Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
I. Identificarea cazului
Nume si prenume: P. R.
Varsta: 15 ani
Sex: feminin
Date semnificative despre componenta familiei : R. este singura la parinti. Mama, P.C.,
39 de ani, este casnica si fara venituri. Tatal, P. M., 41 de ani, a fost postas timp de 9
ani, iar acum este muncitor in constructii, in Spania.
Atitudinea familiei fata de copil: parinti protectivi; copilul este atent ingrijit si ocrotit.
Bolile din timpul copilariei R. nu este in evidenta cu afectiuni clinice, starea sa de
sanatate fiind in general foarte buna. R. este bine dezvoltata din punct de vedere fizic,
greutatea si inaltimea fiind in limitele normale ale varstei.
Stare actuala de sanatate: R. a suferit in urma cu doua luni un accident de circulatie in
urma caruia si-a fracturat un picior, iar celalalt i-a fost amputat. Subiectul a petrecut
mai mult de o luna in spital in vederea recuperarii. In prezent vine o data pe luna la
control, la Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii 'Sf Maria', Iasi unde a fost internata
in urma accidentului. Avand in vedere ca piciorul fracturat nu s-a recuperat complet,
inca nu se poate sprijini pe el, fapt ce o determina sa stea la pat. Am constatat o lipsa
acuta a poftei de mancare a subiectului, instalata in urma accidentului. De asemenea,
R. sufera de insomnie. In cazul in care reuseste sa adoarma, imediat dupa miezul
noptii, ora la care a avut loc accidentul, pacienta se trezeste agitata. R. si-a pierdut
entuziasmul si pofta de viata, considerand ca „nimic nu va mai fi la fel” ca inainte de
accident.
Aptitudini: R. are imaginatie pentru activitati literar artistice (ii place foarte mult sa
scrie si sa citeasca). A participat la olimpiada de limba si lieratura romana, la cea de
matematica si istorie. Obtine diploma la olimpiada de limba si litaratura romana. De
asemenea, a obtinut locul III la campionatul de cross. Ii place si sa deseneze atunci
cand nu are teme de facut.
Comunicare si relationare cu cei din jur: R. este o fire introvertita, putin comunicativa
si sociabila; raspunde la intrebari mai mult monosilabic, atat timp cat subiectul de
discutie nu prezinta interes. Prefera sa-i asculte pe cei din jur decat sa vorbeasca
despre ea. La capitolul afectivitate, emotiile subiectului sunt profunde si indelungate;
manifesta sentimente de iubire fata de cei apropiati (parinti, alti membri ai familiei),
insa nu si-a gasit prieteni adevarati pana in prezent. Nu are incredere in colegi, vecini
de varsta ei, fiind dezamagita de ultima sa prietena. Petrece mai mult timp singura sau
in compania mamei. De asemenea, comunicarea dintre R. si mama sa s-a deteriorat
putin in ultima perioada, avand in vedere faptul ca mama sa a fost cea care a insistat sa
mearga la discoteca, in noaptea accidentului, desi R. nu dorea acest lucru. Mama isi
dorea ca R. sa-si faca prieteni, avand in vedere ca nu avea cu cine sa-si petreaca timpul
liber.
Rezultate scolare: R. obtine rezultate scolare foarte bune, participand chiar si la olimpiade
(la limba si literatura romana, unde obtine diploma, la istorie si la matematica).
Nevoi psihopedagogice
v Nevoia de a gasi intelegere din partea celor din jurul sau, rabdare si indulgenta;
Nevoi sociale
Nevoi educationale
Nevoi economice
v Este nevoie de un loc de munca stabil, sigur, atat pentru mama cat si pentru
tata.
Nevoi medicale
Nevoi familiale
v Nevoia de afectiune; copilul are nevoie sa fie iubit, in ciuda deficientei sale
fizice.
Interventie psihologica
I. EVALUAREA INITIALA
Numele si prenumele beneficiarului P. R.
Domiciliul judetul Botosani
Obiectivul 4 sa manifeste incredere in fortele proprii si in cei din jur (familie, asistente,
doctori, psiholog, preot), realizand ca este iubita si ca nu este vina ei pentru accidentul
petrecut;
14. Transa hipnotica. Povestea-metafora a unei vulpite curajoase care si-a prins piciorul
intr-o capcana.
V. CONTRACTUL CU BENEFICIARUL
Avand in vedere situatia in care se afla, R. este mutata inapoi la scoala pe care a urmat-o pana
in prezent deoarece conditia ei fizica nu-i mai permite deplasarea la liceul din oras unde
intrase in urma admiterii la liceu.
Pacienta va urma in primul rand tratametul medical impus si sedintele de consiliere necesare.
Se va incerca sa se amelioreze depresia pacientei aparute in urma constietizarii pierderii
piciorului. Pentru a a-i putea sigura pacientei protezele necesare ar fi bine ca mama pacnetei
sa urmeze o serie de cursuri de integrare profesionala. Astfel, i se va intocmi un dosar ce va fi
depus la Agentia Nationala Pentru Ocuparea Fortei de Munca si va urma un curs de integrare
profesionala.
Interventia va debuta prin stabilirea unei relatii intre pacienta si psiholog, bazata pe incredere
si respect; apoi este evaluata criza si perceptia pacientei asupra crizei, urmand identificarea
problemelor sau evenimentelor majore si a metodelor obisnuite care au dat gres. Apoi
urmeaza analiza sentimentelor si oferirea de suport prin ascultare activa, dupa care se
exploreaza alternativele posibile, urmate de formularea unui plan de actiune prin care se
restaureaza functia cognitiva si se intareste dorinta de a face fata problemelor, iar in final
asigurarea disponibilitatii de a lucra si in alte situatii de criza in viitor. Aceasta interventie se
realizeaza cat mai rapid posibil, interventia fiind limitata de timp intrucat R. urmeaza sa fie
externata. Asadar, R. se va intoarce acasa, iar comunicarea cu psihologu se va putea realiza
doar telefonic sau prin e-mail. Psihologul se va implica activ scopul principal fiind reducerea
simptomelor care au dus la situatia de criza, in cazul nostru, schimbarea mentalitatii Dianei,
conform careia amputarea piciorului i-a distrus intreaga viata. Psihologul va trebuia sa
incurajeze experimentarea sentimentelor, sa analizeze capacitatea de a face fata situatiei.
Dupa ce s-au aflat cauzele crizei, urmeaza reabilitarea pacientei. Aceasta trebuie incurajata sa
revina la viata cotidiana si in acelasi timp sa ii dezvolte capacitatile de a face fata unei alte
posibile crize. In cazul de fata R. rebuie educata cu privire la continuarea studiilor si de
asemenea ca poate avea o viata normala in continuare.
Frica de viitor, un viitor incert si frica de abandon sunt sentimente care o marcheaza.
Relaxarea are loc mai ales in prezenta psihologului, datorita utilizarii tehnicilor de relaxare,
hipnoza. Pacientul reuseste sa uite de durere mentinandu-si calmul si uitand pentru cateva
momente de durere. Accidentul a avut un efect frustrant extrem de puternic, incrucat i-a
„distrus viitorul”, dupa cum marturiseste R. De asemenea, complexul de vinovatie al mamei,
ce considera ca este responsabila pentru iesirea R. la discoteca in noaptea in care s-a produs
accidentul, o determina pe mama sa fie hiperprotectiva si ocrotitoare cu R. Subiectul se simte
izolat in salonul de spital, dependent de mama si tata, fara posibilitatea de intimitate. Metode
ca retrairea, rationalizarea conduc la reducerea gradului de suferinta fata de evenimentele
negative traite initial. Astfel, subiectul reuseste sa-si exteriorizeze trairile si sa vorbeasca
despre accident si despre schimbarile pe care le-a produs el in viata pacientei.
Pacienta are dureri in piciorul amputat, mancarimi desi acest membru nu mai este. Durerea
fantoma nu este o durere inchipuita, ci este cat se poate de fizica si reala, si ea este probabil
datorata unei functionari incorecte a creierului. Durerea fantoma este foarte mare, iar
medicamentele nu par sa fie foarte eficiente in cazul pacientei. Pentru a elimina
durerea membrului amputat, acest membru este introdus intr-o cutie care are un perete de
oglinda, iar piciorul intreag este adus in fata oglinzii. Datorita imaginii reflectate, pacienta are
iluzia ca piciorul amputat este intreag, iluzie care ii alina putin durerea.
Psihologul este foarte expresiv, ii zambeste R., privind-o calm. Ii vorbeste cu o tonalitate
clara. De asemenea, foloseste un ton bland, cald, care sa o determine pe R. sa capete incredere
si sa doreasca sa comunice. Mai mult decat atat, ii adreseaza intrebari ajutatoare, este
rabdatoare si dornica sa o asculte. R. nu manifesta la inceput dorinta de interactiune cu
psihologul, dorinta de a-i impartasi sentimente si ganduri sau lucruri precum ce a facut in ziua
respectiva, ce s-a mai intamplat nou de la ultima sedinta, ce fac bunicii, cine a mai vizitat-o
etc. Pe parcurs insa, dand dovada de multa rabdare si provocand-o la discutie, R. este mai
dispusa sa raspunda la provocarile psihologului sau atunci cand observa curiozitatea
psihologului in legatura cu ceea ce i se intampla. Astfel, R. ii impartaseste acesteia unele din
preferintele sale, ce anume ii place sa faca, care sunt visele si dorintele ei. Principala ei
dorinta manifestata cel mai adesea este ca „sa-si recupereze piciorul”. De asemenea, doreste
ca tatal sa se reintoarca in tara definitiv.
Psihologul o incurajeaza pe R. sa vorbeasca cat mai des posibil cu tatal ei la telefon sau la
microfon prin intermediul internetului si al messengerului. Astfel, R. l-ar simti putin mai
aproape pe tatal ei, avand cu cine sa comunice, cel putin atunci cand ar avea si tatal
posibilitatea sa o faca. R. are nevoie de atentia si sprijinul ambilor parinti. La sfarsitul
sedinselor psihologul se arata optimist, o lauda pe R. mereu pentru progresele facute,
asigurand-o ca se vor vedea curand.
Sistemul emotional este supus unei terapii de relaxare, retraire, comunicare emotionala cu
parintele parohiei spitalului, psihoterapeutul, parintii si chiar alti copii din saloanele apropiate
ce o puteau vizita.
Mama pacientei si-a incurajat fiica, a sustinut-o si a alinat-o pe tot parcursul sederii in
spital. A acceptat ca fiica sa are nevoie de sprijinul moral si afectiv al tatalui si a intreprins
demersuri pentru ca acesta sa se intoarca cat mai curand in tara.
X. MONITORIZAREA POSTINTERVENTIE
Treptat, starea de depresie accentuata scade, R. devenind o persoana mai deschisa spre
comunicare si impartasirea sentimentelor cu ceilalti. R. este in continuarea in atentia
psihoterapeutului, pastrans legatura telefonic si prin e-mail. Pacienta va continua sa fie
consiliata pe o perioada de minim un an, de consilierul scolar din liceul pe care il urmeaza.