Modelul lui Geert Hofstede

Axul abordarii lui Geert Hofstede este reprezentat de patru concepte sau dimensiuni, fiecare
dintre acestea constand din interactiunea a doua caracteristici complementare si adverse. Cele
patru dimensiuni sunt:

F     individualism - colectivism ;

F     masculinitate-feminitate ;

F     distanta fata de putere mare sau mica ;

F     evitarea incertitudinii.

Individualism - colectivism

Aceasta dimensiune se refera la raporturile individului cu celelalte fiinte umane. Anumite

societati apreciaza individualismul ca pe un element pozitiv iar altele dezaproba.

Intr-o societate in care predomina individualul, legaturile dintre membrii sai sunt reduse. Se
considera normal ca fiecare individ sa-si urmareasca in special propriile interese, indivizilor
acordandu-li-se o mai mare libertate de alegere a activitatilor de actiune.

Intr-o societate colectivista, indivizii conlucreaza intre ei, luand in considerare in mod frecvent
deciziile si actiunile celorlalti.

Nr. Individualism Colectivism

Crt.
Se considera normal ca fiecare sa In societate, oamenii apartin unor
aiba grija de el insusi si de familia mari formatiuni / grupuri care in
sa restrnsa schimbul loialitatii lor ii protejeaza
EU - element predominant NOI - element predominant
Identitatea e concentrata pe Identitatea persoanelor se
individ raporteaza la sistemul social
Identitate independent afectiva a Se manifesta o dependenta
indiviziilor fata de organizatii si afectiva a indivizilor fata de
institutii organizatii, se pune accent pe
dimensiunea morala
Initiativa si realizare individuala Apartenenta la organizatie
Fiecare persoana are dreptul la o Viata privata este invadata de
viata privata si opinii personale organizatiile si clanurile din care
face parte individul
Se solicita sistemului social sa Expertiza, ordinele, obligatiile si
asigure autonomia, varietatea si securitatea sunt asigurate de grup
securitatea individului sau organizatie
Se manifesta nevoia pentru Prieteniile sunt predominante in
prietenii specifice relatiile sociale stabile
Aceleasi standarde de valori Standardele pentru valorile
sociale ar trebui sa se aplice sociale sunt diferite pentru cei din
pentru toti grupuri fata de cei din afara
 grupurilor

Masculinitate - feminitate

Cuantifica diviziunea rolurilor intre sexe.

Societatile pot fi clasificate in functie de inclinatia lor de a minimiza sau maximiza diviziunea
sociala si pe baza de sex ale rolurilor ce revin membrilor sai.

Societatile de tip masculine, pun accent pe :

- subordonare ;

- obtinerea de bani ;

- indiferenta fata de altii.

Intr-o societate de tip masculin, este considerat erou, acea persoana care e un performer sau
realizator de succes.

Intr-o societate de tip feminin, valorile dominante se refera la cooperare intre oameni,
conservarea mediului, importanta calitatii vietii.

Nr. Feminitate Masculinitate

Crt.
Barbatii nu ar trebui sa fie
predominanti ; ar trebui sa-si
assume roluri auxiliare
Rolurile exercitate in societate
sunt fluide
Reprezentatii( F+M ) ar trebui sa
fie egali
Barbatii trebuie sa fie
predominanti si femeile sa-si
asume roluri auxiliare
Rolurile exercitate sunt
diferentiate
Barbatii ar trebui sa domine in
societate

Calitatea vietii este foarte Performanta este cea care

importanta conteaza in viata
Muncesti pentru a trai Traiesti pentru a munci
Oamenii si mediile sunt foarte Banii si bunurile sunt foarte
importante importante
Serviciile asigura motivare Ambitia reprezinta forta
Se manifesta simpatie fata de cei Admiratie fata de performeri
"necajiti"
Conceptul de "frumos" este mic si Conceptul de 'frumos' este mare
lent si rapid

In cazul preponderent masculine, managementul promoveaza politici si strategii agresive, aceste

strategii fiind globale iar implementarea lor se realizeaza cu ajutorul abordarii . Se urmareste
diviziunea muncii si a rolurilor, persoanele de sex masculin sunt net avantajate, se motiveaza mai
ales material cu diferente mari in functie de pregatire, sex si vechime.
Abordarea manageriala este autoritara.

In organizatiile in care predomina femeile, se utilizeaza strategii centrate pe firma mai putin
ofensive si implementate pas cu pas. Motivatia materiala se imbina cu cea morala. Discriminarea
persoanelor dupa anumite criterii este redusa.

Managementul este de tip democratic.

Distanta fata de putere

Este asociata cu mijloacele pe care societatea le foloseste in relatiile cu oamenii care sunt inegali.
Prin nastere, oamenii sunt diferiti si isi exploateaza in masura diferita calitatile mentale si fizice.

In anumite societati, inegalitatile individuale se amplifica si in timp duc la diferente mari in

bogatie si putere, diferente institutionalizate de societate.

Ca urmare, societatea stabileste criterii diferite de alocare a resurselor si astfel inegalitatile dintre
membrii se amplifica.

Societatea care incearca sa reduca cat mai mult inegalitatile in putere, bogatie si informatii este o
societate cu o cultura caracterizata printr-o distanta a puterii redusa.

Societatea care institutionalizeaza diferentele intre bogatie si putere e considerata o societate cu o

cultura a care-i distanta fata de putere este mare.

In organizatiile unde managerii mentin un grad ridicat de putere, subordonatii tind sa accentueze
dependenta lor fata acestea.

In contrast, organizatiile cu un grad redus a distantei fata de putere, managerii promoveaza o

reducere a distantei ierarhice fata de subordonati.

Nr. Distanta mica fata de putere Distanta mare fata de putere

Crt.
Minimizarea inegalitatii in Fiecare persoana are un bloc
societate repartizat indiferent de rang
Interdependenta cvasi-generala Un numar redus de persoane ar
intre oameni, este o caracteristica trebui sa fie independente
Managerii considera subordonatii Managerii considera subordonatii
ca fiind persoane aidoma lor altfel de persoane
Folosirea puterii trebuie legalizata Puterea este un fundament al
societatii ce percepe binele si raul
Toate persoanele ar trebui sa aiba Detinatorii puterii sunt indreptatiti
drepturi egale la privilegii
Sistemul este subiectul blamului ( Blamarea se adreseaza anumitor
critica ) persoane aflate pe post de tap
ispasitor
A schimba un sistem social Modalitatea de a schimba un
echivaleaza cu redistribuirea sistem social se refera la
puterii detronarea detinatorilor puterii
 Exista o armonie latenta intre cei Exista o stare conflictuala latenta
care detin puterea si celelalte intre detinatorii puterii si ceilalti
persoane

Din punct de vedere managerial, aceasta dimensiune se reflecta in diferente apreciabile in cea ce
priveste exercitarea functiei de motivare si a functiei de organizare.

Curs 2 - continuare

Evitarea incertitudinii.

Se refera la abordarea societatii vis-a-vis de faptul ca timpul curge intr-o singura directie. Exista
un trecut, un prezent si un viitor iar societatea se ocupa in mod diferit de fiecare dintre acestea.

Viitorul este necunoscut si incertitudinea este asociata conditiei umane.

In anumite societati, se considera ca incertitudinea face parte din viata si putine se pot realiza
pentru a o influenta ( viziune fatalista ).

Alte societati incita componentii sai sa lupte, sa influenteze si sa controleze viitorul.

O societate ce isi invata membrii sa lupte pentru viitor are un grad mai ridicat de evitare a
incertitudinii. Caracteristic a acestor societati este tendinta de a incerca sa controleze viitorul prin
reguli si proceduri in cadrul sau existand o intoleranta fata de neprevizibil.

Evitarea incertitudinii in plan organizat influenteaza masura in care organizatia incearca sa

satisfaca necesitatea de a structura activitatile sale.

In organizatiile cu o puternica evitare a incertitudinii ( a riscului ), stabilirea de reguli si

reglementari ale muncii sunt modalitati de lupta cu incertitudinea, managementul fiind orientat
spre planificarea si solutionarea de sarcini si centrat pe desfasurare a muncii la nivelul postului.

Daca gradul de evitare a incertitudinii este redus, se pune mai putin accent pe planificare,
organizare si control, salariatii fiind incurajati tacit sau direct sa accepte ambiguitatea.

Nr. Grad mic de evitare a Grad mare de evitare a

Crt. incertitudinii incertitudinii
Incertitudinea este inerenta in Incertitudinea este perceputa ca o
viata si acceptata relativ usor amenintare continua cu care
trebuie luptata
Timpul este considerat ca nu are Timpul inseamna bani
valoare
Munca intensa nu este Exista o disponibilitate interna a
considerata o virtute indiviziilor pentru munca intensa
Comportamentul agresiv este Comportamentul agresiv propriu
 respins
Exteriorizare redusa a emotiilor
este o dominanta
Conflictele si competitia sunt
mentinute la nivel de fair-play
( joc cinstit )
Devierea fata de standarde nu
este o amenintare
Nationalism mai redus
Se pune accent asupra
relativismului si empirismului
Se manifesta incredere in bunul
simt si in generalisti
si al altora este acceptat
Exteriorizarea intensa a emotiilor
este preferata
Conflictele si competitiile pot
genera agresiuni
O intoleranta pronuntata fata de
deviatiile de standard
Nationalism persistent
Se manifesta o puternica
necesitate pentru reguli si
regulamente scrise
Se manifesta incredere in experti
si in cunostintele acestora

Managementul organizatiilor din SUA

Caracteristici contextuale ale managementului din Statele Unite :

a. existenta unei foarte numeroase clase de mijloc ;

b. existenta unui puternic sector bancar ;

c. sunt stabilite in mod precis zonele de interventie ale statului pentru :

- asigurarea functionarii economiei de piata evitandu-se monopolul

- obtinerea resurselor financiare necesare finantarii partiale sau integrale a activitatilor de

importanta nationala

- protejarea resurselor majore americane in relatiile cu alte state ( exemplu: administratiile

federale si locale pot aplica legea antitrust care urmareste evitarea concentrarii a prea multa
putere de cateva companii sau sindicate impiedicand prin instaurarea dominatiei de monopol
libera concurenta si libertatea de miscare normala a firmelor) agentiile federale avand un rol
important in economia americana creand frecvent situatii conflictuale cu certurile si agentii
economici ;

d. din punct de vedere politic, statele sunt dominate de doua partide.

Managementul organizatiilor nord-americane : incadrarea in modelul Hofstede.

1.Societatea, cultura si managementul se caracterizeaza printr-un individualism pronuntat.

Cetatenii au mare libertate de actiune individuala, initativa lor economica fiind incurajata prin
multiple modalitati. Individualul este considerat principalul artizan al dezvoltarii si prestigiului
natiunii.
2. Distanta fata de putere este redusa  existand un consens pentru diminuarea inegalitatilor dintre
indivizi. Se recurge in mod frecvent la descentralizari pronuntate ale sistemului economic si de
management.

3. Evitarea incertitudinii prezinta o valoare medie. Se constata ca nord-americanii acorda o

atentie destul de mare mijlocelor prin care se cauta minimizarea riscului asociat viitorului. Se
folosesc planuri pe diferite teme, iar structurile organizatorice si procedurile prezinta un grad
ridicat de formalizare. Cu toate acestea este larg raspandita perceptia ca viitorul este neanticipabil
si insuficient influentabil.

4. O pronuntata masculinitate concretizata in diferentierea puternica a rolurilor sociale pe sexe,

goana dupa bani.

Managementul S.U.A. prezinta un pronuntat pragmatism punand accent pe maximizarea

profitului, eficienta organizationala si cresterea productivitatii.

1. Hofstede găseşte că descrierea şi analiza valorilor la nivel agregat este mai

adecvată decât studiul lor la nivel individual, fundamentându-şi asumpţia pe
faptul că, în condiţiile unei lumi supuse globalizării, trăsăturile culturale ale
societăţilor continuă să determine în mare măsură orientările valorice ale
indivizilor

Hofstede. El consideră că instituţiile, ca produse ale sistemelor de valori

dominante, contribuie la stabilitatea valorilor şi a culturilor. Sistemele valori-
cultură-instituţii tind a se autoregla la un anumit nivel de echilibru. Eventualele
schimbări vin în principal din afara societăţilor, fiind catalizate de comerţ, cuceriri,
dominare politică sau economică, inovare tehnologică. Progresul tehnologic, după
Hofstede, se poate petrece şi în interiorul culturii, fiind dependent de deschiderea
la inovare a culturii respective. O societate deja deschisă către inovare tehnologică
va fi în mică măsură afectată de aceasta. De aici stabilitatea invocată a culturii şi
valorilor naţionale, în cazul societăţilor vestice. În plus, „în prezent produsele
descoperirilor ştiinţifice (incluzând aici şi mass-media) reprezintă principala forţă
a schimbării culturale”. Rezultă că pentru majoritatea societăţilor schimbarea
poateveni doar din exteriorul ţării, ceea ce o face să se producă cu dificultate,
susţinând din nou stabilitatea valorilor şi a culturii naţionale

2. Definiți ,,sisemul de valori”

,, o rientare valorică”
3. F. Tonnies
- Mutațiile în familia ca instituție socială poate fi explicată prin teoriile clasice ale
sociologiei:
- polaritatea ,,comunitate/societate '', formulată de F.Tonnies, - polii unui
continuum de variație cu sens și o direcție istorică: o mișcare a societății umane de
la comunitate spre societate.

Omul comunitar
Caracteristica:
- conștiință religioasă
- sentimente modelate de tradiții și obiceiuri,
- valorizarea familiei.
Rol foarte important îl are:
- legătura de sânge (rudenia),
legătura spațială (vecinătatea),
- legătura spirituală (prietenia).
Manifestările:
- voința organică cu prncipalele forme de manifestare:
-plăcerea,
- obișnuința,
- memoria.

Familia reprezintă fundamentul societății.

4.
Omul comunitar Omul societal
Caracteristica: Caracteristica:
- conștiință religioasă - convenționalism,
- sentimente modelate de tradiții și - sentimente modelate de politici,
obiceiuri, -accentuarea idealurilor individualității.
- valorizarea familiei. Manifestările societale:
Rol foarte important îl are: - voință reflectată, care reprezintă
- legătura de sânge (rudenia), produsul gândirii.
legătura spațială (vecinătatea), Formele de manifestare ale voinței
- legătura spirituală (prietenia). reflectate:
Manifestările: - decizia,
 - voința organică cu prncipalele - calculul ,
forme de manifestare: - reflecția.
-plăcerea,
reprimă în el tot ceea ce este act negândit
- obișnuința,
și nereflectat.
- memoria.

Familia reprezintă fundamentul

societății.

Schwartz defineşte cele 10 valori drept universale şi exhaustive. Apoi observă că ele se
grupează pe două axe polare, având la cele două extreme „orientări de valoare de ordin înalt".
Prima axă opune deschiderea la schimbare (explicând auto-direcţionarea, stimularea şi o parte
din hedonism) şi conservatorismul (care grupează tradiţionalismul, securitatea şi
conformismul). Cea de-a doua axă contrastează auto-realizarea (puterea, realizarea şi o parte
din hedonism) şi preocuparea pentru ceilalţi (universalismul şi benevolenţa)Schwartz este însă
mai degrabă interesat de modul de agregare a valorilor la nivel societal. În acest scop, el derivă
7 dimensiuni valorice pe care le consideră prototipice pentru cultură. Cele şapte dimensiuni
sunt derivate în principal empiric, însă au şi un suport teoretic relativ consistent: Schwartz
porneşte de la inventarierea dilemelor esenţiale cu care se confruntă orice societate. El
identifică trei astfel de întrebări, universal valabile, indiferent de societate (vezi fig.1.6.): 1.
relaţia dintre persoană şi grup, caracterizată mai ales în termeni de autonomie; 2. modul de
garantare a responsabilităţii individuale faţă de funcţionarea societăţii (cu răspunsuri ce
polarizează egalitatea şi, respectiv, persistenţa ierarhiilor ce definesc rolurile fiecărui
individ); 3. relaţia dintre individ şi mediul social şi natural (opunând ca soluţii polare armonia şi,
respectiv, dominarea mediului înconjurător).