Dezvoltarea abilităților emoționale

Lecția 1 Emoții grozave

Lecția 2 Emoții dificile

Lecția 3 Comportamente și emoții

Lecția 4 Experienţe noi

Lecția 5 Mă simt neliniștit/ă

Lecția 6 Un management nepotrivit

Lecția 7 Mult sau puțin

1
Lecția 1 Emoții grozave

Perspectivă developmentală

În această perioadă de vâ rstă copiii au ocazia să învețe și să experimenteze foarte mult,

fiecare situație fiind însoțită de o gama diversă și complexă de emoții. Fiecare experientă
nouă poate să genereze anxietate și nesiguranță , de aceea este foarte important să îi
sprijinim pe copii în identificarea emoțiilor pozitive asociate fiecă rei activită ți.

Obiective

 Să identifice emoții pozitive.

 Să dezvolte un vocabular emoțional complex și divers.

Materiale
Tabla, plicuri goale
Plicuri în care sunt puse bilețelele cu Emoțiile grozave (Fișa de lucru) – un plic pentru
fiecare copil.

Procedură
 Discutați diferențele între emoțiile pozitive, care ne fac plă cere, și cele negative,
care sunt mai greu de tolerat. Rugați copiii să ofere exemple pentru fiecare în
parte și încercați să identificați împreună ce putem învă ța de la fiecare emoție
exemplificată .
 Distribuiți fiecă rui copil plic gol și plic cu bilețele. Discutați împreună semnificația
fiecă rui cuvâ nt aflat în plic.
 Citiți primele două scenarii din lista de mai jos și rugați-i pe copii să selecteze
emoțiile aferente fiecă rei situații; bilețelele alese vor fi puse în plicul gol. Câ țiva
copii voluntari vor împă rtă și cu clasa cuvintele alese.

Scenarii – Emoții grozave

- Nu ți-ai vă zut bunicii de foarte mult timp, iar tata tocmai te-a anunțat că vor veni în
vizită .
- Ziua ta de naștere este să ptă mâ na viitoare și ai chemat câ țiva prieteni la petrecerea
ta.
- Tocmai ai primit rezultatul la testul de matematică și observi că ai rezolvat totul
corect.
- Ai ieșit din duș, ești în pijamale și mama iți citește o poveste înainte de culcare.
- Ț i-ai dorit de mult un că țeluș iar astă zi vei merge cu pă rinții la un adă post cu animale
abandonate, pentru a-l alege.
- Tocmai ai gă tit prima ta pră jitură .
- Mâ ine vei merge la școală împeună cu cei mai buni prieteni ai tă i.
- Verișorii tă i vin la tine să vă jucați împreună .
- Ai reușit să scrii singur/ă corect câ teva cuvinte foarte foarte grele.
- Fratele tă u nou nă scut vine mâ ine acasă de la spital.

2
  Continuați cu citirea și discutarea fiecă rui scenariu, în funcție de emoția aleasă de
că tre copii.
 Discutați apoi pe baza Întrebărilor de Conținut și Personalizare.
Discuții

Întrebări de conținut

 Au ales toți copii aceeași emoție pentru fiecare situație? Dacă nu, de ce credeți că
s-a întamplat acest lucru?
 Credeți că se pot folosi mai multe emoții pentru a descrie aceeași situație? Dacă
da, dați exemple!

Înrebări de personalizare
 Ați tră it vreodată emoțiile descrise în această activitate?
 Puteți da exemple de momente/ situații în care ați tră it aceste emoții?
 Ce credeți că puteți face pentru a tră i astfel de emoții pozitive?

Activitatea de Follow-up

Cereți-le copiilor să pă streze plicurile acasă , pe biroul lor/ în camera lor, și să introducă
câ te un cuvâ nt care desemnează o emoție pozitivă ori de câ te ori vor tră i o situație
satisfă că toare. La final de să ptă mâ nă pot împă rtă și astfel de emoții cu cadrul didactic/
pă rintele/ alt membru al familiei.

Fișa de lucru – Emoții grozave

Fiecare copil va primi un plic în care vor fi puse bilețele cu următoarele emoții:

Mândru Mândru Mândru

Fericit Fericit Fericit

Entuziasmat Entuziasmat Entuziasmat

Calm Calm Calm

Vesel Vesel Vesel

Extraordinar Extraordinar Extraordinar

3
Lecția 2 Emoții dificile

Perspectivă developmentală

Ală turi de emoțiile plă cute care apar în perioada copilă riei mijlocii, pot exista și cele
dificile, generate de nesiguranța în realizarea unui comportament/ unei sarcini noi,
anxietatea asociată conduitei școlare, frica de a ieși din spațiul de siguranță al familiei
etc. Toate aceste emoții dificile se intensifică în prezența unor factori de risc (ex. violență
în familie), iar copiii pot avea dificultă ți în gestionarea lor ca urmare a incapacită ții de a
le identifica și recunoaște

Obiective

 Să identifice emoții dificile.

 Să dezvolte un vocabular emoțional complex și divers.

Materiale
Tabla, plicuri goale
Plicuri în care sunt puse bilețelele cu Emoțiile dificile (Fișa de lucru) – un plic pentru
fiecare copil.

Procedură
 Discutați diferențele între emoțiile pozitive, care ne fac plă cere, și cele dificile,
care sunt mai greu de tolerat. Rugați copiii să ofere exemple pentru fiecare în
parte și încercați să identificați împreună ce putem învă ța de la fiecare emoție
exemplificată .
 Distribuiți fiecă rui copil plic gol și plic cu bilețele. Discutați împreună semnificația
fiecă rui cuvâ nt aflat în plic.
 Citiți primele două scenarii din lista de mai jos și rugați-i pe copii să selecteze
emoțiile aferente fiecă rei situații; bilețelele alese vor fi puse în plicul gol. Câ țiva
copii voluntari vor împă rtă și cu clasa cuvintele alese.

Scenarii – Emoții mai puțin grozave

- În timpul pauzei, unul dintre prietenii tă i râ de de tine, pentru că nu ai fugit suficient

de repede.
- Ești la cumpă ră turi cu mama ta, care alege pentru fratele tă u / sora ta o ciocolată ,
fă ră a întreba dacă îți dorești și tu ceva dulce.
- Te-ai înscris la cursuri de înot pentru că nu ști să înoți și îți este teamă de apă . Mâ ine
este primul tă u antrenament.
- Ai primit rezultatele ultimului test la matematică și descoperi că nu te-ai descurcat
chiar bine.
- Fratele tă u îți ia rolele/ mingea/ jucă riile, fă ră să îți ceară voie.
- Tată l tă u muncește în afara ță rii și îl vezi foarte rar.
- Te muți la o școală nouă și trebuie să îți iei la revedere de la toți prietenii tă i buni.
- Mergi pentru prima dată la școală cu autobuzul.
- Pă rinții tă i divorțează .
- Fră țiorul tă u cel mic primește foarte multă atenție din partea pă rinților și a bunicilor.

4
  Continuați cu citirea și discutarea fiecă rui scenariu, în funcție de emoția aleasă de
că tre copii.
 Discutați apoi pe baza Întrebărilor de Conținut și Personalizare.

Discuții

Întrebări de conținut

 Au ales toți copii aceeași emoție pentru fiecare situație? Dacă nu, de ce credeți că
s-a întâ mplat acest lucru?
 Credeți că se pot folosi mai multe emoții pentru a descrie aceeași situație? Dacă
da, dați exemple!

Înrebări de personalizare
 Ați tră it vreodată emoțiile descrise în această activitate?
 Puteți da exemple de momente/ situații în care ați tră it aceste emoții?
 Ce credeți că puteți face pentru a vă simți mai bine atuci câ nd experimentați
emoții dificile?
(Faceți o listă cu sugestiile oferite de copii și afișați-o în clasă astfel încâ t copiii să
se inspire câ nd au un moment mai dificil; printre soluții ar fi bine să se
regă sească : stau de vorbă cu un adult de încredere; stau de vorbă / petrec timp cu
un prieten; mă implic într-o activitate care ma ajută să mă simt mai bine; desenez
ceva care mă ajută să mă liniștesc; fac o plimbare cu bicicleta/ pun corpul în
mișcare; plâ ng și mă descarc; completez în jurnalul meu de experiențe; citesc o
poveste etc.).

Activitatea de Follow-up

Cereți-le copiilor să pă streze plicurile acasă , pe biroul lor/ în camera lor, și să introducă
câ te un cuvâ nt care desemnează o emoție dificilă ori de câ te ori vor tră i o situație
neplă cută . La final de să ptă mâ nă pot împă rtă și astfel de emoții cu cadrul didactic/
pă rintele/ alt membru al familiei.

5
Fișa de lucru – Emoții dificile

Fiecare copil va primi un plic în care vor fi puse bilețele cu următoarele emoții:

Dezamăgit Dezamăgit Dezamăgit

Speriat Speriat Speriat

Gelos Gelos Gelos

Îngrijorat/ neliniștit Îngrijorat/ neliniștit Îngrijorat/ neliniștit

Furios Furios Furios

Trist Trist Trist

Frustrat Frustrat Frustrat

6
Lecția 3 Comportamente și emoții

Perspectivă developmentală

Copiii vor învă ța treptat că există o relație între felul în care se simt și modul în care
acționează . De asemenea vor învă ța că , deși este crucial să își exprime emoțiile și
sentimentele, felul în care o fac poate să aibă un impact pozitiv sau negativ asupra celor
din jur sau asupra propriei persoane. A învă ța modalită ți adecvate de exprimare a
emoțiilor dificile, reprezintă o abilitate importantă pentru această etapă de dezvoltare.

Obiective

 Să învețe legă tura dintre emoții și comportamente.

 Să identifice modalită ți adecvate de exprimare a emoțiilor dificile.

Materiale
Tablă , două pă puși marionete

Procedură
 Invitați doi copii voluntari care să manevreze pă pușile marionete. Citiți-le primul din
scenariile de mai jos și anunțați-i că vor interpreta prin gesturi, cuvinte și folosindu-
se de pă puși, povestea din scenariu.

Scenarii

- De ziua ta, primești de la mă tușa ta un tricou nou, care nu iți place deloc deloc; ți se
pare urâ t și demodat. Nu spui nimic, faci doar o „mutră plictisită „ și îl pui înapoi în
punga-cadou.
- Unul dintre prietenii tă i te invită seara, după o partidă strașnică de fotbal, să iei cina
la el acasă , cu familia lui. Mama lui pregă tește macaroane cu brâ nză , mâ ncare care ție
nu îți place deloc. Câ nd masa este servită , îi întrebi dacă nu au altceva de mâ ncare,
pentru că tu nu suporți macaroanele.
- Colega ta de bancă citește o compunere în fața clasei; tu consideri că povestea ei este
chiar stupidă și îi spui asta, spre deosebire de restul colegilor care o aplaudă și o
apreciază .
- Prietenul tă u a primit o bicicletă nou nouță , fabuloasă , de care este foarte
entuziasmat; tu ai acasă o bicicletă veche. Ești gelos pe prietenul tă u dar nu vrei ca el
să știe acest lucru, așa că îi spui că bicicleta lui are o culoare urâ tă și nici nu se
compară la viteze cu a ta.
- Joci fotbal cu gașca din cartier, îți vine râ ndul să șutezi pe poartă și ratezi. Un copil
râ de de tine; te enervezi și îl lovești.
 După interpretarea primului scenariu, discutați urmă toarele cu copiii:
o Au fost emoțiile manifestate în mod pozitiv sau negativ? Cum vă puteți da
seama?
o Ce consecințe au decurs din felul în care prima marionetă a exprimat
emoții față de cea de-a doua?
o Ce s-ar fi putut face diferit pentru a schimba în bine această consecință ?
7
 Interpretați din nou scenariul, cu comportamente diferite de această dată , astfel încâ t
nimeni să nu aibă de suferit.
 Continuați cu restul scenariilor utilizâ nd aceeași procedură descrisă anterior.
 Discutați apoi pe baza Întrebărilor de Conținut și Personalizare.

Discuții

Întrebări de conținut

 Cum credeți că felul în care ne simțim afectează comportamentul nostru?

 Care credeți că a fost modalitatea cea mai potrivită de exprimare a emoțiilor? Prima
sau a doua?
 Care au fost diferențele dintre cele două modalită ți? (concluzia ar trebui să conducă
că tre mesajul: este în regulă să simțim și să exprimă m emoții negative, avâ nd însă
grijă să nu îi ră nim pe cei din jur sau pe noi înșine);
Notați diferențele sugerate pe tabla de scris și discutați-le.

Înrebări de personalizare
 Cum vă comportați atunci câ nd sunteți:
o Fericiți?
o Triști?
o Furioși?
o Speriați?
 Dacă comportamentul vostru nu aduce rezultate pozitive, cum ați putea să îl
schimbați?

8
Lecția 4 Experienţe noi

Perspectivă developmentală

Pe parcursul acestei perioade de dezvoltare copiii tră iesc în premieră câ teva experiențe
de viață : merg la școală în fiecare zi, au sarcini școlare mult mai riguroase, devin
membrii unui grup de prieteni, stau la școală multe ore în fiecare zi, participă la jocuri de
echipă , sau stau peste noapte la un prieten. Toate aceste experiențe sunt tră ite diferit de
copil, în funcție de nivelul dezvoltă rii abilită ților emoționale. Unii copii tră iesc multă
anxietate asociată cu interacțiunile cu ceilalți copii, cu competițiile și cu stă pâ nirea
propriilor deprinderi. Ei învață acum să își asume riscuri și în același timp să își exprime
și să își gestioneze emoțiile de teamă și nesiguranță , care sunt asociate cu acestor
experiențe. Gâ ndirea concretă le îngreunează copiilor posibilitatea de a privi toate
aspectele unei situații; cu toate acestea, pentru ca ei să facă față emoțiilor lor, în mod
eficient, este important să îi sprijinim constant.

Obiective

 Să își exprime emoțiile în legă tură cu noile experiențe;

 Să învețe abilită ți de a face față noilor experiențe;

Materiale
 Patru cutii goale de cereale, fiecare conținâ nd câ te o bucată de hâ rtie pe care să
fie notate una din urmă toarele situații:
o Dormi pentru prima dată acasă la prietenul tă u;
o Ești la primul tă u concurs sportiv sau la primul tă u recital de pian;
o Dai prima ta lucrare de control;
o Te ală turi unui nou grup unde nu cunoști prea mulți copii sau nu îl cunoști
pe lider;
 Două zeci de bucă ți de hâ rtie goale și un creion;
 Hâ rtie și creioane colorate pentru fiecare copil (pentru Activitatea de Follow-up);

Procedură
1. Introduceți activitatea discutâ nd despre experiența pierderii unui dinte. După ce ați
purtat câ teva discuții, explicați faptul că odată ce cresc, ei vor avea parte de multe noi
experiențe, unele dintre care fiind similare cu pierderea unui dinte. Câ teodată ei vor
fi entuziasmați în legă tură cu aceste noi experiențe dar câ teodată ei vor fi speriați
deoarece nu vor ști cum sunt aceste experiențe.
2. Prezentați prima cutie și deschideți-o, luâ nd bucata de hâ rtie și citind situația. Cereți-
le copiilor să ridice mâ na dacă au experențiat această situație.
3. Discutați apoi, despre modul în care copiii s-au simțit atunci câ nd s-au aflat în
această situație pentru prima dată . Luați apoi câ teva bucă ți de hâ rtie goală și invitați
copiii să prezinte la ce anume s-au gâ ndit sau s-ar gâ ndi în legă tură cu aceste
experiențe. (Exemple pentru situația în care ar ră mâ ne peste noapte la un prieten,ar
putea fi: „Dacă îmi va fi frică ?” „Dacă trebuie să merg la baie și nu mai știu unde
este?” „Dacă nu îmi va plă cea mâ ncarea pe care o au?” „Dacă îmi va fi dor de mama

9
 sau tata?”). Notați aceste lucruri pe bucă țile goale de hâ rtie în timp ce copiii
povestesc.
4. Întrebați apoi copiii care au trecut prin astfel de experiențe dacă pot oferi sugestii
pentru modul în care au fă cut față emoțiilor negative pe care s-ar fi putut să le aibă .
După ce și-au împă rtă șit ideile, învă țați copiii să folosească mesaje de încurajare/
mesaje cu soluții simple, pentru a se ajuta în viitor. Mesajele împotriva fricilor care
au legă tură cu dormitul peste noapte la altcineva, ar putea include
a. „Dacă mi se face foarte frică , pot întotdeauna să le spun pă rinților prietenilor
mei, și ei mă pot ajuta”;
b. „Dacă nu țin minte unde se află baia, pot să întreb oricâ nd ”;
c. „Dacă nu îmi place mâ ncarea, pot să mă nâ nc doar puțin sau să o las pur și
simplu în farfurie”;
d. „Dacă îmi este dor de mama sau tata, pot să îi sun la telefon. Oricum, nu voi fi
plecat atâ t de mult timp.”
5. Folosiți aceeași procedură și pentru celelalte cutii. Cereți copiilor să identifice
formule de a face față și pentru aceste situații, apoi discutați pe baza Întrebărilor de
Conținut și Personalizare.

Discuții

Întrebări de conținut

1. Ce alte exemple de lucruri vă puteți spune vouă înșivă dacă vă este frică de noile
experiențe despre care am vorbit astă zi?
2. Ați învă țat ceva de la ceilalți copii despre modul în care vă puteți ajuta pe voi înșivă
să faceți față noilor situații, într-un mod pozitiv?

Înrebări de personalizare
1. Dați exemple de noi situații în care v-ați simțit speriați sau nesiguri!
2. Ce ați fă cut în aceste situații noi astfel încâ t să vă ajutați să vă simțiți mai puțin
speriați sau nesiguri?
3. Odată ce v-ați aflat într-o situație nouă , v-a fost la fel de frică și a doua oară ?
Dacă nu, ce vă spune acest lucru despre noile experiențe?

Activitatea de Follow-up

Cereți copiilor să împartă o foaie de hâ rtie în două . Pe o parte a foii, trebuie să deseneze
o situație în care au avut anumite emoții negative în legă tură cu aceasta. Pe cealaltă
parte ei trebuie să scrie cel puțin trei mesaje de încurajare/ mesaje cu soluții, pe care le-
au folosit sau pe care le-ar putea utiliza pentru a-i ajuta să facă față acestui tip de
situație.

10
Lecția 5 Mă simt neliniștit/ă

Perspectivă developmentală

Începâ nd cu clasele primare, multor copii le place să fie foarte buni, cu atâ t mai mult cu
câ t, în această etapă de școală ei se întâ lnesc destul de frecvent cu evaluă rile academice
(puncte, observații, calificative etc.). Ei învață să citească , să scrie și să calculeze, abilită ți
pe care nu și le însușesc toți cu foarte mare ușurință sau în același ritm. Fiind încă în faza
concretă de dezvoltare a gâ ndirii și avâ nd acces la informații limitate cu privire la
propriile perfomanțe, există probabilitatea ca ei să emită ipoteze deformate despre sine,
cu impact negativ asupra imaginii și stimei de sine.

Obiective

 Să învețe modalită ți prin care să își gestioneze anxietatea cu privire la propria

performanță ;
 Să învețe că un calificativ slab sau o evaluare negativă nu înseamnă că ei sunt
copii ră i/ mai puțin inteligenți/ incapabili să se descurce.

Materiale
 O cutie de pantofi, hâ rtie, creioane colorate, foarfece, lipici, pentru fiecare copil;

Procedură
 Recrutați trei voluntari care poartă încă lță minte cu șireturi, care să fie “elevii” și
un voluntar care să fie “învă ță torul”;
 Cereți voluntarilor elevi să se așeze în fața clasei iar voluntarul învă ță tor să stea
în picioare în fața lor; acesta îi va ruga pe elevi să își dezlege șireturile iar apoi să
le lege la loc. Înainte de a face acest lucru, voluntarul învă ță tor va fi instruit să fie
critic cu unul dintre voluntarii elevi, să îl aprecieze pe un altul, iar celui de-al
treilea să nu îi acode niciun fel de atenție.
 La finalul jocului de rol, voluntarii elevi vor fi întrebați cum s-au simțit în legă tură
cu modeul în care au fost tratați:
o Aprecierile au avut vreo legă tură cu modul în care și-au legat șireturile?
o Elevul lă udat s-a simțit mai isteț decâ t ceilalți doi?
o Elevii ignorat și criticat s-au simțit mai puțin capabili decâ t colegul lor?
 Punctați faptul că , devreme ce toți au știut să își lege șireturile, aprecierile
cadrului didactic nu au avut legă tură cu felul în care și-au îndeplinit sarcina.
Întrebați: „Doar pentru că , cadrul didactic a lă udat un singur elev, înseamnă că
ceilalți sunt niște copii ră i și nepricepuți?”. Punctați faptul că , felul în care
altcineva se comportă cu ei nu reflectă neapă rat performanțele lor, și, chiar dacă
acestea nu ar fi foarte bune de la început sau tot timpul, acest lucru nu înseamnă
că ei sunt copii ră i sau cu dificultă ți de a învă ța și progresa.
 Citiți copiilor urmă toarea poveste cu voce tare după care discutați pe baza
întrebă rilor de conținut și personalizare.

Cu câ teva să ptă mâ ni înainte de începerea clasi a II a, Nicoleta, o fetiță tare simpatică și

dră gă lașă , nici nu se putea gâ ndi la școală . Terminase clasa I convinsă că doamna
11
învă ță toare nu a plă cut-o absolut deloc, mai ales că fă cea destul de des greșeli de citire în
clasă ; ba mai mult, a vă zut-o pe această doamnă învă ță toare stâ nd de vorbă cu o colegă
ce urma să devină noua învă ță toare la clasa Nicoletei. Așadar, Nicoleta era extrem de
sigură că noua ei doamnă a aflat deja de toate greșelile pe care le-a fă cut în clasa I și, ca și
fosta doamnă , nu o va aprecia deloc.

Chinuită de griji și insomnii, Nicoleta s-a gâ ndit să îi convingă pe pă rinții ei să o mute la

altă școală , dar nici această idee nu i s-a pă rut grozavă pentru multă vreme – în final, cu
fiecare greșeală pe care o va face, va pierde simpatia și aprecierea orică rei învă ță toare,
de la orice școală .

A încercat să vorbească și cu pă rinții ei despre această situație, dar în afară de lacrimi,

nu credea că va gă si o altă soluție; ascultâ nd-o cum vorbește despre frica de greșeli și
convingerea că nicio învă ță toare nu o va aprecia, tată l Nicoletei s-a apropiat cu un coș
mare cu fructe și a rugat-o pe Nicoleta să le privească cu atenție. A întrebat-o apoi dacă
toate fructele din coș sunt perfecte. Erau boabele de strugure la fel de mari și de dulci?
Portocalele la fel de rotunde? Merele la fel de roșii și lucioase? I-a explicat apoi că , copiii
sunt precum fructele – diferiți, imperfecți dar minunați și delicioși, fiecare în felul să u;
uneori ei se descurcă minunat, alteori fac mici greșeli iar câ teodată nimic din ceea ce
încearcă nu le iese. Asta nu înseamnă că sunt proști sau incapabili să învețe; ba mai mult,
nu doar că învă ță toarele îi plac și pe copiii care greșesc, dar ele fac mai mult – se
așteaptă ca adeseori copiii să greșească , pentru că ele știu că așa învață copiii.

Auzind asta, Nicoleta s-a simțit mult mai bine și a decis că se va stră dui și va exersa,
astfel încâ t să se descurce din ce în ce mai bine, încreză toare că noua doamnă o va
aprecia pentru progresele și perseverența ei. În ciuda faptului că s-a simțit mult mai
bine, îngrijoră rile îi dă deau uneori tâ rcoale, așa că a decis să facă o „cutie a
îngrijoră rilor„, folosindu-se de o cutie de pantofi, în care strecura bilețe pe care scrisese
în prealabil fiecare gâ nd negativ care nu îi dă dea pace (ca de exemplu, „noua domană
nici nu va obserca câ t de mult mă stră duiesc„); în plus, vorbea cu pă rinții ei despre
fiecare dintre aceste gâ nduri de îngrijorare, ceea ce a ajutat-o să se simtă mult mai bine,
să se gandească la clasa a II a cu un strop de entuziasm, încreză toare că va fi apreciată , în
ciua greșelilor pe care orice copil le face uneori.

Discuții

Întrebări de conținut

 De ce s-a simțit Nicoleta atâ t de ră u în legă tură cu clasa a IIa?

 Cum a ajutat-o tată l ei să înțeleagă că nu poate fi perfectă tot timpul?
 Cum a ajutat-o tată l ei să înțeleagă că învă ță torii îi plac pe copii chiar și atunci
câ nd aceștia greșesc?
 De ce a început Nicoleta să se simtă mai bine în legă tură cu clasa a IIa?

Înrebări de personalizare
 V-ați simțit vreodată precum Nicoleta?
 Dacă da, ce v-a ajutat să vă simțiți mai bine în acea situație?
 Ce ați învă țat din povestea Nicletei și poate fi folosit într-o situație similară ?

12
Activitatea de Follow-up

 Cereți fiecă rui copil să construiască propria „cutie cu îngrijoră ri„ și să o

folosească atunci câ nd este cazul.

13
Lecția 6 Un management nepotrivit

Perspectivă developmentală

Nu este neobișnuit ca la această vâ rstă , copiii să simtă adesea furie, dar ei trebuie să
învețe metode adecvate de a-și gestiona stă rile de furie astfel încâ t să nu ajungă să se
comporte inadecvat și să își creze și mai multe probleme.

Obiectiv

 Să învețe modalită ți adecvate de a-și controla stă rile de furie;

Materiale

 Pă puși sau materiale pentru a face pă puși din pungi de hâ rtie sau din șosete (pentru
Activitatea de Follow-up);
Procedură

1. Rugați copiii să ridice mâ na dacă au avut vreodată emoții de furie. Invitați

câ țiva copii să dea exemple de situații.
2. Citiți urmă toarea poveste cu voce tare, după care discutați pe baza
Întrebărilor de Conținut si de Personalizare.

Moe, elanul nervos

Era o zi însorită de toamnă în pă durile dinspre nord. Moe era nerabdă tor să cutreiere
pă durea și să aibă o zi fă ră activită ți. S-a gâ ndit să încerce să o caute pe prietena lui,
Molly, și poate ar reuși să se joace și cu micul elan Mikey. Așa că Moe i-a spus mamei lui
că se va întoarce mai tâ rziu, și plecă imediat.
Acum, majoritatea celorlalți elani îl plă ceau pe Moe deoarece le era ușor să se înțeleagă
cu el. El nu se enerva câ nd cineva nu vroia să se joace cu el; el gă sea imediat pe altcineva
cu care să se joace. Nu se enerva dacă ceilalți nu doreau jocurile pe care el vroia să le
joace; el se juca orice vroiau ei sau gă sea pe altcineva care era interesat de ceea ce vroia
el să se joace. Iar Moe nu se enerva nici mă car dacă un alt elan îi ocupa teritoriul; el doar
se ridica și mergea mai departe pentru că asta nu însemna mare lucru pentru el.
Dar, în această frumoasă zi însorită de toamnă din pă durile dinspre nord, prietenii lui
Moe au ră mas șocați pentru că Moe era atâ t de nervos încâ t tată l să u, care se plimba prin
pă dure și se afla destul de departe de el, l-a auzit mugind. Nu doar tată l să u l-a auzit
mugind, dar l-a auzit și verișorul să u, care locuia de cealaltă parte a lacului. Moe era atâ t
de nervos încâ t mugea întruna. Ce credeți, oare, că l-a fă cut pe Moe atâ t de nervos?
(Extrageți idei de la copii!)
Ei bine motivul pentru care Moe era atâ t de nervos, era urmă torul: atunci câ nd el, Molly
și Mikey au fost impreună , trei elani foarte mari cu coarne mari au venit pe terenul lor de
joacă și au început să îl împungă cu coarnele lor pe micul elan Mikey. Lui Mikey i s-a
fă cut frică , iar lui Molly si lui Moe le-a fost frică că acești elani mai mari îi vor face ră u
micuțului Mikey. Lor nu li se pă rea corect ca cei mari să se ia de unul mai mic, și de aceea
era Moe atâ t de nervos.

Moe îl vă zuse pe fratele să u Milton câ nd acesta era nervos. Ș tia că Milton a fost odată
atâ t de nervos încâ t trîntise un alt elan de un copac. Dar câ nd tată l lor a aflat despre
acest lucru, Milton a încurcat-o.Tata elan i-a spus lui Milton că indiferent câ t de nervos ar
14
fi, nu trebuie să ră nești un alt elan. Moe știa de asemenea, că altă dată câ nd Milton a fost
nervos a fugit, pur și simplu, de acasă . Din nou tata elan l-a certat aspru pe Milton și i-a
spus că trebuie să își gă sească modalită ți mai potrivite pentru a-și exprima stă rile de
furie. Deci, ce credeți că a fă cut Moe pentru a-și exprima starea de furie? (Extrageți idei
de la copii!)
Ei bine, în primul râ nd, știți că el a mugit întruna. Acest lucru l-a ajutat puțin, și nu a ră nit
prin asta pe nimeni. Dar, după ce a mugit, a fugit, de asemenea, prin pă dure pentru a mai
scă pa de aceste stă ri de furie. Dar, el a mai fă cut ceva. A mers acasă , și a scris o scrisoare
în care le spunea elanilor mari că el nu vrea ca ei să îi ră nească prietenul. El nu i-a fă cut
în diferite feluri în scrisoare și nici nu le-a spus ceva urâ t deoarece s-a gâ ndit că acest
lucru i-ar înfuria pe elanii cei mari. După ce a terminat de scris scrisoarea, el i-a ară tat-o
mamei lui. Mamei i-a plă cut ceea ce a scris și a fost de acord că este o idee bună să le
transmite celorlalți elani despre ce simte în legă tură cu ceea ce ei au fă cut. Ea i-a spus că
uneori ceilalți elani fac lucruri pe care el nu le consideră corecte, dar că de cele mai
multe ori, el nu poate schimba ceea ce ei fac. Mama i-a spus că este mâ ndră de modul în
care a ales să își exprime emoțiile pentru că atunci câ nd ceva similar i s-a întâ mplat și lui
Milton, acesta a înră ută țit doar lucrurile începâ nd să se bată cu elanul care se legase de
prietenul lui. Mama l-a încurajat pe Moe să se gâ ndească și la alte metode potrivite prin
care să își exprime și să gestioneze emoțiile așa încâ t să aibă câ teva opțiuni la îndemâ na
dacă ar fi fost să se mai enerveze pe viitor.

Discuții

Întrebări de conținut

1. Care au fost cele trei lucruri pe care le-a fă cut Moe pentru a-și gestiona emoțiile de
furie?
2. Ce altceva credeți că ar mai fi putut face Moe în această situație?
3. Sunteți de acord cu mama și tată l lui Moe, că modul în care Milton și-a exprimat
emoțiile nu a fost unul foarte bun? De ce sau de ce nu?

Întrebări de personalizare
1. Voi ați fost vreodată furioși?
2. Atunci câ nd ați fost furioși, ce ați fă cut ca să vă exprimați furia?
3. Ați învă țat ceva din această poveste care să vă ajute cu emoțiile de furie? Dacă da, ce
anume v-ar plă cea să încercați data viitoare câ nd vă simțiți furioși?

Activitatea de Follow-up
Împă rțiți copiii în grupuri mici și puneți-i să dezvolte o scenetă cu pă puși despre
modalită țile bune prin care stă rile de furie pot fi exprimate. Oferiți-le timp pentru a
prezenta celorlalte grupuri scenetele cu pă puși. Discutați despre modalită țile adecvate
versus cele inadecvate de a exprima emoțiile de furie.

15
Lecția 7 Mult sau puțin

Perspectivă developmentală

În plină perioadă de dezvoltare a gâ ndirii concrete, copiilor le este dificil să identifice

nuanțe variate în manifestă rile emoționale, precum și continuumul tră irii aceleași
emoții. În consecință , ei presupun adesea că o persoană nu poate fi decâ t fie foarte
supă rată , fie foarte fericită în legă tură cu ceva, fă ră să sesizeze intensită țile emoționale
intermediare. Acest lucru conduce adesea la interpretă ri greșite a diverselor situații,
interpretă ri însoțite ulterior de comportamente dificile sau nepotrivite în situația
respectivă .

Obiective

 Să învețe să facă diferența între diferitele intensită ți ale aceleiași emoții;

 Să învețe faptul că nu toată lumea simte la fel în legă tură cu aceeași situație.

Materiale
 Tabla, riglă , foi de hâ rti, creioane

Procedură
 Introduceți activitatea cerâ nd copiilor să tragă o linie, cu ajutorul riglei, de-a latul
foii (desenați una pe tablă ca model). Apoi scrieți la extremele liniei, cuvintele
„foarte fericit„ și „foarte trist„. Scrieți celelalte cuvinte de-a lingul liniei, similar
ilustrației de mai jos:

Foarte Destul de Indiferent Destul de Foarte

fericit fericit trist trist___

 Cereți copiilor să scrie aceleași cuvinte pe liniile trasate de ei.

 Rugați copiii să asculte cu atenție urmă toarele situații, expuse pe râ nd, și să
marcheze cu X pe linie în dreptul emoției pe care cred ei că ar simți-o în situația
respectivă : foarte fericit, destul de fericit, foarte trist, destul de trist.
o Învă ță toarea îți spune că ai rezolvat corect toate sarcinile de la test.
o Sora ta are voie să stea trează seara mai mult timp decâ t tine.
o Prietenul tă u cel mai bun este la școala ta, dar nu în clasă cu tine.
o Tata te-a certat pentru că nu ai fă cut ordine în cameră .
o Pă rinții au decis că nu vei petrece mai mult de 30 de minute/zi la tabletă .
o Câ inele vecinilor s-a jucat și ți-a stricat ultima pereche cumparată de
adidasi.
o Fratele tă u mai mare te-a plimba cu bicicleta lui.
o Nu poți să ieși afară în pauză în curtea școlii pentru că plouă .
o Clasa ta merge în excursie la gră dina zoologică .
o Ai greșit două probleme la testul de matematică .
Pentru fiecare situație în parte, centralizați ră spunsurile copiilor (câ ți au bifat
„foarte fericit„, câ ți au bifat „destul de fericit„, câ ți au bifat „foarte trist etc.).
După ce toate situațiile au fost citite și ră spunsurile centralizate, continuați
activitatea pe baza întrebă rilor de conținut și personalizare.
16
Discuții

Întrebări de conținut

 Există vreo situație pentru care toată clasa să fi ales exact aceeași emoție? De ce
credeți că fiecare dintre voi a marcat emoții diferite sau cu intensită ți diferite pe
această linie continuă ?
 A fost greu să vă hotă râ ți cum v-ați simțit în unele situații? Dacă da, de ce credeți
că s-a întâ mplat astfel?
 Credeți că toată lumea simte la fel în legă tură cu aceleași lucruri? De ce sau de ce
nu?

Înrebări de personalizare
 Gâ ndiți-vă la ziua pe care ați avut-o astă zi. V-ați simțit doar foarte fericiți sau
doar foarte triști? Ați simțit mai multe feluri de emoții?
 Ați avut vreodată o neînțelegere cu cineva deoarece acea persoană a simțit diferit
față de voi în aceeași situație? Puteți să oferiți un exemplu?
 Plecâ nd de la această activitate, ce este important să reținem despre emoții?

Activitatea de Follow-up

Cereți copiilor să repete desenul cu linia și emoțiile diferite pe o altă foaie de hîrtie, să se
gâ ndească la finalul zilei la ceea ce li s-a întâ mplat peste zi, enumerâ nd cîteva momente,
pentru care să aleagă felul în care s-au simțit.

17