Abuzul emoțional, „ucigașul tăcut al relației”– răni invizibile - abuz invizibil

Prin frecventa mare si gravitatea consecintelor, abuzul emotional (AE) in cuplu poate fi considerat in
acest moment o problema de sanatate publica in lume,reprezentand de fapt o forma de violenta in
familie. Paradoxul acestui fenomen consta in aceea ca multe persoane nu constientizeaza faptul ca
sunt abuzate emotional, si aceasata afirmatie se refera atat la persoane de sex feminin cat si la
persoane de sex masculin. In alta ordine de idei, AE poate fi considerat o incalcare a drepturilor
omului, si din acest motiv este necesara o informare mai ampla a celor care apartin unui cuplu, dar si
celor care intentioneaza sa adere la viata de cuplu.

In varianta sa clasica, abuzul se refera la abuzul fizic, forma cea mai evidenta si, desigur, studiata.

AE reprezinta orice comportament sau atitudine non-fizica , proiectat asupra partenerului, cu

scopul de a controla, subjuga, pedepsi sau izola o persoana, in speta partenerul de cuplu, prin
utilizarea umilirii sau fricii.
In esenta este vorba de manipulare a unei persoane si subminare a stimei de sine si in final, de
transfer al responsabilitatii pentru toate problemele familiale.
Istoricul persoanelor abuzive arata originea intr-o familie abuziva in care agresorul nu a invatat sa
stabileasca relatii sanatoase. In general, isi ascund teama, stima de sine scazuta sau neputinta in
spatele unui comportament abuziv, nerecunoscand ineficienta mecanismelor proprii de adaptare.
AE poate include asaltul verbal, dominare, control, izolare, ridiculizare sau utilizarea informatiilor de
ordin intim, folosite in scopul degradarii partenerului. Ea vizeaza bunastarea emotionala si
psihologica a victimei si in majoritatea situatiilor este precursoarea abuzului fizic.

Manifestari ale AE:

- Verbal - Tipete, insulte sau injurii;

- Brutalizare, intimidare, teroare;
- Respingere – ignora prezenta, afirmatiile partenerului;
- Ironizare – foloseste diferite apelative, sarcasm, pune partenerul in situatii stanjenitoare,
umilitoare, il numeste ‚”prost” chiar si in public, il umileste, il invinuieste pentru orice ;
- Teroare – provoaca frica, amenintare sau intimidare;
- Izolare – limitarea liberei circulatii, interzicerea contactului cu familia sau prietenii;
- Controlul asupra banilor castigati, limitarea accesului la bani, interzicerea desfasurarii unei
activitati, furtul din castigurile realizate de partener;

Consecintele AE sunt reprezentate de : stres, anxietate si depresie, insomnie, consum de

medicamente (somnifere si antidepresive), consum de droguri si alcool, tentative de suicid.

Sunt importante tipul si durata abuzului dar si severitatea abuzului.

In fapt, abuzul emotional este o forma de agresiune deliberata si manipulativa folosit ca o metoda
de control.

In relatiile intime abuzul emotional conduce la frica, rusine si izolarea de prieteni si familie prin
inocularea de catre agresor a ideii ca cele relatate de victima nu vor fi crezute de nimeni. Umilirea
conduce la scaderea stimei de sine a victimei.
Un studiu efectuat de Institutul National de Sanatate Mintala in colaborare cu Institutul National
Pentru Prevenirea Abuzului de Droguri ale SUA, arata ca durerea fizica si respingerea sociala sunt
procesate de catre creierul nostru in acelasi mod.

In concluzie, AE poate include orice, de la insulte verbale la amenintari, pana la critici constante sau
tactici mai subtile, cum ar fi dezaprobarea sau stilul de a fi mereu nemultumit. Prin urmare, AE
poate fi dificil de identificat, uneori agresorul pozand in victima, iar victima intrebandu-se daca nu
este de fapt un agresor, intrebandu-se daca agresorul (A) nu este doar intr-o stare de proasta
dispozitie sau chiar deprimat.

O parte a indicatorilor de abuz emotional ar putea include urmatoarele:

- Comportamentul agresiv nu se opreste cand victima (V) cere ragaz sa se linisteasca sau incepe sa
planga. Auzul poate escalada pana intr-atat incat V devine tot mai infricosat, umilit si suparat, deci
vulnerabil;
- Comportamentul este frecvent, de cateva ori pe saptamana sau luna;
- Limbaj vulgar, acuzatii complet nefondate;
- Cuvinte jignitoare sau umilitoare in fata altor persoane;
- Argumentele sunt de partea unei singure persoane – A;
- Amenintarea cu violenta;
- Cruzime evidenta;
- Agresorul nu-si cere scuze;
- Agresorul nu valideaza nimic din spusele victimei;
- Prezenta altor forme de abuz – fizic sau sexual;

Exista insa si situatii in care ambii parteneri sunt abuzivi emotional, unul impotriva
celuilalt. Deasemenea, abuzul poate cunoaste forme ondulante, cu perioade de remisiune
alternand cu perioade de exacerbare, mai ales in timpul momentelor cu stres major.

Chiar si in absenta abuzului fizic, AE poate avea consecinte devastatoare asupra V.

Izolarea de familie si prieteni poate impiedica V sa solicite ajutor. Terapia de grup poate fi de ajutor
in cazul V AE, acestea beneficiind de un schimb de experienta cu cei care au suferit un abuz similar,
creandu-se un numitor comun pentru acceptarea situatiei, mai ales in vederea cresterii stimei de
sine.

Oalta forma eficienta de terapie este reprezentata de terapia de familie. Ceea ce este important
este stabilirea/definirea clara a rolurilor si precizarea drepturilor fiecarui membru al
relatiei. Pentru A este important a defini si aborda problemele care ii determina sa devina abuzivi,
iar pentru V este important sa-si poata reconstrui stima de sine afectata de abuz.

TULBURARI MEDICALE ASOCIATE CU AE:

- Depresia (pentru A si V);

- Tulburarea exploziva intermitenta (pentru A);
- Tulburari de personalitate ( in special pentru A – narcisist si antisocial; V – avand personalitate
dependenta).
Istoria acceptarii de catre femeie a statusului marginalizat

Rolul marginalizat al femeii deriva dintr-o serie de practici culturale in care femeia era considerata „
proprietatea „ barbatului, acesta avand chiar drept de viata si de moarte asupra femeii. Acest lucru
poate fi vazut si astazi, materializat si prin vanzarea miresei si a practicilor de zestre.

Abuzul emotional al partenerei impotriva barbatilor.

In statistici, in aproximativ 15% din cazuri au fost raportate cazuri de abuz la barbati.

In ceea ce priveste barbatii abuzati acestia au afirmat in proportie de:

- 75% - furie;
- 40%- rani emotionale;
- 35% - tristete sau depresie;
- 30% – dorinta de razbunare;
- 23% - sentimentul ca trebuie sa se apere;
- 15% - rusine sau frica;
- 10% - sentimentul ca nu sunt iubiti sau neajutorare.

Exista o corelatie intre gradul/nivelul abuzului emotional si severitatea consecintelor abuzului, lucru
valabil atat la sexul feminin cat si la cel masculin. Cu cat nivelel de violenta/abuz, experimentat este
mai inalt, cu atat severitatea simptomatologiei va fi mai crescuta, ex. depresia severa si acuze
psihosomatice. Comparatiile efectuate intre barbatii abuzati si cei nonabuzati au condus la
constatarea ca cei abuzatu manifestau simptome de depresie, iar gradul acesteia era mai inalt, iar in
ceea ce priveste simptomatologia psihosomatica, aceasta prezenta un polimorfism mai mare.

Consecintele abuzului pot fi internalizate: depresie, tristete, furie, durere emotionala, teama,
razbunare, rusine si umilinta, stres, sau externalizate, cu frecventa mai mare de manifestare in
randul barbatilor sub forma addictiilor si in primul rand a alcoolismului.

Exista voci care afirma ca „familia a fost si este locul privilegiat al exploatarii femeilor”(Galop, 1985).
Hare – Mustin(1991) afirma ca desi casatoria s-a dovedit a avea un efect protector asupra oamenilor,
„s-a dovedit a fi in detrimentul femeilor atat in ceea ce priveste atat in ceea ce priveste sanatatea
fizica cat si cea mentala”. Acest lucru nu reprezinta un protest la adresa casatoriei, dar indeamna la
afirmarea drepturilor egale ale partenerilor in acest parteneriat.

O problema spinoasa in ceea ce priveste studiile cu privire la abuzul emotional in cuplu, este
reprezentata de inaccesibilitatea anumitor categorii sociale ca esantioane incluse in studiu; ma refer
la imigranti, lesbiene sau femei in varsta. Multe studii au fost efectuate prin telefon si au exclus din
start anumite categorii defavorizate, cum ar fi persoane din mediul rural, sarace; nivelul de instructie
si alfabetizarea, apartenenta la o anumita cultura/religie, reprezinta alte impedimente pentru
cunoasterea dimensiunii reale a acestui fenomen si in privinta informarii, a perceptiei si
constientizarii fenomenului, precum si a ajutorarii victimelor abuzului.

Daca pornim de la ideea de „femeie obiect”, abuzul verbal este o forma de abuz emotional care
comunica lipsa de valoare a femeii. Daca privim abuzul ca o forma de dezechilibru de putere /forta
intre victima si agresor, recurgem la modelul patriarhal.
Exista insa si abuz emotional si chiar fizic asupra partenerului de sex masculin.

Violenta severa a fost definita ca un comportament care includ lovire, folosirea cutitului sau a
pistolului avand probabilitate mare de ranire fizica.

Consecintele psihologice ale abuzului emotional la femei sunt reprezentate de :

Internalizate

- Frica, anxietate;
- Depresie;
- Simptome ale stresului si psihosomatice (dureri de cap, tulburari gastro-intestinale, dureri osoase,
polakiurie);
- Simptome de stres post-traumatic (amintiri intruzive, amnezie psihogena, hipervigilenta la situatii
potential periculoase, tulburari de somn sau alimentatie, tresarire exagerata de raspuns, iritabilitate
sau raspunsuri furioase;

Externalizate

- Abuz de alcool si droguri;

- Stima de sine scazuta si tentative de suicid;
- Comportament auto-distructiv, auto-mutilarea;
- Comportament ofensiv/agresiv.

Au fost inventate instrumente de cuantificare a AE/violentei sub forma unor chestionare (CTS)
Conflict Tactics Scale – Scala Tacticilor Conflictelor.

Exista mai multe situatii in ceea ce priveste abuzul in cuplu:

- Sot =A, sotie = V;

- Sot =V, sotie =A;

- Sot = Sotie = V si A, in egala masura – cupluri cu tendinta de a fi reciproc abuzive.

O situatie particulara este aceea in care victima devine agresor in urma tratamentelor aplicate,
aparand o inversare a rolurilor sau ambii parteneri sunt V si A in egala masura.

Apare atunci intrebarea legitima: atitudinea victimei poate fi considerata auto-aparare sau represalii
? In acest caz, exista o dinamica permanenta a cuplului, partenerii schimbandu-si periodic rolurile.

Studiile arata ca atitudinea violenta a femeilor agresate poate fi interpretata si ca o expresie a

maniei, a razbunarii pentru ranile emotionale provocate de partener, pentru a –si etala sentimentele
pe care nu si le poate exprima verbal sau pentru a obtine controlul asupra partenerului.

In privinta violentei feminine, studiile au aratat ca principalele motive ale agresivitatii feminine sunt
reprezentate de atitudinea dominanta a partenerului si de controlul exercitat de partener asupra
femeii.

De ce stau partenerii intr-o relatie abuziva ?

In cazul femeilor explicatiile variaza de la dependenta economica (74% dintre femei raman intr-o
relatie abuziva datorita dependentei financiare) si constrangerile sociale, pana la sindromul de
neajutorare invatata, notiune definita prin sentimentul de neputinta resimtit de femeie, ceea ce o
impiedica sa intreprinda demersuri pentru a iesi din relatia abuziva. O alta explicatie ar fi
dependenta psihologica – faptul de a experimenta o pierdere relationala importanta de cate ori
incearca sa intreprinda ceva pentru a parasi relatia abuziva. Ambivalenta fata de persoana abuziva
este un alt motiv al ramanerii in relatie. Comportamentul abuziv nu se manifesta permanent, motiv
pentru care partenerul abuzat oscileaza intre iubire/ sentimente pozitive (toleranta) si ura si dorinta
de a parasi relatia. Paradoxal este faptul ca numeroase relatii reprezinta o alternanta intre bine si
rau, formand o combinatie dureros de distructiva, numita trauma de legatura. Atunci cand o relatie
are la baza frica, abuzul si exploatarea si o persoana detine controlul si puterea asupra celeilalte,
persoana abuzata va avea tendinta sa „mearga in varful picioarelor in preajma agresorului”. In multe
cazuri partenerul abuzat renunta la lupta din cauza fricii cauzate de eventuala nereusita a parasirii
relatiei sau din cauza consecintelor parasirii relatiei.

AE in cuplu are consecinte si asupra sanatatii psihologice a copiilor nascuti in astfel de cupluri.
Instabilitatea emotionala a cuplului ofera un mediu insecurizant copiilor, care sunt expusi unui risc
de abandon scolar ridicat, probleme cu consumul de droguri, depresie.

Pasi de parcurs in mod practic intr-o relatie abuziva:

- Recunoaste adevarul in relatia cu tine insuti. Informeaza-te, detaliaza si expune comportamentele
abuzive ale partenerului; invata sa rationalizezi aceste comportamente si reconsidera-ti pozitia vizavi
de cele intolerabile;

- Fii clar cu privire la comportamentele abuzive. Discuta cu persoane avizate despre impactul
emotional al comportamentelor abuzive (sarcasm, furie, izolare, conditionare, distrugere stimei de
sine, controlul etc)

- Vorbeste deschis cu persoane abilitate despre impactul acestor comportamente abuzive. Nu nega
impactul comportamentului abuziv asupra vietii tale incercand sa normalizezi comportamentul
agresorului, aducandu-i circumstante atenuante(l-ai provocat, era obosit, l-a enervat seful etc),.
Admite impactul complet al abuzului asupra tuturor laturilor existentei tale(emotionale, sexuale,
sociale, profesionale);

- Opriti abuzul, incetati sa va anesteziati durerea afirmand in fata propriei persoane „ar putea fi si
mai rau !”

- Adoptati o serie de masuri prin modificarea vechilor patternuri ale casatoriei, puneti o serie de
conditii daca parteneul abuziv doreste continuarea relatiei, stabilind noi limite, prin invatarea unor
noi strategii;

- Invata sa fii responsabil pentru scimbare. Scimbarea nu se produce niciodata cu usurinta si fara
asumarea unei serii de responsabilitati si consecinte. Convingeti-va partenerul abuziv de necesitatea
participarii la sedinte de terapie, daca doreste continuarea relatiei, dar insanatosita, sanogenetica.
Explicati partenerului si dvs insiva ca schimbarea necesita timp si stabilirea unor noi modele de
comportament, posibile prin participarea la sedinte de psihoterapie individuala si de cuplu;

- Asteptati-va sa intampinati rezistenta la schimbare. Informati-va partenerul cu curaj si diplomatie

ca schimbarea nu apare fara un efort de timp, bani si efort personal. Expuneti-i cu curaj faptul ca nu
exista decat doua optiuni continuarea relatiei dupa tipare noi, adica modificarea modului de
interactiune conform unor noi standarde sau ruperea relatiei, implicit pierderea partenerului.

Nu este usor sa supravietuiesti intr-o relatie abuziva, nu este usor nici sa produci schimbarea dar
gandeste-te ca tu este o persoana la fel de importanta ca si partenerul tau in aceasta relatie ca ai o
responsabilitate fata de tine : sa te iubesti si sa te respecti, ca ai dreptul la o viata normala din punct
de vedere emotional, ca aspiratia ta la fericire, liniste si siguranta emotionala este dreptul tau si nu o
favoare oferita de partener. Invata sa stabilesti limite, invata ca in acest sens niciodata nu este prea
tarziu sa inveti sa fii asertiv, informeaza-te, lupta pentru relatia ta, dar ai curajul sa recunosti ca ai
probleme si gaseste puterea sa iesi din relatia abuziva si poate cu risc vital atunci cand nu exista
intampinare din partea partenerului, la initiativa ta de schimbare.

BIBLIOGRAFIE:

Beverly Engel – The Emotionally Relationship: How To Stop Being Abused And How To Stop Abusing,
Wiley, 2002;

Austin James – Emotional Abuse: Sillent Killer of Marriage – A 30 Year Abuser Speaks Out;

Dr, Jau Grady – Verbal Abuse;

GoodTherapy.Org – Domestic Violence;

Vera E Mouradian – Abuse in Intimate Relationship: Defining the Multiple Dimensions and Terms;

Counselling Directory – Emotional Abuse;

Steven Stosny – Effects of Emotional Abuse: It Hurts When I Love, Psychology Today;

Emotional Abuse in Intimate Relationship: The Role of Gender and Age, Gunnur Karakurt, Kristin E.
Silver, NIH Public Access, 2013, 28(5): 804-821;

Emotionally Abusive Behavior in Young Couples: Exploring A Role for Implicite Aggression, Ireland JL,
Birch P. – Violence and Victims, 2013, 28(4):656-69;

A Representative Measure of Psychological Aggression and Its Severity – Folingstad DR, Coyne S,
Gambone L - Violence and Victims, 2005, Feb, 20(1);25-38;

Aggression, And Some Related Psychological Construct (Anger, Hostility, and Impulsivity: Some
Comments For A Research Project, Ramirez JM, Andreu JM, Neoroscience and Behavioral Reviews,
2006, 30(3):276-91;

Source of Somatization: Exploring the Roles of Insecurity in Relationship and Styles of Anger
Experience and Expression, Liu L and al. – Social Science & Medicine(1985), 2011. Nov.,73(9):1436-
43;

Maping the Road from Childhood Trauma to Adult Somatization: the Role of Attachment, Waldinger
RJ et. al, Psychosomatic Medicine,2006, Jan-Feb;68(1):129-35;

Acest material a fost prezentat de doamna medic, psiholog și psihoterapeut Cecilia Curis în cadrul
seminarul gratuit "Rănile emoționale în relațiile de cuplu" din data de 13 noiembrie 2014, de la
Clubul Arcelor Mittal - Galați organizat de Asociația pentru Cetățenie Culturală - ARCA. La seminar au
participat aproximativ 30 de persoane.

http://uninstallviolence.blogspot.com/2014/11/abuzul-emotional-ucigasul-tacut-al.html