Propuneri de masuri pentru reducerea abandonului familial

Masurile de preventie si de reducere a abandonului de familie ar trebui sa vizeze pe mai

multe cai protejarea persoanei/persoanelor care ar avea de suferit in urma acestei
infractiuni, referindu-se, in primul rand, la pastrarea unitatii familiei, deoarece pericolul
social pe care îl reprezintã abandonul de familie aduce atingere institutiei familiei care
este apreciatã ca o valoare socialã primordialã. La fel cum cauzele care duc la abandon
sunt complexe si difera de la caz la caz, tot asa si metodele de reducere pot fi diverse,
referindu-se strict la prevenirea infractiunii, sau, in sens mai larg, la ameliorarea
situatiilor si anularea cauzelor care determina, mai direct sau mai indepartat, savarsirea
abandonului de familie vazut ca fenomen social.

În România abandonul familial este un fenomen obişnuit, pentru că legile sunt prea
blânde pentru cei care îşi părăsesc familia. De cele mai multe ori obicei femeile sunt cele
abandonate cu copii, şi sunt nevoite să muncească pentru a-i intretine. Este foarte
probabil ca daca sanctiunile ar fi mai dure, rata abandonului ar scadea.
In present, infractiunea de abandon de familie se pedepseste cu
închisoare sau amendã, iar actiunea penalã se pune în miscare la
plângerea prealabilã a persoanei vãtãmate.
Împãcarea pãrtilor înlãturã rãspunderea penalã, pentru a oferi o sansã
de refacere a
familiei, o posibilitate ca fãptuitorul sã revinã asupra conduitei sale si
sã-si reia îndeplinirea obligatiilor sale de întretinere.

Pe de alta parte, infractiunea este continuã, consumarea având loc în

momentul neîndeplinirii obligatiei de întretinere, epuizându-se în
momentul încetãrii activitãtii ilicite.
Putini dintre cei care sint reclamati de comiterea infractiunii de abandon familial ajung in
inchisoare. In majoritatea cazurilor, reclamatiile nu au finalitate penala - unii faptuitori
platesc pensia alimentara imediat dupa depunerea reclamatiei.
În conformitate cu prevederile art. 305 alin. (4) şi (5) C. pen., dacă părţile nu s-au
împăcat, dar în cursul judecăţii inculpatul îşi îndeplineşte obligaţiile, instanţa pronunţă
împotriva acestuia o condamnare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei, care
nu se revocă decât în cazul când, în cursul termenului de încercare, condamnatul
săvârşeşte din nou infracţiunea de abandon de familie .
Iata deci cat de simplu ii este infractorului sa scape de urmarirea
penala.

Infractiunea de abandon de familie existã si în cazul în care fãptuitorul,

obligat la plata pensiei de întretinere, desi apt de muncã, refuzã cu
intentie sã presteze o activitate eficientã pentru a dobândi venituri din
care sã achite obligatia de întretinere, ori, sustinând cã este somer,
refuzã sã plãteascã pensia de întretinere, desi
primeste în continuare ajutor de somaj.

Iulia Tache - Facultatea de Drept, Universitatea Bucuresti

Imprejurarea cã inculpatul este apt de muncã nu echivaleazã cu
stabilirea relei-credinte, dacã a prezentat documente din care rezultã
cã nu are venituri si cã este înscris la Inspectoratul Teritorial de Muncã,
fãrã a beneficia de ajutor de somaj.

Bărbaţii preferă să fie şomeri tocmai pentru a nu plăti pensie alimentară, pentru că nu
există legi care să-i oblige expres în această privinţă.

Astfel, o alta solutie ar fi organizarea de programe prin care sa se puna

la dispozitie locuri de munca celor care sunt apti pentru a o presta si
care au o pensie de intretinere de platit si neacordarea ajutorului de
somaj celor care se considera ca evita deliberat sa lucreze, sau, mai
eficient, oprirea automata a unui procent din ajutorul de somaj si
trimiterea acestui procent catre familia care trebuie s-o primeasca.
Potrivit Codului familiei, „Întretinerea este datoratã potrivit cu nevoia
celui care o cere si cu
mijloacele celui ce urmeazã a o plãti” - de aceea m-am referit la pensia
de intretinere ca fiind un procent dintr-o suma, si nu neaparat ca fiind
suma stabilita initial de instanta.

Acest procedeu s-ar putea aplica si in cazul salariului, prin retinerea

obligatorie de pe statul de plata a sumei de catre unitatea in care cel
obligat la plata pensiei de intretinere lucreaza, urmata de remiterea ei
catre partea vatamata.

Prezenţa sau persistenţa în societăţile moderne a unor probleme sociale cum ar fi

abandonul de familie au abandonul maternal este generată de absenţa unor servicii, de
funcţionare a unor instituţii sau de absenţa culturii utilizării lor.

Cauzele acestor fenomene nefericit pot fi, la origine, lipsa de informare si de educatie a
parintilor, limitarea accesului la servicii medicale si sociale de baza, atitudinile si
comportamentele discriminatorii, precum si saracia.

Consider ca educatia este un factor important pentru prevenirea abandonului de familie,

prin insuflarea valorilor morale si sociale fundamentale care cimenteaza relatiile
interumane si, in principal, pe cele familiale. Iata deci de ce consider ca ar fi utila
introducerea in curricula scolara a unui program de ‘educatie a familiei’.

Reducerea violentei in familie, intensificarea activitatilor de informare-educare-

comunicare in domeniul planificarii familiale, cresterea nivelului de trai, dezvoltarea si
implementarea de programe de sprijin pentru familiile cu risc de abandon al copilului si
de monitorizare a acestora, punerea la dispozitie de centre de consiliere pentru parinti si
copii, crearea de locuri de munca si reducerea somajului, marirea alocatiilor, accesul la o
baza sociala si medicala, toate acestea pot influenta si ele fenomenul social al
abandonului familial, ajutand la prevenirea si reducerea acestuia.

Iulia Tache - Facultatea de Drept, Universitatea Bucuresti

Iulia Tache - Facultatea de Drept, Universitatea Bucuresti