Sunteți pe pagina 1din 18

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV

FACULTATEA DE DREPT SI SOCIOLOGIE


SPECIALIZAREA SOCIOLOGIE

Copiii strazii

Student: Anca-Elena CAM


An II sociologie
Grupa13161

Brosov
2008
CUPRINS:

1.Definirea conceptului ,,copiii strazii”……………………………………….pg.3

2.Tipologii ale copiilor strazii………………………………………………….pg.3

3.Caracteristicile familiilor din care provin copiii strazii……………… ….pg.6

4.Climatul familial negativ –cauza determinata a fugii de acasa……… ….pg.7

5.Nivelul de educatie al parintilor si statutul socio –economic ……………..pg.7

6.Conditii de locuit si starea de sanatate a familiei…………………………..pg.8

7.Universul Cercetarii…………………………………………………………..pg.9

8.Studiu De Caz....................................................................................................pg.12

9.interviu..............................................................................................................pg.16

10. Concluzii.........................................................................................................pg.17

11. Bibliografie.....................................................................................................pg.18

2
1.Definirea conceptului ,,copiii strazii”

Copiii strazii fac parte din categoria mai generala a ,,copiilor aflati in dificultate”,
adica ,, copii a caror dezvoltare , securitate sau integritate fizica sau morala este
periclitata “(conform ordonantei de Urgenta 26/1997)
,,Copiii srazii sunt copii sau adolescenti sub 18 ani , care intr-o perioada de
referinta data se afla pe strada , se deplaseaza dintr-un loc in altul, si au propriul grup de
prieteni si propriile relatii sau contacte in strada (definitie data de cercetatori danezi ai
fenomenului ,, copiii strazii” )

2.Tipologii ale copiilor strazii

Complexitatea fenomenului ,,copiii strazii” permite construirea a numeroase


tipologii , in functie de variabile semnificative precum: tipul de relatie cu parintii, cu
prietenii, aspiratii academice, rezultate scolare, convingeri si atitudini, caracteristici de
personalitate , prezenta comportamentului delicvent. De asemenea , tipologiile pot sa
include si descrierea comportamentului premergator la ultima fuga de acasa : daca decizia
plecarii a fost spontana sau planificata , durata ramanerii pe strazi, cum a calatorit, cu
cine s-a asociat, daca a fost victimizat, atitudinea parintilor fata de subiect la intoarcere
etc. Considerand toate aceste variabile , Brenner a descries urmatoarele 7 tipuri de copii
ai strazii:
 Tanarul hipercontrolat evadat are conflicte cu parintii, nu il sprijina si folosesc
frecvent etichete negative pentru a-l caracteriza . Disciplina parentala este rigida ,
parintii uzeaza de pedeapsa fizica, il izoleaza si il resping. De regula acesti
subiecti au o stima de sine foarte buna, au relatii bune cu colegii si rezultate bune
la scoala;
 Singuraticul are relatii bune cu parintii , cu rezultate bune la invatatura sin u are
prieteni implicate in activitati delictuale. Parintii ii sprijina aspiratiile educationale
, dar il izoleaza de prieteni cu scopul de a-l proteja si de a-l implica mai mult in
activitatile scolare.Deoarece petrece mai mult timp in solitudine , singuraticii
ajung sa idealizeze solidaritatea cu cei de aceeasi varsta si motivatia dominanta a
evaziunii lor este data de dorinta de a fi impreuna cu o persoana sau un grup;
 Fugarul reconstrans , centrat pe prieteni , primeste putin sprijin din partea
parintilor, cu care comunica insufficient. Are rezultate scolare slabe, cu un nivel
ridicat de libertate siautonomie fata de parinti. In general, are o atitudine negative
fata de scoala, aspiratii modeste, petrecandu-si cea mai mare parte a timpului cu
doar cativa prieteni;
 Respinsul, centrat pe prieteni , are sentimental ca este respins atat de scoala cat si
de familie. Isi petrece cea mai mare parte a timpului alaturi de prieteni , fata de
care se simte foarte atasat, si care sunt implicate in diverse activitati delictuale.
Relatia cu parintii este saraca, nesatisfacatoare; parintii il eticheteaza negativ, ii
impugn o disciplina severa, manifesta o atitudine de respingere si folosesc
pedepse fizice;
 Rebelul –categoria rebelilor este compusa in principal din fete. Ele
experimenteaza un nivel ridicat de stres si respingere atat in familie cat si in

3
scoala. De regula parintii le neaga autonomia , sunt hiperprotectori si
intransigenti. Caracteristica este perceptia acestor adolescente ca parintii le acorda

 un tratament preferential fratilor/surorilor, negandu-le libertatea, majoritatea fiind


implicate in relatii cu parteneri delincventi;
 Respinsul fara adapost a experimentat o respingere cronica severa din partea
parintilor care manifesta o lipsa totala depreocupare fata de evolutia lui scolara ,
proiectele lui etc. Acest tip se simte detasat de scoala , petrece mai mult timp
singur, iar prietenii lui sunt implicati in activitati delincvente;
 Expulzatul a trait o respingere parentala extrema; parintii sunt distanti, nu-l
sprijina, nu comunica, sunt idiferenti.Respingerea parentala este resimtita de catre
adolescent in special in plan emotional. . In mod similar, resimte o atitudine de
respingere si la scoala, de unde si atitudinea lui de neimplicare in activitatile
scolare si nivelul scazut al rezultatelor. Stima de sine este foarte scazuta si sesimte
neajutorat. Nu a interiorizat normele si valorile social-morale, ceea ce explica atat
relatiile cu delincventii de aceeasi varsta cat si propriile activitati delictuale.

In general, tipologiile existente in literature de specialitate americana


( J.L.White) descriu trei categorii de copii ai strazii , in functie de nivelul de alienare si
conflict pe care acestia il experimenteaza in familie si in mediul social apropiat.

 Prima categorie include tineri care au plecat de acasa pentru a cauta aventura; in
general acesti subiecti sunt bine adaptati si au putine conflicte cu parintii. Atunci
cand apar astfel de conflicte , ele se datoreaza unui mediu protector, rigid, care
impiedica adolescentul sa ia decizii sau sa-si assume riscuri. Motivatia conduitei
lor evazioniste este nu atat de a scapa de o situatie nefericita , cat de a intalni noi
oameni si noi experiente. De aceea, aceasta categorie a fost caracterizata ca
incluzandu-i pe cei care cauta sa-si mareasca recompense , deoarece multi dintre
ei ajung sa idealizeze viata departe de casa si potentialul ei excitant, in contrast cu
rutina plictisitoare a vietii de familie.In general, subiectii din aceasta categorie, nu
stau mult pe strada si isi privesc experienta evaziunii din mediul familial intr-ul
mod pozitiv.
 A doua categorie include tineri la care semnele conflictului cu familia sunt
evidente; ei pleaca de acasa pentru a reduce costurile , in sensul ca fug de o
situatie nefericita si spera sa gaseasca un loc in care sa fie acceptati si fericiti.
Conflictele apar frecvent in jurul variabilei control/putere , adolescentii fiind
nemultumiti de interventia inoportuna a adultilor intr-o serie de aspecte precum:
alegerea prietenilor, stilul vestimentar, nivelul si directia performantelor scolare
etc. Adolescentii din aceasta categorie au fost dezamagiti de relatia cu familia , cu
scoala sau cu prietenii; majoritatea au sentimental ca sunt respinsi de profesori si
au performante scolare slabe . Acesti tineri stau departe de casa ceva mai mult
decat subiectii din prima categorie , dar de obicei revin in familii.
 Cea de-a treia categorie include tineri care au fost alungati , fortati sa plece prin
amenintari , au fost abuzati sau abandonati; ei s-au simtit respinsi permanent si, in
general parintii lor nu s-au opus plecarii lor. In unele situatii parintii nu le-au cerut
explicit copiilor sa plece de acasa dar prin atitudinea si comportamentul lor au
aratat clar ca ei nu sunt doriti; in aceste situatii parintii fie i-au alungat, fie sunt
incapabili sa-i ingrijeasca , sa le satisfaca trebuintele si nevoile datorita
problemelor legate de consumul de alcool, existenta unor boli fizice sau psihice
etc. Exista si situatii in care parintii se implica in casatorii noi si privesc copilul ca

4
pe o povara sau un obstacol. Acesti tineri raman pe strazi perioade mari de timp,
dezvolta comportamente deviante si de regula nu mai revin in familie.

Pornind de la gradul de alienare al relatiei copil-parinti , Orten ,,V.Furlong:


The Deviant Pupil . Sociological Perspectives” identifica si imparte copiii strazii in
nivelurile I, II si III
 Copiii strazii de gradul I sunt tineri echilibrati , care au relatii bune de familie si
care fug de acasa doar o singura data , nu raman mult pe strada si se descurca
efficient in mediul social deschis , in limitele activitatilor legitime. Motivul
plecarii de acasa il reprezinta o tema esentiala , cum ar fi cautarea propriei
identitati sau a unor experimente noi.Tinerii din aceasta categorie revin in famile
cu o reinnoita apreciere fata de parinti , iar acestia tind sa devina mai intelegatori
fata de copii. In aceasta categorie apare subgrupa adolescentilor care se simt
respinsi ocazional, se simt vulnerabili , neputinciosi si fricosi , avand relative
putine modalitati de relozlvare a problemelor. Din punct de vedere psihologic sunt
dependenti de casa si , in general se intorc dupa cateva zile.
 Copiii strazii de gradul II- fug de acasa de mai multe ori, au conflicte majore cu
parintii si sunt ambivalenti in privinta revenirii acasa.Ei invata cum sa
supravietuiasca pe strada si dezvolta un sentiment de putere si si autoeficienta
datorita abilitatii lor de a supravietui departe de casa , ceea ce presupune
identificarea locurilor care ofera resurse de castig –locuri in care se desfasoasra
mici activitati/servicii , dezvoltarea abilitatilor de negociere , cunoasterea
persoanelor in care pot avea incredere , mobilitate, incredere in posibilitatile
proprii.
 Copiii strazii de gradul III sunt in general mai mari de 16 ani si se afla pe strada
de mai multa vreme. Alienarea fata de parinti este severa, avand un contact
sporadic sau neavand deloc contact cu familia si nutrind dorinta de a reveni langa
parinti.. Invatand sa supravietuiasca pe strada, si-au dezvoltat abilitatile necesare
pentru a-I manipula si exploata pe ceilalti , se implica in prostitutie, traffic de
droguri, jocuri de noroc. Frecvent, acesti tineri se afla in evidentele politiei si se
asociaza cu delicveni recidivisti.

In literature romana de specialitate –Organizatia Salvati copiii, UNICEF , Studiul


national privind situatia copiilor strazii -1998/1999-, dupa criteriul relatia copilului cu
familia , combinat cu criteriul relatia copilului cu strada s-a propus un system de
clasificare in urmatoarele categorii:
1.Copiii pe strada sunt cei care au o legatura permanenta cu familia ; ei nu
frecventeaza scoala si isi petrec majoritatea timpului pe strada, incercand sa castige bani,
revenind in familiile lord oar pentru a dormi. Se estimeaza ca acesti copii prezinta cel mai
mare risc pentru abandonul familial definitiv deoarece sub influenta celorlalti copii ai
strazii vor considera ca banii castigati in strada le apartin si vor ajunge sa constientizeze
relatia de exploatare , cu parintii.
2.Copiii in strada sunt copii care intretin relatii sporadice cu familia. Pe masura ce
copiii se integreaza in subculture strazii , investitia lor in relatia cu familia se diminueaza
corespunzator , ceea ce se explica prin faptul ca sursa de stimulare , securitate afectiva si
identitate sociala devine acum grupul informal. Invatarea sociala a rolului de copil al
strazii presupune pentru majoritatea acestor tineri initierea in prostitutie , consumul de
droguri furt, violenta, santaj, manipulare, ceea ce din punct de vedere psihologic
echvaleaza cu schimbarea semnificativa a reprezentarii de sine :invata sa-si reprezinte

5
factorul –sine, ceilalti , relatii-ca pe o marfa

3.Copiii strazii sunt acei copii care si-au pierdut orice legatura cu familia sau cu
institutia de ocrotire .Ei traiesc permanent in strada , formand cu strada un ecosystem de
o stabilitate relative.Adaptarea lor la conditiile vietii pe strada le permite sa
supravietuiasca , in contextual in care nu au deprinderi profesionale, nu au bani, nu au
adapost , nu au un plan organizat de actiune si risca sa fie exploatati , abuzati fizic si
sexual. Supravietuirea pe strada devine posibila prin afilierea la grup , in cadrul caruia
invata diverse deprinderi cu character pre-profesional , isi improvizeaza adapost, isi
organizeaza un program al zilei si isi asuma diverse responsabilitati. Supravietuitorii
invata sa traiasca impreuna, stabilesc relatii cvasifamiliale cu alti tineri, schimba
informatii despre locuri in care pot gasi hrana , invata cum sa realizeze activitati
profitabile , la limita definirii lor legitime, sau cum sa evite sa fie arestati sau condamnati.
4Familii cu copii pe strada Aceasta categorie cuprinde adulti care din diverse motive
isi pierd locuintele si ajung sa traiasca impreuna cu copiii lor pe strada .Adultii care nu au
resurse legitime pentru a-si intretine familiile recurg in aceasta situatie la activitati
infractionale pentru a supravietui. Supravietuirea inseamna pentru multi dintre copiii
acestor familii obligatia de a cersi, de a fura, sau de a-si asuma diverse responsabilitati ,
pentru a contribui la venitul familiei.Contactul cu alti copii ai strazii catalizeaza procesul
invatarii sociale a artei supravietuirii pe strada si poate facilita decizia copilului de a-si
abandona parintii.

3.Caracteristicile familiilor din care provin copiii strazii

Fiind numeroase, cu cel putin 3 copii, acestea ofera o deschidere mai mare prin
diversitatea relatiilor sociale pe orizontala (intre frati cu varste diferite) . Relatiile dintre
frati sunt apropiate , chiar daca nu de fiecare data interactiunile sunt positive. Multe
dintre conflictele dintre frati sunt generate de atmosfera de familie si de lipsurile
materiale. O data ce a plecat de acasa, pastrand legatura cu o parte dintre membrii acestia,
in special cu fratii ramasi acasa, iar daca atmosfera tensionata persista, exista mari sanse
ca acestia sa se alature fratelui care traieste pe strada.
S-au vazut cazuri in care copilul nu numai ca era maltratat de catre parintii lui , dar era
si exploatat de catre acestia pentru sustinerea familiei- copilul , pus sa cerseasca iar daca
nu aducea bani acasa era batut.
Din punctul de vedere al starii civile parintii copiilor care au ajuns pe strada au
experimentat de-a lungul timpului in forma legalizata sau consensuala relatii cu mai multi
parteneri . In cele mai multe cazuri , atat mama cat si tatal atunci cand se recasatoresc sau
stabilesc o noua legatura, contribuie direct sau indirect la indepartarea
copilului/copiilordin casatoria/casatoriile anterioare .
Parintii vitragi sunt in general rau vazuti de copii , pentru ca de cele mai multe ori
acestia abuzeaza de ei, chiar il ,,incita” pe parintele bun –a nu se intelege parintele
natural- sa-I bata din diverse motive minore sau neantemeiate.In cazul in care acest fapt
nu se intampla, se recurge la santaj de genul:,,daca nu pleaca el, plec eu!"
Parasirea familiei , cauzata de recasatorirea unui parinte sau inlocuirea prin
concubinaj , este o consecinta pe care copiii o accepta pana la urma , cape un lucru
firesc :daca nu ma vrea ?...sa-l oblig?...haide ia-ma si pe mine?!...Copilul ajunge sa se
considere o piedica in calea parintelui natural , si presiunileparintelui vitreg , ale
concubinului/concubinei, el fuge de acasa.
Printre copiii strazii sunt si copii care au parinti dar care au fost abandonati de
mici in centre de plasament. Ei nu stiu ce este o familei si le este greu sa vorbeasca

6
despre familie in general. Tot in strada ajung de cele mai multe ori copiii crescuti de
rudele unuia dintre parinti care nu au mai avut putere financiara sa-I ingrijeasca si care i-au
neglijat.

4.Climatul familial negativ –cauza determinata a fugii de acasa.

Insist, in continuare asupra cauzelor principale pentru care copiii si-au parasit
familia , ajungand pe strada, -exista si alte motive ale parasirii familiei nu numai familia
insasi-. Pentru multi dintre copiii intalniti , fuga de acasa a fost raspunsul dat de o fiinta a
carei afectivitate este inca infantile, unui conflict pe care nu poate sa-l suporte.
Majoritatea covarsitoare a copiilor fugiti , provin dintr-un mediu familial
dezorganizat si tensionat , dominat de certuri intre parinti si de abuzuri indreptate spre ei
sis pre fratii si surorile lor.
Mijlocul de evadare a fost fuga de acasa . Chiar daca intre momentul
constientizarii conflictului de catre copii si momentul fugii efective de acasa se scurge ,
in mai multe cazuri, o perioada destul de lunga , inclin sa cred ca fuga de acasa a copiilor
care au fost gasiti pe strada nu este rezultatul unui plan bine stabilit, ci mai degraba
exteriorizarea instinctului de autoaparare.
Fuga de acasa, manifestare de revolta a copilului fata de abuzurile suferite in
familie , pe de o parte, si lipsa oricarei forme de comunicare afectiva cu parintii sai, pe de
alta, este la inceput episodica si consta in plecari ocazionale de acasa, insotite de absenta
la ore –chiul-.Treptat, daca atmosfera familiala ramane neschimbata sau se inrautateste ,
fuga de acasa devine frecventa , copilul intorcandu-se totusi in familie ca intr-un adapost
de ultima instanta..Astfel, perioadele de timp petrecute in strada devin din ce in ce mai
lungi si, in functie de conjuncture, -gasirea unui adapost , acceptarea intr-un grup ,
gasirea mijloacelor de subzistenta minima-, copilul ajunge sa traiasca permanent pe
strada. Chiar daca in unele cazuri, pare sa fie o decizie personala a copilului, fuga de
acasa este provocata de climatul familial inadecvat dezvoltarii fizice si psihice normale.
In principiu, motivul plecarii copiilor de acasa este violenat parintilor-a unuia sau
a ambilorparinti –violenta manifestata prin batai frecvente asociata in cazul fetelor cu
violuri repetate .
O alta cauza a ajungerii pe strada , este moartea parintelui care intretinea familia
sau a ambilor parinti , iar copilul neavand nici un sprijin , ajunge intr-o institutie sau pe
strada.
Moartea unui parinte si retinerea in inchisoare a celuilalt este o alta situatie .Nu
trebuie uitat nici cazul in care un parinte a murit iar celalalt s-a imbolnavit grav.

5.Nivelul de educatie al parintilor si statutul socio –economic

In ceea ce priveste nivelul de educatie al parintilor , acesta este destul de scazut,


ca si al copiilor , daca nu chiar mai scazut-parintii fara o educatie solida nu au cum sa
transmita tinerei generatii o serie de cunostinte necesare unei vieti normale , -pentru ca ei
insisi nu le au -.Ancorati in present silipsiti de orice preocupare pentru reusita scolara a
copiilor lor atitudinea parintilor fata de scoala se reflecta si prin faptul ca nu se
intereseaza de frecventa si situatia scolara a acestora .Ei declina scolii in totalitate ,
aceasta sarcina . Inca din primul an de scoala , copilul este lasat sa petreaca din ce in ce
mai mult timp pe strada , in compania altor copii , si astfel invata sa chiuleasca inainte de
a invata literele alfabetului .
Scoala introduce noi norme si reguli in viata copilului .Acestea ii sunt impuse iar
asteptarile sunt de a fi respectate de catre copil. Astfel apar primeledivergente in

7
constiinta copilului – in ceea ce se transmite la scoala , si ceea ce I se spune acasa. Acest
dezacord dintre valorilepromovate in familie si cele transmise in scoala conduce la
insucces si abandon scolar timpuriu. In consecinta cu doar cateva exceptii ,copiii intalniti
pe strada nu au urmat mai mult de 3-4 clase . Abilitatile de scris , citit si calcul arithmetic
sunt minime iar cunostintele de cultura generala sunt neconsolidate.
Cunostintele minime pe care copiii ar trebui sa le asimileze in cadrul familiei ,
lipsesc aproape in toatalitate fie pentru ca nici parintii nu au aceste cunostinte, fie pentru
ca nu au timpul necesar pentru a se ocupa de educatia copiilor. Climatul educativ din
familie se caracterizeaza prin putine cuvinte , prin gradul de participare foarte scazut al
parintilor in educatia morala si intelectuala a copiilor.
Dat fiind acestmediu lipsit de stimulari cognitive si aspiratii profesionale , copiii
trec rar de clasa a IV-a . De obicei abndonul scolar se instaleaza in clasaa II-a si a III-a,
dup ace in prealabil copiii incep sa chiuleasca de la scoala inca din clasa intai fara ca
parintii lor sa stie acest lucru si fara a putea stopa acest comportament deviant.
Avand doar o pregatire minima, parintii acestor copii nu pot avea un serviciu
stabil , deci un venit sigur care sa asigure un trai decent copiilor lor. In aceste conditii
singura conditie ramane lucrul ocazional , la negru si lucru care trebuie precizat , numai
cand acestia sunt dispusi sa munceasca. Din nefericire parintii nu sunt motivati sa
munceasca din dorinta de a asigura un trai decent copiilor , ci mai degraba din dorinta de
a-si satisface propriile nevoi.
Asocierea unui factor cum sunt : absenta unui loc de munca , consumul de alcool,
si stabilirea unor prietenii dubioase , i-a impins pe acesti parinti spre exersarea unor
comportamente negative :cersit, furt, talharii, spargeri, comert illicit , fapte care intra sub
incidenta Codului penal si sunt sanctionate conform legii , atunci cand sunt descoperite
prin amenda sau inchisoare. Impactul pe care retinerea in inchisoare a unuia dintre parinti
il are asupra copiilor este dezastruos si , in cateva cazuri detentia unia dintre parinti a
constituit cauza principala a ajungerii copiilor in strada.

6.Conditii de locuit si starea de sanatate a familiei

Spatiul fizic de locuit este adesea insuficient , insalubru si lipsit de obiectele


necesare unei locinte decente . Igiena locuintei , a imbracamintei, a alimentatiei sunt
aspecte frecvent neglijate de mama –in primul rand –si apoi de ceilalti membrii ai
familiei.
Familiile de provenienta a celor ajunsi in strada se caractrizeaza prin existenta
unui numar mare de copii cu varste diferite , la care se adauga in multe cazuri prezenta
permanenta sau temporara a altor membrii din familia largita –unchi, veri, matusi. Starea
de snatate a membrilor familiei este , de obicei precara . Insuficienta alimentatie ,
conditiile improprii de odihna si desfasurare a unor activitati in mijlocul familiei
influenteaza aparitia de timpuriu a unor carente in dezvoltarea psiho-somatica a
copiilor:stoparea cresterii in inaltime , greutatea sub limita considerate normala –prin
raportare la varsta fizica –anemie, sechele ale bolilor copilariei netratate corect.
De asemenea, anumite comportamente aberante , de cele mai multe ori insotite de
violenta , indreptate spre copii , tradeaza prezenta unor tulburari psihice cornice.

8
7.UNIVERSUL CERCETARII

De-a lungul cercetarii am studiat si am observat cativa din copiii strazii avand in
vedere faptul ca lucrez ca si referent educatie in cadrul unui centru de primire in regim de
urgenta din raza judetului Brasov. Asa am observat de-a lungul timpului mult mai usor
comportamentele copiilor institutionalizati aici, le-am aplicat diverse teste unora dintre
ei, copiii sunt desul de atasati de mine si mi-au povestit deschis cum era viata lor pe
strada si cu ce probleme s-au confruntat

Nume şi prenume: Radu M.


a) Vârsta: 17 ani
b) Stare civilă: necăsătorit
c) Ocupaţia actuală: elev în clasa a VIII-a
d) Situaţia familială: adolescentul se află în prezent într-un
centru de plasament. Acesta provine dintr-o familie
dezorganizată şi mai are 4 fraţi. Mama este recăsătorită şi
plecată din ţară iar tatăl traieste pe strada, tânărul neţinând
legătura cu niciunul dintre părinţii săi. Primii 4 ani i-a petrecut
pe strada , iar la vârsta de 5 ani, Radu a fost încredinţat de
către mama sa spre îngrijire unui centru de plasament pentru
copii fără adăpost, principalul motiv pentru aceasta fiind
dificultăţile financiare cu care familia sa se confrunta. A fost
vizitat o singură dată de mama şi de bunica sa, în prezent
acesta nemaiştiind nimic despre părinţii sau despre fraţii săi.

e) Situaţia educaţională: în cadrul centrului de plasament


tânărul a fost şcolarizat, în prezent fiind elev în clasa a VIII-a. În
clasele primare acesta a obţinut o serie de premii pentru
rezultate bune la învăţătură, manifestând interes pentru
activităţile educaţionale. Începând cu clasa a V-a acesta a
început să abordeze un comportament inconstant, rezultatele
şcolare devenind mediocre, stilul de muncă fiind inegal, cu
fluctuaţii. Frecventa cu intermitenţe cursurile, manifestând

9
dezinteres total vis-à-vis de activităţi. De menţionat faptul că
acesta repetă clasa a VIII-a.

f) Relaţionarea cu cei din jur: este una deficitară acesta


afirmând că nu se înţelege cu colegii de clasă preferând să stea
mai mult de unul singur. Cu părinţii sau cu fraţii săi nu menţine
legătura. Din convorbirile cu profesorii adolescentului a reieşit
faptul că în relaţionarea cu colegii de clasă devenea uneori
agresiv în limbaj şi comportament iar în momentul în care un
profesor îi atrăgea atenţia devenea arogant şi sfidător.
g) Hobby-uri, interese: adolescentul afirmă că în copilărie îi plăcea
foarte mult
să citească. În prezent nu are niciun hobby.

Pentru a-l putea evalua i-am aplicat 2 teste:testul arborelui si testul omului

- rigiditate, constrângere
- suspiciune faţă de cei din jur
.1 Testul omului - dorinţă de putere
- doreşte să fie în centrul atenţiei
- este egocentric şi uşor ofensabil
- nevoia excesivă de securitate, nevoia
existenţei unui suport solid
2 Testul arborelui - caracter regresiv, instinctualitate, superficialitate
- tendinţe schizoide
- infantilism, imaturitate psihică
- nesiguranţă, fără capacitate reală de
decizie
- atitudine defensivă şi rezistenţă,
impenetrabilitate
- ataşare de trecut ( regresie)
- incapacitate de rezolvare a problemelor
complicate de viaţă
- evită să spună lucrurilor pe nume
- lipsă de vitalitate

10
PROFILUL PSIHOLOGIC
Radu este un adolescent cu un nivel intelectual corespunzător
inteligenţei sub nivelul mediu. Dacă activitatea pe care o desfăşoară i
se pare interesantă acesta dă dovadă de o capacitate de concentrare a
atenţiei bună, distributivitatea acesteia fiind de nivel mediu-bun.
Gândire predominant concretă, lentoare în înţelegere, lipsă de
conştiinciozitate, incapacitate de a fi reflexiv şi de a conştientiza
consecinţele acţiunilor sale.
Conform testelor de personalitate aplicate, subiectul are tendinţa
spre izolare, spre distanţare, fiind o persoană solitară care evită
confruntările directe. În cadrul grupului este retras, simţindu-se
stingher şi nesigur. Egocentrism, fiind uşor ofensabil. Este sceptic,
abordând o atitudine defensivă şi de rezistenţă, impenetrabilitate. Are
tendinţe schizoide, fiind orientat cu precădere către trecut, percepând
circumstanţele prezente ca fiind restrictive şi stânjenitoare. Timiditate
excesivă, tendinţa de repliere spre sine, comportament prudent,
rezervat uneori inhibat. Frustrări, sentiment de inferioritate, capacitate
scăzută de comunicare a propriilor trăiri şi sentimente.
Are o fire agitată, încordată, temătoare, anxioasă, devenind
agresiv în momentul în care se simte ameninţat sau luat în derâdere.
Are nevoie excesivă de securitate, nevoia existenţei unui suport solid
precum şi nevoia de a fi recunoscut, încurajat şi apreciat. Are deseori
tendinţa de a se frământa, de a avea resentimente şi gânduri negre.
Este tulburat de propriile sale schimbări având dificultăţi in rezolvarea
problemelor complicate de viaţă.
În timpul evaluărilor a afişat un comportament conformist, chiar
docil, conversând, răspunzând la întrebări şi cooperând cu evaluatorul.
Este evident faptul că motivul care stă la baza modificării
comportamentului adolescentului este incapacitatea acestuia de a se
integra în grupul de elevi, această incapacitate conducând la abordarea unei atitudini
agresive vis-à-vis de aceştia, precum şi la apariţia absenteismului şi a altor
probleme derivate din acest comportament indezirabil

11
8.STUDIU DE CAZ

I. Prezentarea cazului

C.C. este o tanara in varsta de 20 de ani.La varsta de 7 ani i-au murit parintii
intr-un accident de masina.Timp de 4 ani C.C. a stat la Casa de Copii,de unde a incercat
sa fuga de mai multe ori;in cele din urma ajungand sa locuiasca in strada de la varsta de
11 ani.
C.C.este analfabeta si are tulburari de comportament, ajungand sa-i agreseze si sa-i
domine pe copiii mai mici din strada., tulburari care au dus si la acte delicvente (complice
la furt,etc),motiv pentru care a fost dusa in repetate randuri la Politia Brasov.
In urma situatiei critice, Politia impreuna cu DGASPC a hotarat internarea minorei
intr-un centru de reeducare pentru minori, unde a stat timp de un an, pana la varsta de 18
ani cand s-a reintors in strada, reluandu-si vechile obiceiuri. Pana in prezent aceasta a
refuzat sa accepte conditiile impuse de diferite institutii, hotarand sa ramana in strada.
Cat timp a stat in strada, C.C. a avut parte de un tratament foarte dur din partea tinerilor
din strada, fiind exploatata de acestia: a fost abuzata sexual, a fost pusa la cersit,
prostitutie, acestia obtinand castiguri de pe urma exploatarii ei.
In prezent C.C. are un copil in urma relatiei de concubinaj cu un adult in varsta de 30 ani
(fost copil al strazii). Dupa nasterea copilului C.C. a apelat la ajutorul surorii ei C.I., care

12
locuieste impreuna cu sotul ei in locuinta acestuia, unde C.C. a putut sa se ingrijeasca de
copil pana la varsta de 1 an, dupa care s-a intors inapoi in gara.
Cazul era in baza de date a DGASPC, iar in situatia actuala acesta a fost reluat in urma
interventiei asistentilor sociali a unui ONG.

II. Evaluarea cazului

Am folosit ancheta sociala, observatia,interviul, studiul documentelor,ecoharta

1. Date de identificare

Nume si prenume: C.C.


Genul:feminin
Varsta: 20 de ani
Nascuta: 17.10.1987 in Brasov
Nationalitatea: romana
Etnie: rroma
Religie: ortodoxa
Domiciliul : Brasov, in gara
Nu are alte acte de identitate decat certificatul de nastere

Concubinul:
Nume si prenume: D.C.
Genul: masculine
Varsta:30 de ani
Nascut: 01.09.1977 in Brasov
Nationalitatea: romana
Etnie: rroma
Religie: ortodoxa
Domiciliul: Brasov in gara
Ocupatia: efectueaza munci ocazionale
Pregatirea scolara: a absolvit 3 clase la Scoala Generala nr. 2 din Codlea

Copilul:C.B.
In prezent are 1 an
S-a nascut prematur la maternitatea din Brasov.
Data nasterii:20.12.2006
Locul nasterii: Brasov
Nu are acte de identitate

2.Date despre ,,familie”

C.C. traieste in concubinaj cu D.C.; familia nu este legal constituita, dezorganizata


Au relatii foarte stranse cu copiii si adultii care stau in strada

13
C.C. are o sora cu care are relatii stranse si pe care o viziteaza din cand in cand.Aceasta
locuieste in Brasov.
Nu cunoaste multe date despre familia ei biologica

3.Date despre ,,locuinta’’

C.C. si D.C. locuiesc momentan in strada (gara), iar noaptea dorm in canalele din jurul
garii.Canalele sunt pline de haine si saltele vechi, caldura provine din tevi,nu au lumina,
gaz, apa, stau la lumanare, traiesc in conditii mizere, improprii fiind invadati de sobolani .

4.Starea de sanatate:

In urma efectuarii analizelor de la maternitate s-a constatat ca C.C. si copilul sufera de


sifilis. Din declaratia lui C.C. a reiesit ca si D.C. sufera de sifilis.
Cei trei nu se afla in evidenta nici unui medic de familie, copilul nu are programul de
vaccinari decat cele facute in maternitate
Copilul este subnutrit, prezinta probleme cu sistemul imunitar

5.Situatia financiara:

Venitul familiei este compus din: banii obtinuti din munca ocazionala realizata de D.C. si
din banii obtinuti in urma exploatarii copiilor mai mici (cersit, prostitutie)

Ecoharta

0100090000037800000002001c00000000000400000003010800050000000b020000000
0050000000c026909410f040000002e0118001c000000fb021000070000000000bc02000
000000102022253797374656d0009410f0000f8e00000103e110004ee8339287477010c02
0000040000002d01000004000000020101001c000000fb029cff00000000000090010000
00000440001254696d6573204e657720526f6d616e000000000000000000000000000000
0000040000002d010100050000000902000000020d000000320a5a00000001000400000
000003c0f600920352d00040000002d010000030000000000
Alte date :

Din interviul realizat cu C.C. s-a constatat ca aceasta isi iubeste copilul, este atasata de el
si isi doreste sa-l creasca cum poate mai bine
Nu vrea sa-i fie luat copilul de langa ea (sa fie institutionalizat ), ci vrea sa-l creasca cu
ajutorul celorlalti ( institutii de stat, ONG-uri etc )
Din evaluarea realizata de psiholog s-a constatat ca C.C. are tulburari de comportament,
stari depresive, iar copilul constituie pentru aceasta singurul scop pentru care traieste, ,,o
raza de soare in viata ei “
Copilul este sanatos mental si este foarte atasat de mama

III. Definirea nevoilor

14
• Suport afectiv si sprijin acordat mamei si copilului
• Nevoia de a avea o locuinta stabila
• Nevoi financiare :venit stabil pentru ingrijirea si cresterea copilului
• Consilierea concubinului in vederea responsabilizarii lui de a-si gasi un loc de
munca stabil si legal
• Intocmirea actelor de identitate ale mamei si copilului in vederea obtinerii
alocatiei pentru copil si a altor forme de sprijin
• Consilierea psihologica a mamei si a concubinului acesteia pe probleme sociale,
educative, familiale, educatie sexuala, planificare familiala
• Inscrierea celor 3 la un medic de familie
• Imbunatatirea relatiei cu sora
• Mediu suportiv, securizant pentru mama si copil

IV. Planul de interventie

Scopul interventiei este : mentinerea copilului in familie si reintegrarea socio-


profesionala a celor 3 beneficiari

1. Obiective pe termen scurt

• instituirea unei forme de ocrotire pentru mama si copil in regim de urgenta


( internarea intr-un centru maternal )
• inscrierea copilului cat si a mamei la un medic de familie, vaccinarea
copilului si urmarea unui tratament in vederea vindecarii sifilisului
• asigurarea nevoilor primare necesare copilului de catre DGASPC si ONG-
ul respective ( lapte, pampersi, haine )
• igienizarea, deparazitarea mamei, copilului si concubinului

2. Obiective pe termen mediu

• gasirea unui loc de munca stabil si legal pentru D.C. (concubinul )


• intocmirea actelor de identitate si a dosarului pentru ajutorul social si
alocatia pentru copil
• consiliere medicala si planificare familiala
• consiliere si sprijin acordat mamei si concubinului acesteia pe probleme
sociale, educative, legislative
3. Obiective pe termen lung

• Gasirea unei locuinte sociale stabile pentru familie


• Consilierea psihologica a mamei in vederea dezvoltarii atasamentului fata
de copil
• Consiliere acordata mamei cat si concubinului acesteia in vederea
motivarii acestora de a-si sprijini copilul in dezvoltarea fizica, psihica si
educationala
• Mentinerea si imbunatatirea relatiei cu sora beneficiarei
• Reintegrarea sociala si profesionala a beneficiarilor

15
• Mentinerea copilului in familie
• Sprijin social si afectiv acordat beneficiarilor ( obiectiv permanent ! )
Resurse :
asistentul social ( de la DGASPC si ONG ), psihologul, medicul, medicul de planificare
familiala, beneficiarii

9.INTERVIUdin data de 6/ 05/2008 cu d-na ref. educatie F.I. din cadrul unui Centru
de plasament
Buna ziua! Numele meu este Cam Anca Elena , sunt studenta la Universitatea
Transilvania sectia sociologie si realizez un priect de cercetare pe tema,, Copiii
strazii”Datele si informatiile pe care mi le veti oferi vor fi strict confidentiale si vor fi
folosite in scopuri stiintifice.

1.Pentru inceput as dori sa va intreb de cat timp va desfasurati activitatea in acest


Centru?
Lucrez in acest Centru de aproape 8 ani.
2. Care este rolul dvs. in cadrul acestui Centru?
Sunt referent educatie si ma ocup de educatia acestor copii .Educatia intr-un
CPRU cuprinde o paleta larga,incepand de la lucruri simple pana la cele mai
complexe stiind ca acesti copii au varste cuprinse intre 3 ani si 18 ani . Unii dintre
ei frecventeaza cursurile invatamantului de masa , iar temele pentru scoala le fac
cu educatorii. Altii fac alfabetizare sau pur si simplu invata sa vorbeasca. Copiii
sunt cu probleme multiple atat fizic cat si psihic.-dizabilitati de grade diferita.Tot
in sarcina ref. ed. Intra si deprinderile de viata independenta de la cele zilnice
pana la cele necesare in viata sociala.
3. Vi s-a schimbat in vre-un fel viata/conceptia despre lume si viata de cand
lucrati in acest centru?
Intr-un anumit fel da, presupune o mare responsabilitate , un character
puternic, afectiune si mai ales respect , daca respecti copilul te va respecta. Ai nevoie
de rabdare, tact , si multa diplomatie daca vrei sa ai rezultate. Munca este enorma,
rezultatele nu se vad imediat pasii sunt mici, aici ma gandesc la copiii
strazii.Singurele valori ale acestor copii sunt banii, alcoolul furturile si vocabularul
obscen. Faptul ca reusesti sa diminuezi cat de cat aceste lucruri este o realizare mare.
4.Ce parere aveti despre copiii care vin in Centru?Ii considerati in marea
majoritate ,,copiii batuti de soarta”?
Copiii ajung in centru datorita iresponsabilitatii parintilor , lipsei de educatie, a
faptului ca dup ace le-a dat viata nu i-a mai interesat prea mult soarta lor.au uitat sau
nu au stiut ca motivatia vietii parintilor sunt copiii . Trebuie investit in ei mult:
dragoste, educatie, sprijin si la bine si la rau . Copiii nu sunt bagaje pe care le lasi
undeva , acestia trebuie crescuti si modelati.
5.Din ce medii provin acesti copii?
In general provin din familii dezorganizate , fara locuri de munca fara educatie si mai
ales iresponsabili alcoolul este un alt factor in aceste familii .Unii dintre copii provin
si din familii in care unul dintre parinti este decedat. Am avut cazuri cand ambii
parinti au decedat, iar rudele nu si-au asumat cresterea acestor copii.
6.Ce rol joaca familia in cadrul dezvoltarii personalitatii copilului.
Familia este un lucru primordial in cresterea si educarea copilului . Lipsa familiei si a

16
afectiunii face din copil o ,,problema”pentru tot restul vietii –copilul se simte singur,
haituit, fara sprijin si incearca sa se descurce singur. Urmarile sunt dezastruoase ,
orice zi petrecuta pe strada necesita luni de recuperare . Rezultatul este incert de cele
mai multe ori.
7.Din punctul dvs. de vedere ca si ref. ed in cadrul acestui Centru care sunt
activitatile care le plac/displac mai mult copiilor?
In general accepta activitatile recreative , care nu presupun effort, plimbarile,
jocurile, muzica-manele-.Activitatile de invatare sunt acceptate mai greu , dar daca
stii cum sa le faci reusesti ; nu in intregime dar ai mici rezultate.

10Concluzii

Se poate spune ca insasi familia , mai précis climatul existent in interiorul acesteia
, constituie o cauza majora pentru care copilul ajunge in strada. Familiile din care provin
acesti copii , in cele mai multe cazuri nu indeplinesc in totalitate functiile mentionate la
inceput. Nu se poate spune care este mai importanta , dar, daca prima functie nu este
realizata de catre familie celelalte 2 nu pot aparea. Copiii strazii provin in marea lor
majoritate din familisarace , dar saracia nu poate fi considerate singura cauza. Asocierea
saraciei cu lipsa de socializare si solidaritate intre membrii familiei si cu mediul
nefavorabil existentei unor relatii normale contureaza mai bine cauzele care determina
ajungerea in strada a copiilor .
Lipsa afectivitatii , a atentiei, indiferenta , absenta unui program comun si a
controlului il fac pe copil sa se simta mai bine in grupul de prieteni a caror scena este
strada. . Total dezinteresati, parintii copiilor nu au nici cea mai vaga idée despre prietenii
pe care copilul si i-a facut. Atasandu-se de grupul din strada, copilul incepe sa traiasca
sentimental ca este acceptat si valorizat asa cum este el . Afectiunea impartasita cu
membrii grupului devine un substitute al dragostei parintesti de care copilul nu a
beneficiat . Prin legarea unor prietenii cu copii mai mari , copilul fugit de acasa cauta
protectie, avand o mare nevoie de a fi ocrotit. In grup el se simte securizat:se impart
alimentele, tigarile, banii, se gaseste un loc comun de dormit.
In majoritatea cazurilor , copiii strazii se stabilesc in grupuri .In cadrul grupului
exista alte reguli, norme, valori, ce difera de cele existente in familie. De aceea unui copil
care a trait mult timp intr-un astfel de grup ii va fi greu sa se reintegreze in familie , si
chiar in societate . Grupul preia rolurile pe care familia ar trebui sa le joace in viata unui
copil. De asemenea copiii care au fost traumatizati de parinti abuzivi ajung sa traiasca un
sentiment de nesiguranta si inferioritate. ;ei obtin insa in contact cu altii ca ei , un
sentiment al sigurantei si al libertatii , devenind foarte active si predispusi sa comita acte
delictuale. Socurile emotionale repetate, suferite de copil in familie , determina aparitia
unor sentimente de frica si insecuritate. Instabilitatea emotionala a unuia sau a ambilor
parinti si efortul copilului de a face fata ii creeaza acestuia mari probleme de atasament si
de adaptare sociala.
In concluzie, pot spune ca fiecare copil doreste sa fie acceptat si sustinut de
familie , este sensibil la afectiunea si aprecierea celor din jur. Esecul unor incercari de a
rezolva aceste probleme in famile, de a se implini pe sine , i-a impins pe copii spre acele
situatii care le au dat iluzia ca pot face singuri ceva pentru ei. Lipsiti de sentimental
propriei valori , de recunoasterea calitatii lor copiii strazii nu mai au incredere nici in
adulti, nici in ei insisi.

17
Bibliografie:

1.Riccardo Lucchini, Copiii strazii, Identitate, sociabilitate, droguri, Editura Humanitas,


Bucuresti, 1995

2. . UNICEF & Departamentul pentru Protectia Copilului, Situatia copilului si a familiei


in România, Bucuresti, 1997

3. . Phyllis Kilbourn ed., Copiii strazii, MARC, 1997

4. Veronica Coulshed, Practica asistentei sociale, Ed. Alternative, Bucuresti, 1993

5. Savu. C, Copiii Strazii, Unicef Romania nr.1/1992

6.Sorin M. Radulescu, Sociologia deviatiei, Ed. Victor, Bucuresti, 1998

18