UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV

FACULTATEA DE DREPT SI SOCIOLOGIE

SPECIALIZAREA SOCIOLOGIE

Copiii strazii

Student: Anca-Elena CAM

An II sociologie
Grupa13161

Brosov
2008
CUPRINS:

1.Definirea conceptului ,,copiii strazii”……………………………………….pg.3

2.Tipologii ale copiilor strazii………………………………………………….pg.3

3.Caracteristicile familiilor din care provin copiii strazii……………… ….pg.6

4.Climatul familial negativ –cauza determinata a fugii de acasa……… ….pg.7

5.Nivelul de educatie al parintilor si statutul socio –economic ……………..pg.7

6.Conditii de locuit si starea de sanatate a familiei…………………………..pg.8

7.Universul Cercetarii…………………………………………………………..pg.9

8.Studiu De Caz....................................................................................................pg.12

9.interviu..............................................................................................................pg.16

10. Concluzii.........................................................................................................pg.17

11. Bibliografie.....................................................................................................pg.18

2
1.Definirea conceptului ,,copiii strazii”

Copiii strazii fac parte din categoria mai generala a ,,copiilor aflati in dificultate”, adica ,,
copii a caror dezvoltare , securitate sau integritate fizica sau morala este periclitata “(conform
ordonantei de Urgenta 26/1997)
,,Copiii srazii sunt copii sau adolescenti sub 18 ani , care intr-o perioada de referinta data
se afla pe strada , se deplaseaza dintr-un loc in altul, si au propriul grup de prieteni si propriile
relatii sau contacte in strada (definitie data de cercetatori danezi ai fenomenului ,, copiii strazii” )

2.Tipologii ale copiilor strazii

Complexitatea fenomenului ,,copiii strazii” permite construirea a numeroase tipologii , in

functie de variabile semnificative precum: tipul de relatie cu parintii, cu prietenii, aspiratii
academice, rezultate scolare, convingeri si atitudini, caracteristici de personalitate , prezenta
comportamentului delicvent. De asemenea , tipologiile pot sa include si descrierea
comportamentului premergator la ultima fuga de acasa : daca decizia plecarii a fost spontana sau
planificata , durata ramanerii pe strazi, cum a calatorit, cu cine s-a asociat, daca a fost victimizat,
atitudinea parintilor fata de subiect la intoarcere etc. Considerand toate aceste variabile , Brenner
a descries urmatoarele 7 tipuri de copii ai strazii:
 Tanarul hipercontrolat evadat are conflicte cu parintii, nu il sprijina si folosesc frecvent
etichete negative pentru a-l caracteriza . Disciplina parentala este rigida , parintii uzeaza
de pedeapsa fizica, il izoleaza si il resping. De regula acesti subiecti au o stima de sine
foarte buna, au relatii bune cu colegii si rezultate bune la scoala;
 Singuraticul are relatii bune cu parintii , cu rezultate bune la invatatura sin u are prieteni
implicate in activitati delictuale. Parintii ii sprijina aspiratiile educationale , dar il izoleaza
de prieteni cu scopul de a-l proteja si de a-l implica mai mult in activitatile
scolare.Deoarece petrece mai mult timp in solitudine , singuraticii ajung sa idealizeze
solidaritatea cu cei de aceeasi varsta si motivatia dominanta a evaziunii lor este data de
dorinta de a fi impreuna cu o persoana sau un grup;
 Fugarul reconstrans , centrat pe prieteni , primeste putin sprijin din partea parintilor, cu
care comunica insufficient. Are rezultate scolare slabe, cu un nivel ridicat de libertate
siautonomie fata de parinti. In general, are o atitudine negative fata de scoala, aspiratii
modeste, petrecandu-si cea mai mare parte a timpului cu doar cativa prieteni;
 Respinsul, centrat pe prieteni , are sentimental ca este respins atat de scoala cat si de
familie. Isi petrece cea mai mare parte a timpului alaturi de prieteni , fata de care se simte
foarte atasat, si care sunt implicate in diverse activitati delictuale. Relatia cu parintii este
saraca, nesatisfacatoare; parintii il eticheteaza negativ, ii impugn o disciplina severa,
manifesta o atitudine de respingere si folosesc pedepse fizice;
 Rebelul –categoria rebelilor este compusa in principal din fete. Ele experimenteaza un
nivel ridicat de stres si respingere atat in familie cat si in scoala. De regula parintii le
neaga autonomia , sunt hiperprotectori si intransigenti. Caracteristica este perceptia
acestor adolescente ca parintii le acorda

 un tratament preferential fratilor/surorilor, negandu-le libertatea, majoritatea fiind

implicate in relatii cu parteneri delincventi;
 Respinsul fara adapost a experimentat o respingere cronica severa din partea parintilor
care manifesta o lipsa totala depreocupare fata de evolutia lui scolara , proiectele lui etc.

3
 Acest tip se simte detasat de scoala , petrece mai mult timp singur, iar prietenii lui sunt
implicati in activitati delincvente;
 Expulzatul a trait o respingere parentala extrema; parintii sunt distanti, nu-l sprijina, nu
comunica, sunt idiferenti.Respingerea parentala este resimtita de catre adolescent in
special in plan emotional. . In mod similar, resimte o atitudine de respingere si la scoala,
de unde si atitudinea lui de neimplicare in activitatile scolare si nivelul scazut al
rezultatelor. Stima de sine este foarte scazuta si sesimte neajutorat. Nu a interiorizat
normele si valorile social-morale, ceea ce explica atat relatiile cu delincventii de aceeasi
varsta cat si propriile activitati delictuale.

In general, tipologiile existente in literature de specialitate americana

( J.L.White) descriu trei categorii de copii ai strazii , in functie de nivelul de alienare si conflict
pe care acestia il experimenteaza in familie si in mediul social apropiat.

 Prima categorie include tineri care au plecat de acasa pentru a cauta aventura; in general
acesti subiecti sunt bine adaptati si au putine conflicte cu parintii. Atunci cand apar astfel
de conflicte , ele se datoreaza unui mediu protector, rigid, care impiedica adolescentul sa
ia decizii sau sa-si assume riscuri. Motivatia conduitei lor evazioniste este nu atat de a
scapa de o situatie nefericita , cat de a intalni noi oameni si noi experiente. De aceea,
aceasta categorie a fost caracterizata ca incluzandu-i pe cei care cauta sa-si mareasca
recompense , deoarece multi dintre ei ajung sa idealizeze viata departe de casa si
potentialul ei excitant, in contrast cu rutina plictisitoare a vietii de familie.In general,
subiectii din aceasta categorie, nu stau mult pe strada si isi privesc experienta evaziunii
din mediul familial intr-ul mod pozitiv.
 A doua categorie include tineri la care semnele conflictului cu familia sunt evidente; ei
pleaca de acasa pentru a reduce costurile , in sensul ca fug de o situatie nefericita si spera
sa gaseasca un loc in care sa fie acceptati si fericiti. Conflictele apar frecvent in jurul
variabilei control/putere , adolescentii fiind nemultumiti de interventia inoportuna a
adultilor intr-o serie de aspecte precum: alegerea prietenilor, stilul vestimentar, nivelul si
directia performantelor scolare etc. Adolescentii din aceasta categorie au fost dezamagiti
de relatia cu familia , cu scoala sau cu prietenii; majoritatea au sentimental ca sunt
respinsi de profesori si au performante scolare slabe . Acesti tineri stau departe de casa
ceva mai mult decat subiectii din prima categorie , dar de obicei revin in familii.
 Cea de-a treia categorie include tineri care au fost alungati , fortati sa plece prin
amenintari , au fost abuzati sau abandonati; ei s-au simtit respinsi permanent si, in general
parintii lor nu s-au opus plecarii lor. In unele situatii parintii nu le-au cerut explicit
copiilor sa plece de acasa dar prin atitudinea si comportamentul lor au aratat clar ca ei nu
sunt doriti; in aceste situatii parintii fie i-au alungat, fie sunt incapabili sa-i ingrijeasca ,
sa le satisfaca trebuintele si nevoile datorita problemelor legate de consumul de alcool,
existenta unor boli fizice sau psihice etc. Exista si situatii in care parintii se implica in
casatorii noi si privesc copilul ca pe o povara sau un obstacol. Acesti tineri raman pe
strazi perioade mari de timp, dezvolta comportamente deviante si de regula nu mai revin
in familie.

Pornind de la gradul de alienare al relatiei copil-parinti , Orten ,,V.Furlong:

The Deviant Pupil . Sociological Perspectives” identifica si imparte copiii strazii in nivelurile I,
II si III
 Copiii strazii de gradul I sunt tineri echilibrati , care au relatii bune de familie si care fug
de acasa doar o singura data , nu raman mult pe strada si se descurca efficient in mediul

4
 social deschis , in limitele activitatilor legitime. Motivul plecarii de acasa il reprezinta o
tema esentiala , cum ar fi cautarea propriei identitati sau a unor experimente noi.Tinerii
din aceasta categorie revin in famile cu o reinnoita apreciere fata de parinti , iar acestia
tind sa devina mai intelegatori fata de copii. In aceasta categorie apare subgrupa
adolescentilor care se simt respinsi ocazional, se simt vulnerabili , neputinciosi si
fricosi , avand relative putine modalitati de relozlvare a problemelor. Din punct de vedere
psihologic sunt dependenti de casa si , in general se intorc dupa cateva zile.
 Copiii strazii de gradul II- fug de acasa de mai multe ori, au conflicte majore cu parintii
si sunt ambivalenti in privinta revenirii acasa.Ei invata cum sa supravietuiasca pe strada
si dezvolta un sentiment de putere si si autoeficienta datorita abilitatii lor de a supravietui
departe de casa , ceea ce presupune identificarea locurilor care ofera resurse de castig –
locuri in care se desfasoasra mici activitati/servicii , dezvoltarea abilitatilor de negociere ,
cunoasterea persoanelor in care pot avea incredere , mobilitate, incredere in posibilitatile
proprii.
 Copiii strazii de gradul III sunt in general mai mari de 16 ani si se afla pe strada de mai
multa vreme. Alienarea fata de parinti este severa, avand un contact sporadic sau neavand
deloc contact cu familia si nutrind dorinta de a reveni langa parinti.. Invatand sa
supravietuiasca pe strada, si-au dezvoltat abilitatile necesare pentru a-I manipula si
exploata pe ceilalti , se implica in prostitutie, traffic de droguri, jocuri de noroc. Frecvent,
acesti tineri se afla in evidentele politiei si se asociaza cu delicveni recidivisti.

In literature romana de specialitate –Organizatia Salvati copiii, UNICEF , Studiul national

privind situatia copiilor strazii -1998/1999-, dupa criteriul relatia copilului cu familia , combinat
cu criteriul relatia copilului cu strada s-a propus un system de clasificare in urmatoarele
categorii:
1.Copiii pe strada sunt cei care au o legatura permanenta cu familia ; ei nu frecventeaza
scoala si isi petrec majoritatea timpului pe strada, incercand sa castige bani, revenind in familiile
lord oar pentru a dormi. Se estimeaza ca acesti copii prezinta cel mai mare risc pentru abandonul
familial definitiv deoarece sub influenta celorlalti copii ai strazii vor considera ca banii castigati
in strada le apartin si vor ajunge sa constientizeze relatia de exploatare , cu parintii.
2.Copiii in strada sunt copii care intretin relatii sporadice cu familia. Pe masura ce copiii se
integreaza in subculture strazii , investitia lor in relatia cu familia se diminueaza corespunzator ,
ceea ce se explica prin faptul ca sursa de stimulare , securitate afectiva si identitate sociala
devine acum grupul informal. Invatarea sociala a rolului de copil al strazii presupune pentru
majoritatea acestor tineri initierea in prostitutie , consumul de droguri furt, violenta, santaj,
manipulare, ceea ce din punct de vedere psihologic echvaleaza cu schimbarea semnificativa a
reprezentarii de sine :invata sa-si reprezinte factorul –sine, ceilalti , relatii-ca pe o marfa

3.Copiii strazii sunt acei copii care si-au pierdut orice legatura cu familia sau cu institutia de
ocrotire .Ei traiesc permanent in strada , formand cu strada un ecosystem de o stabilitate
relative.Adaptarea lor la conditiile vietii pe strada le permite sa supravietuiasca , in contextual in
care nu au deprinderi profesionale, nu au bani, nu au adapost , nu au un plan organizat de actiune
si risca sa fie exploatati , abuzati fizic si sexual. Supravietuirea pe strada devine posibila prin
afilierea la grup , in cadrul caruia invata diverse deprinderi cu character pre-profesional , isi
improvizeaza adapost, isi organizeaza un program al zilei si isi asuma diverse responsabilitati.
Supravietuitorii invata sa traiasca impreuna, stabilesc relatii cvasifamiliale cu alti tineri, schimba
informatii despre locuri in care pot gasi hrana , invata cum sa realizeze activitati profitabile , la
limita definirii lor legitime, sau cum sa evite sa fie arestati sau condamnati.
4Familii cu copii pe strada Aceasta categorie cuprinde adulti care din diverse motive isi
pierd locuintele si ajung sa traiasca impreuna cu copiii lor pe strada .Adultii care nu au resurse

5
 legitime pentru a-si intretine familiile recurg in aceasta situatie la activitati infractionale pentru a
supravietui. Supravietuirea inseamna pentru multi dintre copiii acestor familii obligatia de a
cersi, de a fura, sau de a-si asuma diverse responsabilitati , pentru a contribui la venitul
familiei.Contactul cu alti copii ai strazii catalizeaza procesul invatarii sociale a artei
supravietuirii pe strada si poate facilita decizia copilului de a-si abandona parintii.

3.Caracteristicile familiilor din care provin copiii strazii

Fiind numeroase, cu cel putin 3 copii, acestea ofera o deschidere mai mare prin diversitatea
relatiilor sociale pe orizontala (intre frati cu varste diferite) . Relatiile dintre frati sunt apropiate ,
chiar daca nu de fiecare data interactiunile sunt positive. Multe dintre conflictele dintre frati sunt
generate de atmosfera de familie si de lipsurile materiale. O data ce a plecat de acasa, pastrand
legatura cu o parte dintre membrii acestia, in special cu fratii ramasi acasa, iar daca atmosfera
tensionata persista, exista mari sanse ca acestia sa se alature fratelui care traieste pe strada.
S-au vazut cazuri in care copilul nu numai ca era maltratat de catre parintii lui , dar era si
exploatat de catre acestia pentru sustinerea familiei- copilul , pus sa cerseasca iar daca nu aducea
bani acasa era batut.
Din punctul de vedere al starii civile parintii copiilor care au ajuns pe strada au experimentat
de-a lungul timpului in forma legalizata sau consensuala relatii cu mai multi parteneri . In cele
mai multe cazuri , atat mama cat si tatal atunci cand se recasatoresc sau stabilesc o noua
legatura, contribuie direct sau indirect la indepartarea copilului/copiilordin casatoria/casatoriile
anterioare .
Parintii vitragi sunt in general rau vazuti de copii , pentru ca de cele mai multe ori acestia
abuzeaza de ei, chiar il ,,incita” pe parintele bun –a nu se intelege parintele natural- sa-I bata din
diverse motive minore sau neantemeiate.In cazul in care acest fapt nu se intampla, se recurge la
santaj de genul:,,daca nu pleaca el, plec eu!"
Parasirea familiei , cauzata de recasatorirea unui parinte sau inlocuirea prin concubinaj ,
este o consecinta pe care copiii o accepta pana la urma , cape un lucru firesc :daca nu ma
vrea ?...sa-l oblig?...haide ia-ma si pe mine?!...Copilul ajunge sa se considere o piedica in calea
parintelui natural , si presiunileparintelui vitreg , ale concubinului/concubinei, el fuge de acasa.
Printre copiii strazii sunt si copii care au parinti dar care au fost abandonati de mici in
centre de plasament. Ei nu stiu ce este o familei si le este greu sa vorbeasca despre familie in
general. Tot in strada ajung de cele mai multe ori copiii crescuti de
rudele unuia dintre parinti care nu au mai avut putere financiara sa-I ingrijeasca si care i-au neglijat.

4.Climatul familial negativ –cauza determinata a fugii de acasa.

Insist, in continuare asupra cauzelor principale pentru care copiii si-au parasit familia ,
ajungand pe strada, -exista si alte motive ale parasirii familiei nu numai familia insasi-. Pentru
multi dintre copiii intalniti , fuga de acasa a fost raspunsul dat de o fiinta a carei afectivitate este
inca infantile, unui conflict pe care nu poate sa-l suporte.
Majoritatea covarsitoare a copiilor fugiti , provin dintr-un mediu familial dezorganizat si
tensionat , dominat de certuri intre parinti si de abuzuri indreptate spre ei sis pre fratii si surorile
lor.
Mijlocul de evadare a fost fuga de acasa . Chiar daca intre momentul constientizarii
conflictului de catre copii si momentul fugii efective de acasa se scurge , in mai multe cazuri, o
perioada destul de lunga , inclin sa cred ca fuga de acasa a copiilor care au fost gasiti pe strada
nu este rezultatul unui plan bine stabilit, ci mai degraba exteriorizarea instinctului de
autoaparare.
Fuga de acasa, manifestare de revolta a copilului fata de abuzurile suferite in familie , pe
de o parte, si lipsa oricarei forme de comunicare afectiva cu parintii sai, pe de alta, este la inceput

6
 episodica si consta in plecari ocazionale de acasa, insotite de absenta la ore –chiul-.Treptat, daca
atmosfera familiala ramane neschimbata sau se inrautateste , fuga de acasa devine frecventa ,
copilul intorcandu-se totusi in familie ca intr-un adapost de ultima instanta..Astfel, perioadele de
timp petrecute in strada devin din ce in ce mai lungi si, in functie de conjuncture, -gasirea unui
adapost , acceptarea intr-un grup , gasirea mijloacelor de subzistenta minima-, copilul ajunge sa
traiasca permanent pe strada. Chiar daca in unele cazuri, pare sa fie o decizie personala a
copilului, fuga de acasa este provocata de climatul familial inadecvat dezvoltarii fizice si psihice
normale.
In principiu, motivul plecarii copiilor de acasa este violenat parintilor-a unuia sau a
ambilorparinti –violenta manifestata prin batai frecvente asociata in cazul fetelor cu violuri
repetate .
O alta cauza a ajungerii pe strada , este moartea parintelui care intretinea familia sau a
ambilor parinti , iar copilul neavand nici un sprijin , ajunge intr-o institutie sau pe strada.
Moartea unui parinte si retinerea in inchisoare a celuilalt este o alta situatie .Nu trebuie
uitat nici cazul in care un parinte a murit iar celalalt s-a imbolnavit grav.

5.Nivelul de educatie al parintilor si statutul socio –economic

In ceea ce priveste nivelul de educatie al parintilor , acesta este destul de scazut, ca si al

copiilor , daca nu chiar mai scazut-parintii fara o educatie solida nu au cum sa transmita tinerei
generatii o serie de cunostinte necesare unei vieti normale , -pentru ca ei insisi nu le au
-.Ancorati in present silipsiti de orice preocupare pentru reusita scolara a copiilor lor atitudinea
parintilor fata de scoala se reflecta si prin faptul ca nu se intereseaza de frecventa si situatia
scolara a acestora .Ei declina scolii in totalitate , aceasta sarcina . Inca din primul an de scoala ,
copilul este lasat sa petreaca din ce in ce mai mult timp pe strada , in compania altor copii , si
astfel invata sa chiuleasca inainte de a invata literele alfabetului .
Scoala introduce noi norme si reguli in viata copilului .Acestea ii sunt impuse iar
asteptarile sunt de a fi respectate de catre copil. Astfel apar primeledivergente in constiinta
copilului – in ceea ce se transmite la scoala , si ceea ce I se spune acasa. Acest dezacord dintre
valorilepromovate in familie si cele transmise in scoala conduce la insucces si abandon scolar
timpuriu. In consecinta cu doar cateva exceptii ,copiii intalniti pe strada nu au urmat mai mult de
3-4 clase . Abilitatile de scris , citit si calcul arithmetic sunt minime iar cunostintele de cultura
generala sunt neconsolidate.
Cunostintele minime pe care copiii ar trebui sa le asimileze in cadrul familiei , lipsesc
aproape in toatalitate fie pentru ca nici parintii nu au aceste cunostinte, fie pentru ca nu au timpul
necesar pentru a se ocupa de educatia copiilor. Climatul educativ din familie se caracterizeaza
prin putine cuvinte , prin gradul de participare foarte scazut al parintilor in educatia morala si
intelectuala a copiilor.
Dat fiind acestmediu lipsit de stimulari cognitive si aspiratii profesionale , copiii trec rar
de clasa a IV-a . De obicei abndonul scolar se instaleaza in clasaa II-a si a III-a, dup ace in
prealabil copiii incep sa chiuleasca de la scoala inca din clasa intai fara ca parintii lor sa stie acest
lucru si fara a putea stopa acest comportament deviant.
Avand doar o pregatire minima, parintii acestor copii nu pot avea un serviciu stabil , deci
un venit sigur care sa asigure un trai decent copiilor lor. In aceste conditii singura conditie
ramane lucrul ocazional , la negru si lucru care trebuie precizat , numai cand acestia sunt dispusi
sa munceasca. Din nefericire parintii nu sunt motivati sa munceasca din dorinta de a asigura un
trai decent copiilor , ci mai degraba din dorinta de a-si satisface propriile nevoi.
Asocierea unui factor cum sunt : absenta unui loc de munca , consumul de alcool, si
stabilirea unor prietenii dubioase , i-a impins pe acesti parinti spre exersarea unor comportamente
negative :cersit, furt, talharii, spargeri, comert illicit , fapte care intra sub incidenta Codului penal

7
 si sunt sanctionate conform legii , atunci cand sunt descoperite prin amenda sau inchisoare.
Impactul pe care retinerea in inchisoare a unuia dintre parinti il are asupra copiilor este
dezastruos si , in cateva cazuri detentia unia dintre parinti a constituit cauza principala a ajungerii
copiilor in strada.

6.Conditii de locuit si starea de sanatate a familiei

Spatiul fizic de locuit este adesea insuficient , insalubru si lipsit de obiectele necesare
unei locinte decente . Igiena locuintei , a imbracamintei, a alimentatiei sunt aspecte frecvent
neglijate de mama –in primul rand –si apoi de ceilalti membrii ai familiei.
Familiile de provenienta a celor ajunsi in strada se caractrizeaza prin existenta unui
numar mare de copii cu varste diferite , la care se adauga in multe cazuri prezenta permanenta
sau temporara a altor membrii din familia largita –unchi, veri, matusi. Starea de snatate a
membrilor familiei este , de obicei precara . Insuficienta alimentatie , conditiile improprii de
odihna si desfasurare a unor activitati in mijlocul familiei influenteaza aparitia de timpuriu a unor
carente in dezvoltarea psiho-somatica a copiilor:stoparea cresterii in inaltime , greutatea sub
limita considerate normala –prin raportare la varsta fizica –anemie, sechele ale bolilor copilariei
netratate corect.
De asemenea, anumite comportamente aberante , de cele mai multe ori insotite de
violenta , indreptate spre copii , tradeaza prezenta unor tulburari psihice cornice.

7.UNIVERSUL CERCETARII

De-a lungul cercetarii am studiat si am observat cativa din copiii strazii avand in vedere
faptul ca lucrez ca si referent educatie in cadrul unui centru de primire in regim de urgenta din
raza judetului Brasov. Asa am observat de-a lungul timpului mult mai usor comportamentele
copiilor institutionalizati aici, le-am aplicat diverse teste unora dintre ei, copiii sunt desul de
atasati de mine si mi-au povestit deschis cum era viata lor pe strada si cu ce probleme s-au
confruntat

Nume şi prenume: Radu M.

a) Vârsta: 17 ani
b) Stare civilă: necăsătorit
c) Ocupaţia actuală: elev în clasa a VIII-a
d) Situaţia familială: adolescentul se află în prezent într-un centru de plasament. Acesta
provine dintr-o familie dezorganizată şi mai are 4 fraţi. Mama este recăsătorită şi plecată

8
 din ţară iar tatăl traieste pe strada, tânărul neţinând legătura cu niciunul dintre părinţii
săi. Primii 4 ani i-a petrecut pe strada , iar la vârsta de 5 ani, Radu a fost încredinţat de
către mama sa spre îngrijire unui centru de plasament pentru copii fără adăpost,
principalul motiv pentru aceasta fiind dificultăţile financiare cu care familia sa se
confrunta. A fost vizitat o singură dată de mama şi de bunica sa, în prezent acesta
nemaiştiind nimic despre părinţii sau despre fraţii săi.

e) Situaţia educaţională: în cadrul centrului de plasament tânărul a fost şcolarizat, în

prezent fiind elev în clasa a VIII-a. În clasele primare acesta a obţinut o serie de premii
pentru rezultate bune la învăţătură, manifestând interes pentru activităţile educaţionale.
Începând cu clasa a V-a acesta a început să abordeze un comportament inconstant,
rezultatele şcolare devenind mediocre, stilul de muncă fiind inegal, cu fluctuaţii.
Frecventa cu intermitenţe cursurile, manifestând dezinteres total vis-à-vis de activităţi.
De menţionat faptul că acesta repetă clasa a VIII-a.

f) Relaţionarea cu cei din jur: este una deficitară acesta afirmând că nu se înţelege cu
colegii de clasă preferând să stea mai mult de unul singur. Cu părinţii sau cu fraţii săi
nu menţine legătura. Din convorbirile cu profesorii adolescentului a reieşit faptul că în
relaţionarea cu colegii de clasă devenea uneori agresiv în limbaj şi comportament iar în
momentul în care un profesor îi atrăgea atenţia devenea arogant şi sfidător.
g) Hobby-uri, interese: adolescentul afirmă că în copilărie îi plăcea foarte mult
să citească. În prezent nu are niciun hobby.

Pentru a-l putea evalua i-am aplicat 2 teste:testul arborelui si testul omului

- rigiditate, constrângere
- suspiciune faţă de cei din jur
.1 Testul omului - dorinţă de putere
- doreşte să fie în centrul atenţiei
- este egocentric şi uşor ofensabil
- nevoia excesivă de securitate, nevoia existenţei unui
suport solid
2 Testul arborelui - caracter regresiv, instinctualitate, superficialitate
- tendinţe schizoide
- infantilism, imaturitate psihică

9
 - nesiguranţă, fără capacitate reală de decizie
- atitudine defensivă şi rezistenţă, impenetrabilitate
- ataşare de trecut ( regresie)
- incapacitate de rezolvare a problemelor complicate
de viaţă
- evită să spună lucrurilor pe nume
- lipsă de vitalitate

PROFILUL PSIHOLOGIC
Radu este un adolescent cu un nivel intelectual corespunzător inteligenţei sub nivelul
mediu. Dacă activitatea pe care o desfăşoară i se pare interesantă acesta dă dovadă de o
capacitate de concentrare a atenţiei bună, distributivitatea acesteia fiind de nivel mediu-bun.
Gândire predominant concretă, lentoare în înţelegere, lipsă de
conştiinciozitate, incapacitate de a fi reflexiv şi de a conştientiza consecinţele acţiunilor sale.
Conform testelor de personalitate aplicate, subiectul are tendinţa spre izolare, spre
distanţare, fiind o persoană solitară care evită confruntările directe. În cadrul grupului este retras,
simţindu-se stingher şi nesigur. Egocentrism, fiind uşor ofensabil. Este sceptic, abordând o
atitudine defensivă şi de rezistenţă, impenetrabilitate. Are tendinţe schizoide, fiind orientat cu
precădere către trecut, percepând circumstanţele prezente ca fiind restrictive şi stânjenitoare.
Timiditate excesivă, tendinţa de repliere spre sine, comportament prudent, rezervat uneori
inhibat. Frustrări, sentiment de inferioritate, capacitate scăzută de comunicare a propriilor trăiri şi
sentimente.
Are o fire agitată, încordată, temătoare, anxioasă, devenind agresiv în momentul în care se
simte ameninţat sau luat în derâdere. Are nevoie excesivă de securitate, nevoia existenţei unui
suport solid precum şi nevoia de a fi recunoscut, încurajat şi apreciat. Are deseori tendinţa de a se
frământa, de a avea resentimente şi gânduri negre. Este tulburat de propriile sale schimbări
având dificultăţi in rezolvarea problemelor complicate de viaţă.
În timpul evaluărilor a afişat un comportament conformist, chiar docil, conversând,
răspunzând la întrebări şi cooperând cu evaluatorul.
Este evident faptul că motivul care stă la baza modificării comportamentului adolescentului
este incapacitatea acestuia de a se integra în grupul de elevi, această incapacitate conducând la
abordarea unei atitudini agresive vis-à-vis de aceştia, precum şi la apariţia absenteismului şi a
altor probleme derivate din acest comportament indezirabil

10
8.STUDIU DE CAZ

I. Prezentarea cazului

C.C. este o tanara in varsta de 20 de ani.La varsta de 7 ani i-au murit parintii intr-un
accident de masina.Timp de 4 ani C.C. a stat la Casa de Copii,de unde a incercat sa fuga de mai
multe ori;in cele din urma ajungand sa locuiasca in strada de la varsta de 11 ani.
C.C.este analfabeta si are tulburari de comportament, ajungand sa-i agreseze si sa-i domine pe
copiii mai mici din strada., tulburari care au dus si la acte delicvente (complice la furt,etc),motiv
pentru care a fost dusa in repetate randuri la Politia Brasov.
In urma situatiei critice, Politia impreuna cu DGASPC a hotarat internarea minorei intr-un
centru de reeducare pentru minori, unde a stat timp de un an, pana la varsta de 18 ani cand s-a
reintors in strada, reluandu-si vechile obiceiuri. Pana in prezent aceasta a refuzat sa accepte
conditiile impuse de diferite institutii, hotarand sa ramana in strada.
Cat timp a stat in strada, C.C. a avut parte de un tratament foarte dur din partea tinerilor din
strada, fiind exploatata de acestia: a fost abuzata sexual, a fost pusa la cersit, prostitutie, acestia
obtinand castiguri de pe urma exploatarii ei.
In prezent C.C. are un copil in urma relatiei de concubinaj cu un adult in varsta de 30 ani (fost
copil al strazii). Dupa nasterea copilului C.C. a apelat la ajutorul surorii ei C.I., care locuieste

11
impreuna cu sotul ei in locuinta acestuia, unde C.C. a putut sa se ingrijeasca de copil pana la
varsta de 1 an, dupa care s-a intors inapoi in gara.
Cazul era in baza de date a DGASPC, iar in situatia actuala acesta a fost reluat in urma
interventiei asistentilor sociali a unui ONG.

II. Evaluarea cazului

Am folosit ancheta sociala, observatia,interviul, studiul documentelor,ecoharta

1. Date de identificare

Nume si prenume: C.C.

Genul:feminin
Varsta: 20 de ani
Nascuta: 17.10.1987 in Brasov
Nationalitatea: romana
Etnie: rroma
Religie: ortodoxa
Domiciliul : Brasov, in gara
Nu are alte acte de identitate decat certificatul de nastere

Concubinul:
Nume si prenume: D.C.
Genul: masculine
Varsta:30 de ani
Nascut: 01.09.1977 in Brasov
Nationalitatea: romana
Etnie: rroma
Religie: ortodoxa
Domiciliul: Brasov in gara
Ocupatia: efectueaza munci ocazionale
Pregatirea scolara: a absolvit 3 clase la Scoala Generala nr. 2 din Codlea

Copilul:C.B.
In prezent are 1 an
S-a nascut prematur la maternitatea din Brasov.
Data nasterii:20.12.2006
Locul nasterii: Brasov
Nu are acte de identitate

2.Date despre ,,familie”

C.C. traieste in concubinaj cu D.C.; familia nu este legal constituita, dezorganizata

Au relatii foarte stranse cu copiii si adultii care stau in strada

12
C.C. are o sora cu care are relatii stranse si pe care o viziteaza din cand in cand.Aceasta locuieste
in Brasov.
Nu cunoaste multe date despre familia ei biologica

3.Date despre ,,locuinta’’

C.C. si D.C. locuiesc momentan in strada (gara), iar noaptea dorm in canalele din jurul
garii.Canalele sunt pline de haine si saltele vechi, caldura provine din tevi,nu au lumina, gaz,
apa, stau la lumanare, traiesc in conditii mizere, improprii fiind invadati de sobolani .

4.Starea de sanatate:

In urma efectuarii analizelor de la maternitate s-a constatat ca C.C. si copilul sufera de sifilis.
Din declaratia lui C.C. a reiesit ca si D.C. sufera de sifilis.
Cei trei nu se afla in evidenta nici unui medic de familie, copilul nu are programul de vaccinari
decat cele facute in maternitate
Copilul este subnutrit, prezinta probleme cu sistemul imunitar

5.Situatia financiara:

Venitul familiei este compus din: banii obtinuti din munca ocazionala realizata de D.C. si din
banii obtinuti in urma exploatarii copiilor mai mici (cersit, prostitutie)

Ecoharta

13
 Copiii si adulti din strada

Medicul
Asistentii sociali de la ONG

Sora C.I.
C.C.
Copilul
20 ani

Concubinul D.C., 30 de ani

DGASPC Politia

Alte date :

Din interviul realizat cu C.C. s-a constatat ca aceasta isi iubeste copilul, este atasata de el si isi
doreste sa-l creasca cum poate mai bine
Nu vrea sa-i fie luat copilul de langa ea (sa fie institutionalizat ), ci vrea sa-l creasca cu ajutorul
celorlalti ( institutii de stat, ONG-uri etc )
Din evaluarea realizata de psiholog s-a constatat ca C.C. are tulburari de comportament, stari
depresive, iar copilul constituie pentru aceasta singurul scop pentru care traieste, ,,o raza de
soare in viata ei “
Copilul este sanatos mental si este foarte atasat de mama

III. Definirea nevoilor

 Suport afectiv si sprijin acordat mamei si copilului

 Nevoia de a avea o locuinta stabila
 Nevoi financiare :venit stabil pentru ingrijirea si cresterea copilului
 Consilierea concubinului in vederea responsabilizarii lui de a-si gasi un loc de munca
stabil si legal
 Intocmirea actelor de identitate ale mamei si copilului in vederea obtinerii alocatiei
pentru copil si a altor forme de sprijin
 Consilierea psihologica a mamei si a concubinului acesteia pe probleme sociale,
educative, familiale, educatie sexuala, planificare familiala
 Inscrierea celor 3 la un medic de familie
 Imbunatatirea relatiei cu sora
 Mediu suportiv, securizant pentru mama si copil

14
IV. Planul de interventie

Scopul interventiei este : mentinerea copilului in familie si reintegrarea socio- profesionala a

celor 3 beneficiari

1. Obiective pe termen scurt

 instituirea unei forme de ocrotire pentru mama si copil in regim de urgenta

( internarea intr-un centru maternal )
 inscrierea copilului cat si a mamei la un medic de familie, vaccinarea copilului si
urmarea unui tratament in vederea vindecarii sifilisului
 asigurarea nevoilor primare necesare copilului de catre DGASPC si ONG-ul
respective ( lapte, pampersi, haine )
 igienizarea, deparazitarea mamei, copilului si concubinului

2. Obiective pe termen mediu

 gasirea unui loc de munca stabil si legal pentru D.C. (concubinul )

 intocmirea actelor de identitate si a dosarului pentru ajutorul social si alocatia
pentru copil
 consiliere medicala si planificare familiala
 consiliere si sprijin acordat mamei si concubinului acesteia pe probleme sociale,
educative, legislative
3. Obiective pe termen lung

 Gasirea unei locuinte sociale stabile pentru familie

 Consilierea psihologica a mamei in vederea dezvoltarii atasamentului fata de copil
 Consiliere acordata mamei cat si concubinului acesteia in vederea motivarii
acestora de a-si sprijini copilul in dezvoltarea fizica, psihica si educationala
 Mentinerea si imbunatatirea relatiei cu sora beneficiarei
 Reintegrarea sociala si profesionala a beneficiarilor
 Mentinerea copilului in familie
 Sprijin social si afectiv acordat beneficiarilor ( obiectiv permanent ! )
Resurse :
asistentul social ( de la DGASPC si ONG ), psihologul, medicul, medicul de planificare
familiala, beneficiarii

9.INTERVIUdin data de 6/ 05/2008 cu d-na ref. educatie F.I. din cadrul unui Centru de
plasament
Buna ziua! Numele meu este Cam Anca Elena , sunt studenta la Universitatea
Transilvania sectia sociologie si realizez un priect de cercetare pe tema,, Copiii strazii”Datele si
informatiile pe care mi le veti oferi vor fi strict confidentiale si vor fi folosite in scopuri
stiintifice.

1.Pentru inceput as dori sa va intreb de cat timp va desfasurati activitatea in acest Centru?
Lucrez in acest Centru de aproape 8 ani.

15
 2. Care este rolul dvs. in cadrul acestui Centru?
Sunt referent educatie si ma ocup de educatia acestor copii .Educatia intr-un CPRU
cuprinde o paleta larga,incepand de la lucruri simple pana la cele mai complexe stiind ca
acesti copii au varste cuprinse intre 3 ani si 18 ani . Unii dintre ei frecventeaza cursurile
invatamantului de masa , iar temele pentru scoala le fac cu educatorii. Altii fac
alfabetizare sau pur si simplu invata sa vorbeasca. Copiii sunt cu probleme multiple atat
fizic cat si psihic.-dizabilitati de grade diferita.Tot in sarcina ref. ed. Intra si deprinderile
de viata independenta de la cele zilnice pana la cele necesare in viata sociala.
3. Vi s-a schimbat in vre-un fel viata/conceptia despre lume si viata de cand lucrati in
acest centru?
Intr-un anumit fel da, presupune o mare responsabilitate , un character puternic, afectiune
si mai ales respect , daca respecti copilul te va respecta. Ai nevoie de rabdare, tact , si multa
diplomatie daca vrei sa ai rezultate. Munca este enorma, rezultatele nu se vad imediat pasii
sunt mici, aici ma gandesc la copiii strazii.Singurele valori ale acestor copii sunt banii,
alcoolul furturile si vocabularul obscen. Faptul ca reusesti sa diminuezi cat de cat aceste
lucruri este o realizare mare.
4.Ce parere aveti despre copiii care vin in Centru?Ii considerati in marea majoritate
,,copiii batuti de soarta”?
Copiii ajung in centru datorita iresponsabilitatii parintilor , lipsei de educatie, a faptului ca
dup ace le-a dat viata nu i-a mai interesat prea mult soarta lor.au uitat sau nu au stiut ca
motivatia vietii parintilor sunt copiii . Trebuie investit in ei mult: dragoste, educatie, sprijin si
la bine si la rau . Copiii nu sunt bagaje pe care le lasi undeva , acestia trebuie crescuti si
modelati.
5.Din ce medii provin acesti copii?
In general provin din familii dezorganizate , fara locuri de munca fara educatie si mai ales
iresponsabili alcoolul este un alt factor in aceste familii .Unii dintre copii provin si din familii
in care unul dintre parinti este decedat. Am avut cazuri cand ambii parinti au decedat, iar
rudele nu si-au asumat cresterea acestor copii.
6.Ce rol joaca familia in cadrul dezvoltarii personalitatii copilului.
Familia este un lucru primordial in cresterea si educarea copilului . Lipsa familiei si a
afectiunii face din copil o ,,problema”pentru tot restul vietii –copilul se simte singur, haituit,
fara sprijin si incearca sa se descurce singur. Urmarile sunt dezastruoase , orice zi petrecuta
pe strada necesita luni de recuperare . Rezultatul este incert de cele mai multe ori.
7.Din punctul dvs. de vedere ca si ref. ed in cadrul acestui Centru care sunt activitatile
care le plac/displac mai mult copiilor?
In general accepta activitatile recreative , care nu presupun effort, plimbarile, jocurile,
muzica-manele-.Activitatile de invatare sunt acceptate mai greu , dar daca
stii cum sa le faci reusesti ; nu in intregime dar ai mici rezultate.

10Concluzii

Se poate spune ca insasi familia , mai précis climatul existent in interiorul acesteia ,
constituie o cauza majora pentru care copilul ajunge in strada. Familiile din care provin acesti
copii , in cele mai multe cazuri nu indeplinesc in totalitate functiile mentionate la inceput. Nu se
poate spune care este mai importanta , dar, daca prima functie nu este realizata de catre familie
celelalte 2 nu pot aparea. Copiii strazii provin in marea lor majoritate din familisarace , dar
saracia nu poate fi considerate singura cauza. Asocierea saraciei cu lipsa de socializare si
solidaritate intre membrii familiei si cu mediul nefavorabil existentei unor relatii normale
contureaza mai bine cauzele care determina ajungerea in strada a copiilor .

16
 Lipsa afectivitatii , a atentiei, indiferenta , absenta unui program comun si a controlului il
fac pe copil sa se simta mai bine in grupul de prieteni a caror scena este strada. . Total
dezinteresati, parintii copiilor nu au nici cea mai vaga idée despre prietenii pe care copilul si i-a
facut. Atasandu-se de grupul din strada, copilul incepe sa traiasca sentimental ca este acceptat si
valorizat asa cum este el . Afectiunea impartasita cu membrii grupului devine un substitute al
dragostei parintesti de care copilul nu a beneficiat . Prin legarea unor prietenii cu copii mai mari ,
copilul fugit de acasa cauta protectie, avand o mare nevoie de a fi ocrotit. In grup el se simte
securizat:se impart alimentele, tigarile, banii, se gaseste un loc comun de dormit.
In majoritatea cazurilor , copiii strazii se stabilesc in grupuri .In cadrul grupului exista
alte reguli, norme, valori, ce difera de cele existente in familie. De aceea unui copil care a trait
mult timp intr-un astfel de grup ii va fi greu sa se reintegreze in familie , si chiar in societate .
Grupul preia rolurile pe care familia ar trebui sa le joace in viata unui copil. De asemenea copiii
care au fost traumatizati de parinti abuzivi ajung sa traiasca un sentiment de nesiguranta si
inferioritate. ;ei obtin insa in contact cu altii ca ei , un sentiment al sigurantei si al libertatii ,
devenind foarte active si predispusi sa comita acte delictuale. Socurile emotionale repetate,
suferite de copil in familie , determina aparitia unor sentimente de frica si insecuritate.
Instabilitatea emotionala a unuia sau a ambilor parinti si efortul copilului de a face fata ii creeaza
acestuia mari probleme de atasament si de adaptare sociala.
In concluzie, pot spune ca fiecare copil doreste sa fie acceptat si sustinut de familie , este
sensibil la afectiunea si aprecierea celor din jur. Esecul unor incercari de a rezolva aceste
probleme in famile, de a se implini pe sine , i-a impins pe copii spre acele situatii care le au dat
iluzia ca pot face singuri ceva pentru ei. Lipsiti de sentimental propriei valori , de recunoasterea
calitatii lor copiii strazii nu mai au incredere nici in adulti, nici in ei insisi.

Bibliografie:

1.Riccardo Lucchini, Copiii strazii, Identitate, sociabilitate, droguri, Editura Humanitas, Bucuresti,
1995

2. .      UNICEF & Departamentul pentru Protectia Copilului, Situatia copilului si a familiei in
România, Bucuresti, 1997

3. .      Phyllis Kilbourn ed., Copiii strazii, MARC, 1997

4. Veronica Coulshed, Practica asistentei sociale, Ed. Alternative, Bucuresti, 1993

5. Savu. C, Copiii Strazii, Unicef Romania nr.1/1992

6.Sorin M. Radulescu, Sociologia deviatiei, Ed. Victor, Bucuresti, 1998

17
18