
aproape si pe masura ce invata si aceasta miscare, ele pot fi distantate. Incepeti prin a-l
determina sa transfere doar una sau doua linguri de zahar pe sedinta si, apoi, gradual,
mariti numarul acestora pana cand poate transfera tot zaharul din castron. Reduceti
controlul vostru asupra mainii sale, tinandu-l de incheietura, apoi de antebrat si, in cele
din urma, nu-l mai tineti deloc.

99. Ridicarea monedelor

Miscare motorie fina, prindere, 1-2 ani


Integrare ochi-mana, control, 1-2 ani
Perceptie, vizual, 1-2 ani

Scop: Sa imbunatateasca controlul miscarii motorii fine si abilitatile de prindere


Obiective : Sa ridice 10 monede si sa le puna intr-o cutie
Materiale : Monede, cutie de cafea sau de margarina, din plastic, si cu capac
Procedura : Taiati o mica gaura in capacul de plastic, atat cat sa incapa o moneda in ea.
Incepeti prin a pune pe masa in fata lui Robert doua monede. Spuneti : »Uite Robert » si
ridicati incet o moneda folosind pensa digitala. Miscati moneda prin fata lui ca sa-i

48
atrageti atentia si apoi puneti moneda in cutie prin gaura facuta in capac. Luati-i mana si
ajutati-l sa faca acelasi lucru cu cea de-a doua moneda. Rasplatiti-l imediat si apoi lasati-l
sa se ridice de la masa pentru cateva secunde. Repetati procedura frecvent adaugand tot
mai multe monede pe masura ce-si dezvolta aceste abilitati. De fiecare data, inainte de
inceperea sedintei, puneti toate monedele pe masa in fata lui in asa fel incat el sa vada de
cate ori trebuie sa execute sarcina. Amintiti-i sa puna monedele in cutie aratand catre
moneda si spunand « Pune-o acolo » si aratand apoi catre gaura din capac.

100. Deschiderea cutiilor

Miscare motorie fina, coordonarea celor doua maini, 1-2 ani


Imitatie, motorie, 1-2 ani

Scop: Sa imbunatateasca controlul miscarii motorii fine, forta mainilor si coordonarea


celor doua maini
Obiective: Sa deschida patru cutii sau borcane diferite pentru a primi o recompensa
Materiale: Cutie de pantofi, cutie mare de chibrituri (una care sa se deschida), borcan de
cafea cu capac din plastic, cutie de bijuterii, mici recompense alimentare
Procedura : Stati la masa, pe podea sau intr-un alt loc unde atat voi, cat si Lee va simtiti
comfortabil. Luati o cutie, captati-i atentia lui Lee spunand : »Uite » si treceti prin fata
campului sau vizual o recompensa. Incet, puneti recompensa in cutie si inchideti capacul.
Asigurati-va ca va urmareste mainile si deschideti incet cutia. Fiti surprins si aratati-i
recompensa din cutie. Inchideti din nou cutia si apoi dati-o lui Lee. Aratati-i sa deschida
cutia. Daca incearca dar nu poate si se simte frustrat ajutati-l. Daca nu intelege ce are de
facut, luati-i mana si duceti-o catre cutie ca sa o deschida. De indata ce deschide cutia el
primeste recompensa si cutia este pusa intr-o parte. Repetati procedura cu fiecare cutie
sau borcan. Notati care sunt cele pe care le deschide mai usor si care sunt cele la care
intampina greutati. Daca una este foarte dificila pentru el, puteti sa o inlocuiti. Ideea este
ca el sa exerseze desfacutul cutiilor in diverse feluri.

101. Jocul de-a compromisul

Miscare motorie fina, prindere, 1-2 ani


Integrare ochi-mana, control, 1-2 ani
Performanta cognitiva, limbaj receptiv, 1-2 ani

Scop: Sa imbunatateasca prinderea si apoi sa dea drumul obiectelor si sa dezvolte abilitati


interactive
Obiective : Sa ia patru obiecte din cutie si sa le dea altei persoane ; sa ia patru obiecte de
la o persoana si sa le puna in cutie
Materiale : Doua cutii de marime medie, patru obiecte de marimi si forme diferite (de
exemplu, cuburi, margele, cheie sau pieptene)
Procedura : Stati la masa in fata lui Gary si intre voi puneti cele doua cutii, una langa
cealalta. Puneti cele patru obiecte intr- o cutie. Bagati mana in cutie, luati un obiect si

49
aratati-l lui Gary, Spuneti : »Ia, Gary » si aratati-i sa ia obiectul. Daca necesita luati-i
mana, puneti obiectul in mana lui si asigurati-va ca il tine bine. Apoi spuneti : »Pune » si
aratati catre cutia goala. Ghidati-i mana catre cutia goala, ajutati-l sa dea drumul la obiect
si rasplatiti-l imediat. Repetati procedura pana cand toate obiectele au fost transferate
dintr-o cutie in cealalta. Repetati activitatea si reduceti ajutorul vostru pana cand poate
singur sa ia un obiect si sa-l puna in cutia in care trebuie.
Cand a invatat sa ia obiectele din mana voastra incurajati-l sa bage singur mana in cutie si
sa va dea voua un obiect. Aratati catre un obiect din cutie si spuneti : »Da-mi ». In timp
ce spuneti : »Da-mi » intindeti si mana. Daca nu raspunde tineti in continuare mana
intinsa si cu cealalta mana ajutati-l sa ia un obiect din cutie si sa-l puna in mana voastra.
Cand va da un obiect puneti-l in cutie si rasplatiti-l imediat. Continuati activitatea pana
cand a luat toate obiectele dintr-o cutie si vi le- a dat ca sa le puneti in cealalta cutie. De
indata ce a invatat ambele activitati variati rutina asa incat intr-o zi sa « dati » voi si sa
« primeasca » el si invers. In felul acesta va trebui sa fie atent la instructiuni ca sa stie ce
are de facut.

102. Apasatul butoanelor

Miscare motorie fina, manipulare, 1-2 ani


Integrare ochi-mana, control, 1-2 ani

Scop : Sa imbunatateasca controlul miscarii motorii fine si sa dezvolte abilitatea de a-si


indrepta degetul catre o tinta
Obiective : Sa apese un buton fara ajutor pentru a ajunge la rezultatul dorit
Materiale : Orice jucarie sau obiect la care apasarea unui buton produce un rezultat
interesant ( de exemplu, un omulet pe arcuri, o cutie muzicala, o casa de marcat de
jucarie, un clopotel de mana)
Procedura : Stati la masa cu Barbara si puneti jucaria in fata ei. Captati-i atentia si
aratati-i cum sa apese butonul ca sa porneasca jucaria. Ridicati degetul aratator in fata ei
si miscati-l incet catre buton in asa fel incat ea sa vada legatura dintre actiunea degetului
vostru si rezultat. Cand apasati butonul zambiti, bateti din palme, in asa fel incat ea sa
vada ca activitatea va face placere. Puneti jucaria la loc si luati-i mana. Ghidati-i degetul
aratator catre buton si ajutati-o sa-l apese. Repetati activitatea de mai multe ori dar
reduceti ajutorul vostru catre incheietura, cot si apoi nu o mai tineti deloc. Cand poate,
fara ajutor, sa apese butonul la una din jucarii, treceti la urmatoarea-dar care sa fie
asemanatoare-sa vedeti daca stie singura sa apese butonul dupa ce aratati doar spre
acesta.

103. Trasul sosetelor

Miscare motorie fina, manipulare, 1-2 ani


Auto-ajutorare, imbracat, 1-2 ani

50
Scop : Sa descopere obiectele prin prinderea si tragerea invelitoarei si sa dezvolte abilitati
necesare imbracatului si dezbracatului independent
Obiective : Sa descopere o recompensa tragand o soseta de pe o cutie
Materiale : Sosete largi, cutie sau borcan de plastic, mici recompense alimentare
Procedura : Captati-i atentia lui Anne trecandu-i prin campul vizual o recompensa. Apoi
puneti recompensa in cutie sau in borcan(nu-i puneti capac). Trageti soseta peste cutie in
asa fel incat sa acopere partea care se deschide. Luati mana lui Anne si ajutati-o sa traga
de celalalt capat al sosetei. Apoi ajutati-o sa ia recompensa din cutie. Repetati activitatea
de mai multe ori asigurandu-va de fiecare data ca vede unde puneti recompensa. Reduceti
ajutorul vostru pana cand poate singura sa traga de ciorap si sa ia recompensa fara ajutor.
Pe masura ce invata sa traga ciorapul, trageti, la randul vostru ciorapul mai tare pe cutie
sau pe sticla, astfel incat ei sa-i fie putin mai greu de-l dat jos.

104. Impaturirea hartiei

Miscare motorie fina, manipulare, 1-2 ani


Imitatie, motorie, 1-2 ani

Scop : Sa imbunatateasca abilitatile motorii fine prin impaturirea hartiei


Obiective : Sa indoaie de doua ori hartia fara ajutor
Materiale : Hartie
Procedura : Stati in spatele lui Jeff, in timp ce acesta sta la masa, si aratati-i cum sa
indoaie o coala de hartie. Asigurati-va ca se uita la hartie. Faceti miscari lente. Dupa
demonstratia voastra luati o alta coala de hartie si, ghidati-i incet mana aratandu-i cum sa
o indoaie in doua. Repetati activitatea pana cand stie singur sa o realizeze. Nu va
ingrijorati daca nu a indoit-o perfect. Puneti fiecare hartie indoita intr-o parte, la hartiile
« terminate ». Reduceti gradual controlul vostru asupra mainii lui pana cand reuseste
singur sa indoaie foaia. Cand stie deja sa faca asta puneti-l sa mai indoaie o data hartia.
Stati langa Jeff, dati-i o coala de hartie si tineti una pentru voi. Indoiti o data hartia si
puneti-l sa faca acelasi lucru, dar, in loc sa puneti hartia la o parte, spuneti-i : »Uite Jeff »
si mai indoiti o data hartia voastra. Daca pare confuz, ajutati-l.

105. Incepeti coloratul

Miscare motorie fina, manipulare, 1-2 ani


Integrare ochi-mana, desenat, 1-2 ani
Imitatie, motorie, 1-2 ani

Scop : Sa dezvolte abilitati elementare de desenat


Obiective : Sa prinda un creion si sa traseze doua sau trei linii pe hartie
Materiale : Doua creioane mari, hartie, o cutie
Procedura : Stati langa Connie la masa de lucru avand creioanele, hartia si cutia in fata
voastra. Luati un creion si o coala de hartie si trageti, la intamplare, doua sau trei linii.
Folositi aceeasi coala de hartie si acelasi creion pentru a o determina pe Connie sa traseze

51
si ea niste linii. Puneti creionul in mana ei si, cu mana voastra peste mana ei ajutati-o.
Ajutati-o prêt de cateva secunde. Apoi laudati-o, puneti hartia la o parte si creionul in
cutie. Repetati procedura cu cel de-al doilea creion. Reduceti gradual ajutorul vostru pana
cand poate tine singura creionul si poate trasa liniile fara ajutor. Incurajati-o sa deseneze
pentru o perioada mai lunga de timp dar dati-i doar cateva creioane, pentru ca ea sa vada
din cate parti este compusa sarcina.

106. Baloanele

Miscare motorie fina, manipulare, 2-3 ani


Miscare motorie fina, prindere, 2-3 ani

Scop : Sa imbunatateasca controlul miscarii motorii fine si abilitatile de prindere


Obiective : Sa desfaca capacul de pe un tub cu baloane din sapun si apoi sa foloseasca
obiectul corect
Materiale : Tub de baloane din sapun (cu bagheta si capac)
Procedura : Asigurati-va ca capacul tubului se poate deschide usor si puneti tubul pe
masa in fata lui Kenny. Captati-i atentia si aratati-i cum sa deschida capacul. Apoi,
miscand bagheta faceti cateva baloane. Puneti bagheta la loc in tub si inchideti-l usor.
Luati mana lui Kenny si ajutati-l sa deschida tubul. Apoi ghidati-l sa ia bagheta din tub si,
miscand-o sa faca baloane. Dupa cateva secunde puneti bagheta la loc si inchideti tubul.
Lasati tubul in fata lui Kenny si aratati-i sa-l deschida. Gesticulati si, daca este nevoie,
puneti-i mainile corect pe tub. Continuati sa gesticulati cand sunteti siguri ca va
urmareste. Repetati activitatea pana cand poate deschide tubul fara ajutor. Asteptati-va sa
verse putin din continut la inceput pana cand va invata sa-si controleze mainile, tubul si
bagheta.

107. Desfacerea capacelor de borcan

Miscare motorie fina, Coordonarea celor doua maini, 2-3 ani


Imitatie, motorie, 1-2 ani

Scop: Sa imbunatateasca controlul miscarii motorii fine, coordonarea celor doua maini,
forta mainilor si rotirea incheieturii
Obiective: Sa desfaca capacul de pe un borcan mic fara ajutor
Materiale : Trei borcane mici cu capac, mici recompense alimentare
Procedura : Puneti cele trei borcane pe masa in fata lui Paul. Treceti prin campul lui
vizual o recompensa alimentara care-i place. Cand i-ati captat atentia, desfaceti capacul

52
unui borcan si puneti recompensa inauntrul acestuia. Inchideti usor capacul. Dati-i lui
borcanul si aratati-i, prin semne, sa desfaca capacul si sa ia recompensa. Apoi luati-i
mainile si puneti-le in pozitia corecta pe borcan, ajutati-l sa-l desfaca si sa-si ia
recompensa. Repetati procedura cu celelalte borcane. Reduceti ajutorul vostru pana cand
poate deschide cele trei borcane fara sprijin. Amintiti-va ca, de fiecare data, sa verificati
pentru ca sa nu fie prea stranse capacele.

108. Exercitii cu degetele

Miscare motorie fina, manipulare, 2-3 ani


Imitatie, motorie, 2-3 ani
Miscare motorie fina, coordonarea celor doua maini, 2-3 ani

Scop: Sa imbunatateasca controlul degetelor


Obiective: Sa execute simple miscari ale degetelor fara ajutor
Materiale: Nu necesita
Procedura: Aratati-I lui Matt cateva miscari simple ale degetelor si apoi puneti-l sa va
imite ( de exemplu, atingeti-va toate degetele de la mana dreapta cu degetul mare de la
mana stanga, unul dupa altul). Aratati-i lui Matt ca trebuie sa va imite. Daca incearca sa
va imite ajutati-l sa miste degetele in ordinea dorita. Laudati-l imediat.
Alte miscari ale degetelor pot include :
a) miscarea degetului mare, avand pumnul strans
b) sa-si miste toate degetele tinand palma ridicata
c) sa-si miste fiecare deget, pe rand, avand palma in jos
Repetati fiecare activitate in asa fel incat sa invete sa-si miste degetele si impreuna, si
individual.

109. Sa traga de sfoara

Miscare motorie fina, manipulare, 2-3 ani


Miscare motorie fina, prindere, 2-3 ani
Perceptie, auditiva, 1-2 ani
Imitatie, motorie, 1-2 ani

Scop : Sa imbunatateasca prinderea si controlul miscarii motorii fine


Obiective : Sa traga sfoara de la o jucarie pentru a o face sa vorbeasca
Materiale ; Papusa sau animal de plus care vorbeste sau scoate diverse sunete daca se
trage de o sfoara

53
Procedura : Aratati-i lui Mike jucaria sau animalul de plus si spuneti : »Uite Mike ».
Asigurati-va ca va urmareste si aratati-i cum sa traga de sfoara pentru a-l face sa
vorbeasca. Dupa ce jucaria se opreste, dati-o lui Mike si ajutati-l sa traga de sfoara.
Rasplatiti-l imediat pentru ca a tras de sfoara corect. Dati-i alta jucarie si incurajati-l sa
traga singur de sfoara. Aratati-i unde este sfoara si gesticulati actiunea de tragere. Ajutati-
l doar daca pare confuz. In cele din urma, invatati-l sa tina jucaria si sa traga de sfoara
fara ajutor, folosindu-si, astfel, ambele maini, intr-un efort de cooperare.

110. Exercitii cu mainile

Miscare motorie fina, prindere, 2-3 ani

Scop : Sa imbunatateasca forta mainilor


Obiective : Sa stranga un burete sau o minge moale de cateva ori cu fiecare mana
Materiale : Burete, minge moale de cauciuc
Procedura : Stati in spatele lui Denise spre dreapta, cu mana voastra dreapta in fata, cu
palma in sus. Cu mana voastra stanga luati-i mana ei dreapta si asezati-o in aceeasi
pozitie. Spuneti:”Inchide” si, incet inchideti pumnul. Apoi spuneti:”Deschide” si reveniti
la pozitia initiala. Repetati procedura dar, de aceasta data, folosindu-va de mana stanga,
ajutati-o sa-si miste si ea degetele. Amintiti-va sa folositi comanda : »Inchide » si
« Deschide » de fiecare data. Repetati procedura pana cand poate singura sa-si inchida si
sa-si deschida pumnul de cinci ori la rand doar la comanda voastra vocala. Cand a reusit
acest lucru, mutati-va in partea ei stanga si, cu dreapta voastra, ajutati-o sa execute
aceeasi activitate cu mana ei stanga. Cand poate deja sa-si inchida si deschida , fara
sprijin, ambii pumni de cinci ori la rand puneti-i un burete in mana si repetati procedura.
Puneti-o sa stranga buretele cu fiecare mana, de cel putin cinci ori. In cele din urma,
inlocuiti buretele cu o minge moale de cauciuc si continuati procedura. Amintiti-va sa
spuneti : »Deschide » si « Inchide » de fiecare data si continuati sa va miscati mana
pentru ca ea sa va poata imita.

111. Carligul de rufe

Miscare motorie fina, manipulare, 2-3 ani

Scop : Sa imbunatateasca controlul miscarii motorii fine si forta mainilor


Obiective : Sa ataseze sase carlige de rufe pe o parte a unei cutii
Materiale : Sase carlige de rufe din plastic, o cutie de pantofi
Procedura : Inainte de a incepe procedura verificati carligele pentru a va asigura ca nu se
desfac foarte greu. Tineti carligul de rufe in fata lui Eric si aratati-i cum sa apese de

54
capete pentru a-l deschide si a-l inchide. Apoi spuneti : »Uite, Eric » si prindeti carligul
de rufe de o parte a cutiei. Puneti un carlig in mana lui si ajutati-l sa-l deschida. Ghidati-i
mana sa ataseze carligul de capatul cutiei. Laudati-l si dati-i un alt carlig. Gradual
reduceti presiunea mainii voastre pentru a-l lasa pe el sa faca singur activitatea. Cand
poate singur sa ataseze un carlig de cutie, puneti in fata lui sase carlige de rufe si spuneti-i
sa le ataseze pe toate de cutia de pantofi. Apoi puneti-l sa scoata carligele si sa le puna in
cutie. Rasplatiti-l de fiecare data cand duce activitatea la bun sfarsit.

112. Urmarirea cu degetul

Miscare motorie fina, manipulare, 3-4 ani


Integrare ochi-mana, control, 3-4 ani
Perceptie, tactila, 3-4 ani

Scop : Sa imbunatateasca controlul mainilor si al degetelor


Obiective : Sa urmareasca un contur incet, folosindu-se de degete
Materiale : Obiecte uzuale in gospodarie (de exemplu, o minge, o masa sau o carte)
Procedura : Luati degetul aratator al lui Jan si trasati usor conturul mai multor obiecte,
precum o carte, o masa sau o minge. Vorbiti-i frumos si incurajati-o in timp ce-i
conduceti degetul. Reduceti gradual ajutorul vostru si vedeti daca va continua singura sa
traseze conturul. Laudati-o cand isi misca degetul incet. Daca incepe sa-si miste degetul
intr-un mod impulsiv, incetiniti-o, daca se poate verbal, iar daca este necesar, fizic. Pe
masura ce se obisnuieste cu senzatia tactila, variati obiectele pentru a o expune la o gama
cat mai variata de senzatii tactile. De exemplu, sa urmareasca conturul unui animal din
plus, apoi a unei pietre si, apoi, a unei farfurii.

113. Sa faca o jucarie din hartie

Miscare motorie fina, manipulare, 3-4 ani


Perceptie, vizuala, 3-4 ani
Performanta cognitiva, limbaj receptiv, 3-4 ani (optional)

Scop : Sa imbunatateasca controlul miscarii motorii fine, coordonarea celor doua maini,
si sa faca deosebirea intre culori
Obiective : Sa faca o jucarie dintr- o coala de hartie
Materiale : Doua bucati de hartie de culori diferite (sa aiba 6 inci lungime si 1 inci
latime)
Procedura : Lipiti capetele celor doua bucati de hartie astfel incat sa se suprapuna si sa
faca un unghi drept (vedeti figura 4.1A). Aratati-i lui Steve cum sa impatureasca capatul
de jos peste cealalta bucata (figura 4.1B si 4.1C). Daca raspunde bine la culori, puneti-l

55
pe el sa indoaie cealalta bucata de hartie spunandu-i : »Indoaie rosu » (4.1D si 4.1E). Daca
este necesar aratati catre bucata de hartie pentru a-l determina sa inceapa. Daca nu
raspunde la culori aratati catre bucata de hartie de la baza si spuneti-i : »Indoaie ».
Gesticulati miscarea de indoire. Daca ezita in continuare, ghidati-i mana de-a lungul
activitatii. Continuati sa alternati indoirea bucatii de la baza peste bucata de deasupra,
pana cand jucaria este gata.

114. Taiatul cu foarfeca

Miscare motorie fina, coordonarea celor doua maini, 3-4 ani


Miscare motorie fina, manipulare, 4-5 ani

Scop: Sa imbunatateasca controlul miscarii motorii fine si sa-l invete cum sa foloseasca
foarfeca
Obiective: Sa taie la intamplare bucati de hartie
Materiale : Foarfeci, hartie
Procedura : Inainte de a incepe activitatea taiati bucati de hartie de 1 inci, astfel incat
Randy sa poata, pe urma, sa taie din acea bucata de hartie fara probleme. Puneti trei
bucati de hartie si foarfeca in fata lui Randy. Captati-i atentia si luati in mana foarfeca.
Tineti corect foarfeca si treceti-o prin campul sau vizual. Apoi luati o bucata de hartie si
taiati. Luati-i mana si ajutati-l sa tina foarfeca corect. Folosindu-va de mana voastra
asigurati-va ca tine bine foarfeca si ca-i puteti controla miscarile. Luati-i cealalta mana si
ajutati-l sa ia o bucata de hartie. Miscati-i mana pentru a deschide si inchide de cateva ori
foarfeca. Spuneti : »Taie » de fiecare data cand foarfeca se inchide. Ajutati-l sa taie cate o
data din fiecare bucata de hartie. Pe masura ce simtiti ca el controleaza tot mai bine
miscarile reduceti ajutorul vostru. Nu va ingrijorati daca nu reuseste sa taie pana la capat
bucata de hartie. Incurajati-l sa taie cate o data din fiecare bucata de hartie si apoi sa
treaca la urmatoarea bucata. In felul acesta el va sti din cate parti este alcatuita sarcina si
nu va fi frustrat.

115. Piulite si suruburi

Miscare motorie fina, coordonarea celor doua maini, 4-5 ani


Integrare ochi-mana, control, 4-5 ani
Perceptie, vizual, 4-5 ani
Performanta cognitiva, potrivire, 1-2 ani

Scop: Sa invete sa faca diferenta intre marimi si sa imbunatateasca abilitatile motorii fine
Obiective: Sa asambleze trei piulite si suruburi de marimi diferite fara sprijin
Materiale : Trei piulite si trei suruburi de aceeasi marime, trei piulite si suruburi de
marimi diferite, doua tavite
Procedura : Cand Ron poate deja sa faca scandura cu doua suruburi (vezi activitatea 143
si 144) invatati-l cum sa asambleze piulita si surubul folosindu-se de ambele maini
simultan. Incepeti cu trei suruburi de aceeasi dimensiune si forma. Luati fiecare set
separat si asamblati-l in fata lui Ron. Apoi puneti cele doua tavite in fata lui, avand o

56
piulita intr-o tava iar in cealalta un surub. Puneti-l sa puna piulitele in tava corecta si
suruburile la fel. Apoi aratati-i cum sa asambleze, avand o piulita intr-o mana si un surub
in cealalta. Ghidati-i mana pentru a-l ajuta sa asambleze cel de-al doilea surub si piulita.
Repetati procedura si reduceti ajutorul vostru cand poate deja sa asambleze trei piulite si
suruburi fara ajutor. Cand stie deja sa asambleze suruburile si piulitele de aceeasi forma
si marime, inlocuiti-le cu trei suruburi si piulite de marimi si forme diferite. Puneti-l sa le
asambleze pana cand o face in mod corect.

116. Fulgi de zapada

Miscare motorie fina, manipulare, 4-5 ani


Miscare motorie fina, prindere, 3-4 ani

Scop : Sa imbunatateasca abilitatile de impaturire si sa mareasca forta muschilor prin


folosirea foarfecii
Obiective : Sa indoaie si sa incresteze hartia corect si sa taie patru coli de hartie
Materiale : Coli de hartie fine sau coli de ziar(5/5 inci), foarfeca
Procedura : Puneti o bucata de hartie patrata in fata voastra si una in fata lui Thomas.
Spuneti-i : »Uite » in timp ce voi indoiti hartia in jumatate. Apoi luati-l de mana si
ajutati-l sa faca acelasi lucru. Spuneti : »Intoarce » si apoi indoiti din nou hartia in
jumatate. Puneti-l sa faca acelasi lucru cu hartia lui, preferabil fara ajutor. Luati un creion
si marcati hartia impaturita pentru a sti unde trebuie taiata in forma de V. Taiati cate un V
pe fiecare parte si scoateti acea bucata de hartie (vedeti figura 4.2). Deschideti fulgul de
zapada si aratati-i cat sunteti de entuziasmat. Ajutati-l sa-l lipeasca pe geam pentru a-i
arata cat de mandru sunteti de munca lui. La inceput va trebui sa-l ajutati destul de mult si
sa-i ghidati mana pentru a putea taia dupa linii.

117. Intinderea rufelor

Miscare motorie fina, coordonarea celor doua maini, 4-5 ani


Miscare motorie fina, prindere, 3-4 ani

Scop: Sa creasca forta musculara si sa sporeasca atentia la coordonarea miscarilor


Obiective: Sa intinda rufe si sa le prinda cu carlige
Materiale: Carlige de rufe, bucati de material, batiste, sosete, sfoara, cos
Procedura : Legati sfoara intre doi copaci sau doua piese de mobilier in asa fel incat
aceasta sa fie la inaltimea umerilor lui Jerry. Puneti hainele intr-un cos la picioarele lui si
carligele intr-o cutie in dreapta cosului. Ghidati-l, intai folosindu-va mainile, apoi prin
vorbe si gesturi, astfel : »Ia soseta (folositi mana lui stanga), ia carligul (folositi mana lui

57
dreapta) ». « Pune soseta (puneti-o pe sfoara), prinde-o (deschideti carligul, puneti-l pe
soseta si apoi dati-i drumul) ». Daca vedeti ca intampina dificultati cu o parte anume a
activitatii, precum pusul rufelor pe sfoara sau deschiderea carligului, exersati acea
activitate separat inainte de a continua intreaga actiune (de exemplu, exersati pusul
sosetelor pe sfoara sau deschisul carligelor de rufe pe o margine a unei cutii, in timp ce
sta la masa).

118. Pioneze-I

Miscare motorie fina, manipulare, 5-6 ani


Imitatie, motorie, 2-3 ani
Miscare motorie fina, prindere, 2-3 ani

Scop : Sa imbunatateasca controlul miscarii motorii fine si forta degetelor


Obiective : Sa puna 12 pioneze pe o planseta din pluta
Materiale : Pioneze ( cu capete foarte scurte), planseta din pluta
Procedura : Stati la masa cu Joan si puneti planseta in fata ei. Puneti pionezele in asa fel
incat sa puteti ajunge amandoi la ele. Asigurati-va ca va urmareste cand luati prima
pioneza. Folosind o pensa digitala exagerata prindeti pioneza de cap. Tineti-o in fata
ochilor ei in asa fel incat ea sa vada foarte bine cum o tineti. Spuneti:”Uite, Joan” si
impingeti usor pioneza in planseta. Luati-I degetul mare si cel aratator si repetati
procedura ajutand-o sa ia pioneza si sa o impinga in planseta. Aratati catre o a doua
pioneza, spuneti :”Pune-o in planseta” si apoi aratati catre aceasta. Daca nu face nici o
miscare pentru a lua pioneza luati-i mana si ghidati-o din nou. Repetati procedura pana
cand ia singura cele 12 pioneze si le pune in planseta. La inceput, puneti pe masa doar
trei sau patru pioneze, dar pe masura ce stie ce asteptati de la ea, mariti usor numarul
acestora.

119. Covorul de tesut

Miscare motorie fina, manipulare, 5-6 ani


Performanta cognitiva, limbaj receptiv, 4-5 ani

Scop : Sa invete sa teasa, folosind modele obisnuite


Obiective : Sa inteleaga « peste » si « pe dedesupt » si sa miste hartia corect. Sa
munceasca pana cand isi termina sarcina.
Materiale : Hartie glasse (doua sau mai multe culori)
Procedura : Taiati hartia in bucati de 1 inci ( prima culoare : sa aiba lungimea de 8 inci,
cea de-a doua culoare : sa aiba lungimea de 12 inci). Tinei o hartie intreaga pentru a fi
baza. Prindeti cu un capsator fasiile din prima culoare in varful colii (vedeti figura
4.3A).Luati fasiile din cea de-a doua culoare si teseti, de la dreapta la stanga (deoarece
Jackie este dreptace), ca si in figura 4.3B. In timp ce-i aratati spuneti « peste », si « pe
dedesupt » ,pe masura ce executati aceste miscari. Acum dati-i lui Jackie urmatoarea
fasie de hartie si ajutati-o sa o treaca peste si pe dedesupt. Va trebui sa-i aratati ca trebuie
sa o puna peste sau pe dedesupt, in functie de pozitia fasiei de deasupra. Folositi cuvinte

58
simple : »Uite, Jackie, asta merge peste asa ca noi trebuie sa o punem pe asta acuma pe
dedesupt ».
Cand intelege, dati-va la o parte si urmariti-o, intrerupand-o doar daca vedeti ca este
confuza sau frustrata. Cand fasia de hartie este bine pusa lipiti-o cu o bucata de banda
scotch. Cand covorasul este gata, laudati-o si dati-i foarfeca pentru a taia capetele. Puneti
covorasul pe peretele din bucatarie sau in mijlocul mesei la cina. Vazand ca produsul
facut de ea este folosit o va motiva sa-l termine si pe urmatorul a doua zi.

Sectiunea 5-Integrare ochi-mana

Integrarea abilitatilor este una din principalele slabiciuni ale copiilor autisti. De aceea
este important sa luam in considerare dezvoltarea tuturor nivelelor functionale implicate
referindu-ne in permanenta la integrarea ochi-mana. Chiar daca un copil are abilitati
motorii fine bine dezvoltate s-ar putea ca abilitatile sale de integrare ochi-mana sa fie
foarte slabe ca urmare a nivelului scazut de perceptie a problemelor.
Cele mai multe activitati au fost scrise pentru a-l invata pe copil cum sa prinda sau sa
manipuleze obiectele. Integrarea ochi-mana inseamna integrarea acestor abilitati cu
abilitatile perceptive. De exemplu, prinderea unui creion si folosirea acestuia pentru a
mazgali necontrolat este o indemanare motorie. Folosirea aceluiasi creion pentru a desena
in interiorul unor contururi sau pentru desenul unui model simplu, implica coordonarea
atat a miscarilor motorii fine, cat si a abilitatilor perceptive, fapt pentru care este
considerata o sarcina de integrare ochi-mana.
Perceptia, miscarea motorie fina si activitatile de integrare ochi-mana descrise in acest
manual se interrelationeaza, dar cititorul nu trebuie sa se astepta ca toate cele trei arii
functionale sa se dezvolte in acelasi ritm. Nu este neobisnuit ca un copil autist sa aiba
abilitati motorii fine conforme cu varsta de 4-5 ani dar perceptia si integrarea ochi-mana
sa fie la nivelul varstei de 2 ani. De aceea, pentru dezvoltarea unui program educational
individual, este absolut necesara o evaluare corecta a nivelului de dezvoltare a ariilor
functionale.
Activitatile ce urmeaza sunt doar un model din multele activitati ce pot fi folosite pentru
dezvoltarea integrarii ochi-mana. Aceste activitati sunt grupate in doua categorii mari :
desenul si manipularea materialelor. Activitatile legate de dezvoltarea controlului ochi-
mana sunt foarte importante mai ales in programele prevocationale. Activitatile de
desenat formeaza abilitatile ulterioare pentru scris. Dezvoltarea abilitatilor de integrare
ochi-mana sunt, tocmai de aceea, un aspect important al adaptarii dezvoltarii copilului.

59
120. Stivuirea initiala

Integrare ochi-mana, control, 0-1 ani


Imitatie, motorie, 1-2 ani

Scop : Sa imbunatateasca controlul asupra stivuirii obiectelor


Obiective : Sa stivuiasca trei sau patru cutii
Materiale : Cutii de cereale mici (goale sau pline), cos pentru rufe
Procedura : Puneti cutiile de cereale in cos si stati cu Danny pe podea. Scoateti o cutie
din cos si puneti-o pe podea. Apoi mai luati o cutie si puneti-o peste prima. Repetati
activitatea pana ce toate cutiile sunt stivuite. Apoi rasturnati-le si scoateti un zgomot
entuziast : »Whee ». Strangeti toate cutiile si puneti-le inapoi in cos. Apoi reancepeti
activitatea dar, dupa ce ati pus prima cutie pe podea, dati-i lui Danny cea de-a doua si
ajutati-l sa o stivuiasca. Repetati procedura, retragandu-va gradual ajutorul, pana cand
Danny poate sa scoata singur cutiile din cos si sa le stivuiasca, pentru ca apoi sa le
rastoarne.

121. Puzzle initial-I

Integrare ochi-mana, control, 0-1 ani


Miscare motorie fina, prindere, 0-1 ani
Perceptie, vizuala, 1-2 ani

Scop: Sa imbunatateasca prinderea si lasarea obiectului la locul potrivit


Obiective : Sa puna un obiect intr-o cutie goala
Materiale : Patru cutii goale sau borcane (destul de mari incat sa incapa in ele o pereche
de sosete rulata-cutiile de la cafea sunt perfecte), patru perechi de sosete
Procedura : Puneti cele patru cutii sau borcane intr-un sir in fata lui Jenny. Puneti cele
patru perechi de sosete rulate intr-o cutie de pantofi langa ea. Luati o pereche de sosete si
aratati-i lui Jenny cum sa o puna intr-o cutie. Ghidati-i mana spre cutia de pantofi, luati o
pereche de sosete, miscati-i mana catre cutie sau borcan si apoi dati drumul sosetelor.

60
Repetati activitatea pana cand, in fiecare cutie se afla o pereche de sosete. Reduceti,
gradual, ajutorul vostru, pana cand Jenny poate realiza singura aceasta activitate.
Urmariti-o cu atentia pentru a vedea care parte-daca exista-este mai dificila pentru ea-
ridicatul sosetelor, ghidarea catre cutie, sau lasatul sosetelor. Daca pare sa intampine
dificultati cu una din aceste activitati ajutati-o gesticuland. Cand toate sosetele se afla in
cutii, luati materialele si rasplatiti-o.

122. Puzzle initial-II

Integrare ochi-mana, control, 0-1 ani


Miscare motorie fina, prindere, 0-1 ani
Perceptie, vizual, 1-2 ani

Scop: Sa imbunatateasca prinderea si lasarea obiectului la locul potrivit


Obiective : Sa puna o margea in fiecare loc gol de pe un cofraj de oua
Materiale : Cofraj de oua, 12 margele mari (sau alune)
Procedura : Puneti cofrajul de oua pe masa in fata lui Matt. Puneti o margea in fata lui si
aratati catre unul din locurile goale de pe cofraj. Spuneti : »Pune-o in el ». Laudati-l
imediat si recompensati-l daca incearca sa ia margeaua si sa o puna la locul stabilit. Daca
pare sa nu inteleaga comanda, ghidati-i mana pentru a lua margeaua si puneti-o in cofraj.
Repetati procedura pana ce toate margelele au fost puse in cofraj. Reduceti, gradual,
ajutorul vostru pana cand poate sa puna singur, fara sprijin, margelele in cofraj. La
inceput va trebui sa aratati spre un loc gol din cofraj pentru a-i capta atentia. Pe masura ce
se obisnuieste cu sarcina, spuneti : »Pune-o acolo » fara sa-i si aratati. Observati daca
poate localiza vizual un loc gol din cofraj pentru a pune margeaua.

123. Stivuirea inelelor

Integrare ochi-mana, control, 1-2 ani


Miscare motorie fina, manipulare, 1-2 ani

Scop : Sa imbunatateasca integrarea ochi-mana si controlul miscarii motorii fine


Obiective : Sa stivuiasca patru inele pe o tinta fara ajutor
Materiale : O jucarie simpla cu o tinta pentru stivuit inele
Procedura : Puneti tinta in fata lui Johnny si aratati-i inelele. Spuneti:”Uite, Johnny” si
aratati-I cum sa puna inelul la tinta. Scoateti inelul de pe tinta si puneti-l din nou, cand
sunteti siguri ca va urmareste. Dati-i lui Johnny cel de-al doilea inel si spuneti-i : »Pune-l

61
acolo ». Ghidati-i mana pentru a pune inelul pe tinta. Repetati procedura pana cand toate
cele patru inele se afla stivuite pe tinta. Laudati-l de fiecare data cand pune cate un inel si
rasplatiti-l cand toate inelele sunt pe tinta. Asigurati-va ca vede toate inelele cand i le dati
pentru a sti de cate ori trebuie sa execute actiunea.

124. Stivuirea cuburilor

Integrare ochi-mana, control, 1-2 ani


Miscare motorie fina, manipulare, 1-2 ani

Scop : Sa imbunatateasca integrarea ochi-mana si controlul miscarii motorii fine


Obiective : Sa stivuiasca patru cuburi fara ajutor
Materiale : Patru cuburi de lemn cu marimea de 2 inci
Procedura : Puneti patru cuburi pe masa in fata lui Ricky. Asigurati-va ca va urmareste
si aratati-i cum sa stivuiasca cele patru cuburi pentru a forma un turn. Rasturnati turnul si
puneti cuburile in pozitia lor initiala. Puneti primul cub chiar in fata lui Ricky. Luati al
doilea cub, spuneti : »Pune-l acolo » si puneti-l peste primul cub. Asigurati-va ca va
urmareste cand puneti cel de-al doilea cub. Luati-i mana, ajutati-l sa ia cel de-al treilea
cub, spuneti : »Pune-l acolo » si ghidati-i mana pentru a pune cel de-al treilea cub peste
primele doua. Repetati procedura cu cel de-al patrulea cub dar, de aceasta data,
spuneti : »Pune-l acolo » si doar aratati spre turn. Dati-i sansa sa puna singur cubul dar
ajutati-l daca pare confuz. Activitatea se termina cand toate cuburile au fost stivuite si el
primeste o recompensa. Repetati procedura pana cand poate singur sa stivuiasca toate
cele patru cuburi.

125. Cuburi in cutie

Integrare ochi-mana, control, 1-2 ani


Perceptie, vizual, 1-2 ani

Scop : Sa imbunatateasca controlul miscarii motorii fine si atentia


Obiective : Sa puna patru cuburi intr-o cutie
Materiale : O cutie de cafea cu o gaura in capacul de plastic, patru cuburi, doua tavite
Procedura : Puneti cutia de cafea pe masa intre voi si Scott. Puneti cate doua cuburi in
fiecare tavita si cate o tavita de fiecare parte a cutiei.(vedeti figura 5.1). Aratati catre un
cub dintr-o tavita si spuneti : »Pune-l acolo ». Daca este necesar luati-i mana, ghidati-l

62
catre cub si ajutati-l sa-i dea drumul in cutie prin gaura din capac. Apoi aratati catre un
cub din cealalta tavita si repetati procedura. Asigurati-va ca va urmareste mana cand
aratati catre cub. Aratati cand spre o tavita, cand spre cealalta in asa fel incat el sa fie
nevoit sa-si miste ochii si sa vada spre ce aratati.

126. Planseta cu tinte

Integrare ochi-mana, control, 1-2 ani


Miscare motorie fina, manipulare, 1-2 ani
Perceptie, vizual, 1-2 ani

Scop : Sa imbunatateasca capacitatea de a directiona un obiect spre tinta


Obiective : Sa introduca cinci tinte intr-o planseta fara ajutor
Materiale : O planseta simpla ( tintele pot fi facute dintr-o coada de matura taiata in parti
egale iar planseta dintr-o cutie de pantofi gaurita :vezi figura 5.2)
Procedura : Puneti planseta pe masa in fata lui Robbie. Luati-i mana si ajutati-l sa scoata
toate cele cinci tinte si sa le puna pe masa. Luati-i degetul aratator si ajutati-l sa
localizeze gaura din planseta. Aratati spre o tinta, apoi aratati spre o gaura si
spuneti : »Pune-o acolo ». Ghidati-i mana spre prima tinta, dar, gradual, reduceti ajutorul
vostru. Dupa ce l-ati ajutat sa puna prima tinta ajutati-l sa o scoata si apoi sa o puna din
nou in planseta. Repetati procedura cu fiecare tinta. Dupa ce se obisnuieste cu sarcina, la
semnal spuneti : »Pune-o acolo » dar nu mai aratati spre o gaura anume din planseta.
Rasplatiti-l cand toate tintele se afla in planseta.

127. Suport pentru creioane

Integrare ochi-mana, control, 1-2 ani


Miscare motorie fina, manipulare, 1-2 ani
Perceptie, vizual, 1-2 ani

Scop : Sa imbunatateasca manipularea obiectelor si directionarea controlata spre o tinta


Obiective : Sa puna patru creioane in gaurile unui suport, fara ajutor
Materiale : Cutie (de la suc, legume, supa, etc), carton, patru creioane
Procedura : Construiti un suport pentru creioane facand patru gauri circulare pe o bucata
de carton pe care apoi o lipiti deasupra unei cutii (vedeti figura 5.3). Asigurati-va ca

63
gaurile sunt destul de mari pentru ca sa incapa creioanele cu usurinta. Puneti suportul si
cele patru creioane in fata lui Tony. Asigurati-va ca va urmareste si puneti un creion intr-
o gaura. Dati-i lui Tony al doilea creion si ghidati-i mana in timp ce spuneti : »Pune-l
acolo ». Laudati-l imediat. Dati-i al treilea creion, aratati catre o gaura goala si
spuneti : »Pune-l acolo ». Ajutati-l doar daca are nevoie. Dupa ce se obisnuieste cu
sarcina, nu mai aratati catre gauri si vedeti daca localizeaza singur locurile goale in care
trebuie sa puna creioanele.

128. Desenatul

Integrare ochi-mana, desenat, 1-2 ani


Miscare motorie fina, manipulare, 1-2 ani
Imitatie, motorie, 1-2 ani

Scop : Sa imbunatateasca controlul mainii si sa dezvolte abilitatile necesare desenului


Obiective : Sa traseze patru sau cinci linii cu un creion in interiorul unui contur larg
Materiale : Creioane, hartie, marker viu colorat
Procedura : Folosind markerul viu colorat faceti doua cercuri sau patrate pe o coala de
hartie alba. Faceti conturul gros, intunecat, vizibil (vedeti figura 5.4). Puneti o coala de
hartie si doua creioane pe masa in fata lui Gary. Luati un creion si trasati cateva linii in
interiorul unui contur. Dati-i lui cel de-al doilea creion si spuneti : »Fa si tu ». Ajutati-l sa
tina creionul in mana si sa mazgaleasca prêt de cateva secunde in interiorul conturului.
Laudati-l si luati hartia. Apoi luati cea de-a doua coala de hartie si repetati procedura. La
inceput nu va intelege idea de a colora in interiorul conturului. Continuati sa faceti
desenele doar in contur si folositi-va mana pentru a-l ajuta si pe el sa mazgaleasca doar in
acelasi perimetru. Gradual reduceti controlul asupra mainii lui pe masura ce incepe sa
coloreze intr-o maniera controlata. Recompensati-l de fiecare data cand termina o coala
de lucru.

129. Insiratul margelelor-I

Integrare ochi-mana, control, 2-3 ani


Miscare motorie fina, coordonarea celor doua maini, 2-3 ani

Scop: Sa imbunatateasca integrarea ochi-mana si folosirea simultana a celor doua maini


Obiective: Sa insire doua margele pe o tinta, in timp ce tine cu o mana de aceasta
Materiale: Tinta, margele
Procedura: Construiti o tija atasand tinta de un cerc, in asa fel incat acesta sa se sprijine
pe masa iar tinta sa fie indreptata in sus. Dati-i lui Ruth o margea (asigurati-va ca
margeaua intra pe tinta) si ghidati-i mana catre tinta. Luati o a doua margea si tineti-o in
asa fel incat ea sa vada gaura din margea. Apoi dati-i margeaua si spuneti : »Pune-o

64
acolo », in timp ce aratati catre tinta. Ajutati-o doar atat cat este necesar. Cand pe tija se
afla deja doua margele dati-o la o parte si luati o noua tija. De aceasta data incercati sa o
determinati sa puna singura cele doua margele fara ajutor. Cand poate deja sa puna
margelele cu tija sprijinita pe masa, ajutati-o sa tina tija in mana, in timp ce, cu cealalta
mana pune margelele. La inceput va trebui sa-i ghidati ambele maini, dar pe masura ce va
invata cum sa tina tija, reduceti sprijinul vostru. Repetati activitatea pana cand tine
singura tija si insira pe aceasta doua margele, fara sprijin.

130. Insiratul margelelor-II

Integrare ochi-mana, control, 2-3 ani


Miscare motorie fina, coordonarea celor doua maini, 2-3 ani

Scop: Sa imbunatateasca integrarea ochi-mana si folosirea simultana a celor doua maini


Obiective: Sa insire doua margele pe un obiect cu ajutorul caruia se curata tevile, fara
ajutor
Materiale :Obiectul de curatat tevile, margele
Procedura : Cand Ruth stie deja sa insire margelele pe un obiect solid, precum tija
(vedeti activitatea 129), treceti la un obiect mai flexibil dar, totusi, rigid, precum un
obiect de curatat tevile. Aratati-i cum sa tina obiectul intr-o mana in timp ce va folositi
cealalta mana pentru a lua margelele si a le insira pe acesta. Apoi dati-i lui Ruth obiectul
si ajutati-o sa-l tina bine cu o mana. Ajutati-o sa impinga margelele pe obiect. Cand a
insirat corect cele doua margele, puneti materialele intr-o parte si rasplatiti-o. Reduceti
sprijinul vostru pe masura ce stie deja ce trebuie sa faca.

131. Insiratul margelelor-III

Integrare ochi-mana, control, 2-3 ani


Miscare motorie fina, coordonarea celor doua maini, 2-3 ani

Scop: Sa imbunatateasca integrarea ochi-mana si folosirea simultana a celor doua maini


Obiective: Sa insire cinci margele pe un siret innodat, fara sprijin
Materiale: Siret (sau orice alta bucata de sfoara sau piele), margele
Procedura : Cand Ruth poate deja sa insire doua margele pe un obiect pentru curatat
tevile, fara ajutor (vezi activitatea 130) treceti la un obiect flexibil, precum siretul. Faceti
un nod la un capat al siretului, in asa fel incat margelele sa nu cada in momentul in care
sunt insirate. Aratati-i intai cum sa insire o margea pe siret. Asigurati-va ca Ruth va
urmareste in timp ce-i aratati. Apoi ajutati-o sa tina intr-o mana siretul iar in cealalta o
margea. Ajutati-o sa bage celalalt capat al siretului prin margea si sa traga de margea
pana cand aceasta ajunge la nodul siretului. Repetati activitatea pana cand toate cele cinci

65
margele sunt insirate pe siret. La inceput veti fi nevoiti sa o ajutati de-a lungul activitatii.
Amintiti-va faptul ca ea trebuie intai sa invete ce trebuie sa faca cu fiecare mana in parte,
pentru ca, apoi, sa le poata folosi simultan. Repetati activitatea pana cand poate insira
cinci margele, fara sprijin.

132. Carligele de rufe

Integrare ochi-mana, control, 2-3 ani


Miscare motorie fina, manipulare, 2-3 ani
Performanta cognitiva, potrivire, 3-4 ani

Scop : Sa imbunatateasca directionarea unui obiect catre tinta, dezvoltarea abilitatilor de


potrivire si forta in maini
Obiective : Sa ataseze sase carlige de rufe pe locuri dinainte fixate de pe o cutie
Materiale : Sase carlige de rufe din plastic (daca se poate de diferife culori), cutie
Procedura : Cand Ken poate atasa carligele de o cutie fara ajutor (vezi activitatea 111)
incepeti sa-l invatati cum sa prinda carligele pe locuri dinainte stabilite de pe o cutie.
Desenati sase stelute de-a lungul cutiei, in exterior, aproape de varful cutiei, in asa fel
incat sa poata pune carligele chiar pe stelute (vezi figura 5.5). Daca folositi sarcina si
pentru potrivirea culorilor, aveti grija ca stelutele sa aiba aceeasi culoare cu carligele.
Dati-i lui Ken un carlig, aratati catre o steluta si spuneti : »Pune-o acolo ». Daca incearca
sa puna carligul in alta parte, aratati din nou catre steluta si spuneti : »Pune-o acolo ».
Daca este in continuare confuz ghidati-i mana catre steluta. Cand poate atasa cele sase
carlige la stelute, fara ajutor, spuneti din cand in cand : »Pune-o acolo » dar nu aratati
catre steluta. Observati daca poate cauta o steluta goala unde sa ataseze carligul de rufe.

133. Desenat initial :trasarea urmelor cu degetele

Integrare ochi-mana, desenat, 2-3 ani


Miscare motorie fina, manipulare, 2-3 ani
Imitatie, motorie, 1-2 ani

Scop: Sa imbunatateasca controlul mainii si sa dezvolte abilitatile preliminare necesare


desenatului
Obiective: Sa traseze trei urme pe o farfurie cu faina de porumb sau faina alba, cu un
deget

66
Materiale :O farfurie intinsa sau un servetel, zahar ( sau alt material granulat precum
faina de porumb sau faina alba)
Procedura : Puneti zaharul in farfurie intr-un strat de aproximativ ½ inci. Luati degetul
aratator al lui Debbie si aratati-i cum sa traseze cateva linii drepte. Reduceti controlul
asupra degetului ei pe masura ce poate singura sa faca acele urme. Cand stie deja sa
execute activitatea, lucrati cu randul si incercati sa o determinati sa imite modelele pe
care le faceti voi folosind linii verticale si orizontale.

134. Jucarii

Integrare ochi-mana, control, 3-4 ani


Miscare motorie fina, manipulare, 3-4 ani

Scop : Sa imbunatateasca integrarea ochi-mana si sa invete cum sa foloseasca corect


anumite materiale
Obiective : Sa realizeze o constructie simpla folosind trei elemente
Materiale : Trei piese din lemn sau metal
Procedura : Asigurati-va ca Mark va priveste in timp ce voi faceti o constructie simpla
din trei piese. Puneti modelul vostru intr-o parte si asezati in fata lui Mark trei piese
similare. Ajutati-l sa realizeze aceeasi constructie, ghidandu-i usor mana. Laudati-l si
puneti constructia lui langa a voastra. Puneti alte trei piese in fata lui si ajutati-l sa le
monteze doar pe primele doua. Aratati-i sa monteze cea de-a treia piesa singur. Ajutati-l
doar daca pare confuz. Cand poate sa aseze cea de-a treia piesa singur, fara ajutor, puneti-
l sa realizeze singur toata constructia. In final, pe masura ce-si dezvolta aceste abilitati,
cresteti numarul pieselor (vezi figura 5.6). Amintiti-va ca, in cazul in care-i puneti in fata
prea multe piese si el nu este inca pregatit, va fi dezorganizat.

135. Modelarea plastilinei-I

Integrare ochi-mana, control, 3-4 ani


Miscare motorie fina, coordonarea celor doua maini, 3-4 ani
Perceptie, vizual, 3-4 ani
Imitatie, motorie, 3-4 ani

Scop: Sa imbunatateasca integrarea ochi-mana si sa dezvolte abilitatile necesare pentru a


copia diverse obiecte
Obiective: Sa copie trei obiecte uzuale folosind plastilina
Materiale: Plastilina, trei obiecte uzuale cu forme simple (de exemplu, mingea, castronul
sau cubul)
Procedura : Stati la masa cu Brian. Puneti cele trei obiecte care trebuie copiate intr-o
parte a mesei si sase bucati de plastilina in cealalta parte a mesei. Puneti un obiect si doua
bucati de plastilina in fata lui Brian. Numiti obiectul ce trebuie facut si asigurati-va ca el
se uita la voi in timp ce faceti acest lucru. Daca faceti castronul, spuneti : »Uite, Brian,
castronul ». Cand i-ati captat atentia faceti, dintr-o bucata de plastilina un castron. Puneti

67
castronul realizat de voi langa original. Apoi aratati catre cea de-a doua bucata de
plastilina si spuneti : »Brian, fa castronul ». Daca nu face nici o miscare pentru a lua
plastilina, luati-i mana si ajutati-l sa inceapa. Daca nu a inteles ca trebuie sa faca un
castron ghidati-i mana si ajutati-l sa realizeze forma dorita. Cand si cel de-al doilea
castron este gata puneti-l langa celelalte doua si spuneti : »Castron ». Recompensati-l
imediat si repetati procedura cu celelalte obiecte.

136. Modelarea plastilinei-II

Integrare ochi-mana, control, 3-4 ani


Miscare motorie fina, coordonarea celor doua maini, 3-4 ani
Perceptie, vizual, 3-4 ani
Imitatie, motorie, 3-4 ani

Scop: Sa imbunatateasca integrarea ochi-mana, sa invete cum sa foloseasca in mod corect


materialele si sa dezvolte abilitatea de a copia reprezentatii bidimensionale
Obiective: Sa modeleze plastilina in forme simple dupa fotografii
Materiale : Plastilina, fotografii cu diverse obiecte uzuale lui Brian-fotografiile trebuie sa
fie foarte clare, pot fi chiar taiate din ziar sau, daca este posibil, ar fi bine sa reprezinte
aceleasi obiecte folosite in activitatea 135.
Procedura : Cand Brian poate deja sa reproduca din plastilina un obiect aflat in fata sa,
invatati-l cum sa reproduca acelasi obiect-aflat de aceasta data in fotografie-pentru a-l
invata sa reproduca reprezentarea bidimensionala. Puneti in fata lui Brian doua bucati de
plastilina si o fotografie. Numiti obiectul din fotografie, intocmai cum l-ati numit cand in
fata lui se afla obiectul in sine. Asigurati-va ca se uita la fotografie. Spuneti : »Uite,
Brian, castronul » si directionati-i atentia catre fotografie. Apoi luati o bucata de
plastilina si modelati un castron. Aratati catre cea de-a doua bucata de plastilina si
spuneti : »Brian, fa castronul ». Daca pare confuz, luati-i mana si ajutati-l sa inceapa.
Puneti al doilea castron langa primul si langa fotografie. Aratati catre intregul grup si
spuneti : »Castron ». Rasplatiti-l imediat si repetati procedura cu celelalte doua fotografii.

137. Parti ale intregului

Integrare ochi-mana, control, 3-4 ani


Miscare motorie fina, manipulare, 3-4 ani
Perceptie, vizual, 3-4 ani

Scop : Sa recunoasca relatia dintre parte si intreg si sa asambleze partile corect pentru a
forma intregul
Obiective : Sa asambleze partile unei fotografii compusa din doua bucati, fara ajutor
Materiale : Hartie colorata, hartie alba, creioane, foarfeca, lipici
Procedura : Taiati forme din bucati de hartie colorata, pe care, daca le asamblati, veti
forma un obiect pe care Eddie il recunoaste usor.(vezi figura 5.7A). La mijlocul unei coli
albe de hartie trageti o linie groasa. Intr-o parte a colii asamblati un obiect din bucatile pe
care le aveti si apoi lipiti-l (vezi figura 5.7B). Dati-i lui Eddie cele doua parti ale

68
modelului si aratati-i cum sa le asambleze pe partea alba a colii pentru a fi identic cu
modelul. Asigurati-va ca va urmareste in timp ce asamblati modelul. Numiti obiectul si
apoi luati din nou bucatile. Puneti-l pe el sa le asambleze. Daca pare confuz, ajutati-l sa
roteasca bucatile pana cand se potrivesc. Apoi lipiti cele doua bucati pe hartie. Agatati
hartia in camera lui pentru a-i arata cat sunteti de mandru de rezultatele lui. Pe masura ce
aceasta sarcina devina prea usoara pentru el, mariti numarul pieselor ce trebuie asamblate
la trei sau la patru.

138. Clestele

Integrare ochi-mana, control, 3-4 ani


Miscare motorie fina, manipulare, 3-4 ani
Perceptie, vizual, 1-2 ani

Scop : Sa imbunatateasca integrarea ochi-mana, controlul miscarii motorii fine si


abilitatea de a duce obiectele la tinta
Obiective : Sa ridice sase obiecte mici cu ajutorul unui cleste si sa le aseze intr-un cofraj
de oua
Materiale : Cleste mic si flexibil, cofraj de oua, obiecte mici (mosor, cuburi, margele,
etc)
Procedura : Puneti pe masa, in fata lui Andy, doua sau trei obiecte mici. Puneti si
cofrajul de oua pe masa (vezi figura 5.8). Spuneti : »Uite, Andy » si aratati-i cum se
deschide si inchide clestele. Cand sunteti siguri ca va urmareste, folositi clestele pentru a
lua un obiect si a-l pune in cofraj. Dati drumul obiectului in cofraj deschizand clestele.
Apoi dati-i lui Andy clestele si ajutati-l sa-l tina corect. Puneti mana voastra peste mana
lui pentru a-l ghida. Cu cealalta mana a voastra aratati catre un obiect de pe masa si
spuneti : »Pune-l acolo ». Ajutati-l sa controleze clestele, sa ia obiectul si sa-i dea drumul
in cofraj. La inceputul activitatii va trebui, de asemenea, sa aratati catre un loc gol din
cofraj pentru ca el sa stie unde sa puna obiectul. La inceput probabil ca va reusi sa ia doar
doua sau trei obiecte. Puneti pe masa atatea obiecte cate credeti ca poate lua. Andy
trebuie sa stie de cate ori are de executat sarcina pentru a nu fi frustrat. Cand simtiti ca
stapaneste clestele reduceti ajutorul vostru. De asemenea, pe masura ce se obisnuieste cu
sarcina spuneti doar : »Pune-l acolo », fara sa mai aratati catre un loc anume din cofraj.
Observati daca poate singur sa localizeze un loc gol si sa puna acolo obiectul fara ajutor.

139. Desenat :linii orizontale

Integrare ochi-mana, desenat, 3-4 ani


Miscare motorie fina, manipulare, 3-4 ani

Scop : Sa imbunatateasca controlul mainii si sa dezvolte abilitatile de desenat


Obiective : Sa deseneze trei linii orizontale unind punctele
Materiale : Hartie, creioane, marker viu colorat
Procedura : Folosind markerul viu colorat pregatiti cateva coli de lucru trasand cinci sau
sase randuri de puncte la o distanta de aproximativ 1 inci intre ele (vezi figura 5.9). Luati

69
mana lui Martin si dati-i un creion. Ajutati-l sa puna creionul pe punctul din stanga.
Spuneti : »Peste » si ajutati-l sa treaca creionul peste punctul din dreapta. Repetati
activitatea de mai multe ori. Reduceti controlul vostru pe masura ce simtiti ca misca
singur creionul. Rasplatiti-l pentru fiecare coala de lucru completata. Pe masura ce poate
trasa o linie orizontala destul de corect intre doua puncte, mariti distanta dintre puncte si
trasati-le tot mai slab.

140. Desenat : cercuri

Integrare ochi-mana, desenat, 3-4 ani


Miscare motorie fina, manipulare, 3-4 ani

Scop ; Sa dezvolte abilitatile elementare de desenat


Obiective : Sa uneasca o serie de puncte pentru a forma un cerc, completand astfel o
imagine simpla
Materiale : Hartie, creioane, marker viu colorat
Procedura : Desenati mai multe obiecte simple, cate unul pe pagina, in fiecare obiect un
cerc sa constitue o parte importanta a desenului. Folositi markerul viu colorat pentru a
desena forma, dar cercul trasati-l doar din puncte cu creionul (vezi figura 5.10). Dati-i lui
Leslie un creion si o coala de lucru. Numiti obiectul si aratati-i ce lipseste. Ghidati-i mana
sa deseneze un cerc unind punctele astfel, completand desenul. Reduceti controlul vostru
pe masura ce stie deja ce trebuie sa faca. Cand si-a dezvoltat aceasta abilitate, folositi tot
mai putine puncte pentru fiecare cerc si trasati-le tot mai incet. In final, puteti sa desenati
o figura des folosita si sa nu mai trasati cercul, pentru a vedea daca observa unde trebuia
sa se afle cercul si completeaza desenul fara ajutor.

141. Taiatul cu foarfeca

Integrare ochi-mana, control, 4-5 ani


Miscare motorie fina, manipulare, 4-5 ani
Miscare motorie fina, coordonarea celor doua maini, 4-5 ani

Scop: Sa dezvolte controlul foarfecii si integrarea ochi-mana


Obiective : Sa taie fasii de hartie urmarind o linie clar trasata
Materiale : Hartie, foarfece, marker viu colorat
Procedura : Taiati o coala de hartie in fasii de latimea unui inci. Folositi-va de marker si
trasati linii negre intense de-a latul acestor fasii la o distanta de aproximativ 2 inci. Dati-i
lui Andy una din fasii si foarfeca si ajutati-l sa tina corect atat fasia de hartie, cat si

70
foarfeca. Aratati catre o linie de pe hartie si spuneti : »Taie ». Daca pare confuz sau
incearca sa taie in alt loc decat cel indicat, ghidati-i mana astfel incat sa taie cat mai
aproape de linie. Rasplatiti-l imediat. Repetati activitatea de mai multe ori pana cand
poate taia la semn, fara sprijin. Dupa ce s-a obisnuit sa taie la linie cand i-o aratati,
folositi doar comanda verbala, spunand : »Taie » fara sa indicati locul. Observati daca
gaseste singur linia si taie corect.

142. Taiatul fotografiilor

Integrare ochi-mana, control, 4-5 ani


Miscare motorie fina, coordonarea celor doua maini, 4-5 ani

Scop; Sa taie corect folosind foarfece pentru copii


Obiective : Sa taie poze simple fara ajutor
Materiale : Carte de colorat, foarfece, creioane
Procedura : Cand Barbara stie deja sa taie dupa o linie trasata (vezi activitatea 141),
invatati-o sa taie poze. Cartile de colorat simple cu poze ce au un contur ingrosat sunt
foarte bune pentru aceasta activitate deoarece ii ofera Barbarei un contur destul de mare
pentru posibile erori. La inceput folositi poze ce au doar contur liniar, dar pe masura ce se
obisnuieste cu sarcina si-si poate coordona mainile mai bine, treceti si la poze ce contin
linii curbe. Rupeti o foaie din cartea de colorat si puneti-o sa o deseneze asa cum stie.
Culorile o vor ajuta sa faca diferenta dintre diverse parti ale desenului. Decupati intai
poza astfel incat ea sa poata ajunge mai usor la marginile acesteia. Dati-i foarfeca,
asigurati-va ca o tine bine, aratati apoi catre linia unde ar trebui sa taie si apuneti : »Taie
Barbara ». Cand ajunge la un colt ajutati-o sa intoarca foarfeca si sa o indrepte in directia
corespunzatoare. Dupa ce a terminat de taiat poza rasplatiti-o imediat si lipiti poza pe o
carte ca Barbara sa stie cat sunteti de mandru de realizarea ei.

143. Planseta cu suruburi-I

Integrare ochi-mana, control, 4-5 ani


Miscare motorie fina, manipulare, 4-5 ani

Scop : Sa imbunatateasca integrarea ochi-mana


Obiective : Sa asambleze o simpla planseta cu suruburi, constand in trei piulite si
suruburi de aceeasi dimensiune
Materiale : Planseta (de 12 inci lungime, 4 inci latime si 1 inci grosime), trei piulite si
suruburi de aceeasi dimensiune
Procedura : Inainte de a incepe activitatea, construiti planseta. Bagati in planseta trei
suruburi de aceeasi marime astfel incat sa ramana afara doar capetele-sa nu depaseasca 1
inci (vezi figura 5.11). Spuneti : »Uite, Johnny ». Cand sunteti siguri ca va urmareste,
luati o piulita si strangeti-o usor pe surub. Apoi, luati mana lui Johnny si ajutati-l sa ridice
o a doua piulita cu ajutorul pensei digitale. Apoi ghidati-i mana pentru a strange piulita pe

71
cel de-al doilea surub. In cele din urma aratati spre cea de-a treia piulita si
spuneti : »Pune-o acolo ». Daca incearca sa faca acest lucru laudati-l imediat si ajutati-l
sa termine sarcina. Repetati activitatea de mai multe ori, reducand, gradual ajutorul
vostru, pana cand poate sa insurubeze toate piulitele fara ajutor. Probabil ca la inceput va
reusi sa realizeze activitatea doar o data sau de doua ori.

144. Planseta cu suruburi-II

Integrare ochi-mana, control, 4-5 ani


Miscare motorie fina, manipulare, 4-5 ani
Perceptie, vizual, 4-5 ani

Scop : Sa imbunatateasca integrarea ochi-mana si diferentierea dimensiunilor


Obiective : Sa asambleze o planseta simpla constand in trei piulite si suruburi de
dimensiuni diferite
Materiale : Planseta (de 12 inci lungime, 4 inci latime si 1 inci grosime), trei piulite si
suruburi de marimi diferite (vezi activitatea 143)
Procedura : Cand Johnny poate asambla planseta simpla, construiti o alta planseta
folosind trei suruburi de dimensiuni diferite. Puneti planseta pe masa in fata lui Johnny si
imprastiati pe masa trei piulite de marimi diferite. Luati-i mana si ajutati-l sa ridice o
piulita. Asigurati-va ca se uita la planseta si incercati piulita pe toate cele trei suruburi
pana cand gasiti surubul la care se potriveste. Cand incercati piulita pe un surub la care
nu se potriveste, zambiti, dati usor din cap si spuneti :’Nu’. Cand gasiti surubul potrivit,
dati din cap afirmativ si spuneti : »Da », ajutandu-l sa-l stranga. Repetati procedura cu
cea de-a doua si a treia piulita. Dupa ce l-ati ajutat cu a doua piulita, vedeti daca se
descurca singur cu a treia. Repetati activitatea, ajutandu-l doar atat cat este nevoie, pana
cand poate termina singur planseta.

145. Cartea legata cu siretul

Integrare ochi-mana, control, 4-5 ani


Miscare motorie fina, coordonarea celor doua maini, 4-5 ani
Miscare motorie fina, prindere, 3-4 ani
Performanta cognitiva, secvential, 3-4 ani

Scop: Sa dezvolte abilitatile organizate de folosire a siretului


Obiective : Sa treaca ata prin fiecare gaura intr-o ordine anume
Materiale : Carton (avand punctate de-a lungul sau gauri), siret (vezi figura 5.12)
Procedura : Aratati-i lui Tim cartonul si lasati-l sa atinga fiecare gaura cu degetul. La
inceput va trebui sa-i ghidati mana catre urmatoarea gaura pentru a-l invata sa urmareasca
gaurile in sensul acelor de ceasornic. Spuneti-i sa : »Atinga toate gaurile ». Apoi ajutati-l
sa ia siretul cu mana dreapta si sa-l introduca in prima gaura. Puneti accent pe directie
spunand : »Sus ». Apoi ajutati-l sa prinda capatul siretului cu mana stanga si

72
spuneti : »Trage » in timp ce el trage de siret. Spuneti sa : »Dea drumul » siretului, apoi
luati-i mana dreapta, ajutati-l sa ridice siretul, si apoi « Impingeti » siretul « sus’ prin
gaura urmatoare. Repetati cuvintele : »Impinge » si « trage » la fiecare gaura. Repetarea
continua a acestor cuvinte il vor ajuta sa ramana organizat in timp ce executa sarcina.
Cand incepe sa initieze singur urmatorul pas, fara comanda voastra vocala, retrageti-va
ajutorul. Urmariti-l insa in continuare pentru a va asigura ca pastreaza directia corecta si
nu sare peste nici o gaura.

146. Formarea literelor de tipar

Integrare ochi-mana, desenat, 4-5 ani


Miscare motorie fina, manipulare, 4-5 ani

Scop : Sa dezvolte abilitatile de imprimare si integrarea ochi-mana


Obiective : Sa uneasca punctele pentru a forma litere de tipar
Materiale : Hartie, creion, marker viu colorat
Procedura : Pregatiti foile de lucru inainte trasand puncte pentru a forma litere de tipar.
Trasati un punct cu markerul viu colorat, pentru a marca punctul de plecare si folositi
sageti pentru a indica directia liniilor. Foile de lucru initiale trebuie sa puna accent doar
pe litere ce contin linii drepte. Vedeti figura 5.13 pentru modele de litere. Dati-i lui Cindy
creionul si ghidati-i mana pentru a trasa literele. Dati-i comenzi verbale simple in timp ce
trasati conturul. De exemplu, la litera A puteti sa spuneti : »Jos, jos, lateral » pentru a
indica directia liniilor. Cand se obisnuieste cu sarcina, trasati punctele tot mai slab si la
distante mai mari. In cele din urma, observati daca poate trasa singura litera fara sa-i dati
nici o indicatie verbala.

147. Desenat : trasatul cercurilor si al patratelor

Integrare ochi-mana, desenat, 4-5 ani


Miscare motorie fina, manipulare, 4-5 ani
Imitatie, motorie, 4-5 ani

Scop : Sa imbunatateasca abilitatile de desenat si integrarea ochi-mana


Obiective : Sa uneasca punctele pentru a forma cercuri si patrate
Materiale : Hartie, creion, marker viu colorat
Procedura : Pregatiti cateva foi de lucru trasand puncte pentru a forma cercuri sau
patrate-cate unul pe fiecare foaie. Punctele trebuie sa fie clar vizibile si, la inceput, foarte
apropiate. Luati o foaie de lucru si un creion si puneti-le in fata lui Denise. Luati-i degetul
aratator si treceti usor peste contur. Pe masura ce miscati degetul spuneti : »Punct » de

73
fiecare data cand ajungeti la un punct. Dupa ce ati trecut de mai multe ori peste contur cu
degetul, dati-i un creion si ajutati-o sa uneasca punctele. Continuati sa repetati
»Punct ..punct…punct » de fiecare data. Repetati activitatea folosind, de fiecare data, o
noua foaie de lucru. Cand uneste singura punctele, reduceti numarul punctelor si trasati-le
mai incet. Cand numarul punctelor pentru o forma au ajuns la patru, luati o coala alba de
hartie si trasati o jumatate de cerc sau de patrat. Observati daca Dennise va completa
forma.

148. Desenat : cruci si diagonale

Integrare ochi-mana, desenat, 4-5 ani


Miscare motorie fina, manipulare, 4-5 ani

Scop : Sa imbunatateasca abilitatile de desenat si integrarea ochi-mana


Obiective : Sa uneasca punctele pentru a forma linii diagonale sau cruci
Materiale : Hartie, creion, marker viu colorat
Procedura : Pregatiti cateva foi de lucru trasand cu un creion forme vizibile de linii
diagonale sau cruci. Folositi markerul viu colorat pentru a trasa un punct de plecare
(vedeti figura 5.14). Incepeti cu foile de lucru care pun accent pe liniile diagonale. Dati-i
lui Timmy creionul si ghidati-i mana pentru a uni punctele. Spuneti : »Punct…punct…
punct », de fiecare data cand trageti linia. Cand incepe sa miste creionul singur, reduceti
controlul vostru dar continuati sa spuneti « Punct…punct…punct ». Repetati procedura
folosind foile de lucru ce contin cruci. Pe masura ce-si dezvolta abilitatile folositi tot mai
putine puncte pentru fiecare model si trasati-le mai incet. Cand poate uni doua puncte
pentru a forma o linie de 2 inci, trasati o linie diagonala sau o cruce pentru a vedea daca o
copie fara sa aiba puncte pe care sa le uneasca.

149. Desenat : sablonul

Integrare ochi-mana, desenat, 4-5 ani


Miscare motorie fina, manipulare, 4-5 ani
Imitatie, motorie, 4-5 ani

Scop ; Sa imbunatateasca integrarea ochi-mana, controlul asupra creionului, si abilitatea


de a desena diverse forme
Obiective : Sa deseneze forme geometrice simple, la-nceput folosind un sablon, apoi fara
ajutor
Materiale : Carton, creioane, hartie
Procedura : Pregatiti sabloane taind din carton forme simple : patrat, cerc, triunghi.
Puneti cele trei sabloane intr-o parte a mesei astfel incat Martin sa vada de cate ori trebuie
sa execute sarcina. Puneti primul sablon pe o coala de hartie in fata lui Martin si ghidati-i
degetul in jurul sablonului. Apoi repetati procedura Martin avand, de aceasta data, un

74
creion in mana. Scoateti sablonul si aratati-i ce desen a facut. Repetati procedura cu cel
de-al doilea si al treilea sablon. Rasplatiti-l dupa fiecare sablon. Reduceti treptat ajutorul
vostru pana cand poate singur sa traseze dupa sablon. Pe masura ce-si dezvolta aceste
abilitati puneti-l sa traseze doar o jumatate din sablon si cealalta jumatate sa o faca
singur. Continuati sa desenati forma respectiva si cu sablon si fara. Reduceti controlul
vostru pana cand poate desena singur forma si cu sablon si fara.

150. Desenat : Transformarea formelor in desene

Integrare ochi-mana, desenat, 4-5 ani


Perceptie, vizual, 3-4 ani

Scop : Sa imbunatateasca abilitatile necesare desenului si sa dezvolte imaginatia


Obiective : Sa transforme formele simple in desene ale obiectelor uzuale
Materiale : Hartie, creioane
Procedura : Construiti cateva foi de lucru, fiecare continand un cerc sau un patrat. Luati
o foaie de lucru si un creion si aratati-i lui Timmy cum, decorand forma, sa o transforme
intr-un obiect familiar lui (vedeti figura 5.15). De exemplu, aratati-i lui Timmy un patrat
si spuneti : »Uite, Timmy, un patrat.Deseneaza o casa ». Dati-i un creion si ghidati-i
mana pentru a decora forma respectiva, facand-o sa arate ca o casa. Luati-i degetul si
urmariti conturul formei spunand : »Patrat ». Apoi luati desenul, aratati-l si
spuneti ; »Casa ». Dupa ce l-ati ajutat de mai multe ori sa transforme patratul intr-o casa,
reduceti controlul vostru pe masura ce va apropiati de finalul casei si observati daca poate
sa o termine singur, fara ajutor. Incetul cu incetul incercati sa-l determinati sa deseneze
tot mai multe imagini singur.

151. Scrierea prenumelui

Integrare ochi-mana, desenat, 4-5 ani


Miscare motorie fina, manipulare, 4-5 ani
Performanta cognitiva, potrivire, 3-4 ani

Scop : Sa imbunatateasca integrarea ochi-mana, scrisul si abilitatile de potrivire


Obiective : Sa potriveasca literele in prenume dupa model
Materiale : Hartie colorata, hartie alba, creion
Procedura : Taiati din hartie colorata literele : »S-C-O-T-T ».Fiecare litera sa aiba
marimea de 2 inci. Pe o coala mare de hartie alba aranjati literele in asa fel incat sa
formati numele lui Scott (vezi figura 5.16). Cu un creion trasati conturul literelor sub
nume, dupa acelasi model. Sub contur trasati, punctat, numele. Faceti cateva foi de lucru.
Puneti o foaie pe masa in fata lui Scott. La-nceput dati-i un set de litere si puneti-l sa le
aranjeze dupa modelul literelor lipite ce formeaza numele lui. Daca are nevoie de ajutor
aratati-i cum sa potriveasca fiecare litera cu modelul pana cand gaseste locul potrivit
pentru fiecare litera in parte. Apoi puneti-l sa suprapuna literele taiate cu modelul. Apoi
puneti-l sa traseze, cu o culoare, conturul literelor. Ghidati-i mana pentru a-l determina sa
respecte conturul. In cele din urma, puneti-l sa uneasca punctele pentru a-si scrie numele.

75
Ajutati-l doar atat cat are nevoie. Spuneti : »Punct…punct…punct » pe masura ce el le
uneste. Repetati literele si numele sau la fiecare etapa a activitatii. De fiecare data cand
potriveste o litera, o coloreaza sau uneste punctele pentru a o forma, numiti litera.
Incercati sa-l determinati sa o repete. De asemenea, de fiecare data cand termina o etapa,
repetati-i numele si incercati sa-l faceti si pe el sa-l rosteasca. Folositi doar o foaie de
lucru pe sedinta.

154. Pioneze-II

Integrare ochi-mana, control, 5-6 ani


Miscare motorie fina, manipulare, 5-6 ani
Miscare motorie fina, prindere, 2-3 ani
Perceptie, vizual, 2-3 ani

Scop: Sa imbunatateasca abilitatea de prindere si directionarea unui obiect catre o tinta


Obiective : Sa puna 12 pioneze pe o planseta din pluta intr-o forma anume data de bucati
de hartie colorata
Materiale : Pioneze ( cu cap mic), planseta din pluta, hartie colorata
Procedura : Puneti o pioneza in fata lui Doug si ajutati-l sa o prinda incet de cap. Apoi
ghidati-i mana pentru a o introduce in planseta. Repetati procedura pana cand poate
singur, fara ajutor, sa puna pionezele, la intamplare, pe planseta. Lipiti 12 puncte din
hartie pe planseta intr-o forma familiara, precum o casa sau o fata. Imprastiati pionezele
pe masa in fata lui Doug. Aratati catre o pioneza, apoi catre un punct si spuneti:”Pune-o
acolo”. Daca incearca sa puna pioneza oriunde altundeva si nu pe punct, ghidati-i incet
mana catre punctul corect. Repetati procedura cu restul pionezelor. Pe masura ce se
obisnuieste cu sarcina spuneti doar din cand in cand : »Pune-o acolo » fara sa mai aratati
catre punct. Observati daca poate localiza vizual un punct liber in care sa puna pioneza.
Daca pare confuz aratati repede catre un loc liber pentru a evita frustrarea.

155. Scrierea numerelor

Integrare ochi-mana, desenat, 5-6 ani


Miscare motorie fina, manipulare, 4-5 ani

Scop : Sa dezvolte abilitatile necesare scrisului


Obiective : Sa urmareasca un model punctat pentru a scrie numere formate dintr-o
singura cifra
Materiale : Hartie, creion, marker viu colorat
Procedura : Trasati, punctat, conturul unor numere formate dintr- o singura cifra, cu o
marime de aproximativ 5 inci. Asigurati-va ca punctele se vad foarte bine si, la inceput,
aranjati-le foarte aproape unele de altele. Folositi un marker rosu sau verde pentru a face
un punct care sa reprezinte punctul de plecare si trasati sageti pentru a indica directia de
trasat (vezi figura 5.19). Puneti o foaie de lucru pe masa in fata lui Doug si dati-i un
creion. Ghidati-i mana pentru a uni punctele. Spuneti : »Punct » de fiecare data cand
creionul atinge un punct. Numiti fiecare numar pe care il scrie. Nu va asteptati sa le si

76
invete dar, in acest fel, se va obisnui cu modul in care suna ele. Cand poate uni punctele
fara sprijinul vostru, trasati mai putine puncte pentru fiecare numar si faceti-le mai incet.
Cand ajunge sa aiba doar trei sau patru puncte pentru fiecare numar incercati sa-l
determinati sa scrie singur numarul, fara puncte. La inceput folositi doar una sau doua foi
de lucru pentru o sedinta, dar, pe masura ce sarcina devine mai usoara pentru el mariti
numarul acestora.

156. Labirintul

Integrare ochi-mana, desenat, 5-6 ani


Miscare motorie fina, manipulare, 5-6 ani
Performanta cognitiva, limbaj receptiv, 5-6 ani

Scop : Sa imbunatateasca controlul asupra creionului si sa dezvolte abilitatile de desenat


Obiective : Sa completeze labirinturi simple trasand o linie printre doua linii paralele
aflate la o distanta de 1 inci intre ele
Materiale : Hartie, creion, bucati de plastic transparent (pentru a fi puse peste hartie,
astfel incat hartia sa mai poata fi folosita)
Procedura : Pregatiti mai multe foi de lucru desenand linii paralele cu o distanta de 1
inci distanta intre ele. Trasati doar un labirint pe fiecare pagina si, daca este posibil,
acoperiti foaia de lucru cu un plastic transparent asa incat foile sa poata fi refolosite.
Incepeti cu labirinturi simple cu o lungime de 2 sau 3 inci (vezi figura 5.20). Aratati-i lui
Susan cum sa inceapa din partea stanga si sa traseze o linie intre cele doua existente deja,
trasand catre dreapta labirintului. Dati-i apoi ei creionul si ghidati-i mana pentru a trasa
ea linia in cel de-al doilea labirint. Reduceti ajutorul vostru pana cand poate trasa singura
linia, ramanand in interiorul celor doua linii paralele. Pe masura ce-si dezvolta aceste
abilitati, faceti labirintul mai atragator, desenand la fiecare capat cate o imagine (vezi
figura 5.21). Ajutati-o folosind doar indicatii verbale simple.

157. Desenatul unei persoane

Integrare ochi-mana, desen, 5-6 ani


Performanta cognitiva, limbaj receptiv, 4-5 ani
Imitatie, motorie, 4-5 ani

Scop : Sa imbunatateasca abilitatile de desenat si intelegerea conceptului corporal


Obiective : Sa deseneze o figura umana simpla fara sprijin
Materiale : Hartie, creion
Procedura : Stati la masa langa Lynn. Fiecare dintre voi trebuie sa aveti in fata o coala
de hartie si un creion. Captati-i atentia lui Lynn si spuneti : »Uite, Lynn, deseneaza cap ».
Desenati un cerc pe hartia voastra. Aratati catre cerc si spuneti : »Cap ». Apoi aratati
catre foaia lui Lynn si spuneti : »Fa si tu. Deseneaza cap ». Daca este nevoie ajutati-o sa
inceapa. Dupa ce a desenat capul redirectionati-i atentia catre foaia voastra si
spuneti : »Desenez ochi ». Adaugati ochi foarte simpli pe hartia voastra. Aratati catre

77
hartia lui Lynn si spuneti : »Fa si tu. Deseneaza ochi ». Ajutati-o doar daca pare confuza.
Repetati procedura cu fiecare parte a corpului. Desenati foarte simplu, in asa fel incat ea
sa va poata imita usor. Numiti fiecare parte a corpului dupa ce l-ati desenat, cand ii cereti
ei sa-l deseneze si dupa ce l-a desenat. La inceput folositi doar trei sau patru parti ale
corpului. Incetul cu incetul, pe masura ce se obisnuieste cu sarcina, adaugati si alte parti,
de exemplu, ochi, gura, nas, par, urechi, dinti, gat, sprancene.

158. Desenatul categoriile

Integrare ochi-mana, desen, 5-6 ani


Performanta cognitiva, categorizare, 3-4 ani

Scop: Sa imbunatateasca abilitatile necesare desenului, imaginatia si abilitatea de a


categoriza obiectele si a decide singur ce sa deseneze
Obiective : Sa se gandeasca si sa deseneze un obiect aflat in aceeasi categorie ca si
obiectul desenat de profesor
Materiale : Hartie, creion
Procedura : Selectati o categorie cu care Richie este obisnuit, categorie care sa contina
diferite obiecte ce pot fi desenate. Cateva exemple pot fi fructele, jucariile sau mijloacele
de transport( masini, avioane, barci). Luati o bucata de hartie si spuneti : »Hai sa desenam
fructe ». Pe o coala de hartie desenati un mar si numiti obiectul. Spuneti : »Marul este un
fruct. Deseneaza alt fruct ». Daca pare confuz spuneti : »Banana este un fruct. Deseneaza
o banana ». Pe masura ce-si dezvolta abilitatea de a desena diferiti membrii ai categoriei,
oferiti-i mai multe optiuni si lasati-l sa aleaga ce vrea sa deseneze. De exemplu, dupa ce
desenati un mar spuneti : »Bananele, perele si strugurii sunt fructe ». Incercati sa evitati
desenatul pana nu a ales. Repetati activitatea folosind mai multe categorii, atat cat sa se
simta el comfortabil. Probabil ca la inceput va trebui sa-l ajutati sa deseneze ceilalti
membrii ai categoriei, pana cand va invata sa asocieze desenele, intocmai ca si obiectele
in sine.

78
Sectiunea 6-Performanta Cognitiva

In aceasta categorie am inclus doua zone functionale : 1) intelegerea receptiva a


comunicarii verbale, gesturilor si unitatilor simbolice ; 2) abilitati precum potrivirea,
categorizarea si secventialitatea, toate fiind necesare pentru organizarea si intelegerea
informatiilor din mediul inconjurator. Aceste abilitati sunt facilitate de limbajul receptiv,
dar acesta nu este suficient pentru rezolvarea sarcinilor de performanta cognitiva.
Am pastrat limbajul receptiv si performanta cognitiva in aceeasi categorie deoarece multi
copii autisti au nivele diferite de achizitionare a acestor zone functionale. Unii copii pot
dobandi abilitatile necesare pentru a invata cognitiv nonverbal mult mai repede decat
limbajul receptiv, in timp ce altii invata mai repede invers. Deoarece ambele abilitati sunt
importante pentru adaptare, consideram util a urma modul de raspuns al fiecarui copil in
parte si nu a face distinctie intre limbajul receptiv si performanta cognitiva.
Exemplele cuprinse in aceasta sectiune au fost selectate datorita aplicabilitatii lor
generale dar nu trebuie considerate ca fiind exhaustive. In cadrul limbajului receptiv se
regasesc comenzi verbale precum : »stai…vino…stop…porneste ». La un nivel mai
ridicat se afla numele obiectelor, numele membrilor familiei, fraze substantiv-verb si
prepozitiile.
Programele pentru sarcinile de performanta cognitiva nonverbala contin exercitii de
potrivire a obiectelor si pozelor, gruparea pozelor sau a obiectelor dupa functia lor,
deosebirea obiectelor comestibile de cele necomestibile, precum si categorizarea si
secventialitatea pozelor. Chiar daca astfel de functii cognitive se invata mai usor daca
copilul cunoaste cuvintele specifice, ele pot fi acumulate si fara ca aceste cuvinte sa fie
cunoscute. Astfel de abilitati de performanta cognitiva sunt foarte importante ca
precursori ai abilitatilor prevocationale si vocationale, deoarece, ulterior, multi copii
trebuie sa participe la programele din atelierele protejate.

79
159. Recunoasterea numelui

Performanta cognitiva, limbaj receptiv, 0-1 ani


Perceptie, auditiva, 0-1 ani

Scop : Sa dezvolte recunoasterea numelui


Obiective : Sa se uite la persoana care vorbeste cand este strigat pe nume
Materiale : Nu necesita
Procedura : Din cand in cand, de-a lungul zilei spuneti numele lui Timmy, cu voce tare.
Daca se uita la voi, rasplatiti-l imediat, imbratisandu-l sau oferindu-i o mica recompensa.
Daca nu se uita la voi, intrati in campul sau vizual si repetati-i numele. Incepeti prin a va
apropia de el si a-i repeta numele o data la cateva minute. Rasplatiti-l de fiecare data cand
intoarce capul spre voi, chiar daca nu stabileste contact vizual. Cand incepe sa raspunda,
mariti, gradual, distanta dintre voi cand il strigati pe nume. Acest lucru poate fi facut de-a
lungul intregii zile, cand desfasurati alte activitati cu Timmy sau cand va jucati pur si
simplu.

160. Sa arate catre obiectul dorit

Performanta cognitiva, limbaj receptiv, 0-1 ani

Scop : Sa dezvolte abilitatea de a-si exprima nevoile sau dorintele intr-o maniera
nonverbala
Obiective : Sa arate spre (sau sa se intinda spre) obiectul dorit instinctiv
Materiale : Mici recompense alimentare sau jucarii favorite
Procedura : Aratati-i lui Mark jucaria favorita sau recompensa alimentara si puneti-le pe
masa in fata lui. Nu-l lasati sa o ia inainte de a-l ajuta sa arate spre aceasta. Faceti-l pe
Mark sa se uite la recompensa si apoi aratati catre ea. Apoi ghidati-i mana sa arate spre
aceasta inainte de a-l lasa sa o ia. Repetati activitatea de mai multe ori intr-o zi. Odata ce
Mark s-a obisnuit cu sarcina, chiar daca are nevoie de ajutorul vostru pentru a arata spre
obiecte, folositi-va de fiecare oportunitate din timpul zilei pentru a incuraja folosirea

80
acestei abilitati. Reduceti gradual ajutorul vostru pe masura ce Mark devine constient de
faptul ca-si poate manifesta nevoile aratand. Cand Mark stie deja sa arate singur dati-i
posibilitatea sa opteze, oferindu-i doua obiecte si lasandu-l sa aleaga pe care il doreste.
Rasplatiti-l de fiecare data cand, in mod spontan, arata spre un obiect dorit. Probabil ca la
inceput isi va exprima dorintele incercand sa se intinda spre obiect. Incetul cu incetul,
incurajati-l sa arate spre obiect :luati-i degetul si ajutati-l sa-l indrepte, corect, spre obiect.

161. Sa raspunda la o comanda verbala

Performanta cognitiva, limbaj receptiv, 0-1 ani

Scop : Sa imbunatateasca intelegerea comenzilor verbale


Obiective : Sa vina in intampinarea unei comenzi verbale
Materiale : Nu necesita
Procedura : Aceasta activitate implica doi oameni. Fiecare trebuie sa aiba cateva
recompense. Profesorul si ajutorul sau trebuie sa stea unul in fata celuilalt la o distanta de
cativa centimetri intre ei cu Susan stand langa persoana de ajutor. Profesorul va
spune : »Vino » si ii va arata o recompensa. La inceput persoana de ajutor va trebui sa o
sprijine pe Susan, impingand-o usor spre recompensa. Cand Susan ajunge la profesor
primeste recompensa. Apoi profesorul o va ajuta sa se intoarca si sa se uite la persoana de
ajutor. Aceasta va intinde recompensa si procedura se repeta. La fiecare sedinta repetati
procedura de 4 sau 5 ori. Reduceti incet ajutorul vostru si observati daca raspunde doar la
comanda vocala. Daca incearca sa se miste inainte de comanda vocala, tineti-o pana la
auzirea acesteia. Cand poate : »Veni » singura generalizati intelegerea cuvantului astfel :
a) spuneti-i sa vina de mai multe ori pe zi. Asigurati-va ca i-ati captat atentia
si abia apoi dati-i comanda
b) spuneti-i sa vina cand este aproape de voi dar nu se uita spre voi
c) spuneti-i sa vina cand va aflati in spatele ei, astfel incat ea sa fie nevoita sa
se intoarca pentru a putea veni spre voi
Faceti acesti pasi cate unul pe rand. Asigurati-va ca-l stapaneste bine pe primul inainte de
a trece la cel de-al doilea.

166. Potrivirea obiectelor uzuale-II

Performanta cognitiva, potrivire, 1-2 ani


Perceptie, vizual, 1-2 ani

Scop : Sa imbunatateasca abilitatile de potrivire si atentia vizuala


Obiective : Sa gaseasca perechea unui obiect dintre mai multe obiecte, fara sa-i fie
distrasa atentia
Materiale : Patru perechi de obiecte identice, o cutie mai mare
Procedura : Puneti toate obiectele intr-o cutie si stati pe podea avand cutia intre voi si
Richie. Luati un obiect din cutie si tineti-l in asa fel incat Richie sa-l poata vedea.
Spuneti : »Uite, Richie, gaseste soseta ». Apoi aratati catre cutie si ajutati-l pe Richie sa

81
caute printre obiectele din cutie pana cand gaseste soseta. Apoi puneti perechea intr-o
parte si rasplatiti-l. Repetati activitatea pana cand toate obiectele au fost scoase din cutie.
Nu incepeti activitatea pana cand Richie nu poate gasi perechea unui obiect dintre mai
multe obiecte (vezi activitatea 165).

167. Potrivirea pozelor cu obiectele

Performanta cognitiva, potrivire, 1-2 ani

Scop : Sa imbunatateasca abilitatile cognitive de potrivire


Obiective : Sa potriveasca cinci poze cu obiecte simple cu obiectele in sine
Materiale : Cinci obiecte uzuale si pozele acestora (pozele pot fi desenate sau taiate
dintr-o carte de colorat)
Procedura : Puneti pozele pe masa in fata lui Kenny si tineti obiectele in poala voastra ca
sa nu-i fie distrasa atentia. Dati-i cate un obiect o data si ajutati-l sa-l puna pe poza
potrivita. S-ar putea sa fiti nevoiti sa incepeti doar cu o poza si un obiect. De exemplu,
asezati-l pe Kenny la masa cu poza unei linguri in fata. Dati-i lingura si numiti obiectul.
Puneti-l sa aseze lingura pe poza si rasplatiti-l imediat. Cand stie ce are de facut puneti
doua poze in fata lui, astfel incat el sa fie nevoit sa faca o alegere. De exemplu, puneti in
fata lui o poza cu lingura si una cu un pantof si dati-i o lingura (vezi figura 6.2). Daca
pune lingura pe poza corecta spuneti : »Da, lingura » si rasplatiti-l imediat. Daca incearca
sa puna lingura pe poza gresita repetati : »Lingura » si ghidati-i mana catre poza corecta.
Repetati procedura, adaugand, treptat, si alte poze pana cand poate potrivi cinci poze pe
sedinta.

168. Sortarea simpla

Performanta cognitiva, categorizare, 1-2 ani


Perceptie, vizual, 1-2 ani

Scop : Sa imbunatateasca abilitatile simple de sortat si atentia vizuala


Obiective : Sa sorteze doua categorii de obiecte fara sprijin
Materiale : Doua tavite pentru sortat, patru creioane, patru margele
Procedura : Puneti cele doua tavite in fata lui David si o margea intr-o tava si un creion
in cea de-a doua tava. Dati-i creioanele, cate unul pe rand. De fiecare data cand ii dati un
creion spuneti : »Pune-l acolo » si aratati catre tava corecta (vezi figura 6.3). Ghidati-i
mana doar daca incearca sa puna obiectul in tava gresita. Dupa ce a pus toate creioanele

82
in tava, repetati procedura cu margelele. Incercati doar sa aratati catre prima margea si sa-
i dati comanda verbala. Daca nu si-a insusit inca modul de lucru, continuati sa-i aratati cu
degetul. Incercati, treptat, sa reduceti ajutorul vizual. Repetati activitatea de mai multe ori
pana cand poate singur sa ia un obiect din mana voastra si sa-l puna in cutia potrivita.
Dupa ce ati repetat de mai multe ori activitatea, alternati creioanele cu margelele.
Asigurati-va, insa, la inceput, ca recunoaste usor modelul.
169. Localizarea receptiva a obiectelor

Performanta cognitiva, limbaj receptiv, 1-2 ani


Perceptie, vizual, 1-2 ani
Miscare motorie fina, control, 0-1 ani

Scop : Sa dezvolte intelegerea receptiva a numelor obiectelor uzuale si sa imbunatateasca


abilitatile de cautare vizuala
Obiective : Sa stea la masa, sa caute vizual prin camera si sa arate, fara sprijin, catre un
obiect, ca raspuns la intrebarea : »Unde este……. ? »
Materiale : Masa de lucru, doua scaune, patru obiecte uzuale, cu care Jason este obisnuit
Procedura : Alegeti patru obiecte a caror nume Jason le intelege. La inceput faceti voi
activitatea-stati la masa cu Jason si puneti cele patru obiecte in fata lui. Aratati-i fiecare
obiect in parte si numiti-l. Apoi puneti obiectele prin camera, in locuri usor vizibile.
Tineti-l pe Jason de mana si intrebati-l : »Jason, unde-i mingea ? » Nu-l lasati sa se ridice
si sa mearga la minge, determinati-l sa ramana pe scaun, sa caute cu ochii prin camera si
sa arate locatia obiectului. Este important ca Jason sa invete cum sa arate, folosind
gesturile. Repetati activitatea cu toate cele patru obiecte. Daca Jason nu se uita prin
camera in cautarea obiectului, repetati intrebarea si directionati-i ochii spre diverse
obiecte intreband : »Este mingea acolo ? » Cand, in cele din urma, se uita la minge dati-i
drumul la una din maini si ajutati-l sa arate spre ea. Incurajati-l sa repete numele
obiectului daca are dezvoltat limbajul expresiv. Dupa ce a aratat catre toate cele patru
obiecte cu succes, spuneti ;’Jason, ia mingea » si lasati-l sa mearga sa o aduca. Accentuati
diferenta dintre : »Unde-i mingea ? » si « Ia mingea ». Cand Jason localizeaza cu succes
obiectele si le arata, continuati activitatea, dar aranjati obiectele inainte ca Jason sa intre
in camera. Asigurati-va ca toate obiectele pot fi usor observate.

170. Invatarea numelor membrilor familiei

Performanta cognitiva, limbaj receptiv, 1-2 ani

Scop : Sa dezvolte identificarea membrilor familiei


Obiective : Sa dea un obiect unui membru al familiei, la cerere
Materiale : Obiecte casnice uzuale sau jucarii pe care Andy le cunoaste
Procedura : Invatati-l pe Andy doar un nume o data. Puneti-l sa stea in fata voastra pe un
scaun sau pe podea. Dati-i un obiect familiar, de exemplu o minge, si spuneti : »Da
mingea lui (mami) ». Intindeti mana pentru a-i arata ca trebuie sa va dea voua mingea.
Repetati procedura de mai multe ori. Cand va da, fara sprijin, mingea adaugati o noua
persoana. Puneti cea de-a doua persoana sa stea langa voi, in fata lui Andy. Spuneti : »Da
mingea lui (mami) » si intindeti mana. Apoi dati-i mingea inapoi si spuneti : »Da mingea

83
lui (tati) ». Puneti cealalta persoana sa intinda mana. Daca Andy incearca sa va dea
mingea voua, directionati-i atentia catre cealalta persoana si repetati comanda punand
accent pe nume. Repetati activitatea de mai multe ori pana cand Andy incepe sa fie atent
la diferenta dintre nume. Pe masura ce sarcina ii este tot mai clara nu mai aratati cu mana
spre persoane si observati daca Andy stie cui sa dea mingea. Cand face diferenta intre
doua nume adaugati-l pe al treilea. Repetati procedura de fiecare data.

171. Propozitii cu verb si substantiv

Performanta cognitiva, limbaj receptiv, 1-2 ani


Imitatie, motorie, 1-2 ani

Scop : Sa imbunatateasca intelegerea directivelor verbale


Obiective : Sa invete intelesul verbelor asociindu-l cu un substantiv
Materiale : Minge
Procedura : Cand Matt poate sa va dea mingea ca raspuns la o comanda verbala (vezi
activitatea 166) incepeti sa-l invatati denumirea altor obiecte, care au legatura cu mingea.
Incepeti prin a repeta comanda : »Da mingea ». Puneti accent pe verb, intindeti mainile si
determinati-l pe Matt sa va dea mingea. Apoi spuneti : »Uite, Matt, rostogoleste
mingea ». Asigurati-va ca va urmareste si rostogoliti mingea catre perete. Dati-i lui
mingea si ghidati-i mainile pentru a rostogoli mingea in timp ce voi
repetati :’Rostogoleste mingea ». Repetati comanda : »Rostogoleste mingea » de cateva
ori inainte de a folosi, alternativ, cele doua comenzi. Cand ati inceput deja sa folositi
atat : »Da mingea », cat si « rostogoleste mingea » folositi-le in orice ordine, pana cand
Matt poate, fara probleme, sa execute activitatea ceruta. Repetati procedura adaugand si
alte comenzi, precum : »Arunca », « Fa mingea sa sara » sau « Loveste cu piciorul ».
Adaugati doar cate o comanda o data. Cand a invatat o noua comanda aveti grija sa o
integrati celor invatate deja. Accentuati de fiecare data verbul pentru ca el sa poata face
distinctia necesara.

172. Potrivirea pozelor

Performanta cognitiva, potrivire, 2-3 ani


Performanta cognitiva, limbaj receptiv, 2-3 ani

Scop : Sa dezvolte abilitatile de potrivire si intelegerea ca un substantiv poate reprezenta


mai multe obiecte ce nu sunt identice
Obiective : Sa potriveasca poze ale unor obiecte similare, fiecare avand un alt aspect
Materiale : Poze cu obiecte similare dar nu identice (de exemplu, mai multe tipuri de
pantofi)

84
Procedura : Puneti un grup de poze cu un tip de obiecte (de exemplu, pantofi), impreuna
cu alte poze. Aratati-i lui Jeff poza unui pantof si spuneti : »Uite, Jeff, pantof ». Apoi
spuneti : »Gaseste pantofi » si aratati catre celelalte poze. Aratati-i prin semne sa va dea
toate pozele cu pantofi. Daca va da o poza dar nu mai cauta, directionati-i din nou atentia
catre poze si spuneti : »Gaseste alt pantof ». Incercati sa gasiti poze cu acelasi obiect din
mai multe perspective. Este important ca Jef sa realizeze faptul ca denumirea de
« pantof » se potriveste pentru diferite obiecte care au un aspect diferit.

173. Sa faca deosebirea dintre mancat si baut

Performanta cognitiva, categorizare, 2-3 ani


Performanta cognitiva, limbaj receptiv, 2-3 ani
Auto-ajutorare, hranit, 2-3 ani

Scop : Sa dezvolte recunoasterea hranei si sa imbunatateasca abilitatea de a gandi in


termeni de categorii
Obiective : Sa sorteze poze cu diferite mancaruri folosind : »mancare » si « bautura »
Materiale : Poze cu diverse feluri de mancare si bautura, taiate din reviste
Procedura : Stati la masa langa Gary si spuneti ;’Uite, Gary, ne uitam la poze ». Tineti
pozele in poala voastra pentru a nu-i fi distrasa atentia. Aratati-i o poza cu ceva de
mancare si spuneti ; »Uite, Gary, de mancare ». Asigurati-va ca se uita la poza si apoi
puneti-o in fata lui. Apoi luati o poza cu ceva de baut si spuneti : »Uite, Gary, de baut ».
Accentuati « mancat » si « baut’. Puneti cea de-a doua poza langa prima. Nu numiti felul
de mancare pentru ca nu vrem sa se intrebe ce inseamna « spaghete ». Repetati procedura
cu toate pozele, impartindu-le in doua categorii : de mancat si de baut si puneti-le in
grupul corespunzator. Cand au fost sortate toate pozele spuneti : »Timpul pentru poze s-a
terminat » si lasati-l sa mearga la joaca. Repetati procedura timp de 2- 3 zile. Dupa ce
Gary s-a obisnuit cu activitatea spuneti-i lui Gary sa va arate in care grup trebuie pusa
fiecare poza. Incepeti cu sortarea a doar una sau doua poze pe sedinta, crescand, treptat,
numarul acestora, pe masura ce Gary poate executa singur sau cu foarte putin ajutor
sarcina.

174. Intelegerea unei propozitii alcatuita din doua parti

Performanta cognitiva, limbaj receptiv, 2- 3 ani

Scop : Sa dezvolte intelegerea receptiva a unei propozitii complexe


Obiective : Sa execute cu succes directive formate din doi pasi
Materiale : Patru obiecte uzuale (precum o lingura, o masina, o ceasca sau jucaria
preferata)
Procedura : Alcatuiti o rutina asezandu-va in locul in care Jim trebuie sa se intoarca de
fiecare data dupa directive. Sa aveti o recompensa pregatita pentru cand se intoarce. Dati-
i lui Jim o comanda, de exemplu : »Adu mingea ». Apoi dati-i a doua comanda : »Apoi
stai jos ». Daca devine confuz si nu poate executa sarcina, duceti-l din nou pe scaun si
repetati actiunea. La inceput puneti-l sa faca, separat, cele doua parti ale activitatii si, pe
masura ce intelege sarcina, legati cele doua comenzi si determinati-l sa le faca pe

85
amandoua inainte de a se intoarce la locul lui. Daca devine preocupat de prima parte a
sarcinii, intrebati-l : »Ce urmeaza ? » pentru a-l face din nou sa se concentreze. Daca
necesita, faceti un semn sau un sunet specific pentru a-i indrepta atentia catre a doua parte
a activitatii. Dupa ce Jim poate executa o serie de doua activitati, din care a doua
este : »Apoi stai jos » incepeti sa faceti activitatea mai dificila. De exemplu, puteti incepe
cu el stand la masa si sa-i spuneti : »Ia ceasca si apoi pune-o pe masa ». Asigurati-va ca
toate cuvintele folosite ii sunt familiare.

175. Intelegerea receptiva a functiilor

Performanta cognitiva, limbaj receptiv, 2-3 ani


Performanta cognitiva, categorizare, 2-3 ani
Perceptie, vizual, 1-2 ani
Cognitiv verbal, vocabular, 1-2 ani (optional)

Scop : Sa imbunatateasca intelegerea receptiva a numelor obiectelor si a modului de


folosire a obiectelor uzuale
Obiective : Sa arate, fara ajutor, catre un obiect cand este intrebat unde se afla un obiect
de acel gen
Materiale : Ceva de mancare (de exemplu, un mar), ceva de imbracat (de exemplu, un
pantof), ceva de jucat (de exemplu, jucaria preferata)
Procedura : Puneti toate materialele in locuri usor vizibile din camera si asezati-va la
masa cu Paul. Tineti-i mainile si spuneti : »Paul, unde este ceva de mancare ? ». Puneti-l
sa se uite prin camera pana gaseste marul. Apoi puneti-l sa arate catre obiect si, daca este
posibil, sa-i repete numele. Nu-l lasati sa se ridice si sa fuga spre obiect. Trebuie sa invete
sa ramana pe scaun si sa foloseasca gesturile sau limbajul. Repetati procedura cu alte
obiecte, punand accent pe functia acestuia atunci cand ii cereti sa-l localizeze. Schimbati
periodic atat obiectele, cat si locul acestora in camera pentru a-l obliga sa caute cu ochii
obiectele cerute. Asigurati-va ca el cunoaste toate acele obiecte si ca le poate vedea din
locul de unde sta. Pe masura ce-si dezvolta aceasta abilitate, cereti-i sa gaseasca un al
doilea obiect care are aceeasi functie. Daca devine confuz aratati catre diverse obiecte din
camera si spuneti : »Este de mancare ? » Incurajati-l sa dea din cap sau sa raspunda
negativ daca obiectul nu se potriveste cu functia la care faceti referire.

176. Potrivirea formelor

Performanta cognitiva, potrivire, 2-3 ani


Perceptie, vizual, 1-2 ani

Scop : Sa-l invete sa recunoasca formele si sa imbunatateasca abilitatile de potrivire


Obiective : Sa completeze o planseta constand in patru forme simple
Materiale : Carton, marker negru
Procedura : Construiti o planseta din carton, pe care-l impartiti in patru parti cu ajutorul
markerului negru. Taiati din carton perechi de diverse forme (cerc, patrat, triunghi,
dreptunghi). Lipiti cate una din fiecare in cate o sectiune a plansetei. Puneti planseta in
fata lui Jack si pastrati la voi perechea formelor (vezi figura 6.4). Dati-i apoi formele, una

86
cate una, spunand : »Pune-o acolo, Jack ». De asemenea numiti forma pentru ca el sa se
obisnuiasca cu numele acesteia. Daca pare confuz, ghidati-i mana pentru a potrivi forma
pana gaseste forma corecta. Repetati procedura cu celelalte forme. Continuati activitatea
pana cand reuseste sa completeze planseta fara ajutor. Ca o variatie a acestei activitati,
dupa ce poate completa planseta, dati-i un set de forme, in timp ce tineti pentru voi cel
de-al doilea set. Ridicati o forma si spuneti : »Jack, da-mi triunghiul ». Ajutati-l sa
gaseasca in setul lui perechea si sa v-o dea voua.

177. Identificarea receptiva a animalelor

Performanta cognitiva, limbaj receptiv, 2-3 ani

Scop : Sa dezvolte intelegerea receptiva a numelor animalelor


Obiective : Sa dea animalul de plus corect cand i se cere, de exemplu : »Da (catelul) »
Materiale : Trei animale din plus cunoscute sau poze cu aceste animale (de exemplu, un
caine, o pisica, un tigru)
Procedura : Aratati-i lui Mark animalele din plus, cate unul pe rand. Numiti de mai
multe ori animalul, in timp ce i-l dati lui. Lasati-l sa se joace cu animalul prêt de cateva
minute, timp in care voi repetati numele animalului si apoi spuneti : »Mark, da cainele ».
Cand va da inapoi cainele repetati procedura cu celelalte animale. Dupa ce Mark a auzit
de mai multe ori deja numele animalelor, puneti-le pe toate pe masa in fata lui si
spuneti : »Mark, da cainele ». Daca se indreapta spre un alt animal ghidati-i mana catre
animalul corect si repetati numele acestuia. Repetati procedura pana cand poate sa va dea
animalul corect, fara sprijin. Treptat, introduceti si alte animale si repetati procedura.
Adaugati doar cate un animal o data si pe masa puneti doar trei animale in acelasi timp.

178. Potrivirea cuburilor

Performanta cognitiva, potrivire, 3-4 ani


Perceptie, vizual, 3-4 ani
Performanta cognitiva, limbaj receptiv, 3-4 ani
Integrare ochi-mana, control, 1-2 ani
Social, interactiune individuala, 1-2 ani

Scop : Sa imbunatateasca abilitatile de potrivire, atentia vizuala si abilitatile interactive


Obiective : Sa construiasca un turn adaugand cuburi de aceeasi culoare ca si profesorul
Materiale : Cuburi colorate
Procedura : Impartiti cuburile in doua grupe identice, astfel incat fiecare dintre voi sa
aveti acelasi numar de cuburi de o culoare. Spuneti : »Hai sa construim un turn ». Puneti
un cub si apoi puneti-l pe Bob sa puna peste acesta un alt cub de aceeasi culoare. De

87
exemplu, puneti un cub rosu si spuneti : »Acuma tu. Pune un cub rosu ». Daca face acest
lucru laudati-l imediat. Daca incearca sa puna un cub de alta culoare, opriti-l usor, aratati
catre cubul corect si spuneti : »Pune un cub rosu ». Accentuati denumirea culorii.
Repetati procedura cu celelalte culori pana cand toate cuburile sunt stivuite (vezi figura
6.5). Amintiti-va sa denumiti culoarea de fiecare data cand construiti un turn. La inceput
nu va raspunde la denumirea culorilor, dar va incepe sa se obisnuiasca cu ele, auzindu-le
in permanenta.

179. Sa gaseasca perechea obiectelor

Performanta cognitiva, categorizare, 3-4 ani

Scop : Sa imparta obiectele in categorii, dupa folosinta acestora


Obiective : Sa asocieze perechi de obiecte care se gasesc, de cele mai multe ori,
impreuna
Materiale : O cutie de marime medie, perechi de obiecte ce se gasesc, de cele mai multe
ori, impreuna (de exemplu, lingura si furculita, soseta si pantof, periuta de dinti si pasta
de dinti)
Procedura : Stati la masa cu Eddie. Puneti trei obiecte pe masa in fata lui. Doua dintre
acestea trebuie sa poata fi asociate intr-o pereche. Asigurati-va ca Eddie cunoaste
obiectele. De exemplu, puteti sa puneti o soseta, un pantof si un animal de plus. Aratati
catre cele trei obiecte si intrebati-l pe Eddie : »Care se potrivesc ? ». Puneti-l fie sa va
arate corect perechea, fie sa vi le dea. Cand gaseste perechea toate cele trei obiecte se pun
in cutie. Daca intampina greutati in gasirea perechii, ajutati-l punandu-i o intrebare
simpla despre functionalitatea acestora. De exemplu, il puteti intreba : »Care folosesc
picioarelor ? ». Notati-va care sunt obiectele pe care le poate asocia si la care intampina
greutati. Pe masura ce activitatea continua, asigurati-va ca aveti atat obiecte pe care le
poate asocia, cat si obiecte la care intampina greutati.

180. Impartirea pozelor in categorii

Performanta cognitiva, categorizare, 3-4 ani


Performanta cognitiva, limbaj receptiv, 2-3 ani

Scop : Sa dezvolte abilitatea de a imparti pe categorii


Obiective : Sa sorteze poze ale obiectelor familiare dupa functia lor de baza
Materiale : Poze cu obiecte familiare grupate dupa functii usor de recunoscut
Procedura : Puneti un grup de poze pe masa in fata lui Danny si spuneti-i ce fel de poze
doriti sa va dea. De exemplu, puneti poza unei mingi, a unui mar, a unei jucarii, un sapun,
un prosop, o lingura, o furculita si o cada.Spuneti : »Danny, da-mi ceva ce are legatura cu
baia ». Daca va da cada dar nu si celelalte obiecte relevante, redirectionati-i atentia catre
poze si intrebati : »Ce mai avem aici si are legatura cu baia ? »Daca nu gaseste nimic,

88
ajutati-l spunand : »Prosopul este pentru baie ». Daca nu va da poza, directionati-i atentia
catre aceasta si spuneti : »Prosop, cand faci baie folosesti prosopul ». Incercati sa aveti
categorii cat mai vaste dar bine definite. Puteti folosi jucarii, alimente, animale sau baieti
si fetite. Asigurati-va ca este familiar cu notiunea de categorie. Cand intelege procedura
introduceti poze cu obiecte ce-i sunt mai putin familiare dar fac parte din categoriile
cunoscute de el. In felul acesta isi poate imbogati vocabularul.

181. Sortarea dupa functii

Performanta cognitiva, categorizare, 3-4 ani


Performanta cognitiva, limbaj receptiv, 2-3 ani

Scop : Sa inteleaga legatura dintre diverse obiecte cu functii similare si sa le sorteze


corect in functie de acestea
Obiective : Sa sorteze obiecte uzuale in grupe conform cu functia acestora
Materiale : Doua sau trei cutii de marime medie, doua sau trei grupe de obiecte cu
functii similare (de exemplu, grupa 1 : lingura, ceasca, farfurie ;grupa 2 : soseta, fusta,
pantaloni)
Procedura : Asigurati-va ca Greg va urmareste si puneti cate un obiect din fiecare
categorie intr-o cutie. Numiti fiecare obiect cand il puneti in cutie si descrieti-i rapid
functia. Apoi dati-i lui Greg celelalte obiecte, unul cate unul, si spuneti-i sa le puna in
cutia corecta. De exemplu, tineti soseta, spuneti : »Uite, Greg, soseta-de imbracat » si
puneti soseta intr-o cutie. Apoi luati lingura si repetati procedura spunand : »Uite, Greg,
ca sa poti manca ». Apoi dati-i farfuria si spuneti : »Uite, Greg, farfuria-pune-o acolo ».
Daca incearca sa puna farfuria in cutia gresita, opriti-l usor, spuneti : »Farfurie-sa poti
manca » si ghidati-i mana catre cutia corecta. Daca pune singur farfuria in cutia corecta,
fara ajutor, spuneti : »Da, Greg, farfuria-sa poti manca » si laudati-l imediat. Cresteti,
treptat, numarul obiectelor. Cand Greg se obisnuieste cu sarcina, adaugati a treia cutie si
a treia categorie.

182. Identificarea receptiva a culorilor

Performanta cognitiva, limbaj receptiv, 3-4 ani


Perceptie, vizual, 3-4 ani

Scop : Sa imbunatateasca abilitatile necesare pentru recunoasterea culorilor si sa dezvolte


cunoasterea receptiva a culorilor primare
Obiective : Sa dea cubul corect cand i se cere o anumita culoare
Materiale : Cuburi colorate, margele, hartie
Procedura : Cand Bob stie sa potriveasca cuburile dupa culoare (vezi activitatea 178)
incepeti sa-l invatati sa raspunda la denumirea culorii. In activitatea de potrivire l-ati
familiarizat cu numele. Acum, trebuie sa va asigurati ca asociaza numele cu culoarea.
Luati un cub rosu, unul galben si unul albastru. Dati-i cubul albastru lui Bob
spunand : »Cub albastru » de mai multe ori. Accentuati denumirea culorii. Apoi
spuneti : »Bob, da cubul albastru ». Repetati procedura cu cubul galben si cel rosu. Dupa
ce Bob a auzit de mai multe ori denumirea culorilor, puneti toate cele trei cuburi pe masa.

89
Spuneti, de exemplu, : »Bob, da cubul rosu ». Daca se intinde spre un cub gresit, ghidati-i
mana catre cubul corect spunand : »Asta este cubul rosu ». Continuati activitatea pana
cand Bob stie sa va dea culoarea corecta. Pentru a generaliza denumirea culorilor, repetati
activitatea folosind margele sau bucati de hartie. Treptat, adaugati si alta culoare, cate una
o data, exact cum le-ati introdus si pe primele trei. La inceput folositi doar trei culori.
Asta inseamna ca, pe masura ce adaugati noi culori, trebuie sa variati modelul celor trei
culori pe care le asezati pe masa, pentru a-si consolida si culorile cunoscute.
183. Gasirea obiectelor ascunse

Performanta cognitiva, limbaj receptiv, 3-4 ani

Scop : Sa imbunatateasca intelegerea substantivelor si a prepozitiilor si sa dezvolte


abilitatea de a urma indicatiile verbale
Obiective : Sa urmeze indicatiile verbale ce contin substantive si prepozitii, pentru a gasi
obiecte uzuale (de exemplu, in, sub, in spatele)
Materiale : Obiecte uzuale in gospodarie
Procedura : Inainte de a incepe activitatea ascundeti doua sau trei obiecte cu care Randy
este familiarizat. La inceput toate obiectele trebuie ascunse in aceeasi camera. Dati-i lui
Randy indicatii simple despre obiectul ascuns si locul in care se afla acesta. : »Randy, ia
ceasca de sub masa ». Accentuati cele trei cuvinte cheie care-i vor spune ce obiect sa
caute si locatia acestuia vis-a vis de un alt obiect pe care il recunoaste. Laudati-l pentru
fiecare obiect pe care vi-l aduce. Folositi doar substantive si prepozitii pe care el le
cunoaste. Pe masura ce-si dezvolta aceasta abilitate ascundeti tot mai multe obiecte si in
locuri tot mai greu de descoperit. De asemenea, pe masura ce realizeaza sarcina foarte
bine, pot creste in dificultate si indicatiile. De exemplu : »Adu mingea de dupa usa si de
sub cutie ».

184. Care nu se potriveste aici ?

Performanta cognitiva, categorizare, 4-5 ani

Scop : Sa imbunatateasca abilitatea lui Eric de a recunoaste categoriile


Obiective : Sa ia un obiect care nu apartine unui grup de alte trei obiecte similare
Materiale : Doua cutii de marime medie, grupuri de cate patru obiecte din care trei sa
aiba aceeasi functie sau caracteristica (de exemplu, mar, banana, portocala, jucarie)
Procedura : Stati la masa cu Eric. Puneti patru obiecte in fata lui. Aratati-i cum sa
gaseasca un obiect ce nu apartine grupului. De exemplu, puneti in fata lui un mar, o
banana, o jucarie si o portocala. Intrebati : »Care nu se potriveste aici ? ».Asigurati-va ca
va urmareste si aratati apoi spre fiecare obiect. Spuneti : »Mar….de mancat »,
« Banana…de mancat », « Portocala…de mancat », « Camion…nu este de mancat ».
Daca necesita gesticulati actul mancatului fructelor pentru a-i arata ca camionul este
diferit. Puneti fructele intr-o cutie si camionul in alta cutie (vezi figura 6.6),
spunand : »Camionul nu este de mancat. Nu apartine aici ».Dupa ce i-ati aratat
activitatea, repetati procedura cu alte patru obiecte. De exemplu, puneti pe masa o
prajitura, un biscuit, o bomboana si o carte. Intrebati : »Eric, care nu se potriveste aici ? »
Daca nu arata catre carte treceti, impreuna cu el, peste fiecare obiect. Aratati catre fiecare

90
si spuneti ; »Prajitura, de mancat », « Carte, nu este de mancat », « Bomboana, de
mancat » si « Biscuit de mancat ». Apoi intrebati-l din nou : »Care nu se potriveste
aici ? ». Puneti-l sa va dea obiectul ciudat si asezati-l in cutie. Apoi lasati-l pe el sa puna
celelalte obiecte in cealalta cutie. Lucrati cu cate o categorie pe rand, folosind diverse
combinatii de obiecte. Alte categorii pot include obiecte de imbracaminte, jucarii, obiecte
pentru desenat. Incercati sa folositi obiecte pe care Eric le recunoaste, cel putin pana se
obisnuieste cu activitatea.

185. Asezarea pozelor dupa secventialitatea acestora

Performanta cognitiva, secvential, 4-5 ani


Performanta cognitiva, limbaj receptiv, 4-5 ani

Scop : Sa invete secventele zilei si sa imbunatateasca intelegerea rutinei zilnice


Obiective : Sa aranjeze trei poze ce contin activitati zilnice in ordinea in care ele se
desfasoara pe parcursul zilei
Materiale : Poze (taiate sau desenate) ale unui copil care executa diverse activitati
zilnice, precum trezitul, mersul la scoala, servitul cinei, mersul la culcare
Procedura : Aratati-i pozele lui Mark in ordinea in care au loc activitatile respective pe
parcursul unei zile. Spuneti : »Uite, Mark, intai te trezesti » si aratati-i poza
corespunzatoare. Apoi aratati-i poza cu o persoana luand micul dejun si spuneti : »Apoi
iei micul dejun ». Apoi aratati-i o poza cu cineva care merge la scoala si spuneti : »Apoi
mergi la scoala ». Cand sunteti sigur ca s-a uitat la toate cele trei poze, amestecati-le si
puneti-le pe masa (vezi figura 6.7). Spuneti : »Uite, Mark, care este prima ? » Puneti-l sa
indice poza corecta, fie aratand, fie dandu-o voua. Cand indica poza corecta spuneti : »
Da, prima data te trezesti ». Repetati procedura cu celelalte doua poze intreband : »Ce
faci apoi ? » Daca va da o poza gresita indicati secventialitatea corecta aratand catre
imagini si oferindu-i indicii verbale. Incepeti doar cu trei poze si mariti numarul acestora,
pe masura ce abilitatile lui Mark cresc. Asigurati-va ca pozele sunt clare si prezinta
activitati familiare lui Mark.

186. Asamblarea partilor corpului

Performanta cognitiva, limbaj receptiv, 4-5 ani


Integrare ochi-mana, control, 4-5 ani
Cognitiv-verbal, vocabular, 2-3 ani (optional)

Scop : Sa imbunatateasca intelegerea conceptului de corp


Obiective : Sa aranjeze partile corpului corect
Materiale : Hartie colorata, foarfece, carton
Procedura : Taiati din hartie colorata diverse parti ale corpului. La inceput, folositi doar
trei bucati care sa reprezinte capul, corpul si picioarele. Mai tarziu, pe masura ce
abilitatea lui Scott creste adaugati parti ale fetei, maini, picioare, etc (vezi figura 6.8).
Captati-i atentia si aratati-i cum sa aranjeze corect piesele pe fondul din carton. Numiti
fiecare parte a corpului cand o asezati la locul ei. Desfaceti figura si puneti-l pe Scott sa

91
le asambleze din nou. Ajutati-l sa puna primele doua piese apoi dati-i cea de-a treia si
spuneti-i : »Pune-o acolo ». Daca nu face nici un gest sau daca pune piesa gresit, ghidati-i
mana catre locul corect. Repetati procedura pana cand poate aseza singur, fara sprijin,
cele trei parti ale corpului. Apoi, gradual, adaugati tot mai multe parti ale corpului.
Amintiti-va sa numiti fiecare parte a corpului cand o asezati la locul ei. O sa-i ia ceva
timp pentru a le invata dar se va familiariza cu numele lor.

187. Antonime

Performanta cognitiva, limbaj receptiv, 4-5 ani


Perceptie, gust, 2-3 ani
Performanta cognitiva, categorizare, 2-3 ani
Performanta cognitiva, citit, 4-5 ani (optional)

Scop : Sa imbunatateasca intelegerea adjectivelor recurgand la stimuli nonvizuali si sa


recunoasca antonimele
Obiective : Sa grupeze diverse alimente dupa « dulce » si « acru »
Materiale : Diferite alimente dulci (de exemplu, bomboana, prajitura si suc) si acre (de
exemplu lamaie, lamaie verde, tarta acrisoara), hartie, marker viu colorat
Procedura : Scrieti etichete cu « dulce » si « acru » si lipiti-le pe masa. Aratati-i lui
Kenny etichetele si repetati cuvintele de cateva ori. Tineti alimentele in poala voastra sau
intr-o cutie pentru a nu-i distrage atentia. Dati-i cate un aliment o data. Dupa ce gusta,
spuneti-i daca este « dulce » sau « acru ». Spuneti : »Asta este dulce » si puneti o bucata
din acelasi aliment in spatele etichetei cu dulce. Aratati din nou catre eticheta si catre
aliment si spuneti : »Asta este dulce ». Repetati procedura cu celelalte alimente si puneti-l
pe Kenny sa va ajute sa asezati alimentele in spatele etichetelor. Dupa ce toate alimentele
au fost asezate la locul lor intrebati-l pe Kenny daca doreste ceva dulce sau ceva acru.
Nu-l lasati sa ia alimentul decat dupa ce a ales, fie aratand , fie spunand denumirea
aproximativa a alimentului. Reduceti, treptat, ajutorul vostru. Dati-i un aliment sa-l
manance si apoi aratati-i o bucata identica, cerandu-i sa arate in care grup trebuie pusa.

188. Asezarea pozelor dupa secventialitatea acestora-II

Performanta cognitiva, secvential, 5-6 ani


Performanta cognitiva, limbaj receptiv, 4-5 ani
Cognitiv-verbal, conversatie, 5-6 ani (optional)

Scop: Sa imbunatateasca intelegerea secventelor si sa dezvolte conceptele de primul,


urmatorul, ultimul
Obiective : Sa aranjeze trei poze in ordine,dupa o poveste recent auzita
Materiale : Carti cu poze sau cartonase pe baza carora se pot spune povesti
Procedura : Rupeti trei poze dintr-o carte. Pozele trebuie sa reprezinte scene dintr-o
poveste si nu sa cuprinda titlul acesteia. Spuneti-i lui Doug povestea si, la momentul
potrivit, aratati-i pozele. Asigurati-va ca se uita la fiecare poza inainte de a continua
povestirea. Aratati-i cateva detalii din poza pentru a-i capta atentia. Cand ati terminat

92
povestea si i-ati aratat toate cele trei poze, amestecati-le. Apoi asezati-le intr-o ordine
oarecare. Intrebati-l:”Care este prima?”, “Care este urmatoarea?” si “Care este ultima?”
Dupa fiecare intrebare, ajutati-l sa se uite la poze si sa o aleaga pe cea corecta. Cand
poate deja aranja pozele in ordinea corecta incercati sa-l determinati sa spuna el povestea.
Nu va ingrijorati daca ii trebuie mult timp inainte de a relata detaliile cuprinse intre doua
poze. Va trece timp pana cand memoria lui Doug si increderea in sine vor fi destul de
dezvoltate pentru a-i permite sa relateze povestea in detaliu.

189. Intelegerea intrebarilor

Performanta cognitiva, limbaj receptiv, 5-6 ani


Performanta cognitiva, categorizare, 2-3 ani

Scop : Sa raspunda la diferite intrebari


Obiective : Sa arate catre poza corecta ca raspuns la intrebarile cine, ce sau unde
Materiale : Poze cu diverse obiecte (minge, masina, scaun, pat), animale (caine, cal,
vaca, pisica) si oameni (mama, tata, copilul, pompierul)
Procedura : Luati cate o poza din fiecare categorie si puneti-le pe masa in fata lui James.
Captati-i atentia si asigurati-va ca va asculta cand puneti intrebarile. Invatati-l cate un
cuvand o data, in ordinea urmatoare : cine, ce, unde. De exemplu, imprastiati imaginile
cu o persoana, o vaca, si o minge si intrebati-l : »Cine conduce masina ? » Ajutati-l sa
aleaga imaginea corecta. Cand poate sa aleaga corect oamenii din poze la intrebarea cine,
treceti la intrebarile cu « ce ». Folositi pozele cu masina, copilul, si cainele si
intrebati : »Ce conduce mami ? » Cand James alege imaginea corecta din cele trei
amestecati categoriile si alternati intrebarile. De exemplu, aratati-i pozele cu o minge,
pompierul, cainele si un pat. Intrebati-l : »Ce arunci ? », « Cine conduce masina de
pompieri ? » si « Unde dormi ? ». Daca alege poza gresita repetati intrebarea punand
accent pe cuvantul cheie. Ajutati-l cu indicii verbale doar daca este absolut necesar.

190. Prepozitiile

Performanta cognitiva, limbaj receptiv, 5-6 ani


Integrare ochi-mana, desenat, 4-5 ani

Scop : Sa imbunatateasca intelegerea conceptului de pozitie dupa cum este descris acesta
bidimensional
Obiective : Sa deseneze intr-o arie specificata verbal folosind prepozitiile
Materiale : Creioane, hartie
Procedura : Inainte de a incepe activitatea pregatiti cateva foi de lucru desenand ceva
simplu. Un desen poate fi o casa, o fata si un copac ; al doilea poate include un patrat, un
cerc si un triunghi. Stati la masa langa Robbie si dati-i o foaie de lucru. Dati-i comenzi
verbale simple folosind prepozitiile : »in », « sub », »langa » si « in jurul ». De exemplu,
dati-i foaia cu fetita, casa si copacul. Spuneti : »Robbie, deseneaza un cerc in jurul
fetitei ».Luati-i degetul si trasati un cerc in jurul fetitei. Accentuati cuvantul »in jurul ». si
repetati-l de cateva ori cat trasati cu degetul. Apoi dati-i creionul si ajutati-l sa deseneze

93
un cerc in jurul fetitei. La fel, puteti sa-l puneti sa deseneze o linie « sub » casa sau sa
faca un punct »langa » copac. Dati-i sarcini simple. Asigurati-va ca el cunoaste
denumirile tuturor obiectelor din desen si ca poate desena tot ceea ce-i cereti. Pe masura
ce se obisnuieste cu sarcina, cresteti dificultatea acesteia. De exemplu, puteti sa-i dati
doua creioane si sa-i cereti sa deseneze « un patrat albastru in cerc ».

Sectiunea 7-Cognitiv Verbal

Aceasta sectiune contine activitati ce au fost folosite pentru imbunatatirea limbajului


expresiv la copiii autisti. Am selectat cateva activitati pentru fiecare stadiu de dezvoltare
al limbajului pentru a ilustra o varietate de structuri de invatare si obiective ale
limbajului. Deoarece fiecare program trebuie individualizat nevoilor si abilitatilor fiecarui
copil, activitatile ce urmeaza nu reprezinta un program exclusiv sau o curricula sugerata.
Aceste activitati au fost folosite pentru prima data de catre parinti si profesori in sedintele
structurate de invatare. Pe masura ce copilul deprindea aceste abilitati noi sugeram noi
metode prin care aceste abilitati sa poata fi generalizate de-a lungul zilei. Obiectivele
activitatilor sunt : inceperea vocalizarii, rostirea cuvintelor, rostirea propozitiilor simple,
raspunsurile sociale, descrierea actiunilor sau evenimentelor, adresarea de intrebari si
conversatia sociala. Fiecare obiectiv a fost ales pentru a veni in intampinarea nevoilor de
comunicare ale copiilor. De exemplu, primele cuvinte invatate sunt cele de care are
nevoie un copil pentru a-si exprima nevoile. Pentru un copil acesta poate fi »gadilat »,
pentru altul « masina » sau « prajitura ». Vocabularul este ales pentru a fi plin de
intelesuri, a fi folositor si a fi la acelasi nivel cu dezvoltarea copilului.
Fiecare tehnica de invatare a fost potrivita cu interesele copilului pentru a face activitatile
cat mai placute. De exemplu, unor copii le place sa cante, altora le place sportul, pictura
sau completatul unui puzzle. Atentia si cooperarea unui copil este strict legata de
materialele si actiunile cuprinse in activitati. Am explicat toate acestea pentru a-i oferi
cititorului o selectie de structuri de invatare din care el sa aleaga.
Aceste activitati sunt in stransa legatura cu cele prezentate la imitatie (sectiunea 1) si
performanta cognitiva (sectiunea 6). Limbajul se dezvolta prin imitatie :copilul aude un
cuvant si il imita. Limbajul incepe sa transmita gandurile copilului doar cand cuvintele
capata sens. Copilul poate imita multe cuvinte dar nu le poate folosi spontan in
conversatie pana cand nu le intelege sensul. De aceea, atat imitatia, cat si limbajul
receptiv sunt parte integranta a oricarui program de invatare.
Pentru copiii care comunica prin semne, acestea sunt combinate, la inceput, cu vorbirea.
Cititorul va observa ca se face referire la limbajul semnelor in cateva activitati. Cu toate
acestea, activitatile specifice invatarii limbajului prin semne nu au fost incluse din cauza
spatiului limitat. Pasii ce trebuie urmati pentru alegerea celui mai bun sistem de
comunicare sunt prezentati in volumul al doilea al acestei carti. De asemenea, mai multe
informatii pot fi gasite in cartile ce apar ca bibliografie la sfarsitul acestui volum.

94
191. Inceputul vocalizarii

Cognitiv verbal, vocalizare, 0-1 ani


Imitatie, vocala, 0-1 ani

Scop : Sa incurajeze dezvoltarea vocalizarii cu sens


Obiective :Sa faca sunetul corect cand se sparg baloanele
Materiale : Sticluta cu balonase
Procedura : Stati la masa in fata lui David. Puneti baloanele intre voi. Luati bagheta si
suflati cateva baloane sau lasati-l pe David sa faca acest lucru. Spargeti cateva baloane
folosindu-va degetul. Scoateti un sunet specific de fiecare data cand spargeti un balon.
Fiti atenti daca David prezinta interes fata de sunetul scos la spartul baloanelor. Cand
David s-a obisnuit cu baloanele suflati mai multe, luati-i degetul si ghidati-l ca sa sparga
si el baloane. Continuati sa faceti sunetul specific. Imitati fiecare sunet pe care incearca
David sa-l faca si apoi faceti din nou sunetul specific. Daca David nu incearca sa va
imite, directionati-i atentia spre gura voastra in timp ce faceti sunetul. Apoi ajutati-l sa-si
tina gura in aceeasi pozitie ca si voi. Suflati mai multe baloane si repetati activitatea pana
cand incepe singur sa scoata sunetul specific. Laudati-l de fiecare data cand scoate
sunetul spontan.

192. Consoanele

Cognitiv verbal, vocalizare, 0-1 ani


Imitatie, vocala, 0-1 ani

Scop : Sa dezvolte abilitatea de a repeta consoane simple


Obiective : Sa se obisnuiasca cu anumite consoane si sa le repete ca pe un cantec
Materiale : Carte cu : »Old macDonald » sau poze cu un caine, o vaca si o rata
Procedura : Stati in fata lui Tom pe podea. Cantati : »Old MacDonald ». Cand ajungeti
la animale numiti-le, aratati-I lui Tom pozele, directionati-I atentia catre ele si apoi
redirectionati-I atentia spre gura voastra cand scoateti sunetul specific animalului. De
exemplu, cantati:” si la ferma avea un caine”, apoi va asigurati ca se uita la poza
cainelui. Apoi ii directionati atentia catre gura cand spuneti : »Bow-wow ». Accentuati
« b » si ajutati-l sa-si tina buzele in pozitia corecta pentrui a-l incuraja sa spuna »b ».
Faceti la fel cu sunetul scos de vaca : »Moo », repetati « m » in timp ce apasati cu degetul
aratator si cel mare buzele lui Tom. Cand scoateti sunetul ratei accentuati »k » si apasati-l
usor pe gat. Treptat, incercati sa-l determinati pe Tom sa scoata singur sunetele pe masura

95
ce voi cantati. Nu va asteptati sa imite foarte bine din prima, o va face doar aproximativ.
Incurajati orice aproximare la inceput. Pe masura ce se obisnuieste cu sarcina, incurajati-l
sa pronunte sunetele cat mai corect si sa termine cuvantul. De asemenea, incurajati-l sa
repete cu voi refrenul : »eee-i, ee-i, oh ».

193. Sunete combinate

Cognitiv verbal, vocalizare, 0-1 ani


Social, interactiune individuala, 0-1 ani

Scop : Sa dezvolte abilitatile de vocalizare necesare invatarii limbajului


Obiective : Sa combine doua sunete expresive
Materiale : Nu necesita
Procedura : Tineti-o pe Debbie in poala voastra si repetati consoanele la care deja ati
lucrat. Cand Debbie se simte deja comfortabil cu pronuntia lor si va imita singura (vezi
activitatea 192) incepeti sa combinati consoanele cu vocale. De exemplu, dupa ce Debbie
rosteste « k » de cateva ori, ezitati si spuneti : »k-oo ». Daca repeta doar consoana, nu o
fortati imediat, repetati combinatia si accentuati vocala. Rasplatiti imediat orice incercare
a ei de a combina sunetele. Folositi ca sunet initial un sunet pe care stie deja sa-l
pronunte.

194. Exclamatii simple

Cognitiv verbal, vocalizare, 0-1 ani


Imitatie, vocala, 0-1 ani

Scop : Sa dezvolte abilitatile de vocalizare preliminarii


Obiective : Sa repete si sa foloseasca corect exclamatii simple, precum si sa dezvolte
conceptul relatiei dintre sunete si actiuni
Materiale :Minge
Procedura : Cand va jucati cu mingea cu Gene, scapati mingea si spuneti : »OH-OH ».
Repetati actiunea si sunetul de mai multe ori si incercati sa-l faceti si pe Gene sa scoata,
in mod spontan, acelasi sunet. Ajutati-l sa scoata sunetul, punandu-i gura in forma de
« o », asta daca necesita ajutor. Cand incepe sa spuna sunetul odata cu voi, scapati
mingea si ezitati inainte de a face exclamatia, pentru a vedea daca vocalizeaza singur,
corect. Laudati-l de fiecare data cand scoate sunetul. Cand Gene stie deja sa scoata acest
sunet, treceti la :ooooh » pentru a va arata satisfactia. Aratati-i lui Gene jucaria favorita
sau o recompensa alimentara si scoateti sunetul respectiv. Puneti-l sa faca la fel inainte de
a lua recompensa. Cand Gene poate deja sa scoata ambele sunete, creati situatii in care sa
le poata folosi pe ambele, in mod distinct. De exemplu, in timpul zilei, la un moment dat,
scapati ceva (asigurati-va ca obiectul respectiv nu este casabil)-faceti asta cand Gene va
urmareste. Observati daca va face, spontan, « oh-oh ». In acelasi mod, planificati sa gasiti

96
ceva, cand Gene va urmareste, pentru a vedea daca va scoate sunetul « ooooooh ». Daca
scoate alt sunet, imitati-l prêt de cateva secunde si apoi treceti din nou la sunetul
« ooooh ».

195. Primele cuvinte

Cognitiv verbal, vocalizare, 0-1 ani


Imitatie, vocala, 0-1 ani
Social, interactiune individuala, 0-1 ani

Scop : Sa transforme vocalizarea in cuvinte cu sens


Obiective : Sa foloseasca expresiv cuvinte
Materiale :Minge, prajitura, papusa
Procedura : Cele mai bune cuvinte pentru a incepe sunt, de obicei, « mama » si « tata ».
Incepeti tinandu-l pe Willie la voi in poala, cu fata la voi. Captati-i atentia, aratati catre
voi si spuneti : »mama ». Luati-i mainile, puneti-le pe fata voastra si repetati de mai
multe ori cuvantul. Recompensati orice incercare de a spune chiar jumatate din cuvant.
Cand se obisnuieste cu activitatea reduceti ajutorul vostru pana cand spune singur si clar
cuvantul. Repetati procedura cu »tata ». Alte cuvinte ce pot fi invatate sunt : prajitura,
minge, catel si copil. Este important, insa, cand il invatati aceste cuvinte sa aveti si
obiectele in sine, pentru a putea asocia sunetele cu obiectele.
Cand il invatati primele cuvinte alegeti doar cuvinte mono sau bisilabice (cuvintele
bisilabice trebuie sa aiba sunete asemanatoare in prima si in a doua silaba). De asemenea,
alegeti acele cuvinte care au consoane simple, pe care Willie stie deja sa le pronunte.

196. Salutul

Cognitiv verbal, vocabular, 1-2 ani


Social, interactiune individuala, 1-2 ani
Imitatie, motorie si vocala, 1-2 ani

Scop : Sa dezvolte vocabularul social potrivit


Obiective : Sa faca cu mana sau sa spuna : »buna » si « pa » atunci cand este cazul
Materiale : Nu necesita
Procedura : De cate ori intrati sau iesiti din camera in care se afla Denise, profitati
pentru a lucra cu ea la diferite forme de salut. De fiecare data cand intrati in camera,

97
luati-o de mana, zambiti si spuneti : »Buna Denise ». De cate ori sunteti cu ea in camera
si intra altcineva ajutati-o pe Denise sa gesticuleze de salut si incurajati-o sa spuna
si : »Buna ». Repetati procedura si cu « pa ». De cate ori iesiti din camera spuneti »Pa,
Denise » si faceti-i cu mana. Asigurati-va ca va urmareste. Daca nu face nici un gest-nici
nu vocalizeaza, nici nu gesticuleaza-ezitati in pragul usii, continuati sa-i faceti cu mana si
sa spuneti : »pa-pa ». Daca nici acum nu va imita cereti ajutorul unei a treia persoane care
sa o ajute sa imite miscarea de fiecare data cand cineva intra sau iese din camera.

197. Rostirea propriului nume

Cognitiv verbal, vocabular, 1-2 ani


Performanta cognitiva, limbaj receptiv, 1-2 ani
Social, interactiune individuala, 1-2 ani

Scop : Sa imbunatateasca limbajul expresiv si conceptia de sine


Obiective : Sa-si spuna pe nume
Materiale : Oglinda
Procedura : Dupa ce, receptiv, Eddie isi intelege numele ajutati-l sa se refere la sine
verbal folosindu-si numele (vezi activitatea 159). Duceti-l pe Eddie la oglinda, aratati-i
imaginea proprie, repetati-i numele de mai multe ori si puneti-l sa arate spre el.
Spuneti : »Cine-i ala ? ,E Eddie. »Repetati procedura de mai multe ori si dupa aceea
faceti o pauza inainte de a-i spune numele. Spuneti :’Cine-i ala ? Este E……… ».
Incepeti sa-i rostiti numele dar nu-l terminati pana cand nu face si el o incercare, cat de
mica, de a-l pronunta. Laudati-l imediat pentru orice incercare de rostire a numelui.
Treptat, reduceti ajutorul vostru. Cand vreti sa-l invatati sa generalizeze numele si nu este
in fata oglinzii, trebuie sa-i dati ocazia, in timpul zilei, sa-si spuna numele. O buna ocazie
este cina. La masa, puneti-i pe toti sa-si spuna numele aratand catre ei insisi. Cand ii vine
randul lui Eddie ajutati-l doar daca este nevoie.

198. Sunete din mediul inconjurator

Cognitiv verbal, vocalizare, 1-2 ani


Performanta cognitiva, limbaj receptiv, 1-2 ani
Imitatie, vocala, 1-2 ani
Social, interactiune individuala, 1-2 ani

Scop : Sa imbunatateasca vocalizarea independenta si sa dezvolte abilitati de joaca


Obiective : Sa scoata, spontan, diverse sunete de animale sau din natura
Materiale : Masina de jucarie, avion de jucarie, caine de plus, pisica de plus

98
Procedura : Cand Scott poate imita sunetele obiectelor fara sprijin (vezi activitatea 13)
invatati-l sa identifice receptiv sunetele si sa le foloseasca expresiv. Puneti pe masa in
fata lui cainele din plus si masina de jucarie. Spuneti : »Scott, da-mi ce face zoom ».
Accentuati sunetul scos de masina. Cand va da masina spuneti : »Bine, Scott ». Apoi
intrebati-l : »Ce face ? ». Ajutati-l incepand voi sa faceti sunetul respectiv, daca este
nevoie. Repetati activitatea cu al doilea grup de obiecte. Asigurati-va ca mai intai Scott a
invatat sa imite sunetele obiectelor inainte de a-l pune sa identifice sunetele expresiv sau
receptiv.
199. Verbe

Cognitiv verbal, vocabular, 1-2 ani


Performanta cognitiva, limbaj receptiv, 1-2 ani

Scop : Sa dezvolte recunoasterea si folosirea verbelor si abilitatile limbajului expresiv


Obiective : Sa foloseasca corect si independent verbe simple
Materiale : Poze cu persoane implicate in diverse actiuni uzuale
Procedura : Stati la masa in fata lui Chris. Aratati-i poza unui barbat care executa o
actiune simpla, cunoscuta lui Chris. De exemplu, aratati-i o poza cu un barbat care se
plimba sau care alearga. Spuneti : »Uite, Chris, barbatul alearga ». Accentuati verbul
pentru ca el sa-si dea seama pe ce se pune accent in lectie. Repetati fraza : »Barbatul
alearga » de mai multe ori, de fiecare data punand accentul pe verb. Apoi intrebati-l pe
Chris : »Chris, ce face barbatul ? ». Rasplatiti-l imediat daca incearca sa
spuna : »alearga » sau ceva aproximativ. Repetati activitatea de mai multe ori cu alte
imagini avand oameni care fac diverse activitati simple, usor de recunoscut. Alte verbe pe
care le puteti folosi pentru inceput sunt : « a sta, a dormi, a manca, a alerga, a sari ». Pe
masura ce Chris se obisnuieste cu sarcina incurajati-l sa spuna tot cuvantul corect.
Folositi-va de orice ocazie din timpul zilei pentru a-l determina sa spuna verbele, atat
expresiv, cat si receptiv. De exemplu, cand Chris alearga spuneti : »Ce face Chris ? » sau
« Chris, arata-mi cum alergi ». De asemenea, daca trece un om alergand pe langa casa
aratati-l lui Chris si intrebati-l ; »Ce face omul ala ? ». La inceput lucrati doar cu doua sau
trei verbe. Apoi, cresteti numarul lor la cinci, dar nu uitati sa le folositi si pe cele invatate
pana atunci.

200. Numirea membrilor familiei

Cognitiv verbal, expresiv, 1-2 ani


Performanta cognitiva, limbaj receptiv, 1-2 ani

Scop : Sa dezvolte limbajul expresiv si abilitatile de comunicare


Obiective : Sa spuna numele fiecarui membru al familiei, fara sprijin
Materiale : Fotografii cu fiecare membru al familiei, inclusiv animalele (asigurati-va ca
persoana sau animalul din fotografie pot fi usor recunoscuti)
Procedura : Incepeti prin a-i arata lui Alan doar cate o fotografie o data. Aratati catre
fotografie, asigurati-va ca Alan se uita la ea si spuneti : »Mami. Este mami ». Apoi
spuneti : »Alan, cine este aici ? Este…… ». Determinati-l sa completeze el. Daca ezita,
puneti-l sa se uite la gura voastra in timp ce voi rostiti cuvantul. Apoi ajutati-l sa spuna

99
cuvantul folosind mainile voastre pentru a-i misca corect gura. Repetati procedura pana
cand poate identifica prima imagine de cinci ori la rand, fara sprijin. Apoi adaugati a
doua poza. La inceput alternati cele doua imagini intr-o ordine clara, dar, treptat,
amestecati-le astfel incat sa nu poata memora un anumit model. Cand poate identifica
ambele poze de cel putin cinci ori, fara sprijin, aratati catre persoana respectiva si repetati
intrebarea. Daca necesita mai aratati-i o data poza. Dupa ce a invatat cele doua nume
adaugati si alti membrii ai familiei. De asemenea, amintiti-i numele de-a lungul intregii
zile, de fiecare data cand vede persoanele respective.

201. Cantatul

Cognitiv verbal, vocalizare, 1-2 ani


Imitatie, vocala, 1-2 ani

Scop : Sa imbunatateasca abilitatile de vocalizare si sa dezvolte intelegerea tonului vocal


Obiective : Sa-si schimbe tonul vocii si inflexiunile vocale in timp ce canta impreuna cu
cineva
Materiale : Nu necesita
Procedura : Stati cu Jamie pe podea si incepeti sa-i cantati un cantec simplu. Folositi
gesturi si schimbati-va tonul vocii frecvent, pentru ca ea sa poata face diferenta intre
cantat si vorbit. Folositi-va mimica si gesturile pentru a-i arata cat este de distractiv
cantatul. Cand observati ca este atenta la cantecul vostru, determinati-o sa cante si ea. De
exemplu, puteti canta si bate din palme intr-un ritm anume. Cand incepe sa bata din
palme, puteti ezita, din cand in cand, in timpul cantecului, si puteti sa-i atingeti gura,
pentru a-i arata ca trebuie sa cante si ea. Asigurati-va ca va urmareste gura in timp ce voi
formati incet sunetele. Puteti sa-i miscati gura cu degetele voastre, daca necesita. La
inceput trebuie sa o incurajati de fiecare data cand incearca sa cante. Treptat, incepeti sa-i
cereti raspunsuri cat mai clare, iar apoi determinati-o sa va imite tonul vocii si volumul.

` 202. Mai mult

Cognitiv verbal, vocabular, 1-2 ani


Social, interactiune individuala, 1-2 ani

Scop : Sa dezvolte conceptul de « mai mult » si sa imbunatateasca abilitatile sociale


Obiective : sa ceara mai mult obiectul favorit, fara sprijin
Materiale : Recompense alimentare sau orice alte obiecte pe care copilul si le doreste
Procedura : Luati o cantitate mare din ceva ce stiti ca-i place foarte mult lui Dennis si
puneti-le pe masa in fata lui. Nu-l lasati sa ia imediat recompensele, ci lasati-l sa astepte
putin. Cand va urmareste, dati-i o bucata din recompensa. Apoi intrebati-l : »Dennis, vrei
mai mult ? » Accentuati cuvintele « mai mult » si repetati-le de mai multe ori. Apoi
aratati-i o alta recompensa si repetati intrebarea. Aratati-i semnul pentru « mai mult » sau
repetati de mai multe ori cuvintele. Daca incearca sa ia recompensa fara sa spuna

100
cuvintele, retrageti recompensa si repetati intrebarea. Nu-l lasati sa ia recompensa pana
cand nu a incercat sa spuna, chiar si aproximativ, cuvintele sau sa faca gestul. De indata
ce face acest lucru, dati-i recompensa si spuneti : »Da, Dennis, mai mult ». Repetati
procedura pana cand terminati recompensele. Aceasta activitatea trebuie repetata zilnic,
pana cand Dennis stie sa ceara singur, fara sprijin. Aveti grija, insa, deoarece se poate ca,
dupa ce invata conceptul, sa inceapa sa ceara mai mult din tot ceea ce ii place. De aceea,
trebuie sa reactionati cu mult tact si intelegere.

203. Rostirea unui cuvant

Cognitiv verbal, vocabular, 2-3 ani


Performanta cognitiva, limbaj receptiv, 1-2 ani
Imitatie, vocala, 1-2 ani

Scop : Sa imbunatateasca abilitatile de comunicare si sa dezvolte vocabularul


Obiective : Sa exprime o nevoie sau o dorinta folosind un cuvant
Materiale :Scari, tricicleta, minge
Procedura : Cand il invatati pe Jerry limbajul expresiv, este foarte important sa profitati
de fiecare oportunitate pentru a lucra la limbaj. De exemplu, cand Jerry vrea sa mearga
jos la joaca, opriti-va cateva secunde in capul scarilor si spuneti : »Ce vrei sa faci ? »Apoi
soptiti-i : »Sa merg jos », punand accent pe cuvantul « jos ». Tineti-l in capul scarilor
pana cand scoate un sunet asemanator cu « Jos ». Repetati cuvantul cheie ori de cate ori
aveti ocazia. Alte activitati de acest fel includ cuvintele “impinge” sau “trage” cand va
jucati cu tricicleta sau “da cu sutul” si “arunca”, cand va jucati cu mingea. Alte cuvinte ce
pot fi incluse sunt : « gadilat », « imbratisat », « sarutat » sau « deschis ». Dar, cand
facem aceasta activitate Jerry trebuie deja sa stie sunetele cuprinse in aceste cuvinte si
cum sa le faca. Invatandu-l aceste cuvinte il lasati sa descopere sensul exact al acestora si
ce poate dobandi daca le foloseste.

204. Ce vrei ?

Cognitiv verbal, vocabular, 2-3 ani

Scop : Sa imbunatateasca limbajul expresiv si vocabularul


Obiective : Sa-si exprime dorintele numind obiectul preferat dintr-un grup de doua
obiecte
Materiale : Trei perechi de obiecte casnice uzuale, pe care Timmy le cunoaste (cate o
pereche trebuie neaparat sa fie ceva ce-i place foarte mult lui Timmy)
Procedura : Timmy trebuie sa invete ca poate folosi limbajul pentru a obtine ce doreste.
O buna modalitate de a-l invata acest lucru este sa-l puneti sa aleaga dintre doua obiecte,
un obiect fiind ceva ce-si doreste iar celalalt neprezentand importanta pentru el. Stati la
masa in fata lui si puneti obiectele intre voi. De exemplu, puteti folosi o jucarie si o
ceasca. Tineti-i ambele maini ale lui Timmy. Miscati-i mainile catre fiecare obiect si
numiti-l. Repetati de mai multe ori denumirea obiectelor dar asigurati-va ca mainile lui
sunt in continuare in ale voastre. Astfel, ii va fi mai usor sa asocieze conceptul cu lucrul

101
in sine. Tineti-l in continuare de maini dar indepartati-le de obiecte. Intrebati-l : »Timmy,
ce vrei ? » Tinandu-l de maini ii indicati faptul ca nu poate lua obiectul pana cand nu-l
numeste. Daca spune « masina » laudati-l si lasati-l sa se joace cu aceasta prêt de cateva
secunde. Repetati procedura pana cand ati folosit toate obiectele. Notati care sunt
obiectele pe care Timmy le numeste cel mai usor. Observati daca exista un model in
sunetele cuvintelor pe care le pronunta, de exemplu, daca aproximeaza mai bine cuvintele
care incep cu « k » sau « tr ». De obicei, cele mai usoare sunete sunt : p, b, m, n, d, k si t.

205. Adjective posesive

Cognitiv verbal, expresiv, 2-3 ani


Performanta cognitiva, limbaj receptiv, 1-2 ani
Social, interactiune individuala, 1-2 ani

Scop : Sa imbunatateasca folosirea expresiei verbale si a adjectivelor posesive


Obiective : Sa identifice obiecte dupa persoana careia acestea ii apartin
Materiale : Obiecte ce apartin membrilor familiei si care pot fi usor recunoscute ca fiind
ale lor (de exemplu, pantofii lui tata, rochia mamei, camionul lui Brian si papusa lui
Susie )
Procedura : Stati la masa cu Brian si asezati cele patru obiecte in fata lui. Ridicati fiecare
obiect si identificati-l. Spuneti : »Pantofii lui tata » sau « Camionul lui Brian ».
Accentuati numele si adjectivul posesiv. Dupa ce ati identificat fiecare obiect puneti-l pe
el sa le identifice receptiv. Spuneti : »Brian, da-mi pantofii lui tata ». Repetati procedura
pana cand va da toate obiectele pe care le cereti, folosindu-va de numele persoanei ale
caror bunuri sunt. Cand poate identifica receptiv obiectele, repetati activitatea si intrebati-
l : »Ai cui sunt pantofii ? » Daca ezita ajutati-l rostind primul sunet. Laudati-l imediat ce
incearca sa identifice persoana al carui obiect este. Nu va asteptati sa pronunte « s »-ul
final, de exemplu.

206. Jocul da-nu

Cognitiv verbal, vocabular, 2-3 ani


Performanta cognitiva, limbaj receptiv, 2-3 ani

Scop : Sa imbunatateasca cunoasterea numelor obiectelor si sa dezvolte abilitatea de a


asculta intrebari scurte si de a raspunde prin « da » sau « nu »
Obiective : Sa raspunda prin « da » sau « nu » cand i se arata un obiect si este intrebat
« Este acesta un….. ? »
Materiale : Doua cutii mici, intre 5 si 8 obiecte de gospodarie uzuale pe care Ronnie le
recunoaste (de exemplu, pantof, ceasca, minge, lingura, sapun)
Procedura : Stati la masa in fata lui Ronnie cu cele doua cutii intre voi. Aratati-i lui
Ronnie toate obiectele pe care le veti folosi si apoi puneti-le intr-o cutie. Aratandu-i
obiectele il lasati sa vada din cate parti este compusa sarcina. Luati un obiect din cutie si
tineti-l in fata lui Ronnie. Asigurati-va ca-l urmareste si intrebati-l : « Este un pantof ? »
Probabil ca la inceput va trebui sa raspundeti voi, pentru ca apoi Ronnie sa va poata
imita. Spuneti : »Nu, nu este un pantof ». Apoi puneti obiectul in cealalta cutie pentru ca

102
Ronnie sa stie ca ati terminat cu el . Treceti prin fiecare obiect pana cand le terminati. La
inceput Ronnie va putea sa spuna doar « da » sau « nu » sau sa dea din cap. Pe masura ce
se obisnuieste, insa, cu sarcina obisnuiti-l sa raspunda complet ; »Da, este o ceasca. »
Incepeti cu un numar mic de obiecte si, treptat, cresteti numarul acestora, pe masura ce
concentratia lui Ronnie se imbunatateste. Obiectele si numele acestora trebuie sa fie
cunoscute de Ronnie, altfel activitatea va fi foarte confuza pentru el. Generalizati
raspunsurile da/nu in timpul zilei intrebandu-l : »Vrei sa te dai in leagan> » sau : »Te
cheama David ? »
207. Numirea animalelor

Cognitiv verbal, vocabular, 2-3 ani


Performanta cognitiva, limbaj receptiv, 2-3 ani

Scop : Imbunatatirea vocabularului


Obiective : Sa numeasca patru animale, fara sprijin
Materiale : Animale din plus sau poze cu animale
Procedura : Cand lucrati cu Jeannie la identificarea receptiva a animalelor (vezi
activitatea 177) vedeti, din cand in cand, daca poate numi, expresiv, animalele. Puneti
cele patru animale pe masa in fata ei. Puneti-o sa va dea cate unul cand
spuneti ; »Jeannie, da-mi (catelul) ». Repetati numele animalului de mai multe ori dupa
ce vi-l da. Dupa ce v-a dat toate animalele, luati o poza si aratati-o. Spuneti ; »Jeannie, ce
este asta » Daca are nevoie de ajutor spuneti-i primul sunet si apoi opriti-va pentru a o
lasa pe ea sa termine cuvantul. Laudati-o pentru orice incercare de a verbaliza numele
animalelor. La inceput nu accentuati prea mult aspectul expresiv al activitatii, deoarece
va deveni confuza. Treptat, pe masura ce se obisnuieste cu sarcina, reduceti partea
receptiva si puneti-o doar sa numeasca animalul in timp ce vi-l ofera.

208. Numirea obiectelor

Cognitiv verbal, vocabular, 2-3 ani


Performanta cognitiva, limbaj receptiv, 2-3 ani
Performanta cognitiva, categorizare, 2-3 ani
Perceptie, vizual, 1-2 ani
Performanta cognitiva, citit, 6-7 ani (optional)

Scop : Sa imbunatateasca abilitatea spontana de a raspunde la intrebari si de a numi


obiectele
Obiective : Sa numeasca mai multe obiecte dintr-o categorie familiara avand doar stimuli
vizuali
Materiale : Obiecte casnice grupate pe categorii (de exemplu, alimente-mar, banana,
prajitura, bucata de tort)
Procedura : Cand David identifica receptiv obiectele, fie aducandu-le, fie aratand spre
ele (vezi activitatea 175) incepeti sa-l invatati sa identifice aceleasi obiecte, expresiv.
Imprastiati obiectele prin camera, astfel ca David sa le poata vedea de unde sta el.
Intrebati : »David, ce se mananca ? » Accentuati categoria. La inceput, David va dori,
probabil sa va aduca obiectul sau sa vi-l arate, deoarece asta a presupus activitatea

103
anterioara. Nu-l lasati sa se ridice. Cand arata catre un obiect spuneti ; »Bine, David, ce
este ? » Numiti voi obiectul de cateva ori si incercati sa-l faceti sa repete. Deoarece multe
cuvinte vor fi greu de pronuntat pentru el, asteptati-va la raspunsuri incomplete. Pe
parcurs, determinati-l sa pronunte corect. Daca David nu gaseste toate obiectele dintr-o
categorie, directionati-i atentia catre altele si continuati procedura. Pe masura ce cresteti
numarul categoriilor pe care David le poate identifica, receptiv si expresiv, va face
distinctia dintre momentul cand trebuie sa arate spre obiect : »Unde este ceva albastru ? »
si momentul cand trebuie sa numeasca obiectul : »Ce este albastru ? »

209. Intelegerea propozitiilor

Cognitiv verbal, expresiv, 2-3 ani


Performanta cognitiva, limbaj receptiv, 2-3 ani
Performanta cognitiva, citit, 6-7 ani (optional)
Performanta cognitiva, secventialitate, 2-3 ani

Scop : Sa foloseasca expresiv propozitii simple


Obiective : Sa se uite la o imagine si sa o descrie folosind propozitii simple din trei sau
patru cuvinte, incluzand un subiect si un verb
Materiale : Carton si poze reprezentand oameni implicati in diverse activitati familiare
(de exemplu, alergat, mers, dormit)
Procedura : Impartiti cartonul in doua, pe o jumatate puneti eticheta cu « Cine ? » iar pe
cealalta eticheta cu « Ce face ? » (vezi figura 7.1). Puneti cartonul pe masa in fata lui
Bobby. Sa aveti la voi trei exemple cu o persoana care desfasoara aceeasi activitate (de
exemplu, 3 poze cu un om care merge). Daca lucrati si la citit puneti etichetele
corespunzatoare la fiecare imagine. Aratati-i lui Bobby o imagine si descrieti-i activitatea
din cadrul acesteia. Spuneti : »Uite, Bobby, omul merge. »Puneti imaginea deasupra
cartonului dupa ce sunteti sigur ca s-a uitat la ea. Apoi luati o noua imagine cu aceeasi
activitate (asigurati-va ca sexul persoanei este acelasi) si puneti-o pe partea cartonului cu
« cine » (vezi figura 7.1). Directionati-i atentia lui Bobby catre a doua imagine si
spuneti : »Uite, Bobby. Cine ? ». Incercati sa-l faceti sa va spuna : »Omul. » (sau baiatul
sau alt cuvant apropiat). Daca nu raspunde faceti-l sa se uite la prima imagine, repetati
propozitia : »Omul merge », apoi directionati-i din nou atentia catre a doua imagine si
repetati propozitia. Apoi spuneti : »Cine ? Omul. ». Repetati procedura cu a treia imagine
si cu « ce face ? ». Intrebati-l pe Bobby : »ce face ? ». In final, faceti-l sa puna cap la cap
cele doua idei, intr-o singura propozitie. Repetati procedura folosind actiuni simple
precum alergatul, cititul, condusul, inotul sau saritul. Asigurati-va ca Bobby cunoaste
aceste actiuni si ca sexul persoanei din imagine este usor de distins.

210. Marimea

Cognitiv verbal, vocabular, 3-4 ani


Performanta cognitiva, limbaj receptiv, 2-3 ani

Scop : Sa dezvolte folosirea corecta a adjectivelor si sa imbunatateasca conceptul de


marime

104
Obiective : Sa spuna sau sa faca un semn pentru a marca « mare » si « mic » ca raspuns
la intrebarea : »Cum este ? »
Materiale : Doua obiecte identice de marimi diferite (de exemplu, cuburi sau margele)
Procedura : Cand Greg poate identifica, receptiv, obiectele in functie de marimea lor,
incepeti sa-i cereti sa le identifice expresiv. Puneti doua cuburi de marimi diferite, pe
masa in fata lui Greg. Spuneti : »Greg, da mare ». Cand Greg va da cubul mare
spuneti : »Bine, Greg.Mare ». Apoi tineti cubul in fata lui si spuneti : »Cum este ? » La
inceput va trebui sa raspundeti voi. Spuneti : »Uite, Greg, mare. Acuma spune tu. »
Ajutati-l sa spuna sau sa faca un semn. Rasplatiti-l imediat pentru orice incercare de a
rosti cuvantul. Pentru a preveni confuzia continuati sa lucrati cu Greg si la identificarea
receptiva a conceptelor de « mare » si « mic », si lucrati, expresiv, doar la un concept o
data, pana cand le invata pe ambele. Apoi cereti-i lui Greg sa identifice, pe rand, ambele
concepte.

211. El si Ea

Cognitiv verbal, vocabular, 3-4 ani


Performanta cognitiva, categorizare, 3-4 ani

Scop : Sa dezvolte folosirea pronumelor personale si sa imbunatateasca diferentierea


barbat/femeie
Obiective : Sa foloseasca corect « el » si « ea » cand identifica barbati si femei in poze
Materiale : Poze din reviste in care sa apara femei si barbati, sau fete si baieti, care
desfasoara diverse activitati familiare lui Tommy (asigurati-va ca se poate observa cu
usurinta sexul persoanelor din poze).
Procedura : Stati la masa langa Tommy, cu mai multe poze in fata voastra. Aratati-i un
barbat implicat intr-o activitate pe care Tommy o recunoaste. Spuneti : »Uite, Tommy. El
sta ». Accentuati pronumele tare si clar. Repetati procedura cu poza unei femei sau fete.
Spuneti : »Uite, Tommy.Ea alearga ». Puneti poza cu femeia pe masa langa poza cu
barbatul. Avand cele doua poze pe masa, cand sunteti siguri ca Tommy le urmareste,
repetati propozitiile, punand accent pe pronumele diferite. Repetati pronumele de mai
multe ori, in timp ce aratati catre poze, pentru ca Tommy sa se obisnuiasca cu ele.
Repetati procedura cu celelalte poze-treceti chiar prin toate-inainte de a-i cere lui Tommy
sa pronunte pronumele. Accentuati, in fiecare caz, pronumele. De asemenea, puneti-l pe
Tommy sa va indice in ce grup sa puneti fiecare poza. Cand Tommy stie deja sa sorteze
pozele, inainte de a pune o poza intr-un grup, opriti-va si intrebati : »Cine
alearga ? »Apoi rostiti primul sunet al pronumelui si incurajati-l pe el sa continue. : »Ea
alearga ». Folositi propozitii scurte si simple. Folositi doar activitati pe care Tommy le
recunoaste. La inceput determinati-l sa repete doar pronumele, dar pe masura ce
abilitatile lui verbale se imbunatatesc, puneti-l sa repete intreaga propozitie.

212. Pe/Sub

105
Cognitiv verbal, vocabular, 3-4 ani
Performanta cognitiva, limbaj receptiv, 1-2 ani

Scop : Sa imbunatateasca folosirea expresiva a adjectivelor si intelegerea notiunilor


spatiale
Obiective : Sa foloseasca sau sa faca diverse semne pentru « pe » si « sub », cu scopul de
a indica locatia dorita
Materiale : Trei cesti, recompense alimentare
Procedura : Stati la masa in fata lui Jimmy si aratati-i recompensele. Ascundeti o
recompensa sub ceasca si puneti-l pe Jimmy sa o ia de acolo. Repetati activitatea de mai
multe ori astfel incat Jimmy sa se obisnuiasca cu ea. Uneori puneti recompensa pe ceasca
si cereti-i lui Jimmy sa o ia. Cand Jimmy s-a obisnuit deja sa caute recompensele si sub si
pe ceasca, continuati activitatea dar incepeti sa folositi cuvintele. De exemplu, aratati-i lui
Jimmy recompensa si spuneti : »Uite, Jimmy, sub » si puneti recompensa sub ceasca, de
indata ce sunteti siguri ca el va priveste. Repetati activitatea de mai multe ori folosind
cuvintele « sub » si « pe ». Cand Jimmy executa deja aceasta activitate incepeti sa-i cereti
un raspuns expresiv inainte de a-l lasa sa recupereze recompensa. De exemplu, dupa ce
spuneti : »Uite, Jimmy, sub » si puneti recompensa sub ceasca, tineti-i mainile pentru a-l
impiedica sa o ia. Intrebati-l : »Unde este ? » si spuneti rar cuvantul »sub » de cateva ori.
Miscati gura foarte incet cand spuneti cuvantul si, daca necesita, atingeti-i gura pentru a-i
arata ca trebuie sa va imite. La inceput, multumiti-va cu orice incercare de raspuns
expresiv. Treptat, puneti-l sa fie mai atent la pronuntie. Pe masura ce da, din ce in ce mai
bine, un raspuns, incurajati-l sa scoata sunetul cat de corect posibil.

213. Sa raspunda intrebarilor de tipul :sau/sau

Cognitiv verbal, expresiv, 3-4 ani


Performanta cognitiva, limbaj receptiv, 2-3 ani

Scop : Sa imbunatateasca limbajul expresiv si sa dezvolte abilitatea de a face singur


diverse alegeri
Obiective : Sa faca singur o alegere cand i se dau doua obiecte si sa exprime verbal
alegerea
Materiale : Obiecte din gospodarie pe care Hank le identifica si care-i plac
Procedura : Deoarece Hank are dificultati in a-si exprima optiunea cand trebuie sa
aleaga, folositi fiecare ocazie din timpul zilei pentru a-l obisnui cu cuvantul « sau ». De
exemplu, inainte de a-i citi ceva, luati doua carti si puneti-le in fata lui. Aratati catre
fiecare carte in parte si intrebati : »O vrei pe asta sau pe asta ? ». Cand Hank alege o
carte, repetati propozitia si apoi spuneti : »Hank spune..Asta ». Incurajati-l ca, de fiecare
data, sa-si exprime verbal dorinta. In programul acesta mai puteti folosi alimente, jucarii

106
sau orice altceva ii trezeste interesul. Cand Hank s-a obisnuit deja cu acest tip de intrebari
si raspunde verbal la ele, incepeti sa folositi intrebari mai specifice, ce includ denumirea
obiectelor, categoriile sau culorile. De exemplu, aratati-i un cub rosu si intrebati-
l : »Hank, este cubul rosu sau albastru ? ». Daca ezita, aratati-i un alt cub rosu, denumiti-
l, apoi aratati-i un cub albastru si denumiti-l si pe acesta. Apoi repetati intrebarea initiala.

214. Conversatii structurate

Cognitiv verbal, conversatie, 3-4 ani


Performanta cognitiva, limbaj receptiv, 2-3 ani
Social, interactiune individuala, 2-3 ani

Scop : Sa dezvolte abilitatile corecte de conversatie


Obiective : Sa raspunda corect la intrebari simple si sa-si dezvolte abilitatile sociale de
baza
Materiale : Poze din reviste, margele, ceasca
Procedura : Vocabularul lui Billy s-a imbogatit considerabil dar acum trebuie sa invete
cum sa foloseasca, in mod corect, cuvintele. Inainte ca Billy sa se simta confortabil intr-o
conversatie nestructurata, va trebui sa exerseze destul de mult in diverse situatii
structurate. Stati la masa in fata lui Billy si puneti in fata lui cele trei margele si ceasca.
Puneti la punct un model de conversatie in care sa-i adresati lui Billy trei intrebari simple,
la care el sa stie sa raspunda. De exemplu :
« Billy, ce cumparam de la alimentara ?> »
« Cum ajungem la alimentara ? »
« Ce facem cu alimentele pe care le cumparam de la alimentara ? »
Dupa ce da un raspuns satisfacator puneti o margea in ceasca. Asta il va ajuta sa stie la
cate intrebari mai are de raspuns si il va face sa se simta mai confortabil in ceea ce
priveste activitatea. Daca nu va poate da un raspuns, sa aveti langa voi imagini care sa-i
poata fi de folos. De exemplu, daca nu poate spune « masina » ca raspuns la cea de-a
doua intrebare, aratati-i o poza cu o masina si repetati intrebarea. Folositi doar subiecte de
conversatie care-i vor permite sa se gandeasca la un raspuns, de exemplu, subiecte ce pun
accentul pe activitatile lui favorite. Pe masura ce se obisnuieste cu aceste conversatii
structurate, incercati sa nu mai urmati un plan anume si adresati-i diverse intrebari. De
asemenea, nu uitati sa-l laudati de fiecare data cand da singur un raspuns.

215. Transmiterea unui mesaj scurt

Cognitiv verbal, conversatie, 3-4 ani


Social, interactiune individuala, 3-4 ani

Scop : Sa dezvolte abilitatile de comunicare si sa imbunatateasca memoria si abilitatile


sociale

107
Obiective : Sa-si aminteasca un mesaj scurt (4 pana la 6 cuvinte) si sa-l transmita verbal
unei persoane
Materiale : Nu necesita
Procedura : Stati intr-o camera cu Carol si rugati pe cineva sa stea intr-o camera
apropiata. Duceti-o pe Carol in cealalta camera pentru a vedea unde este cea de-a doua
persoana. Fiecare persoana trebuie sa aiba niste recompense. Inainte de inceperea
activitatii cele doua persoane trebuie sa stabileasca mesajul pe care Carol va trebui sa-l
transmita, pentru a sti daca-l va transmite corect. Spuneti-i lui Carol un mesaj scurt si
puneti-o sa-l transmita celei de a doua persoane. De exemplu, spuneti : »Carol, du-te si
spune-i lui tata sa se ridice ». Daca nu face nici un gest, indreptati-o catre directia
potrivita si repetati mesajul. Cand ajunge la persoana respectiva, daca Carol nu-i
transmite imediat mesajul, aceasta trebuie sa o ajute intreband-o : »Ce a spus mami ? »
Daca ezita in continuare ajutati-o spunand : »Sa ma ridic ? » Dupa ce transmite mesajul,
laudati-o si dati-i un mesaj similar pe care sa-l duca inapoi lui mami. Respectati aceeasi
procedura si puneti-o sa mearga inapoi la persoana cu un alt mesaj. Incepeti doar cu doua
drumuri si doua mesaje. Treptat, cresteti numarul drumurilor si complexitatea mesajului.
Amintiti-va faptul ca intotdeauna Carol trebuie sa inteleaga mesajul, altfel va deveni
confuza si nu si-l va aminti corect. Daca are nevoie de mai mult ajutor ati putea sa-i
interpretati mesajul inainte de a-l transmite.

216. Plurale

Cognitiv verbal, expresiv, 3-4 ani


Performanta cognitiva, limbaj receptiv, 3-4 ani

Scop : Sa dezvolte folosirea corecta a pluralului substantivelor


Obiective : Sa foloseasca, corect, pluralul cand identifica grupe de obiecte similare
Materiale : Obiecte uzuale din gospodarie pe care Paul le recunoaste (de exemplu,
prajituri, mingi, cuburi)
Procedura : Stati la masa cu Paul si puneti un obiect in fata lui. Numiti obiectul cand il
puneti pe masa. De exemplu, puteti pune o prajitura pe masa si sa spuneti : »Uite, Paul, o
prajitura ». Nu-l lasati sa ia prajitura si intrebati-l : »Ce este asta, Paul ? ». Cand raspunde
« prajitura » puneti doua sau trei prajituri intr-un alt grup, separat de prima prajitura.
Directionati-i atentia catre grupul de prajituri si spuneti : »Uite, Paul, prajituri ».
Accentuati pluralul. Repetati de mai multe ori cuvantul « prajituri » dar nu-l lasati sa le
ia. Apoi aratati catre prajitura si apuneti : »Uite, Paul, prajitura ». Apoi aratati repede spre
grup si spuneti : »Uite, Paul, prajituri ». Accentuati diferenta dintre cele doua cuvinte.
Apoi aratati catre prajitura si intrebati : »Ce este asta, Paul ? » Dupa ce va raspunde
« prajitura », repetati intrebarea pentru grupul de prajituri. Daca nu a inteles pluralul,
accentuati sunetul final si puneti-l sa repete cuvantul.

217. Numirea formelor

Cognitiv verbal, vocabular, 4-5 ani


Performanta cognitiva, limbaj receptiv, 4-5 ani
Perceptie, vizual, 2-3 ani

108
Scop : Sa imbunatateasca limbajul expresiv si folosirea etichetelor
Obiective : Sa identifice, verbal, trei forme obisnuite (patrat, cerc si triunghi)
Materiale : Forme geometrice taiate din carton, in forma de cerc, patrat si triunghi
Procedura : Cand Wilson poate sa va dea forma corecta ca raspuns la cererea : »Wilson,
da-mi cercul » (vezi activitatea 176) incepeti sa lucrati la pronuntia formelor. Dupa ce va
da forma ceruta, tineti-o in fata lui si repetati-i denumirea de mai multe ori. Apoi
intrebati-l : »Wilson, ce forma are ? » Repetati denumirea formei de mai multe ori pentru
a se obisnui sa asocieze cuvantul « forma » cu cuvintele »cerc », « patrat » si
« triunghi ». Dupa ce ati repetat de mai multe ori procedura, opriti-va putin si rostiti doar
sunetul initial. Incurajati-l sa continue el pentru ca, astfel, sa termine de spus cuvantul.
Acceptati orice incercare de pronuntie si incurajati-l. Treptat, pe masura ce-si dezvolta
aceste abilitati, cereti-i raspunsuri cat mai precise pe care sa le spuna clar si singur.

218. Verbalizarea folosirii obiectelor

Cognitiv verbal, expresiv, 4-5 ani


Performanta cognitiva, limbaj receptiv, 3-4 ani

Scop : Sa imbunatateasca abilitatile de conversatie si intelegerea folosirii obiectelor


Obiective : Sa explice, verbal, folosinta obiectelor casnice uzuale
Materiale : Patru obiecte casnice uzuale (de exemplu, carte, lingura, ceasca si jucarie)
Procedura : Cand Jamie este familiar deja cu obiectele uzuale si va poate arata, prin
gesturi, folosinta acestora (vezi activitatea 11 si 12) incercati sa-l determinati sa o si
verbalizeze. De exemplu, dati-i lui Jamie o carte si spuneti ; »Uite, Jamie, o carte. Ce faci
cu o carte ? » Deoarece, inainte, Jamie a fost invatat deja sa foloseasca, corect, obiectul,
va incepe, probabil, sa citeasca. Asa ca inainte de a-i da cel de-al doilea obiect, opriti-va
putin si spuneti : »Uite, Jamie, o lingura. Ce faci cu lingura ? Mananci cu lingura ». Nu-i
dati obiectul pana cand nu a incercat sa-i verbalizeze folosinta. Pronuntati clar folosinta
obiectului asa incat el sa aiba un model pe care sa-l poata imita. Repetati procedura
folosind obiectele familiare lui Jamie.

219. Intrebari de timp

Cognitiv verbal, vocabular, 4-5 ani


Performanta cognitiva, limbaj receptiv, 4-5 ani

Scop : Sa imbunatateasca intelegerea conceptului de timp si sa dezvolte vocabularul


Obiective : Sa raspunda printr-un singur cuvant la intrebari simple legate de timpul cand
a avut loc o activitate uzuala
Materiale : Imagini cu persoane implicate in activitati familiare (de exemplu, alergat,
mancat si dormit)
Procedura : Aratati-i lui Richie o imagine si puneti-l sa va explice ce se intampla acolo.
De exemplu, aratati-i o imagine cu un baiat dormind si intrebati : »Ce face baiatul ? »
Cand va raspunde « Doarme » spuneti « Corect. Baiatul doarme. Baiatul doarme
noaptea ». Repetati cuvantul « noapte » de mai multe ori in legatura cu cuvantul

109
« doarme ». Repetati procedura cu alte imagini care arata activitati ce se desfasoara
« dimineata » si in timpul « zilei ». Dupa ce Richie a auzit cuvintele « noapte », « zi » si
« dimineata » de mai multe ori repetati activitatea de mai sus dar de aceasta data
intrebati-l : »Ce face baiatul ? » Daca ezita, spuneti doar sunetul « n » de la noapte si
aratati-i sa continue cuvantul. Pe masura ce abilitatile lui cresc, reformulati intrebarea
astfel : »Ce face baiatul noaptea ? » Incercati sa-l faceti pe Richie sa spuna « doarme »
fara sa vada poza. Incurajati-l sa se gandeasca la diverse lucruri ce pot fi facute dimineata
sau in timpul zilei (de exemplu, sa se dea jos din pat, sa ia micul dejun, sa mearga la
scoala).

220. Numaratul

Cognitiv verbal, vocabular, 4-5 ani


Performanta cognitiva, asociere, 4-5 ani
Imitatie, verbal, 2-3 ani

Scop : Sa imbunatateasca vocabularul si conceptul de numar


Obiective : Sa numere, singur, pana la cinci
Materiale : Cuburi
Procedura : Observati daca Tommy poate imita sunetul numerelor. Lucrati cu el
determinandu-l sa va dea numarul de cuburi pe care il cereti (pana la cinci). Dupa ce va
da numarul de cuburi cerut, numarati-le rar, punand fiecare cub in alt grup dupa ce l-ati
numarat. Dupa ce ati facut acest lucru de mai multe ori, opriti-va inainte de a spune
ultimul numar si vedeti daca Tommy il va spune singur. De exemplu, spuneti : »Tommy,
da-mi trei cuburi ». Cand Tommy vi le da, numarati-le : »Unu, doua………. ». Opriti-va
inainte de a spune trei. Uitati-va la Tommy in timp ce tineti cel de-al treilea cub si
intrebati : »Ce urmeaza ? » Laudati-l imediat daca incearca sa spuna « trei ». Repetati
procedura de mai multe ori dar, initial, cereti-i lui Tommy sa identifice doar ultimul
numar din grup. Treptat, pe masura ce se obisnuieste cu activitatea, puneti-l sa identifice
ultimele doua numere din fiecare grup. Pe masura ce abilitatile sale verbale se dezvolta,
mariti numarul numerelor pe care doriti sa le identifice.

221. Numirea culorilor

Cognitiv verbal, vocabular, 4-5 ani


Performanta cognitiva, limbaj expresiv, 3-4 ani

Scop : Sa dezvolte folosirea adjectivelor descriptive si sa imbunatateasca intelegerea


culorilor
Obiective : Sa numeasca, expresiv, patru culori primare
Materiale : Cuburi colorate (rosii, galbene, verzi si albastre)
Procedura : Stati la masa in fata lui Willie. Puneti patru cuburi colorate in fata lui. Cand
Willie va raspunde in proportie de 90% corect la comanda : »Willie, da (albastru) » (vezi
activitatea 182) incepeti sa lucrati la cunoasterea, expresiva, a culorilor. Cand desfasurati

110
activitatea, repetati frecvent, numele culorilor, rar si corect, pentru ca Willie sa poata auzi
sunetele si sa va poata vedea miscarile gurii. In timpul activitatii, aratati catre un cub si
intrebati ; »Ce culoare are ? » Ajutati-l soptind numele culorii. Daca incearca sa-l
pronunte, rasplatiti-l imediat si spuneti : »Bine, Willie.Este (albastru) ». Continuati
activitatea, oferindu-i lui Willie tot mai multe posibilitati de a raspunde expresiv. La
inceput nu cereti prea mult de la el, deoarece este obisnuit mai mult cu rezolvarea
receptiva a activitatii. Treptat, implicati-l din ce in ce mai mult in numirea expresiva a
culorilor, pe masura ce intelege activitatea.

222. Povestirea

Cognitiv verbal, conversatie, 4-5 ani


Performanta cognitiva, limbaj receptiv, 3-4 ani
Social, interactiune individuala, 2-3 ani

Scop : Sa imbunatateasca abilitatile limbajului expresiv si memoria


Obiective : Sa relateze o poveste pe care a vazut-o recent, folosind minimum de ajutor
Materiale : Televizor
Procedura : Louise trebuie sa-si foloseasca, cat mai mult si cat mai corect, limbajul pe
care il are. Deoarece lucreaza mai bine cand nu stie ca « lucreaza » si pentru ca-i place sa
se uite la televizor, vom folosi spectacolele de televiziune pentru a lucra la abilitatile de
conversatie. Dupa ce a urmarit o emisiune favorita, de preferat ceva scurt si simplu,
puneti-i cateva intrebari referitoare la ceea ce a vazut. Incercati sa o determinati sa va
relateze intreaga poveste. De exemplu, daca se uita la Sesame Street, puteti intreba : »Ce-
a patit Oscar ? » Dupa ce va da un raspuns scurt, o puteti intreba : »Si apoi, ce s-a
intamplat ? » Puneti-o sa vorbeasca despre emisiune cat de mult posibil. Louise va invata
mai usor daca va relata despre lucruri care o intereseaza. Aceasta activitate poate fi
repetata si in timpul ei liber, si nu-si va da seama ca este pusa la « munca ».

223. Povestirea-II

Cognitiv verbal, conversatie, 5-6 ani


Performanta cognitiva, limbaj receptiv, 3-4 ani

Scop : Sa imbunatateasca abilitatile de conversatie si cele sociale


Obiective : Sa descrie, fara ajutor, patru sau cinci caracteristici ale unei fotografii
Materiale : Carte de povesti cu imagini simple
Procedura : Stati cu David intr-un loc in care va simtiti comfortabil si de unde puteti
vedea cartea. Aratati-i o imagine si incercati sa-l determinati sa va spuna cat mai multe

111
lucruri pe care le vede acolo. Probabil ca la inceput va trebui sa-i directionati atentia catre
diverse parti din imagine si sa-i amintiti sa continue cu descrierea, dar, treptat, lasti-l pe el
singur sa vorbeasca despre ceea ce vede. La inceput veti fi nevoiti sa-i puneti intrebari de
genul :
« Cu ce este imbracat baiatul ? »
« Cum se simte ? Este fericit sau trist ? »
« Sunt si animale in poza ? »
Incercati sa-l determinati sa inceapa si apoi lasati-l sa descrie imaginea cat de bine poate
el, fara ajutor.
224. Conceptele de timp

Cognitiv verbal, expresiv, 5-6 ani


Performanta cognitiva, limbaj receptiv, 3-4 ani

Scop : Sa dezvolte vocabularul si intelegerea notiunii de timp


Obiective : Sa foloseasca cuvintele « ieri », « astazi » si « maine » corect
Materiale : Coli mari de hartie sau de carton, marker viu colorat, imagini ce reprezinta
activitati din rutina zilnica a lui Mark
Procedura : Faceti un calendar cu zilele saptamanii (vezi figura 7.2). Folositi imagini
pentru a reprezenta activitatile pe care le face Mark in fiecare zi. In fiecare dimineata
duceti-l pe Mark la calendar si explicati-i. Incepeti cu ceea ce va face in timpul zilei
respective. Spuneti : »Uite, Mark, astazi te duci la scoala, mananci spaghete la cina si te
uiti la televizor ». Accentuati cuvantul « astazi » si puneti-l sa repete ce are de facut.
Puteti, de asemenea, sa excludeti o imagine si sa-l intrebati pe Mark : »Ce vei mai face
astazi ? » Dupa ce Mark se obisnuieste cu conceptul de « astazi » repetati procedura dar,
in acelasi timp, incepeti sa-l invatati sensul cuvantului « ieri ». Dupa ce ati trecut
impreuna cu el in revista activitatile de astazi, mergeti inapoi la calendar si aratati-i ce a
facut ieri. Spuneti : »Uite, Mark, ieri ai fost la scoala, ai mancat hamburger la cina si te-ai
jucat afara ». Apoi intrebati-l : »Ce ai facut ieri ? » Daca pare confuz, aratati-i calendarul.
Puteti, de asemenea, sa folositi si un alt indicator, de exemplu o fata fericita, pentru a-i
arata lui Mark ce zi este. Cand Mark a invatat sa foloseasca « astazi » si « ieri » corect,
repetati procedura cu « maine ».

225. Zilele saptamanii

Cognitiv verbal, expresiv, 5-6 ani


Performanta cognitiva, limbaj receptiv, 3-4 ani
Scop : Sa imbunatateasca limbajul expresiv si intelegerea conceptelor de timp
Obiective : Sa numeasca, in ordine, zilele saptamanii
Materiale : Calendarul cu activitatile zilnice (vezi activitatea 224)
Procedura : Cand Mark stie sa foloseasca « astazi », « maine » si « ieri » corect (vezi
activitatea 224) incepeti sa-l invatati corect zilele saptamanii. Continuati aceeasi
activitate prin care l-ati invatat notiunile de « astazi », « maine » si « ieri » dar introduceti
numele zilelor. De exemplu, duceti-l la calendar si spuneti : »Uite, Mark, astazi este luni
si vei merge la scoala, mananci hot-dogs la cina si inoti ». Puneti-l sa repete ce ati spus,
inclusiv ziua. Daca nu pronunta ziua, spuneti : »Uite, Mark, astazi este luni . Ce zi este

112
astazi ? Astazi este luni ». Puneti-l sa repete denumirea zilei la fiecare activitate. Repetati
procedura folosind activitatile din ziua precedenta si apuneti : » Ieri a fost duminica. Ai
fost in parc si ai mancat pizza la cina ». Cand ii puneti intrebari cu referire la calendar
folositi, din cand in cand, doar numele zilei. De exemplu, in loc sa-l intrebati : »Ce ai
facut ieri ? » spuneti : »Ieri a fost duminica. Ce ai facut duminica ? » Dupa repetarea
fiecarei activitati numiti, in ordine, cele sapte zile ale saptamanii. Puneti-l pe Mark sa
repete. La inceput va trebui sa legati zilele de conceptele pe care le cunoaste « ieri »,
« astazi » si « maine » dar, treptat, sariti peste o zi si intrebati-l ce va face intr-o zi
oarecare a saptamanii.

Sectiunea 8-Auto-ajutorarea

Aceasta sectiune contine activitati menite a-i invata pe copiii autisti abilitatile necesare
pentru o viata independenta in cadrul mediului lor. Cele mai importante zone in care
aceste abilitati trebuie dezvoltate sunt hranitul, toaleta, spalatul si imbracatul. Stresul
experimentat de profesorii si parintii care ingrijesc pe termen lung un copil cu handicap a
fost datorat faptului ca acestia nu pot sa-si indeplineasca aceste functii singuri. Iata de ce
aceste activitati de auto-ajutorare trebuie incluse in rutina zilnica, atat acasa, cat si la
scoala.
Numarul activitatilor cuprinse aici este minim, deoarece exista, deja, o serie de ghiduri pe
aceasta tema (vedeti bibliografia de la sfarsitul cartii). Chiar daca aceste ghiduri au avut
la baza lucrul cu copii cu handicap grav, ele pot fi usor adaptate la copiii autisti, daca
problemele specifice ale acestora sunt luate in considerare. Caracteristicile specifice
copiilor autisti incluse in aceste activitati sunt :
1. Preferinta exagerata catre diverse tipuri de mancare, ceea ce inseamna ca
abilitatile necesare hranitului pot fi mai usor invatate folosindu-ne de
mancarea favorita.
2. Abilitati verbale sarace, ceea ce-l impiedica pe profesor sa foloseasca
limbajul pentru a-l directiona pe copil. Trebuie folosite gesturi clare pentru
a-i arata copilului ce asteptam de la el.
3. Nevoia puternica de rutina sau asemanare. Odata ce o rutina a fost
invatata, copilul poate avea probleme in a o schimba sau a o generaliza si
la alte situatii.
4. Functionarea anormala a functiilor senzoriale. Raspunsurile copilului la
diverse gusturi sau mirosuri sau la senzatia de ud, frig, foame sau durere
pot fi foarte puternice sau inexistente.
5. Atentie scazuta, ceea ce inseamna ca are nevoie de indicii vizuale sau
auditive pentru a-i capta si mentine atentia.
Activitatile prezentate aici au fost alese pentru a arata cateva tehnici de invatare cu privire
la aceste aspecte. De asemenea este prezentat si ajutorul de care are nevoie un copil autist
pentru a putea generaliza. Chiar daca nu putem testa adecvat un copil folosind Profilul
Psihoeducational, este important sa fim atenti la fiecare nivel de dezvoltare, pentru a ne
asigura ca sarcinile nu sunt deasupra nivelului de functionare al acelei zone.

113
226. Sa manance cu degetele

Auto-ajutorare, hranit, 0-1 ani


Miscare motorie fina, prindere, 0-1 ani
Imitatie, motorie, 0-1 ani

Scop : Sa dezvolte abilitatile independente de hrana


Obiective : Sa ridice si sa manance cu degetele, fara sprijin
Materiale : Mancare ce poate fi mancata cu mana, precum hot dog, paine, morcovi fierti
taiati in bucati mari ce pot fi luate cu mana
Procedura : Puneti-l pe Jimmy pe scaunul inalt de pe care mananca si puneti in fata lui
mai multa mancare, care stiti ca ii place. Asigurati-va ca va urmareste, luati incet o bucata
si duceti-o catre gura voastra. Folositi gesturi exagerate pentru a-i arata ca mancarea are
un gust bun. Aratati-I lui Jimmy ca trebuie sa faca la fel. Daca nu va imita sau daca se
joaca cu mancarea ghidati-I mana, in timp ce voi , cu cealalta mana, ii oferiti un model de
imitat. Faceti miscari exagerate si incercati sa-i mentineti atentia la mainile voastre, in
timp ce-i aratati. Laudati-l de fiecare data cand mananca, chiar daca face acest lucru
ajutat fiind de voi. Incercati sa descoperiti care fel de mancare ii place si pe care il refuza.
Sarcina va fi mult mai usoara daca o realizati cu mancarea pe care Jimmy vrea sa o
manance. Pe masura ce abilitatile sale motorii cresc, reduceti, treptat, marimea bucatilor
de mancare.

227. Sa bea dintr-o ceasca

Auto-ajutorare, hranit, 0-1 ani

Scop : Sa bea dintr-o ceasca


Obiective : Sa tina ceasca cu ambele maini si sa o duca la gura
Materiale : Ceasca mare din plastic (usoara), sucul preferat
Procedura : Sammy va bea daca ii tineti voi ceasca dar nu vrea sa atinga singur ceasca.
Refuza orice schimbare. De aceea trebuie sa faceti schimbarea foarte incet, astfel incat el

114
sa o accepte fara sa se supere. Folositi urmatorii pasi, trecand, treptat, de la unul la altul,
pe masura ce vedeti ca accepta schimbarea.
Pasul 1 : Stati in spatele lui, tineti ceasca in mainile voastre si ridicati-o la gura
Pasul 2 : Stati in spatele lui, puneti-i mainile lui pe ceasca, peste ele puneti mainile
voastre, si ridicati ceasca
Pasul 3 : La fel ca-n pasul 2 dar, de aceasta data, tineti-l, tare, de incheietura mainii
Pasul 4 : Reduceti fermitatea cu care-i tineti incheietura mainilor, mentinand-o doar cat
sa-i confere lui siguranta, dar lasand muschii lui sa execute tinerea cestii.
Pasul 5 : Reduceti ajutorul vostru la o simpla atingere a bratelor, ca sa stie ce are de facut.
228. Mancatul cu lingura

Auto-ajutorare, hranit, 1-2 ani


Miscare motorie fina, prindere, 0-1 ani
Miscare motorie fina, manipulare, 0-1 ani

Scop : Sa dezvolte abilitati de hranit independente


Obiective : Sa manance folosind o lingura, fara sa verse
Materiale : Lingura
Procedura : Dupa ce Bob a invatat cum sa ia cu lingura diverse substante (vezi
activitatea 98), el este pregatit sa foloseasca, singur, lingura. Cand invata sa manance cu
lingura, dati-i alimente care-i plac si care pot fi luate usor cu lingura. De exemplu,
budinca, piure de cartofi, salata de cartofi, jeleu sau cereale. Dati-i lui lingura si tineti
usor mana voastra peste a lui. Ghidati-l sa ia mancarea in lingura si apoi sa o duca spre
gura. Laudati-l dupa fiecare lingura « bine mancata ». Reduceti controlul mainii voastre,
intai reducand presiunea asupra mainii lui, si apoi tinandu-l de incheietura mainii, cot,
pentru ca, in final, sa nu-l mai tineti deloc. Repetati procedura cu diferite feluri de
mancare pana cand reuseste sa manance singur cand ii dati lingura.

229. Folosirea corecta a lingurei

Auto-ajutorare, hranit, 1-2 ani


Miscare motorie fina, prindere, 0-1 ani
Miscare motorie fina, manipulare, 0-1 ani
Social, independenta, 1-2 ani
Scop : Sa imbunatateasca abilitatile de hrana independente si manierele la masa
Obiective : Sa manance singur si corect cu lingura
Materiale : Lingura
Procedura : La fiecare masa sa aveti mancare ce nu poate fi mancata cu degetele. Nu-i
puneti farfuria in fata lui Ian imediat ce s-a asezat la masa. Asezati-va, captati-i atentia si
spuneti : »Ian, mancam cu lingura ». Luati lingura voastra si, folosind miscari exagerate,
bagati lingura voastra in mancare si duceti-o catre gura repetand : »Mancam cu lingura ».
Acum puneti-i farfuria in fata, dati-i lingura si ghidati-i mana pentru a lua primele
imbucaturi. Reduceti, treptat, controlul asupra mainii lui, pana cand ajunge sa tina singur
lingura. Daca incearca sa-si foloseasca degetele, puneti farfuria in mijlocul mesei si
spuneti : » Nu, mancam cu lingura ». Aratati-i din nou cum se foloseste lingura, luand
mancare si ducand-o catre gura voastra. Puneti-i inapoi farfuria si dati-i lingura. Daca

115
foloseste lingura, zambiti si spuneti : »Bravo, Ian ». Daca se intoarce la degete, luati-i din
nou farfuria. De fiecare data cand incearca sa-si foloseasca degetele, luati-i farfuria,
aratati-i cum sa foloseasca lingura, puneti-i din nou farfuria in fata si dati-i lingura.
Aceasta procedura ii va spune ca, daca vrea sa manance, trebuie sa foloseasca lingura. De
aceea este important sa folosim mancarea care-i place. Pentru a avea rezultate, nu il lasati
sa manance snacksuri inainte de masa, pana cand nu invata sa foloseasca corect lingura.
Programul trebuie aplicat regulat. Daca i se permite, la un moment dat, sa manance cu
mana iar alta data nu este lasat sa faca acelasi lucru, va fi frustrat si confuz. De aceea,
masa trebuie sa fie formata numai din mancare ce trebuie mancata cu lingura.

239. Incheiatul nasturilor-II

Auto-ajutorare, imbracat, 3-4 ani


Miscare motorie fina, coordonarea celor doua maini, 2-3 ani
Miscare motorie fina, prindere, 1-2 ani

Scop: Sa se imbrace singur si sa dezvolte coordonarea miscarilor motorii fine


Obiective: Sa incheie si sa descheie un pulover, fara ajutor
Materiale: Pulover cu nasturi mari
Procedura: La inceput va trebui sa-I stricati un pulover lui Eric, astfel incat sa obtineti
nasturi si gauri mari-mai mari decat cele obisnuite. Asigurati-va ca nasturii sunt prinsi
lejer-nu sunt foarte ficsi. Asta il va ajuta pe Eric sa execute sarcina si il va face mai
increzator. Cand Eric poate incheia nasturii (vezi activitatea 238) aratati-i cum sa-si
descheie nasturii. Cand este imbracat cu puloverul, ghidati-I mainile ca sa-si descheie
fiecare nasture, pe rand. Puneti-l sa-si tina puloverul dintr-o parte cu o mana, in timp ce,
folosind pensa digitala, va prinde nasturele. Spuneti : »Impinge » si ghidati-i mana pentru
a impinge nasturele prin gaura. Laudati-l imediat si repetati procedura la fiecare nasture.
Dupa ce ati repetat procedura de mai multe ori, reduceti, treptat, ajutorul vostru, pana
cand se poate descheia singur. Cand a terminat aceasta sarcina cu succes, repetati
procedura pentru a-i arata cum sa-si incheie puloverul. Ajutati-l sa potriveasca fiecare
nasture cu gaura. Ii va fi mai usor sa faca asta daca incepeti incheiatul sau descheiatul din
partea de jos a puloverului.

240. Turnatul

Auto-ajutorare, hranit, 3-4 ani


Miscare motorie fina, manipulare, 3-4 ani

Scop : Sa imbunatateasca abilitatile de hrana independente si controlul miscarii motorii


fine
Obiective : Sa toarne lichide dintr-un ulcior in vase mai mici, fara ajutor si fara sa verse
prea mult
Materiale : Un ulcior mic, din plastic, pahare de plastic transparente, cutii de suc,
coloranti alimentari

116
Procedura : Puneti niste apa in ulcior si adaugati cativa stropi de colorant alimentar.
Asigurati-va ca ulciorul nu este prea plin, pentru a-i fi mai usor lui Billy sa-l controleze.
Puneti doua pahare de plastic transparente, pe o tava. Folosind tava va va fi mai usor sa
stergeti dupa ce se termina activitatea. Este important ca Billy sa vada, de fiecare data, cat
lichid este in pahare. Daca folositi pahare, trasati o linie pentru a marca jumatatea
paharului, astfel incat Billy sa stie unde sa se opreasca. Aratati-i lui Billy cum sa ridice
ulciorul si turnati putina apa intr-un pahar. Apoi puneti-i mana pe manerul ulciorului si
ajutati-l sa-l ridice. Spuneti : »Toarna » si ajutati-l sa puna putina apa colorata intr-un
pahar. Cand ajunge la linia trasata spuneti : »Stop « si retrageti-i usor mana. Laudati-l
imediat. Repetati activitatea, de cateva ori, la fiecare sedinta. Cand poate deja sa toarne in
paharele transparente, fara sa verse prea mult, repetati procedura folosind cutii opace de
suc. Deoarece acestea sunt mai mici si Billy nu va putea vedea cat de repede se umple, va
trebui sa-i directionati atentia catre partea de sus a cutiei. Continuati sa-i spuneti cand sa
se opreasca pana cand poate controla usor ulciorul. In acest moment, nu-i mai dati
comanda verbala si observati daca a invatat, singur, cand sa se opreasca din turnat. Cand
Billy stapaneste deja sarcina, lasati-l sa toarne diverse lichide pentru el si pentru ceilalti
membrii ai familiei, de fiecare data cand are aceasta ocazie.

249. Sa dea « un pupic »

Social, interactiune individuala, 1-2 ani


Miscare motorie grosiera, corp, 2-3 ani

Scop : Sa dea un pupic cand i se cere


Obiective : Sa-si atinga buzele de obrazul adultului
Materiale :Nu necesita
Procedura : Chiar daca, in acest moment, lui Susie nu-i place sa fie atinsa sau sa fie
imbratisata si sarutata, poate invata sa dea un pupic daca o invatati asta prin repetitie si
folositi recompensele. Dupa ce a invatat sa va dea un pupic si nu-i mai este atat de teama
de contactul fizic, ii puteti cere sa dea cate « un pupic » lui tata, bunicii si fratelui. La
sfarsitul unei alte lectii puteti sa-i spuneti ca « a terminat » (folositi semnul). Apoi
spuneti-i sa vina spre voi si sa va dea un « pupic » si atingeti-va obrajii cu varful
degetelor. Miscati-va obrazul pana cand acesta ii atinge buzele. Apoi laudati-o imediat si
lasati-o sa mearga la joaca. Faceti asta in fiecare zi pana cand nu mai trebuie sa-i spuneti
sa se apropie de voi, ci vine ea singura cand ii spuneti : »Da-mi un pupic » si-i aratati
semnul pentru sarut. Cand face acest lucru destul de usor, coborati-va obrazul doar putin,
pentru a o determina si pe ea sa depuna un efort. Apoi aratati-i rutina tatalui si fratelui si
spuneti-le sa-i ceara si ei « pupici » si sa-i faca semnul. Daca necesita, ajutati-o sa
raspunda. De fiecare data multumiti-i si laudati-o inainte de a se supara ca nu o faceti.

250. Interactiunea camionului de jucarie

Social, interactiune, 1-2 ani


Miscare motorie grosiera, brate, 1-2 ani

Scop : Sa stimuleze interactiunea si sa imbunatateasca abilitatile de joaca

117
Obiective : Sa traga camionul inainte si inapoi impreuna cu o alta persoana
Materiale : Camion de jucarie, recompense alimentare
Procedura : Stati pe podea cu Andy la o departare de cativa centimetri. Spuneti : »Uite,
Andy, camionul ».si trageti camionul spre el avand in camion o recompensa. Asigurati-va
ca va urmareste cand puneti recompensa in camion. Incurajati-l sa traga camionul spre
voi dupa ce-si ia recompensa. La inceput s-ar putea sa fie nevoie de o a doua persoana
care sa-l ajute pe Andy sa-si ia recompensa din camion si sa-l traga inapoi spre voi. Dupa
ce va inapoiaza camionul scoateti o noua recompensa si repetati procedura. Repetati
cuvantul « camion » de fiecare data pentru a se obisnui cu el. Mentineti activitatea atata
timp cat manifesta interes pentru ea.

251. Ajutarea celorlalti

Social, interactiune individuala, 2-3 ani


Miscare motorie grosiera, corp, 2-3 ani

Scop : Sa inteleaga ce doreste celalalt


Obiective : Sa puna o bucata de hartie in cos, cand i se cere
Materiale : Servetele, cos de gunoi
Procedura : Cereti membrilor familiei sa va ajute cu aceasta activitate dupa fiecare masa.
Cand a terminat de mancat ajutati-l pe Jeremy sa-si ia servetelul si sa-l duca la cos
(asigurati-va ca poate ajunge la cos fara probleme). Directionati-l sa arunce servetelul la
cos si apoi sa se intoarca la masa. Repetati activitatea cu servetelul fiecarei persoane, cate
unul pe rand. Puneti fiecare membru al familiei sa-si tina servetelul astfel incat Jeremy
sa-l vada, spuneti : »Jeremy, te rog arunca-l », zambiti si spuneti »Multumesc » cand ia
servetelul de la voi. Incurajati membrii familiei sa-i arate lui Jeremy cat de mult apreciaza
faptul ca el face ceva pentru ei. De asemenea, incurajati-l pe Jeremy sa se uite la
persoana, cand ia servetelul. Asta se poate face tinand servetelul pana cand el arunca o
usoara privire. Apoi spuneti « Multumesc » si zambiti-i sau imbratisati-l scurt. Cand
Jeremy poate face acest lucru la fiecare masa, generalizati sarcina punandu-l, cateodata,
pe Jeremy sa arunce diverse lucruri pentru voi. Asigurati-va, de fiecare data, ca indicatiile
voastre sunt corecte si ca stie unde este cosul de gunoi.

252. De-a v-ati ascunselea

Social, interactiune individuala, 2-3 ani


Social, independenta, 2-3 ani
Miscare motorie grosiera, corp, 2-3 ani
Performanta cognitiva, limbaj receptiv, 1-2 ani

Scop : Sa fie constient de faptul ca esti ascuns vederii, sa creasca dorinta de a gasi si sa
interactioneze cu o alta persoana
Obiective : Sa se ascunda de cineva si apoi sa caute, la randul lui, persoana ascunsa
Materiale : Nu necesita
Procedura : Incepeti activitatea invatandu-l pe Jack sa se « ascunda ». Puneti-l pe tata
sau un coleg sa stea in camera. Luati-l pe Jack de mana si spuneti-i : »Ascunde-te de

118
tata ». Duceti-l in spatele usii, dupa un scaun sau sub o masa. Invatati-l doar trei locuri in
care se poate ascunde. Repetati cuvantul « ascunde-te » de-a lungul activitatii. Apoi
puneti-l sa se ascunda. Puneti cealalta persoana sa-l strige : »Unde este Jack ? » Apoi
ajutati-l pe Jack sa se ridice sau sa-si ridice o mana pentru a indica locul unde se afla.
Atunci, cea de-a doua persoana trebuie sa alerge spre Jack si sa-l imbratiseze. Dupa ce
Jack a invatat sa se ascunda si apoi, cand este strigat, sa se arate, puneti persoana cealalta
sa se ascunda in unul din cele trei locuri. Cand strigati : »Unde este tata ? » ajutati-l pe
Jack sa gaseasca persoana ascunsa si sa alerge spre ea pentru a o imbratisa. Pe masura ce
Jack invata sa execute sarcina, incurajati-l sa se ascunda singur, fara ajutor.

253. Jocul cu papusa

Social, interactiune individuala, 2-3 ani


Imitatie, motorie, 1-2 ani

Scop : Sa imbunatateasca interactiunea sociala si sa dezvolte abilitatile de joaca


Obiective : Sa execute o activitate compusa din trei-patru pasi, jucandu-se cu o papusa
Materiale : Papusa, perie de par, laveta, pieptene
Procedura : Incercati sa o determinati pe Carol sa interactioneze cu papusa in acelasi fel
in care interactionati voi cu ea. Stabiliti rutina pe care Carol trebuie sa o execute cu
papusa- sa fie asemanatoare cu rutina ei zilnica. De exemplu, cand o pregatiti pe Carol de
culcare, puneti-o pe ea sa pregateasca si papusa pentru culcare. Dupa ce o spalati pe
Carol pe fata, puneti-o ca, folosind laveta, sa spele papusa pe fata. Apoi pieptanati-o pe
Carol si dati-i peria pentru a face acelasi lucru papusii. In final, puteti sa o puneti pe
Carol sa puna papusa la dormit in cutia ei si sa o inveleasca cu un prosop, inainte sa o
bagati pe ea in pat. Folositi-va imaginatia pentru a dezvolta si alte modele de rutina prin
care Carol sa interactioneze cu papusa, exact asa cum interactionati voi cu ea. Incercati sa
o faceti sa se simta responsabila pentru papusa, intocmai cum sunteti voi responsabili de
ea.

254. Jocul in doi cu cuburile

Social, interactiune individuala, 2-3 ani


Integrare ochi- mana, control, 1-2 ani
Performanta cognitiva, secventialitate, 1-2 ani

Scop : Sa creasca abilitatile interactive si sa dezvolte conceptul de a-si astepta randul


Obiective : Sa puna, alternativ, cuburi, pentru a construi un turn
Materiale : Cuburi

119
Procedura : Stati la masa langa Leslie sau stati pe podea. Puneti trei cuburi in fata ei si
tineti trei cuburi pentru voi. Puneti un cub intre voi, in asa fel incat sa ajungeti amandoi la
el cu usurinta. Aratati catre unul din cuburile ei si spuneti : »Pune-l acolo » si aratati spre
varful cubului pe care, tocmai, l-ati pus intre voi. Ghidati-i mana pentru a pune cubul-
doar daca este nevoie. Dupa ce a asezat cubul ei, puneti voi un alt cub deasupra. Apoi
aratati catre un alt cub al ei si spuneti : »Pune-l acolo ». Repetati procedura pana cand
toate cuburile au fost asezate, alternativ. Daca incearca sa puna un cub cand este randul
vostru, tineti-i mana prêt de cateva secunde, puneti cubul vostru si apoi continuati
procedura. Cand invata deja modelul nu-i mai dati nici indicii verbale, nici gestuale, sa
vedeti daca anticipeaza al cui ii este randul.

255. Interactiune cu papusi

Social, interactiune individuala, 3-4 ani


Cognitiv verbal, conversatie, 2-3 ani (optional)

Scop : Sa dezvolte interactiunea sociala, abilitatile imaginare de joaca si, optional,


abilitatile de conversatie
Obiective : Sa foloseasca, corect, o papusa pentru a conversa cu papusa altei persoane
Materiale : Doua papusi de mana
Procedura : Puneti-va pe mana o papusa si jucati-va cu Martin. Folositi papusa pentru a-
l gadila si incepeti diverse conversatii simple folosind o alta voce, ca fiind vocea papusii
voastre. Incurajati-l sa-i raspunda papusii. Incercati sa-l faceti sa se uite la papusa si nu la
fata voastra. Cand prinde ideea jocului cu papusi dati-i propria papusa si aratati-i cum sa
o foloseasca. Determinati-l sa-si foloseasca papusa pentru a interactiona cu papusa
voastra si nu cu voi. La inceput faceti aceste sedinte de scurta durata dar pe masura ce
interactiunea devine tot mai confortabila, mariti durata acestora.

256. Simularea

Social, interactiune individuala, 3-4 ani


Imitatie, motorie, 2-3 ani

Scop : Sa dezvolte imaginatia


Obiective : Sa execute o sarcina imaginara timp de aproximativ 2 minute
Materiale : Nu necesita
Procedura : Incercati sa il angajati pe Terry in orice forma imaginara de activitati. La
inceput, activitatile trebuie sa fie scurte si simple, probabil una sau doua propozitii
insotite de actiuni usor de inteles. La inceput, va trebui sa faceti voi simularea, dar
incercati sa-i captati atentia lui Terry. Va avea nevoie de mult ajutor pentru a intelege ce
faceti asa ca inarmati-va cu rabdare. Implicati-l in activitate, in orice forma posibila.

120
Probabil ca la inceput va imita doar actiunile voastre fara sa inteleaga conceptul de
simulare. Repetati activitatea de mai multe ori pana cand incepe sa participe activ. Iata
cateva exemple :
a) pretindeti ca sunteti, amandoi, copaci. Spuneti : »Terry, hai sa fim
copaci ». Atarnati-va bratele ca si cand acestea ar fi niste crengi si puneti-l
sa va imite. Apoi spuneti : »Bate vantul » si suflati din gura, in timp ce va
miscati bratele ca si cand ar fi niste crengi in bataia vantului.
b) Pretindeti ca mergeti la o plimbare cu masina. Stati pe canapea langa
Terry si pretindeti ca va uitati pe geam. Spuneti : »Zoom-zoom « . Puneti-l
sa va imite. Dati-va jos de pe canapea si prefaceti-va ca inchideti portiera.
Folositi un limbaj simplu si incercati sa explicati cat mai clar ce simulati.

257. Stergerea mesei

Social, interactiune individuala, 3-4 ani

Scop : Sa-l invete sa fie organizat, atent si sa sustina rutina


Obiective : Sa stearga masa dupa fiecare sedinta
Materiale : Tava, burete, servetele sau prosop de hartie
Procedura : Tineti, de fiecare data, materialele necesare sedintelor, in acelasi loc. Inainte
de sedinta asigurati-va ca sunt acolo si ca pot fi folosite. La sfarsitul fiecarei sedinte
mergeti cu Tommy dupa tavita si ajutati-l sa o duca la masa si sa o aseze pe un scaun. La
inceput, va trebui sa-l ajutati sa care tavita. Daca Tommy poate sa care un castron cu apa
pe tava fara sa verse prea mult, puneti apa in castron. Daca nu poate face acest lucru,
puneti-l sa care tava cu castronul gol si voi duceti un ulcior cu apa pentru a putea pune
apa in castron cand ajungeti la masa. Luati-i mana si aratati-i cum sa stearga masa cu
buretele ud. Faceti fiecare actiune incet pentru a evita confuzia. Aratati-I cum sa stearga
masa incepand din margini spre centru. Apoi puneti-l sa puna buretele pe tava si sa ia
prosopul de hartie pentru a usca masa. In final, ajutati-l sa duca tava la loc. Cand tava
ajunge la locul ei, sedinta se termina si el poate sa faca ce doreste, prêt de cateva minute.

258. « Da » si « ia »

Social, interactiune individuala, 3-4 ani


Cognitiv verbal, expresiv, 2-3 ani

Scop : Sa constientizeze placerea pe care ti-o poate da oferirea si luarea unor obiecte de
la altii
Obiective : Sa dea un obiect unei persoane, sa primeasca un alt obiect in schimb si sa
spuna »Multumesc »
Materiale : O cutie mare, jucarii mici, recompense alimentare
Procedura : Trebuie sa mai implicati o persoana in joc, probabil pe sora lui Steve
(Cindy), pe tatal lui sau un coleg. Puneti cutia cu obiecte pe podea. Stati in jurul cutiei cu

121
Steve si Cindy. Spuneti-i lui Cindy sa ia un obiect din cutie si sa vi-l dea voua.
Spuneti : »Multumesc ». Apoi puneti-o sa ia alt obiect din cutie, de exemplu jucaria
preferata a lui Steve, si sa i-l dea lui Steve. Ajutati-l pe Steve sa ia masina si sa spuna
« Multumesc ». Cand el spune « Multumesc » sau ceva asemanator, Cindy trebuie sa
zambeasca, sa spuna »Cu placere : si sa-l imbratiseze. Apoi ghidati-l pe Steve sa ia un
obiect din cutie si sa-l dea lui Cindy. Puneti-o sa-i raspunda corect. Continuati activitatea
pana cand toate obiectele din cutie au fost folosite. Cand jocul s-a terminat lasati-l pe
Steve sa se joace cu jucariile pe care le-a primit sau oferiti-i recompense alimentare. La
inceput Steve va avea nevoie de mult ajutor si, probabil, cel mai greu ii va fi sa
zica »Multumesc ». Acceptati orice raspuns, dar, treptat, cereti-i sa spuna cuvintele cat
mai apropiat de forma lor corecta.

259. Asezarea mesei :tacamurile

Social, independenta, 3-4 ani

Scop : Sa imbunatateasca intelegerea rutinei zilnice si sa dezvolte capacitatea de a ajuta


prin casa, la modul corect
Obiective : Sa aseze, corect, tacamurile la masa
Materiale : Tacamuri, farfurii
Procedura : Incepeti prin a-l pune pe Danny sa aseze doar un tacam. Puneti masa dar
lasati la o parte lingurile. Luati o lingura si spuneti : »Uite, Danny, lingura ». Apoi dati-i
lui Danny toate lingurile pe care trebuie sa le puna la masa. Mergeti cu Danny pe la
fiecare loc de la masa. Aratati catre locul unde trebuie sa aseze lingura si spuneti ; »Pune
lingura ». Daca pare confuz, ajutati-l sa puna lingura la locul ei. Repetati procedura pana
cand a asezat toate lingurile. Laudati-l de fiecare data cand aseaza o lingura la masa.
Dupa ce poate aseza lingurile cand ii aratati locul si ii dati comanda verbala, incepeti sa-i
dati doar comanda verbala : »Pune lingura ». Observati daca gaseste singur locul unde
trebuie sa aseze lingura. Asigurati-va ca toate celelalte tacamuri sunt asezate corect. Cand
pune lingurile doar la comanda voastra verbala, repetati procedura cu furculitele si
cutitele. Cand poate sa puna tacamurile, unul cate unul corect, puneti-l sa aseze doua
tacamuri odata.

260. Treburi casnice

Social, independenta, 4-5 ani


Performanta cognitiva, potrivire, 1-2 ani

Scop : Sa imbunatateasca abilitatile de munca independenta


Obiective : Sa execute diverse treburi casnice, fara sprijin si fara supervizare
Materiale : Prosoape, tacamuri, tava pentru tacamuri
Procedura : Planuiti cateva treburi casnice simple, care-l vor tine pe Scott ocupat, ii vor
dezvolta abilitatile de munca independenta si il vor invata sa fie folositor in casa. Daca
este necesar, creati astfel de sarcini despaturind prosoapele sau amestecand tacamurile
dar nu-l lasati sa va vada cand faceti asta, pentru ca el sa simta ca va ajuta cu adevarat.

122
Sarcinile pot include impaturirea prosoapelor, sortarea tacamurilor dupa ce au fost spalate
sau stersul prafului de pe o anumita piesa de mobilier. Folositi-va imaginatia pentru a
inventa sarcini, dar aveti grija sa fie sarcini simple si placute. La inceput va trebui sa va
faceti si voi de lucru prin preajma lui pentru a fi acolo daca are nevoie de ajutor. Treptat,
insa, va puteti retrage din zona. Faceti un calendar cu sarcinile pe care trebuie sa le duca
la indeplinire in fiecare zi si recompensele pe care le va primi (vezi figura 9.1). Cand
incepe « munca » duceti-l la calendar si aratati-i ce are de facut. Din cand in cand
adaugati o a doua sarcina pe calendar si vedeti daca o va executa dupa ce o termina pe
prima. Laudati-l de fiecare data cand termina de executat sarcina si rasplatiti-l conform
calendarului. Folositi doar activitati pe care le-a mai facut si pe care le poate face fara
sprijin.

261. Simulare intermediara

Social, interactiune individuala, 4-5 ani


Performanta cognitiva, limbaj receptiv, 3-4 ani

Scop : Sa dezvolte imaginatia si sa imbunatateasca interactiunea sociala


Obiective : Sa participe activ, prêt de 5 minute, la o activitate imaginara
Materiale : Animale din plus
Procedura : Dupa ce Terry a invatat sa participe la activitati simulate simple (vezi
activitatea 256) folositi-va imaginatia si profitati de ceea ce-i place lui sa faca, pentru a
inventa activitati imaginare de 5 minute pe care sa le puneti amandoi in practica. De
exemplu, puteti sa mergeti amandoi la o « vanatoare de ursi » simulata. Ascundeti undeva
animalul din plus si apoi porniti in cautarea lui. Mergeti prin casa in varful picioarelor ca
si cand ati vrea sa luati ursul prin surprindere. Puneti-l sa se uite sub diverse obiecte
pentru a vedea daca ursul nu se afla acolo. Cand, in cele din urma, gasiti ursul fugiti ca si
cand acesta v-ar urmari. Folositi-va imaginatia si inventati diverse povestiri pe care le
puteti juca. Asigurati-va ca Terry participa la ele in mod activ.

262. Jocul « De ce anume am eu nevoie ? »

Social, interactiune individuala, 4-5 ani

Scop : Sa imbunatateasca interactiunea si intelegerea folosirii corecte a obiectelor


Obiective : Sa observe care sunt nevoile altei persoane si sa raspunda la acestea oferind
obiectul corect
Materiale : Batista, pulover, pieptene
Procedura : Puneti cele trei obiecte pe masa in fata lui Nancy. Mimati o actiune care sa
arate ca aveti nevoie de unul dintre obiecte. De exemplu, imbratisati-va si tremurati

123
pentru a arata ca va este frig si aveti nevoie de pulover. Spuneti : »Uite, Nancy », mimati
actiunea si spuneti : »De ce anume am eu nevoie ? ». Repetati actiunea si aratati catre
cele trei obiecte. Daca nu raspunde, repetati actiunea, aratati catre pulover si
spuneti : »Nancy, da puloverul ». Cand vi-l da, folositi-l corect si apoi
spuneti : »Multumesc ». De exemplu, tremurati, Nancy va da puloverul si va imbracati.
Daca stranutati, Nancy va da batista si voi va stergeti nasul. Sau ciufuliti-va parul, Nancy
trebuie sa va dea pieptenele si voi va pieptanati. Repetati procedura pana cand Nancy
intelege ce actiune mimati si va da obiectul corect.

263. Desenatul independent

Social, independent, 5-6 ani


Integrare ochi-mana, desenat, 5-6 ani
Performanta cognitiva, limbaj receptiv, 2-3 ani

Scop : Sa dezvolte abilitati de munca independenta si sa imbunatateasca abilitatile de


desenat
Obiective : Sa copie un desen simplu, fara ajutor
Materiale : Hartie, creioane
Procedura : Inainte de inceperea sedintei faceti niste desene simple-cate un obiect pe
fiecare coala de hartie-cu obiecte pe care Timmy le-a mai desenat in trecut. De exemplu,
puteti desena o casa simpla, un copac sau o persoana cunoscuta. Dati-i lui Timmy o coala
de hartie, un creion si desenul vostru, de exemplu, casa. Aratati catre desen si
spuneti : »Casa ». Apoi aratati catre hartia lui Timmy si spuneti : »Deseneaza casa ».
Spuneti-i ca atunci cand va termina desenul va primi o recompensa frumoasa. Ajutati-l sa
inceapa desenul si apoi, treptat, retrageti-va si faceti altceva prin camera. Fiti atenti la el
pentru a va asigura ca se concentreaza la desen. Daca incepe sa mazgaleasca sau se
opreste din desenat cand va indepartati, redirectionati-i atentia catre desen,
spuneti : »Deseneaza casa » si amintiti-i de recompensa. Dati-i recompensa doar daca
incearca, singur, sa copie desenul. La inceput multumiti-va cu orice incercare de copiere
dar, pe masura ce abilitatile lui se dezvolta, directionati-i atentia catre diversele parti din
desen pe care le-a omis si puneti-l sa completeze desenul inainte de a-si primi
recompensa.

264. Desenatul independent dupa indicatii scrise

Social, independent, 5-6 ani


Integrare ochi-mana, desenat, 5-6 ani
Performanta cognitiva, citit, 6-7 ani

124
Scop : Sa imbunatateasca abilitatile de munca independenta si sa dezvolte abilitatea de a
urmari indicatii simple, scrise
Obiective : Sa citeasca indicatii scrise simple si sa deseneze, singur, ceea ce i se cere prin
aceste indicatii
Materiale : Hartie, creioane
Procedura : Scrieti instructiuni simple pentru desenul pe care doriti sa-l faca Tony.
Asigurati-va ca instructiunile nu depasesc nivelul lui de citit si intelegere. Trebuie sa
cunoasca fiecare cuvant pe care-l scrieti pentru a putea desena ce-i cereti. O indicatie
corecta poate fi : »Deseneaza-l pe tati » sau « Deseneaza casa ». Amintiti-va ca orice
cuvant pe care nu-l cunoaste il va frustra si va distruge reusita sarcinii. Dupa ce ati scris
instructiunile dati-i o coala de hartie, un creion si setul de indicatii. Ajutati-l sa citeasca
instructiunile si sa inceapa desenatul. Dupa ce incepe sa deseneze indepartati-va. Fiti
atenti la el pentru a va asigura ca este concentrat asupra sarcinii. Cand vedeti ca este
aproape gata, veniti langa el si laudati-l pentru ca a desenat si a urmat indicatiile. Cand se
obisnuieste cu sarcina, puneti in fata lui trei coli de hartie, trei creioane si trei seturi de
instructiuni. Spuneti-i ca atunci cand va termina toate cele trei sarcini va primi o
recompensa frumoasa. Repetati procedura pana cand poate urma, singur, instructiunile si
deseneaza prêt de 20-30 de minute.

265. « Ma joc cu jucariile mele »

Social, interactiune individuala, 5-6 ani


Performanta cognitiva, limbaj receptiv, 2-3 ani
Cognitiv verbal, expresiv, 3-4 ani

Scop : Sa faca diferenta intre lucrurile proprii si lucrurile altora


Obiective : Sa stie ce apartine fiecarui membru al familiei si sa nu mai foloseasca
lucrurile celorlalti fara sa ceara voie
Materiale : Cate un obiect de-al fiecarui membru al familiei, care sa poata fi usor
identificat ca apartinand cuiva anume, cutii de pantofi, fotografii cu fiecare membru al
familiei
Procedura : Lipiti poza fiecarui membru al familiei pe cate o cutie de pantofi. Aratati-i
fiecare cutie lui Nicole si spuneti : »Cutia asta este pentru lucrurile lui
mami………..Cutia asta este pentru lucrurile lui Nicole…………Cutia asta este pentru
lucrurile lui John (fratele), etc ». Dati-i cate un obiect lui Nicole si spuneti-i al cui este.
Spuneti : »Asta este al lui mami ». Ajutati-o sa-l puna in cutia corecta repetand numele si
aratandu-i poza de pe cutie. Nu o lasati sa se joace cu obiectele decat daca este vorba
despre obiectele proprii. Daca incearca sa se joace cu obiectele celorlalti, opriti-o,
spuneti : »Este al lui mami », si ghidati-i mana pentru a-l pune in cutie. Daca incearca sa
se joace cu unul din obiectele sale spuneti : »Da, este al lui Nicole » si lasati-o sa se joace
cu el prêt de cateva minute. Cand Nicole se obisnuieste cu sarcina incepeti sa o invatati sa

125
ceara voie sa se joace cu obiectele celorlalti. In cadrul aceleiasi activitati, dati-i un obiect
care apartine altcuiva. Dati-i un obiect ce apartine fratelui si spuneti : »Asta este al lui
John ». Luati-o de mana si duceti-o la John. Ajutati-o sa-i arate obiectul lui John si sa
intrebe : »Nicole, se joaca ? ». Daca John spune « Da » se poate juca cu acel obiect. Daca
spune « Nu » ajutati-o sa puna obiectul la loc in cutie fara sa se joace cu acesta. Cand se
obisnuieste cu rutina acestei activitati, generalizati abilitatea dobandita. De fiecare data
cand vrea sa ia ceva ce nu-i apartine, opriti-o, directionati-o catre proprietarul obiectului
si puneti-o sa-i ceara permisiunea. Rasplatiti-o imediat, de fiecare data cand cere, in mod
corect, permisiunea de a folosi obiectul altcuiva.

266. Raspunsul la telefon

Social, interactiune individuala, 5-6 ani


Cognitiv verbal, conversatie, 5-6 ani

Scop : Sa imbunatateasca abilitatile de interactiune sociala


Obiective : Sa raspunda la telefon, singur si corect
Materiale : Telefon de jucarie, daca exista
Procedura : Exersati aceasta activitate cu Billy inainte de a-i permite sa raspunda la un
telefon adevarat. Cel mai bine este, pentru asta, sa folositi, daca este posibil, un telefon de
jucarie. Intai invatati-l pe Billy cum sa ridice receptorul si sa spuna « Alo ». Va va ajuta
daca lipiti o imagine cu gura si una cu urechea de fiecare parte a telefonului, astfel incat
lui sa-i fie mai usor sa se orienteze. Dupa ce stie sa ridice receptorul si sa spuna « Alo »
invatati-l sa spuna « Numai putin, va rog » si sa-l strige pe cel mai apropiat membru al
familiei la telefon. Exersati acest lucru cu el, prefacandu-va ca dati cate un telefon pentru
fiecare membru al familiei. Cand a invatat foarte bine procedura, incepeti sa exersati pe
un telefon adevarat. Puneti-l pe un prieten sa va sune la o ora stabilita inainte, astfel incat
Billy sa poata raspunde. Spuneti-i persoanei respective exact ce sa spuna la telefon,
pentru ca Billy sa nu fie confuz. Repetati procedura de mai multe ori si, pe masura ce
abilitatile lui Billy se dezvolta, puneti persoana de la celalalt capat al firului sa ceara
diverse lucruri pentru ca Billy sa invete sa reactioneze in diverse situatii. Dupa ce se
obisnuieste sa raspunda la telefon, lasati-l sa o faca de cate ori doreste, dar stati in
preajma lui pentru situatiile in care devine confuz.

267. Sa urmeze, singur, instructiunile scrise

Social, independent, 5-6 ani


Performanta cognitiva, citit, 6-7 ani

Scop : Sa imbunatateasca cititul si abilitatile de munca independenta


Obiective : Sa citeasca si sa urmeze instructiuni scrise simple pentru a executa o sarcina,
singur si in liniste
Materiale : Cutie de pantofi, hartie, creion

126
Procedura : Construiti o serie de activitati pentru Andy, asambland materialele cu care
lucreaza deja si punandu-le intr-o cutie, avand cate o cutie pentru fiecare activitate.
Scrieti instructiuni simple pentru fiecare activitate si puneti-le in cutie, deasupra
materialelor. Puneti toate cutiile de pantofi in acelasi loc, de exemplu, un raft, unde Andy
poate ajunge singur cu usurinta. Aratati-i unde sunt tinute cutiile. Spuneti-i lui Andy sa
« ia o cutie de lucru ». La inceput ajutati-l sa aleaga o cutie, sa o duca la masa, sa citeasca
instructiunile si sa le duca la indeplinire. Apoi puneti-l sa aseze materialele inapoi in cutie
si sa o duca la loc. Rasplatiti-l cand a terminat treaba. Asigurati-va ca poate face
activitatile singur. De asemenea, este foarte important ca instructiunile sa fie simple si el
sa inteleaga fiecare cuvant folosit. De exemplu :
1) Nu vorbi ;2)Stivuieste patru cuburi ;3) Pune cuburile inapoi in cutie
4)Pune cutia la loc ; 5)Vino la mami pentru o prajitura.

Sectiunea 10-Comportament

Cele 5 tulburari de comportament pe care le-am intalnit cel mai des la copiii autisti sunt :
1) auto-mutilare, precum muscaturi indreptate asupra lor sau izbirea capului de diverse
obiecte ;2) agresivitate, precum scuiparea sau lovirea altora ;3) distrugere, de exemplu
aruncarea diferitelor obiecte, tipat sau ridicarea de la masa ;4) repetitii insistente, inclusiv
bagarea in gura a diverselor obiecte sau repetarea insistenta a intrebarilor ;5) tulburari de
comportament precum impulsivitate, lipsa initiativei, evitarea contactului fizic, tulburari
de atentie, neacceptarea schimbarilor in rutina zilnica. Aceasta sectiune va ilustra cateva
tehnici folositoare in cazul tulburarilor de comportament.
Vom vorbi de doua tipuri de tehnici :1) acelea in cadrul carora tulburarile de
comportament apar in contextul curriculei de invatare si 2) acelea care distrug toate
activitatile de invatare si sunt incompatibile cu invatarea de noi abilitati. In primul caz
cele mai bune tehnici sunt cele integrate structurii de invatare. Obiectivele principale ale
programului de invatare pot fi mentinute, luand in considerare in subsidiar si aspectul
tulburarilor de comportament. Pentru tulburarile mai grave insa, problemele trebuie intai
rezolvate si doar apoi copilul va putea participa la activitati de invatare. In aceste cazuri
invatarea este subordonata rezolvarii tulburarilor de comportament. Cand nu se poate
aplica nici o metoda de invatare managementul tulburarilor de comportament devine
obiectivul principal al programului educational.
Experienta ne-a demonstrat ca, pe masura ce profesorii si parintii dezvolta abilitati de
invatare a copiilor autisti, ei pot controla si tulburarile de comportament. De aceea,
distinctia intre cele doua tipuri de tulburari de comportament nu este, intotdeauna, foarte
clara. Dar, cu toate acestea, este bine sa avem in vedere cele doua aspecte, cand
dezvoltam un program de invatare.
Deoarece multe din exemplele urmatoare au fost gandite pentru un anume copil, ele
cuprind un istoric si analizarea datelor. Datele biografice sunt cuprinse in Istoric, dar,
desigur, asta nu inseamna ca metoda respectiva poate fi aplicata strict acelui copil, ci
tuturor copiilor care au aceleasi caracteristici. Urmatoarele aspecte sunt foarte importante
in managementul tulburarilor de comportament : 1) prioritatea acordata de parinte si
profesor tulburarilor de comportament ;2) natura contextului educational in care acestea
apar ;3) tehnicile care au fost deja incercate si nu au dat rezultate. Toate acestea sunt
explicate in Analiza.

127
Exemplele ce urmeaza contin si un ghid de interventie care sa-i ofere cititorului o mostra
de tehnici de management al tulburarilor de comportament. Aceste exemple sunt si mai
eficiente daca sunt adaptate specificului fiecarui copil.
Sectiunea de fata nu este un catalog complet al tulburarilor de comportament existente la
copiii autisti si nici o lista completa a metodelor de interventie. O discutie mai ampla
despre acest subiect se regaseste in capitolul 6 « Managementul comportamental » din cel
de-al doilea volum al acestei carti.

B-1-Auto-mutilarea

Problema : Isi musca mana


Istoric : Mark, un baiat de 8 ani, functioneaza la nivel de 4-5 ani cu o comunicare
expresiva la nivel de 2 ani. Mana lui este plina de cicatrici ca urmare a faptului ca se
musca de fiecare data cand era trimis sa execute o activitate sau sa schimbe ceva din
ritualul obisnuit. Masurile punitive precum tipatul, certatul sau lovitul nu au avut, in
trecut, nici un efect
Analiza : Muscatul reprezinta forma prin care Mark isi exprima stresul. Reuseste adesea
ca, in acest fel, sa-i determine pe oameni sa-i dea ce cere sau sa nu execute sarcina.
Raspunsul sau la durere nu este, insa, suficient de puternic pentru a preveni vatamarea
mainii sale. Trebuie sa invete o alta modalitate de a-si exprima stresul si voi trebuie sa
constientizati cauza comportamentului sau si sa faceti compromisuri (de exemplu, ajutati-
l mai mult, reduceti durata sarcinii, dati-i un substitut al lucrului pe care si-l doreste dar
nu-l poate avea)
Obiective : Sa-l invatati pe Mark un alt comportament prin care sa-si manifeste
nemultumirea si care sa-l opreasca din muscatul mainii
Interventia : In timpul activitatii urmariti-l pe Mark pentru a putea interveni inainte sau
chiar in momentul in care incepe sa se muste. Intindeti-va repede mana, opriti muscatura
si ghidati-i mana catre masa spunand :»Lasa mana jos », Apoi faceti-l sa va imite : dati
din cap si spuneti : »Nu-nu lucrez » sau « Nu-vreau bomboana », in functie de cauza
stresului. Cand va imita, faceti un compromis si apoi spuneti : »Bine, Mark, te voi ajuta
sa termini « sau »Bine, Mark, inca una si apoi primesti bomboana ».

B-2-Auto-mutilare

Problema : Isi izbeste capul de diverse obiecte


Istoric : Sherry este o fetita activa de 4 ani cu o coordonare foarte buna. Functioneaza la
un nivel general de 2 ani si jumatate dar are un limbaj expresiv alcatuit din mai putin de 5

128
cuvinte. Sherry constientizeaza prezenta celorlalti si poate intui raspunsul acestora la
comportamentul ei. Dispozitia ei se schimba foarte des si nu poate fi intuita. De
aproximativ un an isi izbeste capul de diverse obiecte de fiecare data cand isi schimba
dispozitia sau este intrerupta din jocul ales de ea. Comportamentul ii deranjeaza pe parinti
dar nu provoaca leziuni fizice fetei. Nici pedepsirea si nici atentia speciala nu au dus la
ameliorarea comportamentului.
Analiza : Izbitul capului atrage imediat atentia celorlalti. Lui Sherry nu-i pasa daca
aceasta atentie este nervoasa si atrage pedepse sau daca este emotiva si ingrijorata. Pare
sa stie, insa, ca daca se izbeste o sa va schimbati cererile si o veti lasa sa faca ce doreste
ea.
Obiective :Reducerea izbitului prin schimbarea raspunsului vostru, adica nu-i acordati
atentie cand face asta si nu va schimbati cererile.
Interventia : In timpul activitatilor (puzzle, lucru cu planseta, sau cu creioanele) asezati-i
scaunul si masa in asa fel incat sa nu-si poata izbi capul de perete. De fiecare data cand
Sherry incepe sa-si izbeasca capul de masa, luati toate materialele si intoarceti-va cu
spatele la ea. Numarati pana la 10 (aproximativ 10 secunde) si apoi intoarceti-va catre ea
si dati-i inapoi materialele. Ajutati-o putin la inceput. Laudati-o cand incepe sa lucreze.
Repetati procedura de fiecare data cand incepe sa se izbeasca cu capul de masa dar nu
intrerupeti sarcina pana cand aceasta nu este rezolvata (daca intr-o zi este extrem de
suparata puteti reduce durata sarcinii, dar asigurati-va ca pune si ultima piesa pentru a sti
ca in acel moment a terminat de executat sarcina). Continuati in acest fel timp de 2
saptamani, marcand pe un calendar numarul izbiturilor ( vezi figura 10.1). Este important
sa fiti foarte atenti si sa o laudati cand nu-si izbeste capul.

B-3-Agresivitatea

Problema : Scuipa oamenii


Istoric : Dave este un baiat de 13 ani cu varsta mentala de 3 ani. De ceva vreme a inceput
sa-si scuipe fratele in fata, sau sa scuipe alti copii si, din cand in cand, chiar persoane
necunoscute-dar niciodata nu-si scuipa parintii. Incercarile de a opri acest comportament
nu au dat rezultate-a-i spune « Nu », a-l lovi, a-l trimite in camera sau a-i permite fratelui
sa dea inapoi. Dave nu are capacitatea de a intelege explicatiile verbale legate de limita
sau consecinte. De cele mai multe ori scuipa fara a fi provocat.
Analiza : Nu stim de ce Dave il scuipa pe fratele sau sau alte persoane dar faptul ca nu-i
scuipa pe parinti ne arata ca are capacitatea de a-si controla acest comportament daca este
nevoit. Pedepsele primite deja nu au fost destul de severe si el nu a facut legatura dintre
acestea si scuipatul in sine. De aceea Dave nu a putut face legatura intre scuipat si
raspunsul vostru.
Obiective : Sa opreasca scuipatul

129
Interventia : Rugati-i pe Jamie si pe Dave sa vi se alature intr-o activitate usoara pentru
Dave : desenatul intr-un anumit contur sau asezarea imaginilor pe o planseta. Faceti
activitatea cate unul pe rand. Asezati-l pe Dave langa Jamie pentru a avea posibilitatea
sa-l scuipe. De fiecare data cand Dave scuipa bagati-i in gura coltul unei carpe muiate in
sos iute. Apoi intoarceti-va la joc. Notati pe calendar (vezi figura 10.2) fiecare data cand
scuipa si continuati in acest fel timp de o saptamana. Cand incepe sa-si controleze acest
comportament in timpul jocului folositi aceeasi procedura in timpul zilei, de fiecare data
cand Dave scuipa o persoana. (otetul este folosit foarte des in aceasta activitate. Noi am
sugerat un sos iute, deoarece lui Dave ii place otetul. Asigurati-va ca sosul nu atinge si
alte parti cu exceptia gurii).

B-4-Agresivitate

Problema : Da palme adultilor


Istoric : Jeff este un baiat de 4 ani,cu varsta functionala de aproximativ 18 luni dar fara
nici o comunicare verbala sau gestuala. A inceput sa dea palme adultilor. Acest
comportament apare cand i se cere sa fie atent sau sa desfasoare anumite activitati, in
timpul programului de auto-ajutorare sau in timpul programului de invatare.
Analiza : Comportamentul lui Jeff este un raspuns la situatiile care nu-i plac, raspunsul
sau la frustrare si confuzie. Deoarece scopul principal in activitatile cu Jeff este
comunicarea nu dorim sa eliminam exprimarea sentimentelor, ci dorim sa-l invatam o
alta metoda pentru transmiterea mesajului. Daca va gasi o metoda pentru a-si exprima
dorintele si nevoile, lovitul va fi eliminat.
Obiective : Sa-l invatam pe Jeff sa foloseasca un semn sau un gest pentru a indica faptul
ca a obosit sau ca este confuz si nu doreste sa fie intrerupt.
Interventie : De fiecare data cand Jeff incearca sa va loveasca in timpul sedintelor,
prindeti-l de mana calm dar ferm, spuneti : »Nu lovi » si invatati-l cum sa faca semnul
pentru « Gata »(sa-si tina degetele unele peste altele, cu varful in jos, peste piept).
Laudati-l cand face semnul si lasati-l prêt de cateva minute sa se joace. Apoi reluati
sedinta dar executati o activitate pe care stiti ca el o poate desfasura. Ajutati-l in mod
frecvent si laudati-l. Invatati-l sa faca semnul pentru “Gata” cand vedeti ca este gata sa va
loveasca. Lasati-l sa se opreasca pentru cateva minute dupa ce face semnul respectiv,
astfel incat Jeff sa vada ca-l intelegeti. Dupa ce a invatat acest lucru puteti sa folositi
aceeasi tehnica pentru a-l invata sa faca diverse semne in timpul rutinei zilnice.

B-5-Distrugere

Problema : Aruncarea obiectelor


Istoric : Donnie este un baiat de 4 ani, fara comunicare verbala, functionand la un nivel
mediu de intarziere in dezvoltare. Sedintele de lucru, atat acasa, cat si la gradinita, au
devenit tot mai dificile ca urmare a faptului ca arunca obiectele de pe masa.
Comportamentul deranjeaza si familia deoarece el arunca diverse obiecte de uz casnic.
Comportamentul apare de cele mai multe ori cand i se cere sa faca sarcini care nu-i plac

130
sau cand nu obtine ceva ce isi doreste. Au fost incercate o serie de interventii in trecut,
dar fara succes : admonestare verbala, ignorarea comportamentului, obligarea copilului sa
stranga toate obiectele, schimbarea structurii sedintelor, tinutul mainilor cand vrea sa
arunce obiectele. In timpul sarcinilor de miscare grosiera la gradinita profesorii au
observat ca lui Donnie nu-i place sa fie imobilizat fizic.
Analiza : Aruncand obiectele Donnie controleaza mediul inconjurator. Nu-l poti invata
sarcini noi si el poate sa te intrerupa ori de cate ori doreste. Comportamentul este destul
de periculos si pentru el si pentru ceilalti deoarece nu-si da seama care obiecte se pot
sparge, care sunt valoroase sau care pot rani. Nu poate invata sa-si controleze
comportamentul pana cand nu va intelege care sunt consecintele neplacute ale acestuia.
Ori pentru Donnie asta inseamna sa-l imobilizezi fizic.
Obiective : Sa eliminam aruncatul obiectelor in timpul sedintelor.
Interventia: In urmatoarele 2 saptamani concentrati-va pe reducerea comportamentului
lui Donnie in timpul sedintelor de lucru. In restul zilei folositi urmatoarele tehnici : 1)
indepartati din jurul sau obiectele valoroase ; 2) supravegheati-l si acordati-i atentie
inainte de a se indrepta spre un obiect pe care vrea sa-l arunce ; 3) nu-i acordati atentie
cand arunca vreun obiect. In timpul sedintelor de lucru executati sarcini simple. De
fiecare data cand Donnie arunca un obiect (cub, cui, inel, etc) raspundeti imediat spunand
ferm « Nu arunca». Apoi luati-i mainile si tineti-le ferm pe langa corp. Intoarceti-va
capul intr-o parte si numarati incet pana la 30. Apoi dati-i drumul la maini, intoarceti-va
catre el si dati-i urmatorul obiect pentru executarea sarcinii. Notati-va pe calendar
evenimentul (vezi figura 10.3).Nu va ridicati de pe scaun pentru a lua obiectul aruncat de
jos. Este mai bine sa aveti cateva cuburi, cuie sau inele in plus, astfel incat sa puteti duce
sarcina la bun sfarsit fara sa va ridicati de pe scaun. Repetati procedura de fiecare data
cand arunca un obiect. Daca nu arunca obiecte, laudati-l si rasplatiti-l cu o stafida
spunand : »Bravo », zambind si aplaudandu-l.

B-6-Distrugere

Problema : Tipat, plans, refuzuri verbale cand i se cere sa faca ceva


Istoric : Cindy este o fetita de 6 ani care functioneaza la limita. Reactioneaza aproape la
toate interactiunile printr-un raspuns negativ puternic, tipand « Nu….opreste-te…nu
vreau » sau plangand. Comportamentul continua pana cand parintii renunta. Refuza sa
mearga cu mama la cumparaturi, apoi plange pentru a i se da voie sa mearga, apoi refuza
sa urce in masina, etc. Cele mai simple cereri in sfera abilitatilor de viata provoaca
acelasi raspuns. Parintii au incercat sa foloseasca o serie de recompense : laude,
recompense alimentare, activitati favorite, timp liber pentru ea, etc. Nici unul nu a dat
rezultate. Ei sunt tristi si frustrati de raspunsurile negative ale fetei la toate eforturile lor
de a o ajuta si isi doresc sa poata colabora cu ea fara sa aplice masuri punitive.
Analiza : Refuzurile ei nu par legate de dificultatea sarcinilor ci de cererea de schimbare
a rutinei sau a activitatii. Cindy nu stie foarte clar ce-si doreste, exceptie facand faptul ca
stie ca vrea sa controleze situatia. Promisiunea de tratative ulterioare nu este destul de
puternica pentru a o determina sa treaca peste schimbare. Parintii nu doresc sa o
pedepseasca.
Obiective : Sa reduca tipatul sau plansul.

131
Interventia : In urmatoarele 2 saptamani, faceti un calendar (vezi figura 10.4) cu
comportamentul lui Cindy pentru a vedea daca urmatoarele tehnici va sunt folositoare : 1)
ignorati tipatul/plansul ; 2) ajutati-o frecvent prin miscari usoare si manipulare ; 3) tineti
la vedere o recompensa alimentara pe care sa i-o dati lui Cindy imediat ce-si executa
sarcina. De doua ori pe zi stati cu Cindy si dati-i sa execute o sarcina nonverbala (sa
sorteze, sa potriveasca, sa coloreze, etc). Puneti recompensa alimentara la vedere si
explicati-i ca este a ei dupa ce-si termina de executat sarcina. Ignorati toate protestele si
plasati chiar voi,imediat, prima piesa. Apoi ajutati-o sa puna cea de-a doua piesa. Nu
folositi indicatii verbale dar zambiti-i. Nu dati atentie sunetelor sau cuvintelor spuse de
Cindy dar ajutati-o frecvent miscandu-i mana daca se opreste. De indata ce termina de
executat sarcina , mangaiati-o, zambiti-i si apoi oferiti-i recompensa alimentara. Apoi
notati pe calendar modul ei de raspuns.

B-7-Distrugere

Problema : Ridicatul de la masa in timpul servirii mesei.


Istoric : Jimmy este un baiat cu o coordonare buna, extrem de activ, in varsta de 4 ani si
jumatate. Intelege propozitiile scurte care-i sunt spuse dar este prea distrat si activ pentru
a asculta explicatiile verbale. Mesele familiei au fost mereu intrerupte de comportamentul
lui Jimmy.Ia mancare din farfuria altei persoane dupa care se ridica repede de la masa si
fuge, iar apoi revine pentru un nou episod de felul acesta. Parintii l-au lovit, l-au certat si
au incercat chiar sa-l lege de scaun. Ultima tactica a dus la adevarate crize.
Analiza: Jimmy produce tensiuni in timpul meselor, fie ca este vorba de anticiparea
comportamentului, fie ca vorbim de incercarea de intrerupere a acestuia. El este centrul
atentiei si pare sa fie multumit, indiferent daca primeste atentie pozitiva sau negativa.
Pentru a schimba acest comportament trebuie sa I se acorde atentie doar in momentul in
care comportamentul sau este laudabil si nu trebuie sa mai primeasca mancare decat daca
sta la masa frumos si mananca din propria farfurie.
Obiective: Sa-l invatam pe Jimmy sa stea frumos la masa.
Interventia: Este important sa va amintiti faptul ca voi rasplatiti comportamentul frumos
cu atentie si laude si ca nu rasplatiti cu nimic comportamentul nepotrivit. Asezati-l pe
Jimmy intr-un loc de unde sa nu aiba acces decat la propria farfurie. Cand se ridica de la
masa ignorati-l. Nu-l chemati la loc si nu va uitati la el. Cand se intoarce pe scaun priviti-
l, zambiti-I si spuneti:”Bine, cand mancam stam pe scaun”. Daca, stand in picioare,
incearca sa ia mancare, nu va certati cu el.Pur si simplu puneti farfuria in mijlocul mesei
si nu I-o dati decat in momentul in care se aseaza din nou pe scaun. Cand familia a
terminat de mancat (dupa aproximativ 20 de minute) strangeti toata mancarea de pe masa.
Nu-I dati voie lui Jimmy sa manance nici un snacks intre mese, exceptie facand un pahar
de suc. Pentru ca tehnica sa functioneze Jimmy trebuie sa astepte pana la urmatoarea
masa. Tineti o evidenta pentru a vedea de cate ori se ridica de la masa (figura 10.5).

B-8-Repetitia

Problema: Mesteca obiecte necomestibile

132
Istoric: Jenny este o fetita de 8 ani, letargica, cu retard mediu, dar cu o memorie buna a
rutinei si cu capacitatea de a invata singura sa citeasca-peste nivelul normal. In ciuda
faptului ca stie sa citeasca, intelegerea limbajului este mult intarziata. In timp ce se uita la
televizor-aceasta fiind activitatea ei preferata-a inceput sa rupa si sa mestece bucati de
hartie, plastic ata sau material din canapea, etc. Daca este in curte baga in gura bete,
frunze sau flori. Mesele familiei au fost intrerupte deoarece a luat gheata din pahar si a
inceput sa o mestece. Jenny se supara cand Ii sunt intrerupte aceste obiceiuri, fapt pentru
care ele sunt greu de schimbat. Au fost incercate fara succes certatul, lovitul, trimiterea in
camera si laudatul in momentele in care nu mesteca aceste obiecte necomestibile. Jenny a
inteles regula si se oprea de fiecare data cand I se cerea acest lucru, dar, imediat ce-si
relua vizionatul la televizor sau activitatile din curte, comportamentul reaparea.
Analiza: Jenny se poate opri cand I se cere dar, cand mama nu-I atrage atentia, nu-si da
seama de ceea ce face. Acest comportament este periculos deoarece poate mesteca fructe
de padure necomestibile sau diverse fructe stropite din curte. Jenny trebuie sa gaseasca o
modalitate prin care sa-si aminteasca regula:”Nu in gura” atunci cand mama nu este de
fata. Abilitatea ei de a citi poate fi folosita ca o aducere aminte.
Obiectiv: Sa o invatam pe Jenny sa nu mai bage diverse obiecte in gura chiar si in
absenta mamei.
Interventia: Vom incepe prin a o invata pe Jenny sa citeasca un cartonas pe care este
scrisa regula, regula pe care apoi sa o si respecte pentru a-si stapani impulsurile. Cand
stie deja ca vreti ca ea sa citeasca regula si nu sa asculte ce-I spuneti voi, puteti folosi
aceasta tehnica in multe alte situatii.
Pasul 1: In timpul sedintelor puneti un pahar cu gheata si o lingura langa ea. In fata
paharului puneti un cartonas pe care scrie “Pentru a lua gheata foloseste lingura”. Cand
uita regula si ia gheata cu degetele nu spuneti nimic dar luati repede paharul si rasturnati
gheata din el. Aratati catre cartonas si cereti-I sa-l citeasca.Explicati-I: “Ai uitat regula, o
sa incercam din nou mai tarziu”. Peste 5-10 minute mai acordati-I o sansa.
Pasul 2: In timpul sedintelor puneti cateva obiecte pe care ii face placere sa le mestece,
langa ea. Puneti un cartonas langa ele pe care sa scrie:”Nu in gura”. Explicati-I ca, daca-
si aminteste regula prêt de 10 minute va primi o guma de mestecat. Din nou, nu-I amintiti
verbal acest lucru dar fiti pregatiti sa-I luati guma daca uita regula.
Pasul 3: Sub ecranul televizorului lipiti un cartonas pe care scrie:”Nu in gura”. Nu
spuneti nimic. Urmariti-o si, de fiecare data cand uita regula, mergeti usor spre televizor
si inchideti-l pentru cateva minute. Aratati catre cartonas si dati, nemultumit, din cap. Nu
o certati si nici nu spuneti nimic pentru a o alina atunci cand incepe sa planga sau este
nervoasa.

B-9-Repetitia

Problema: Intreaba repetat “Cat este ceasul?” indiferent de raspuns sau de situatie.
Istoric: Tommy este un baiat supraponderal, letargic, in varsta de 10 ani, a carui
functionare se inscrie in limita medie de intarziere in dezvoltare. Il intereseaza foarte mult
si memoreaza datele de nastere ale persoanelor, numerele de telefon, numerele de la

133
masina si timpul. Intrebarile legate de timp sunt cele mai frecvente si deranjeaza prin
perseverenta cu care le adreseaza. Intreaba cat este ceasul chiar daca se afla in fata unui
ceas si stie sa-l citeasca. In trecut au fost facute urmatoarele eforturi: I s-a raspuns la
intrebari, a fost ignorat cand adresa intrebarea, a fost parasita camera, I s-a cerut sa taca
din gura.
Analiza: Tehnicile folosite in trecut nu au functionat deoarece Tommy nu adreseaza
intrebarea pentru a afla neaparat un raspuns, deoarece el deja cunoaste acest raspuns. El
verbalizeaza un gand iar raspunsul sau lipsa raspunsului la intrebare nu sunt importante
pentru el. A-I cere sa taca din gura inseamna a-I cere sa aiba o putere de control mult mai
mare decat stadiul de dezvoltare in care el se afla. Controlul poate fi obtinut folosind un
concret:”Gura inchisa”, o aducere aminte vizuala si recompense concrete pentru
momentele in care respecta regula.
Obiectiv: Sa scada frecventa intrebarilor in timpul perioadelor de lucru
Interventia: Incepeti prin a-l invata pe Tommy, in timpul lucrului, sa tina gura inchisa.
Dati-I sa execute sarcini nonverbale, precum potrivirea cuburilor cu numerele, care nu
este dificila. Puneti sase recompense pe masa langa o ceasca. De fiecare data cand
potriveste bine cuburile cu numerele, laudati-l si puneti o recompensa .in ceasca. De
indata ce adreseaza intrebarea :”Cat este ceasul?” spuneti:”Gura inchisa”, dati din cap
nemultumit si presati-va buzele. Scoateti o recompensa din ceasca si aratati-va
nemultumirea. Aratati-I printr-un gest sa continue sarcina si, din nou, puneti cate o
recompensa .in ceasca de fiecare data cand executa bine si laudati-l. De fiecare data cand
pune intrebarea scoateti o recompensa .iar cand vedeti ca se uita la ceas si este pe punctul
de a intreba din nou aratati-I, printr-un gest, sa nu o faca, aratati catre recompensa .si
presati-va buzele. Daca reuseste sa se controleze nu scoateti recompensa. Cand sarcina
este gata si toate recompensele .sunt in ceasca, intrebati-l :”Cat este ceasul?” si lasati-l sa
va raspunda. Vreti sa-l invatati ca exista momente cand poate adresa aceasta intrebare si
exista momente in care nu poate adresa aceasta intrebare.

B-10-Deficit de atentie

Problema: Deficit de atentie, control scazut al impulsurilor


Istoric: Dave este un baiat nonverbal, extrem de energic, in varsta de 4 ani dar care
functioneaza la nivelul nonverbal al unui copil de 2 ani. Impulsiv si usor de distras, Dave
nu sta locului nici in timpul meselor, nici la baie, la toaleta sau cand este imbracat. Cand
este atent poate intelege cateva comenzi simple combinate cu gesturi. Astfel de momente
sunt, insa, rare. Eforturile din trecut de a-l controla au inclus cearta si lovitul. Parintii au
observat ca nu-si dadea seama care a fost greseala lui si devenea inca mai activ si nervos.
Parintilor le placea faptul ca el era mai vesel si activ si nu au dorit sa-I schimbe modul de
a fi sau sa foloseasca medicamente pentru a-I controla activitatea.
Analiza: Cresterea capacitatii de a fi atent a lui Dave , timpul petrecut pentru a desfasura
o activitate, sunt abilitati de baza absolut necesare in achizitionarea limbajului,
dobandirea abilitatilor de viata independenta si inscrierea intr-un program de
gradinita.Cel mai bine poate sa-si mareasca atentia si sa-si controleze impulsivitatea in

134
timpul sedintelor de lucru bine structurate in care el stie ce are de facut, unde trebuie sa
execute sarcina si ce se va intampla dupa aceea. Organizarea vizuala a secventei lucru-
apoi-joaca il va invata sa faca diferenta intre momentele in care poate face ceea ce
doreste si momentele in care trebuie sa-si controleze miscarile.
Obiectiv: Sa creasca timpul de stat pe scaun si de raspuns la sarcini de la 2 la 15 secunde
Interventia: Aranjati-va spatiul de lucru astfel incat Dave sa poata vedea unde va lucra si
unde se va juca (vedeti figura 10.6). Incepeti cu o activitate simpla pe care stiti ca Dave o
poate executa (un puzzle simplu din 4 piese). Puneti puzzle-ul pe masa si scoateti o piesa
pentru ca Dave sa o potriveasca. Chemati-l la masa, ajutati-l sa se aseze si directionati-l
ca sa aseze piesa in puzzle. Acum laudati-l si dati-I o stafida. Apoi spuneti-I sa mearga in
zona de joaca. Dupa 30 de secunde chemati-l din nou si repetati sarcina. Rasplatiti-l din
nou cu laude si stafide si apoi spuneti-I sa mearga sa se joace. Cand Dave se obisnuieste
cu aceasta rutina (aproximativ 60 de incercari) incepeti sa scoateti doua piese din puzzle.
Invatati-l sa puna la loc “toate” piesele si, din nou, rasplatiti-l, laudati-l si lasati-l sa se
joace. In felul acesta el va lucra din ce in ce mai mult inainte de a se ridica de pe scaun.
Nu treceti la o sarcina mai mare (trei sau patru piese) inainte ca Dave sa execute sarcina
anterioara fara nici un ajutor din partea voastra.

B-11-Deficit de atentie

Problema: Lipsa initiativei in schimbarea activitatilor in timpul perioadelor de munca de


la scoala.
Istoric: Brian este un baiat de 14 ani cu inteligenta in limite in care se poate lucra cu el.
In clasa a invatat cum sa rezolve singur o sarcina structurata dar nu poate ca apoi sa
treaca la o alta sarcina fara un impuls verbal, atingere sau gest din partea profesorului.
Brian a inteles structura zilnica si toti ceilalti elevi din clasa trec singuri la o a doua
sarcina dupa ce au terminat-o pe prima, fara sa aiba nevoie sa li se spuna acest lucru.
Brian, fara un impuls, sta, se uita la profesor, dar nu initiaza vreo miscare si nici nu se
adreseaza profesorului.
Analiza: Brian a ajuns sa fie prea dependent de impulsurile venite din partea profesorului
si acest comportament este incurajat de fiecare data cand I se aminteste sa treaca la
urmatoarea sarcina. Abilitatea de a initia trecerea de la o sarcina la alta este esentiala
pentru adaptarea sa la un loc de munca in viitor. Profesorul poate sa dezvolte un sistem
de recompense astfel incat Brian sa initieze singur trecerea la o alta sarcina fara atentie
individuala.
Obiectiv: Sa puna la o parte ceea ce a terminat de facut si sa treaca la alta sarcina fara
directive sau atentie individuala.
Interventia: Alcatuiti un sistem de recompense pentru Brian, astfel incat el sa primeasca
o recompensa de fiecare data cand, fara sprijin, pune obiectul terminat intr-o parte si
incepe sa lucreze la unul nou fara ca vreo persoana sa-I faca semn din cap, sa-I arate sau
sa verbalizeze acest lucru. Initial, puteti sa-l ajutati pe Brian dand directive de grup fara

135
sa va uitati la Brian:”Nu uitati, toti elevii isi termina singuri munca”. Puneti o “cutie cu
recompense” pe masa lui si de fiecare data cand initiaza o noua activitate fara sprijin,
puneti o recompensa in cutie si laudati-l. La inceput puteti sa-I oferiti cate 10 minute
libere la trei recompense primite in cutie. Pe masura ce incepe sa initieze tot mai multe
activitati mariti numarul de recompense pe care trebuie sa le castige pentru a obtine
minutele libere.

B-12-Deficit de atentie

Problema: Lipsa interesului sau a placerii in contactul fizic


Istoric: Jasper este un baiat in varsta de 20 de luni cu o serie de elemente autiste. Unul
din comportamentele cel mai deranjante este lipsa raspunsului la contactul uman –sub
forma imbratisarilor, alinarii sau chiar a statului pe genunchi. Nu arata nici un interes si
nici o nevoie de contact fizic iar atunci cand adultii au astfel de manifestari fata de el nu
raspunde si se indeparteaza. Lui Jasper ii place sa se plimbe prin casa si sa invarta o
bucata de sfoara prin aer. De asemenea, ii place mancarea.
Analiza : In momentul de fata Jasper nu percepe contactul fizic ca pe un lucru placut.
Trebuie facuta o legatura intre contactul fizic si ceva ce percepe ca fiind placut.
Obiectiv : Sa-l determinam pe Jasper sa se apropie si sa aiba contact fizic pentru a primi
o recompensa care-i face placere.
Interventia : Cand va jucati cu Jasper pe podea tineti in mana ceva ce-i place (o bucata
de sfoara sau stafide) si atrageti-i atentia catre acesta. Cand se apropie, intindeti-va pe jos
si puneti obiectul respectiv pe pieptul vostru astfel incat el sa fie obligat sa se urce peste
voi pentru a-l putea lua. Dupa ce reuseste sa ia obiectul imbratisati-l scurt. Cand stati pe
pat aratati-i o stafida si apoi ascundeti-o in buzunar. Acum Jasper trebuie sa vina si sa
stea pe genunchii vostri pentru a putea avea acces la buzunar. Puteti sa puneti o bucata de
sfoara pe parul sau pe gatul vostru astfel incat el sa fie obligat sa va atinga fata pentru a o
putea lua. De fiecare data imbratisati-l sau mangaiati-l scurt si lasati-l sa va atinga atata
timp cat doreste el. Va doriti sa asocieze contactul fizic cu o experienta placuta.

B-13-Deficit de atentie

Problema : Misca in mod impulsiv materialele fara sa astepte o directiva sau o solutie.
Istoric : Chris este un baiat in varsta de 8 ani cu abilitati aproape de normal dar cu o
intarziere usoara in limbajul receptiv si expresiv. Fiind un copil cooperant care doreste sa
aiba succes Chris se grabeste de fiecare data sa inceapa executia sarcinii inainte de a
asculta sau a se gandi. Chiar cand este ajutat sa-si tina mainile sub masa in timp ce i se
dau instructiuni Chris tot nu este atent la explicatii si nu se gandeste la un plan de actiune.

136
Acest comportament al sau este o piedica in dezvoltarea limbajului receptiv si cauzeaza
probleme acasa cand i se dau indicatii pentru a face ceva.
Analiza : Motivatia lui Chris de a reusi este una excelenta dar nu realizeaza ca trebuie sa
asculte cu atentie, sa proceseze informatia si sa-si faca un plan inainte de a trece la
actiune. Faptul ca a fost invatat sa « astepte », « asculte » si « gandeasca » nu a dus la
cresterea auto-controlului. Trebuie sa experimenteze o dezamagire imediata de fiecare
data cand nu asculta si nu gandeste. Aceasta dezamagire imediata il va invata sa-si
controleze atentia.
Obiectiv : Sa asculte, astepte si sa planifice inainte de a se intinde dupa un obiect.
Interventia : Luati patru pahare de hartie si pe partea de jos a fiecaruia lipiti imagini care
sa reprezinte o structura lingvistica pe care i-o predati lui Chris (baiat care alearga, baiat
care prinde ceva, caine alergand, caine latrand). Intoarceti paharele si aliniati-le. Cand
Chris nu se uita puneti o moneda sub un pahar (vezi figura 10.7). Acum spuneti-i unde se
afla moneda numind imaginea : »Caine care alearga », etc. Daca ridica paharul care
trebuie primeste moneda. Daca ridica un alt pahar nu primeste nimic. Spuneti-I ca poate
sa mai incerce. Continuati in acest fel pana cand primeste 5 monede. Nu-i spuneti sa
asculte sau sa astepte. Va doriti ca el sa-si dea seama ca acest lucru este necesar pentru a
putea gasi moneda.

Scurte exemple de interventii comportamentale

Urmatoarele interventii au avut succes la copiii pentru care au fost facute. Va mentionam
problema, interventia folosita in timpul sedintelor si motivul pentru care interventia a
avut succes.

B-14-Auto-mutilare

Comportament : Lovirea capului de masa.


Interventia : Cand este nervoasa Jody isi loveste capul de masa. Cateodata este nervoasa
din cauza unui material aflat pe masa, cateodata pentru ca ati inceput un joc nou sau ati
schimbat ceva in modul de aranjare al materialelor iar cateodata nu stim de ce este
nervoasa. De fiecare data trebuie sa o intrerupeti ca sa nu se raneasca. In timp ce-i predati
stati in spatele ei. Imediat ce isi apleaca capul spre in fata si se loveste, indepartati-i
scaunul astfel incat ea sa-si piarda echilibrul. Tineti-o asa prêt de 2-5 secunde. Apoi
reveniti la pozitia initiala. Repetati procedura de fiecare data cand se loveste. Nu o certati
si nu vorbiti cu ea cand ii trageti scaunul.
Motivul succesului : Cand scaunul a fost tras Jody nu a mai ajuns cu capul la masa si
astfel lovitul a fost intrerupt imediat. Nu i-a placut ca nu a mai avut echilibru ;a fost o
experienta neplacuta. Dupa mai multe repetitii si-a dat seama ca scaunul era tras deoarece
ea se lovea cu capul de masa. Curand a inceput sa-si controleze acest impuls. Nu s-a
folosit nici un tip de limbaj deoarece Jody nu are dezvoltate abilitatile limbajului receptiv.

B-15-Auto-mutilare

137
Comportament : Se loveste peste fata.
Interventia : Acest comportament al lui Ellen pare a fi un tip de isterie. Deoarece nu
vorbeste puteti doar sa ghiciti care este motivul nemultumirii sale. Cu toate acestea, ea isi
inroseste fata si comportamentul duce la cresterea nemultumirii. De indata ce incepe,
puneti palmele voastre peste obrazul ei si spuneti foarte tare : »Nu lovi ».Apoi dati-i
drumul si ajutati-o sa miste materialele pe care le foloseste pentru executarea sarcinii.
Motivul succesului : Tinutul obrazului in palmele voastre a dus la intreruperea
lovirii.Pronuntarea pe un ton ridicat al cuvintelor : »Nu lovi » a speriat-o pe Ellen si a dus
la intreruperea comportamentului. Faptul ca imediat dupa aceasta ati ajutat-o sa-si
continue sarcina a dus la aparitia unui comportament alternativ, incompatibil cu lovitul
fetei.

B-16-Agresivitate

Comportament : Ii musca pe ceilalti.


Interventia : Cand Danny va musca pe voi sau pe altcineva ridicati-va imediat, ridicati-l
si pe el (de sub brate), si duceti-l foarte repede pe un scaun din colt. Repede si ferm
puneti-l pe scaun cu fata la perete. Plecati imediat, fara sa spuneti nimic. Ignorati-i
plansul. Dupa 10-15 secunde mergeti din nou la el si conduceti-l inapoi la masa si
continuati lucrul ca si cand nimic nu s-ar fi intamplat. Nu uitati faptul ca Danny nu va
intelege cuvintele si, din acest motiv, eforturile voastre trecute de a-l certa, a-i explica sau
a-l lovi nu au functionat.
Motivul succesului : Chiar daca nu i-a produs nici o ranire lui Danny nu i-a placut ca a
fost luat pe sus si indepartat de la locul sau. Dupa mai multe repetitii si-a dat seama ca
acest lucru se intampla numai cand ii musca pe ceilalti oameni. Deoarece nu-si poate
concentra atentia prea mult timp a fost important sa nu-l lasati sa stea pe scaun prea mult,
pentru a nu uita motivul pentru care se afla acolo. Faptul ca, in mod constant, cand
musca, l-ati dus la colt a asigurat succesul interventiei.

B-17-Agresivitate

Comportament : Trage de par.


Interventia : Jerry este fascinat de par, in special de parul lung. Probabil ca nu realizeaza
ca tragand de par poate rani pe cineva. Ajutati-l sa-si diminueze acest comportament
astfel : 1) nu-i dati aceasta oportunitate-strangeti-va parul intr-o coada la spate cand
lucrati cu el ; 2) fiti foarte atenti cand sta pe genunchii vostri sau se afla in spatele vostru
si preveniti trasul de par ; 3) invatati-l sa va mangaie ca metoda mai buna pentru contact
fizic.
Motivul succesului : Jerry a fost prea incantat si stimulat de par pentru a-si putea
controla impulsul, dar, cand nu a mai putut ajunge la el cu atata usurinta nu a facut
eforturi disperate pentru a-l atinge. In acelasi timp, i-a placut contactul fizic si atentia
venita din partea adultilor, astfel ca a invatat sa interactioneze prin mangaiere, batut din
palme si gadilat.

B-18-Distrugere

138
Comportament : Se prosteste.
Interventia : Ignorati comportamentul prostesc al lui George-rasul, gesturile ciudate si
zambetele. Pretindeti ca nici macar nu le vedeti. Continuati activitatea si repetati, intr-o
forma simpla, indicatiile voastre. Folositi doar unul sau doua cuvinte, dati-i un indiciu
gestual si atingeti-l pe brat pentru a-l determina sa faca miscarea corecta. Laudati-l de
indata ce incepe sa lucreze dar fiti foarte calmi.
Motivul succesului : Cand George era confuz sau obosit arata acest lucru comportandu-
se prosteste. Simplificand indicatiile si ajutandu-l mai mult ati diminuat starea de
confuzie si l-ati ajutat sa mearga mai departe. Ramanand calm si ignorand starea sa de
agitatie ati descurajat acest comportament.
B-19-Distrugere

Comportament : Necajeste intentionat (de exemplu, tine masinuta sub masa).


Interventia : Cand Tim incepe sa va necajeasca in mod intentionat tinand un obiect
necesar activitatii aflate in desfasurare, parca anume pentru a va provoca sa va luptati cu
el, certati-l sau intindeti mana dupa obiect, apoi, imediat, dati-va la o parte si puneti-va
mainile pe genunchi. Apoi spuneti-i ce se va intampla dupa ce activitatea ia
sfarsit : »Dupa sedinta ne jucam cu mingea ». Aratati catre zona in care va veti juca.
Apoi, calm, repetati indicatia : »Pune masinuta sub cutie ». Asteptati cateva secunde apoi
ajutati-l aratand catre directia corecta si repetand indicatia : »Sub cutie ».
Motivul succesului : Tim avea probleme cu perioadele de tranzitie. Nu se simtea
comfortabil cand nu stia ce urma sa se intample. Necajitul lui incepea, de obicei, cand o
activitate se apropia de sfarsit. Spunandu-i ce avea sa se intample dupa aceea si
neraspunzand la comportamentul lui acesta s-a diminuat deoarece motivul
comportamentului a disparut.

B-20-Distrugere

Comportament : Se vaicareste si se agita cand vrea sa comunice o nevoie.


Interventia : Cand David se vaicareste sau se agita , cereti-i sa va arate ce doreste, sa
atinga acel lucru sau sa rosteasca cuvantul respectiv (in cazul in care el exista in
vocabularul sau). Daca stiti ce doreste aratati-i, prin gesturi, cum sa arate sau sa atinga
obiectul respectiv. De indata ce foloseste comunicarea cea mai potrivita, dati-i obiectul
prêt de cateva secunde. Daca nu va spune, in nici un fel, ce doreste, intoarceti-va cu
spatele la el prêt de 10 secunde. Apoi intoarceti-va din nou spre el si ajutati-l sa arate ceea
ce doreste. Nu trebuie neaparat sa-i spuneti sa « taca din gura » deoarece isi va da singur
seama de acest lucru.
Motivul succesului : David a invatat o noua metoda de a-si comunica nevoile si, in
acelasi timp, adultul nu a raspuns modului sau obisnuit de comunicare, adica, vaicaritului
si agitatiei.

139
B-21-Distrugere

Comportament : Copilul se ridica, frecvent, de la masa.


Interventia : Asezati-va cartea si scaunul lui Randy in asa fel incat acesta sa se afle intr-
un colt al camerei. Prindeti-l de scaun cu o centura. Dati-i imediat materialele de lucru.
Laudati-l cand incepe sa lucreze. Daca Randy plange sau face o criza de isterie, intoarceti
scaunul astfel incat sa fie cu fata la colt si lasati-l asa pana se calmeaza (dar nu mai mult
de 1 minut). Apoi intoarceti-l din nou si dati-i o recompensa alimentara de indata ce
incepe sa lucreze. De indata ce Randy accepta sa stea la masa sa lucreze fara sa tipe sau
sa faca crize de isterie lasati centura pe scaun dar nu o mai folositi.
Motivul succesului : Faptul ca era legat cu centura ii amintea lui Randy ca trebuie sa stea
pe scaun. Acest fapt i-a intrerupt impulsul de a se ridica. Intorcandu-l cu fata la colt l-ati
facut sa inteleaga ca plansul sau crizele de isterie nu vor schimba regula si nici nu vor
atrage atentia adultilor. Oferindu-i sarcini usoare l-ati incurajat sa stea la masa. Cureaua a
fost lasata pe scaun, chiar si atunci cand nu a mai fost nevoie de ea ca si o aducere aminte
vizuala a regulei ca in timpul lucrului se sta la masa.

B-22-Distrugere

Comportament : Zgomote puternice frecvente sau tipete pentru a se auto-stimula.


Interventia : Wendell are 18 ani dar nu intelege explicatiile verbale. Poate fi invatat sa-si
controleze tipetele auto-stimulatorii prin intermediul experientelor neplacute repetate.
Purtati cu voi un apasator de limba (cel folosit de catre medici) si, pe un capat al acestuia,
puneti niste banda adeziva. De fiecare data cand Wendell scoate astfel de tipete puneti-i
apasatorul de limba intre dinti si spuneti : »Fara tipete ». Cand intelege ca nu trebuie sa
mai scoata acele tipete puteti doar sa ridicati acel instrument pentru a-l avertiza sa
inceteze.
Motivul succesului : Lui Wendell nu i-a placut sa simta apasatorul de limba in gura lui
dar nici nu s-a impotrivit. Apasatorul de limba i-a concentrat atentia pe problema-gura
lui. De indata ce apasatorul de limba era introdus in gura lui tipetele incetau. Atat parintii,
cat si profesorul au folosit aceasta tehnica timp de 2 saptamani. Prin repetitie Wendell a
invatat si a inceput sa-si controleze comportamentul de fiecare data cand ceilalti se aflau
in aceeasi camera cu el.

B-23-Repetitia

Comportament : Zgomote repetate.


Interventia : De indata ce Gary incepe sa faca zgomotele respective puneti-va degetele
pe buze si spuneti : »SSH » si ajutati-l sa va imite gestul. Asigurati-va ca degetele ii sunt
lipite de buze. Daca, dupa ce-i dati drumul la mana continua sa scoata aceleasi zgomote,
puneti-i o punga de hartie peste cap prêt de cateva secunde. Apoi ridicati-o si continuati-
va activitatea. Daca incepe din nou avertizati-l prin « ssh » si, daca este necesar, puneti-i

140
din nou punga pe cap. De aceasta data tineti punga ceva mai mult timp, dar nu mai mult
de 15-20 secunde.
Motivul succesului : Cu toate ca punga a fost destul de mare pentru a avea aer si lumina
volumul zgomotelor a fost marit astfel ca Gary si-a dat seama de zgomotele pe care le
produce. In acelasi timp nu a putut sa vada nimic si nu si-a putut da seama de reactia
celorlalti la zgomotele lui. I-a displacut aceasta procedura si, a invatat sa-si controleze
comportamentul de fiecare data cand punga era pe punctul de a fi folosita. Am lasat
punga pe capul lui Gary doar pentru o scurta perioada de timp deoarece nu am vrut ca el
sa uite de ce se afla aceasta pe capul lui si nici nu am dorit sa dezvolte alte
comportamente auto-stimulatorii.

B-24-Repetitia

Comportament : Atasament exagerat fata de obiecte-copilul tipa cand lantul lui preferat
ii este luat.
Interventia : Trebuie sa indepartati lantul pentru ca Janie sa aiba ambele maini libere
pentru a putea executa sarcina. Faceti acest lucru gradual :
1. lasati-o sa tina lantul in mana stanga in timp ce, cu mana dreapta, prinde carligele.
2. puneti-i lantul pe mana stanga in timp ce o ajutati sa tina planseta cu palma stanga
3. puneti lantul pe incheietura mainii stangi
4. infasurati-l in jurul incheieturii stangi ca pe o bratara inainte de a incepe lucrul la
planseta
5. transformati-l intr-o bratara inainte de a se aseza si a incepe activitatea
Motivul succesului : Inlaturand treptat lantul si asezandu-l in diferite parti ale corpului
Janie a fost sigura ca poate tine lantul si nu a intrat in panica. Astfel a putut sa-si continue
activitatea si, destul de repede, nici nu a mai fost atenta la lant.

B-25-Repetitia

Comportament : Atasament exagerat fata de obiecte-copilul poarta cu el tot timpul


camionul rosu de jucarie.
Interventia : Puneti o tava rosie sau un patrat de hartie in fata lui Jack si o sticluta cu
balonase in fata voastra. O sa-l invatati, gradual, cum sa-si lase camionul pe patratul rosu
inainte sa poata sparge baloanele.
1. ridicati-i usor mana cu camionul pe patratul rosu. Tineti-o acolo in timp ce voi
faceti baloane pe care el trebuie sa le sparga.
2. acum, dati-i drumul la masina in timp ce el va tine bagheta pentru ca voi sa suflati
3. indepartati patratul de el (aproximativ 4 inci) in timp ce voi continuati sa faceti
baloane
4. in cele din urma, indepartati de el patratul cu camionul la aproximativ 8 inci astfel
incat acesta sa nu se mai afle in spatiul de lucru. Puneti in fata lui Jack o sarcina
simpla (un puzzle) si, de indata ce o rezolva, puneti-i camionul aproape, pentru ca
el sa-l poata atinge.

141
La un moment dat puteti sa-i cereti sa puna camionul pe patrat si sa-l lase acolo pana
cand lectia ia sfarsit.
Motivul succesului : Deoarece camionul sau a avut un loc « special » in timpul sedintei,
Jack a stiut in permanenta unde se afla acesta. Nu l-a deranjat cresterea distantei de
obiectul preferat deoarece, nu numai ca stia unde se afla acesta dar stia si ca, la finalul
sedintei, i se va permite sa se joace din nou cu el.

B-26-Repetitia

Comportament : Atasament infantil-copilul se agata de gatul mamei pentru perioade


destul de mari de timp iar cand este lasat jos isi ridica picioarele si refuza sa mearga.
Interventia : Paul este prea mare pentru a fi purtat ca un bebelus, dar, desigur ca doriti
sa-i acordati in continuare afectiune. Deoarece este repetitiv si nu-si schimba usor
obiceiurile voi trebuie sa fiti cei care provoaca schimbarea. Acest lucru poate fi facut
astfel : 1) refuzati sa-l imbratisati sau sa-l carati in brate si :2) invatati-l noi jocuri sociale
care sa-i ofere contact afectiv. De exemplu, cand isi intinde mainile pentru a fi luat in
brate asezati-va langa el pe canapea sau pe podea si imbratisati-l. Apoi dati-i drumul si
invatati-l sa se joace un joc usor. Cantati, zambiti, laudati-l si apoi mangaiati-l. In cele din
urma, ajutati-l sa se joace cu jucaria preferata prêt de cateva minute inainte de a va
indeparta. Cand refuza sa mearga si vrea sa fie carat in brate nu-l ridicati. Tineti-l de
mana sau de dupa umeri. Daca nici asa nu vrea sa mearga, renuntati la orice contact cu el
si indepartati-va. Apoi mergeti din nou la el si mai faceti o incercare. Incurajati-l sa vina
cu voi aratandu-i o jucarie sau o recompensa alimentara spre care sa se indrepte. La
inceput, lui Paul nu-i va face placere acest lucru dar, daca insistati si nu-l mai luati in
brate va invata ca regula s-a schimbat.
Motivul succesului : Chiar daca Paul a facut taraboi cateva zile jocul de-a mangaiatul i-a
placut si a renuntat la luatul in brate. A putut chiar sa se joace cu jucaria favorita prêt de
cateva minute dupa ce mama sa a plecat de langa el. A vrut sa mearga alaturi de aceasta
cand a vazut ca se indreapta spre ceva ce-i placea. Agatatul sau pare sa fi fost, in parte, un
obicei si, in parte, faptul ca nu se putea gandi la altceva.

B-27-Deficit de atentie

Comportament : Nu se poate uita la oameni cand vorbeste.


Interventia : Incepeti sa-l instruiti pe John sa se uite la voi in timpul activitatilor de
limbaj expresiv (adresarea intrebarilor : »Ce ? », « Cine ? » si « Unde ? » legate de o
imagine). Aratati-i lui John imaginea si spuneti : »Spune-mi, John, cine se joaca cu
mingea ? » Apoi intoarceti imaginea astfel incat el sa nu o poata vedea si
repetati : »Spune-mi ». Cand va da raspunsul uitandu-se in jos sau in alta parte
repetati : »Spune-mi » si intoarceti-i usor fata catre voi. Nu-l laudati pana cand nu se uita
la voi, chiar si pentru o scurta perioada de timp. De fiecare data cand John comunica cu
voi : »Merg la joaca….Vreau mai mult,etc » nu-i raspundeti decat daca se uita la voi.
Amintiti-i aceasta noua regula atingandu-i usor obrajii daca nu intelege de ce nu-i
raspundeti la intrebari.

142
Motivul succesului : Intoarcerea imaginii a intrerupt preferinta lui John de a se uita in
jos. Amanarea laudatului sau a recompensei l-a motivat sa-si dezvolte un nou obicei-sa se
uite la oameni. Repetitia in timpul sarcinilor structurate l-a ajutat sa-si dezvolte acest
obicei cu toate ca obiceiul vechi se mai intalnea in restul zilei.

B-28-Deficit de atentie

Comportamentul : Prinderea impulsiva a materialelor.


Interventia : Aranjati-va materialele astfel incat sa nu existe materiale suplimentare pe
care sa le poata apuca Robert. Lasati la indemana lui doar cele doua tavite pentru sortat.
Tineti in mana voastra o recompensa alimentara-o aluna sau o stafida. Repetati urmatorii
pasi pana cand sortarea ia sfarsit :
1. spuneti : »Lasa mainile jos » si asteptati pana cand acest lucru se intampla si el se
uita in liniste la voi
2. puneti un obiect pe masa si spuneti : »Pune-l ». Cand acesta se afla in tavita
corecta acoperiti-l cu mana voastra astfel incat Robert sa nu-l poata lua din nou.
Spuneti : »Bravo » si apoi : »Lasa mainile jos ».
3. cand ambele maini ii sunt pe genunchi oferiti-i recompensa alimentara si laudati-
l : »Bravo. Ai lucrat bine »
Motivul succesului : Robert a invatat sa-si controleze mainile deoarece i s-a spus ce sa
faca cu ele si pentru ca nu s-a intamplat nimic altceva-nu a mai atins nici o jucarie si nici
o recompensa alimentara-pana cand nu a fost atent si nu si-a controlat mainile. Odata ce
acest lucru a fost invatat, comanda « Lasa mainile jos » a fost suficienta pentru a-l
intrerupe din apucatul impulsiv al obiectelor in timpul sedintelor de lucru.

B-29-Deficit de atentie

Comportamentul : Lipsa initiativei, copilul asteapta pasiv sprijin.


Interventia : Puneti o sticla cu balonase langa voi si dati-i lui Jane o tava cu doua
margele si o sfoara. Ajutati-o cu prima margea. Ajutati-o si cu a doua si apoi
spuneti : »Gata » Scoateti margelele si dati-i sa faca balonase. Repetati acest lucru
folosind alte doua margele. Acum, a doua oara nu o mai ajutati dar amintiti-i : »Intai
termini si apoi balonasele ». Cand reuseste sa faca doua margele fara ajutor mai adaugati
una-dati-i trei margele pe care trebuie sa le insire pe sfoara fara ajutor.
Motivul succesului : Incepand cu o sarcina foarte simpla si scurta Jane a invatat repede
ca poate ajunge la activitatea ei favorita-balonasele- fara prea mult efort. Si-a dezvoltat
obiceiul de a initia activitati deoarece sprijinul cu care era ea obisnuita nu a aparut decat
in momentul in care s-a hotarat sa inceapa activitatea.

143
Sectiunea 11-Tinerea evidentei

A tine evidenta este foarte important din mai multe motive :


1. Ofera o baza empirica pentru evaluarea progresului copilului si a dificultatilor acestuia
2. Stau la baza hotararii de a schimba ceva, a mentine ceva sau a inlocui o activitate
anume
3. Sunt o forma convenabila de a explica activitatile de invatare si rata de invatare a
copilului catre parinti, profesori, traineri si alte persoane interesate de dezvoltarea unui
plan educational individualizat (IEP).
Aceste evidente trebuie structurate pentru a veni in intampinarea acestor obiective, fara,
insa, a-i coplesi pe profesori cu tinerea acestora. Nevoia de a individualiza o evidenta
unui copil anume si unei situatii de invatare inseamna ca o forma anume nu se potriveste
tuturor copiilor. De aceea, pentru fiecare copil in parte se dezvolta o forma aparte de
tinere a evidentei care sa fie practica si, in acelasi timp, sa ofere informatii relevante. Cele
mai eficiente foi de evidenta sunt acelea facute chiar de persoana care le foloseste.
Exemplele urmatoare arata trei tipuri de astfel de foi si ofera doar un model care poate fi
adaptat in functie de nevoile fiecaruia :
Tipul 1 : Evidenta programului de invatare. Acesta trebuie sa arate : 1) ce s-a invatat ;
2) cat timp a durat pana la efectuarea sarcinii ; 3) ce pasi au fost facuti.
Tipul 2 : Evidenta detaliata a activitatii. Astfel de evidenta este utila cand : 1) o
activitate implica mai multi pasi marunti ; 2) cand copilul intampina dificultati in
invatarea acelor pasi ; 3) cand trebuie sa fi insistent si rabdator in cadrul metodelor
folosite pentru invatare.
Tipul 3 : Evidenta comportamentelor spontane aparute in afara sedintelor
structurate de invatare, dar care au legatura cu scopul invatarii. Acest tip de
evidenta este important in special pentru copiii autisti deoarece, uneori, ei isi dezvolta o
abilitate prin invatarea structurata dar nu o folosesc niciodata in mod spontan, in viata de
zi cu zi. Nu are sens sa-i invatam pe copii sa-si dezvolte anumite abilitati daca nu si le
folosesc. De aceea, este foarte important sa-l ajutam pe copil sa transfere orice abilitate
dobandita in sedintele structurate in experientele zilnice. Cea mai buna metoda pentru a

144
face acest lucru este aceea de a profita de folosirea spontana de catre copil a acestor
abilitati. Asta inseamna sa ne dam seama cand si cum apar aceste momente spontane.
Tinand o evidenta a lucrurilor pe care le face copilul, in mod spontan, precum si a locului
si modului in care acestea apar se poate observa foarte bine comportamentul copilului.
Aceasta atentie sporita ii ajuta pe parinti si pe profesori sa gaseasca metode prin care sa
favorizeze folosirea spontana a noilor abilitati dobandite.

Nume :James

Functia Activitati Sept Oct Nov Dec Ian Feb Mar


Imitarea Formarea a trei figuri din C
plastilina
Imitarea Folosirea unor obiecte ce S D
produc zgomote: lingura,
clopotel, zanganitoare
Miscare Sa desfaca capace NC C
motorie
fina
Integrare Sa faca linii verticale si NC NC+ H
ochi- orizontale
mana
Auto- Sa desfaca trei nasturi mari NC H C
ajutorare fara ajutor
Social Sa ajute la caratul obiectelor NC NC+ H
Limbaj Sa potriveasca patru obiecte cu NC H NC+
receptiv imaginea acestora
Limbaj Sa faca din mana « la NC NC+ H
expresiv revedere » (cand i se cere acest
lucru)

Figura 1 : Tipul 1-evidenta programului de invatare.


C=sarcina terminata si intrerupta
H=sarcina terminata si rescrisa la un nivel mai inalt
NC=sarcina neterminata, se continua in aceeasi forma
NC+=sarcina neterminata dar merge mai bine, se vad unele progrese

145
S=sarcina neterminata, simplificata
D=sarcina neterminata, intrerupta

Nume :James Activitate : Imbracat-chilotii

Pasii inclusi in sarcina Data realizarii si metoda de invatare folosita


1. Sa tina chilotii cu ambele maini 2/21M 2/20C 2/21S
2. Sa-i desfaca si sa gaseasca 2/15M 2/20M 2/21C
gaura pentru picior
3. Sa bage un picior prin gaura 2/15M 2/20C 2/21S
4. Sa-si bage si cel de-al doilea 2/15M 2/20M 2/21M
picior prin gaura
5. Sa-si traga chilotii pana la 2/10M 2/15C 2/20S
nivelul genunchilor
6. Sa stea in picioare si sa-si tina 2/10M 2/15M 2/20M 2/21C
in continuare cu mana chilotii
7. Sa-si traga chilotii (cu ambele 2/9M 2/10C 2/15C 2/20S
maini) pana la solduri
8. Sa-si traga chilotii pana in talie 2/6M 2/9C 2/10S
(cu ambele maini)

Figura 2 : Tipul 2-evidenta detaliata a unei activitati


M=manipulat (copilul primeste ajutor fizic in realizarea sarcinii)
C=ajutat (copilul primeste indicatii verbale sau gestuale)
S=spontan (copilul executa sarcina fara ajutor)

Aceasta foaie de evidenta ne arata ca parintii l-au invatat initial ultima parte a sarcinii,
pasul 8. Acest proces este cunoscut ca lantul invers. De asemenea, foaia de evidenta ne
arata ca, la inceputul fiecarui pas, copilul a primit ajutor fizic si ca, unii pasi, au necesitat
ajutor fizic mai indelungat decat alti pasi (de exemplu, pasii 6 si 4).

146
Nume :James

Data Ce s-a spus sau ce Ce s-a dorit Unde Cui


s-a gesticulat
2/15 « Carte » Cautarea cartii Camera de zi Mamei
2/15 « Carte » Gasirea cartii (comentarii)
Camera de zi Mamei
2/15 « Du-te » Se doreste deschiderea usii
Hol Mamei
2/15 « Masina » Sa vada masina tatalui In fata casei ?
2/15 « Jos » Vrea sa fie lasat jos Pe umerii Tatalui
tatalui
2/15 « Stai jos » Imitarea mamei Cina ?
2/15 Se impinge farfuria Nu-i este foame Cina Mamei
2/16 « Jos » (in timp ce Vrea sa stea pe umerii Camera de zi Tatalui
se intinde sa fie tatalui
ridicat)

Figura 3 : Tipul 3-evidenta comunicarii spontane.


Aceasta evidenta ne arata informatii importante pentru planificarea programului. Ne arata
ca James pronunta cuvinte monosilabice, ca foloseste un cuvant pentru a transmite
diferite lucruri si ca doreste, in diverse situatii, sa comunice. Au fost planificate noi
activitati pentru a-l invata pe James cuvinte care sa-si gaseasca, imediat, folosinta,
precum « sus », « tata », « nu » si « deschide ».

147