Factori care amenință în prezent

instituția familiei

Familia este o formă socială de bază, realizată prin căsătorie sau concubinaj neformal,
care unește pe soți (părinți) și pe descendenții acestora (copiii necăsătoriți).

In decursul istoriei s-a diferențiat în Europa termenul de „familie mare” unde pot trăi
împreună mai multe generații, sau de „familie mică” cu un număr de membri de familie mai
restrâns.

Familia nucleară (numită si familie simplă) este acea familie compusă din soț, soție
împreună cu copiii minori care locuiesc și se gospodăresc împreună. Acesta combinație este
considerată unitatea minimală de organizare socială, ea reprezentand nucleul tuturor celorlalte
forme de structuri familiale.

Familia extinsă (numită și familie lărgită sau familie compusă) cuprinde pe lângă
nucleul familial și alte rude sau alte generații. Ea include suplimentar față de copii și părinții
acestora, bunicii copiilor (părinții celor doi părinți), unchii și mătușile copiilor (adică fratii și
surorile părinților împreună cu soții și soțiile lor), verii primari (fii și ficele unchilor și mătușilor
copiilor) dar uneori chiar și străbunicii copiilor (părinții bunicilor). De regula, într-o familie
extinsă traiesc și se gospodaresc împreună trei generații: copiii, parintii, și bunicii.

Familie monoparentală

Familia monoparentală este acel tip de familie în care copiii locuiesc doar cu unul dintre părinți.
Acest lucru se poate întâmpla ca urmare a divorțului, a separării părinților, a decesului unuia
dintre părinți, a înfierii de către un adult a unui minor sau ca urmare a deciziei unei femei de a da
naștere unui copil fără a fi căsătorită sau fără a locui cu un bărbat.

De-a lungul timpului, familia a evoluat, valorile familiei s-au schimbat permanent,
până la produsul finit pe care noi îl numim astăzi familia modernă. La începuturi, instituţia
familiei reprezenta pe lângă relaţia de iubire şi afecţiune, un mod mai uşor de convieţuire. Pentru a
se asigura strictul necesar, oamenii trebuiau să fie organizaţi în grupuri. Astfel era înlesnită
vânătoarea, asigurarea unei anumite protecţii faţă de ameninţările externe (animale sălbatice,
celelalte triburi, vremea potrivnica, chiar unele boli etc).

Pe măsură ce s-a avansat în timp, valorile comune ale familiei au progresat la rândul
lor. Un important factor care a influențat familiai a fost cel religios. Trecerea timpului şi evoluţia
permanentă a omului avea să revizuiască unele din principiile care stau la baza familiei
tradiţionale. Bunăstarea dobândită în decursul evoluţiei de către omul modern a înlocuit treptat
divinitatea şi restricţiile ei de rigoare. Oamenii au început să creadă tot mai mult în faptul că
bunăstarea lor exclude automat morală creştină. Astfel lăcomia, posesiunile şi tot ceea ce ţine de
partea materială a devenit o prioritate. Pentru a-şi putea depăşi condiţia, oamenii au început să facă
compromisuri, diferite gesturi imorale, pentru a-şi atinge scopurile, iar aceste lucruri au generat
numeroase conflicte în interiorul familiei lor. În anii `60-`70, drepturile femeilor au fost
uniformizate aproape în totalitate cu cele ale bărbaţilor. Ele au primit drept de vot, dreptul a fi
remunerata la un nivel ridicat pentru muncile prestate, iar acest aspect a dus la un soi de
independenţă. Dacă până în epoca modernă violenţa domestică, reprezenta oarecum o normalitate,
emanciparea femeilor şi drepturile de care beneficiază le permite, la nevoie să apeleze la divorţ
atunci când considera că este cazul.

Modelul familiei moderne are la bază independența reciprocă a partenerilor chiar dacă
sunt membrii ai aceleiaşi familii. Rând pe rând, biserica a pierdut şi continuă să piardă teren în fata
trendului impus prin canalele media de societăţile dezvoltate.

În multe ţări s-au oficializat şi legalizat căsătoriile între persoane de acelaşi sex, ba mai
mult le este permis inclusiv să adopte copii. Aceasta este cea mai dura lovitura pe care
creştinismul l-a primit de la omul modern. Nu mai există restricţii, nu mai există nici limite.
Fiecare individ în parte este încurajat să acţioneze aşa după cum îi dictează conştiinţa şi
instinctele, prea puţini fiind acei care mai păstrează valorile de odinioară a familiei clasice. În
ultimele două decenii a apărut un fenomen care avea să schimbe lumea, în profunzime şi definitiv:
internetul şi platformele on-line. La ora actuală, oamenii se afla la un singur click de numeroase
opţiuni şi tentaţii care îi încurajează să renunţe la moralitate, să apeleze la bigamie sau relaţii între
homosexuali. În ţările dezvoltate media divorţurilor este de aproximativ 40 %.
 S-a constatat faptul că reţelele de socializare reprezintă unul dintre cele mai importante
motive pentru care familiile se destramă. Lanţul vicios care duce la destabilizarea instituţiei
familiei este complet atunci când cuplurile care aleg să divorţeze au avut copii. Aceştia vor fi
marcaţi în momentul în care ajung adulţi şi doresc să îşi întemeieze propria familie. Eşecul
părinţilor îi va urmări iar statisticile confirmă faptul că acei copii ai căror părinţi au divorţat sunt
predispuşi să eşueze la rândul lor, în viaţa de familiei.

Dorinţa de a ajunge la un nivel de trai comparabil cu cel din ţările Vest-Europene a avut
ca şi consecinţă negativă destrămarea multor familii. Majoritatea dintre cei care au ales să plece
este reprezentată de tineri capabili să muncească şi să îşi îmbunătăţească nivelul de trai.
Dragostea şi afecţiunea oferită de cadrul familial s-a vrut a fi înlocuită cu răsplata bănească.
Numeroşi tineri părinţi au ales să plece din ţară lăsând în urma lor copii, de la sugari până la
adolescenţi aflaţi în punctul de a deveni adulţi.Din păcate, iubirea şi afecţiunea oferită de părinţi
nu poate să fie măsurată în mancare sau bani. Prin urmare, familia a ajuns la un nivel şi mai
minimal. Această generaţie de copii sacrificaţi este posibil să genereze la rândul ei alte victime
colaterale a materialismului.Părinţii care aleg să trăiască în societăţile din Vest se ciocnesc cu
alte culturi, alte modele în ce priveşte familia şi valorile ei, care nu au foarte multe lucruri în
comun cu modelele primite sau avute în propria familie. Încearcă uneori să copieze modele de
familii care nu se potrivesc culturii şi educaţiei, obiceiurilor sau valorilor dobândite în România.

La ora actuală spaţiul media cât şi internetul ajung de multe ori să înlocuiască părinţii
autentici, din ceea ce se vrea a însemna o familie. De pildă, dacă o celebritate alege să divorţeze
după criterii financiare, sau să se căsătorească cu un bărbat mult mai în vârstă, acest lucru
încurajează alţi tineri să procedeze la fel, totul din dorinţa de a-şi depăşi condiţia socială şi
materială. Astfel, se creează falsa impresie cum că de fapt aceste aspecte sunt primordiale şi
înlocuiesc principii precum loialitatea, respectul reciproc, afecţiunea, iubirea şi în final însăşi
umanitatea. Familia modernă ajunge să aibă ca şi modele, oameni care la rândul lor sunt
compromişi sau imorali. Perspectiva viitorului este şi mai descurajantă dacă stăm să ne gândim
la faptul că oamenii care se declară atei sunt tot mai mulţi pe măsură ce bunăstarea înlocuieşte
divinitatea. Acest trend este urmat în ţările aflate în curs de dezvoltare, inclusiv România. Este
posibil ca pe viitor oamenii să ajungă la concluzia că, de fapt, nu au nevoie de pecetea bisericii în
oficializarea căsătoriei, sau de cadrul legal întrucât ”nu un act tine de iubire”. În concluzie, acest
tip de mentalitate, întâlnit tot mai des, poate să ducă în final, nu doar la moartea familiei
tradiţionale, ci și la moartea familiei ca şi concept, din moment ce cu fiecare generație ce
urmeaza setul de valori se schimbă drastic.

Alcoolul, drogurile, jocurile de noroc și mai nou jocurile pe calculator ori rețelele de
socializare distrug vieți din ce în ce mai timpuriu. De pildă, 10% din populația României bea
alcool în exces, iar vârsta la care apare dependența de alcool a scăzut de la 17 la 15 ani. În orice
tip de adicție, oamenii pierd controlul, nu se pot abține, iar dacă vor să scape, lupta este una grea
și de lungă durată.