Pairing

Definitii:
Un reinforcer (intaritor) pozitiv este orice stimul (aliment, obiect, jucarie, activitate,
atentie) care atunci cand este prezentat imediat dupa un comportament, creste frecventa
viitoare a acelui comportament
Un reinforcer (intaritor) primar este orice stimul care atunci cand este prezentat imediat
dupa un comportament, creste frecventa viitoare a acelui comportament datorita
semnificatiei sale biologice (intaritor neconditionat)
Un reinforcer secundar (conditionat, invatat) este orice stimul initial neutru care a dobandit
valoare de reinforcer (intaritor) datorita pairingului cu un intaritor primar (sau cu un intaritor
secundar deja conditionat).

Guidelines:
1. Identificati potentialii reinforceri prin observatie, inventare de preferinte, preference
assessment.
2. Organizati mediul in asa fel incat cei mai valorosi itemi / activitati (potentiali reinforceri
pozitivi) pot fi obtinuti doar prin intermediul tutorelui. Itemii si activitatile mai putin
preferate trebuie de asemenea controlati, pentru a nu concura cu cei oferiti de terapeut.
Puneti pe rafturi itemii la care copilul avea acces liber pana acum, pentru ca va doriti sa ii
obtina prin intermediul vostru.
3. Incepeti sa oferiti reinforceri ori de cate ori copilul se apropie de voi (approach). Creati
sute de oportunitati pentru a oferi reinforceri pozitivi, preferabil utilizand itemi care au
multe piese / parti componente sau alimente care pot fi oferite in bucatele mici. Astfel va
transformati in „giver” – in cel care adauga in mod continuu reinforceri in mediul
copilului (tutore = reinforcer conditionat prin pairing).
4. Evitati sa va transformati in „taker”, asteptati pana copilul lasa la o parte un intaritor
inainte de a il indeparta (nu ii smulgeti / luati din mana). La limita puteti face schimb de
itemi, oferindu-i un alt intaritor.
5. Poate fi necesar sa adaugati treptat contactul vizual, proximitatea fizica. Initial, spuneti
numele reinforcerului pe care il oferiti. Puteti intinde palma in care aveti un reinforcer de
exemplu, numindu-l si alaturand numele copilului: „Luca, poftim biscuit” (bucatele
mici). In felul acesta faceti pairing si intre numele copilului si reinforcement. Cresteti
 gradual comentariile, numind actiunile pe care le face copilul.
6. Incercati sa inventati moduri noi de a interactiona cu intaritorul, in asa fel incat valoarea
acestuia sa fie crescuta prin implicarea voastra in activitate. Doriti ca Luca sa va caute, ca
atare interactiunea cu voi trebuie sa fie fun, mult mai fun decat timpul petrecut singur.
7. Fiti atenti la efectele deprivarii / satierii in legatura cu un intaritor. Mai exact, oferiti un
alt intaritor atunci cand interesul copilului pentru activitatea / itemul curent scade.
8. NU plasati cereri in aceasta etapa, copilul trebuie doar sa ramana langa voi daca vrea sa
se joace cu un item de exemplu. Daca se ridica si pleaca, itemul ramane langa voi.
9. Desi probabilitatea comportamentelor problema este mai scazuta pe durata pairingului,
daca se intampla, acestea nu vor fi intarite. NU va primi reinforceri pe durata
comportamentelor problema si imediat dupa acestea.
10.Nu exista un interval de timp predeterminat pentru pairing. Cateodata pairingul poate
dura mai mult, daca exista un istoric de interactiune care trebuie „reparat”. Tutorele
devine reinforcer conditionat in momentul in care copilul se apropie de el frecvent si cu
usurinta si ramane langa el voluntar pentru o perioada de timp. (approach semnificativ
mai mare decat escape). Abia atunci puteti incepe sa plasati cereri – practic sa stabiliti
controlul instructional.