UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației

Filiala Buzău

CERCETARE
EDUCAȚIA MORALĂ LA VÂRSTA
PREȘCOLARĂ

Coordonator:
Gheorghe Victoria

Studente :
Petrișor (căs. Gheorghe) Tatiana
Șerban(căs. Bătrânescu) Andreea

BUZĂU
2023

1
INTRODUCERE

Comportamentul civilizat nu este un dar și nu se realizează de la sine, el se învață,

se educă. Facând saltul de la existența singulară la cea de grup , de la mediu familial la cel
instituționalizat, copilul este orientat spre ceea ce trebuie să facă și să devină într-un context
social,relațional.

Treptat, copilul învață să se regăsească în altul, învață că "eul" său este în relație cu
alte "euri". El descifrează relaționarea cu ceilalți, întâi într-un mediu apropiat conform unor
invenții, reguli, norme întipărindu-se în minte : "Ce este bine ? ", "Ce este rău ? ", "Ce este
frumos ? ". Acestora li se adaugă treptat conturarea unui sentiment de apartenență la spațiul
geografic, familiarizarea cu unele tradiții ale poporului nostru, fapte și evenimente deosebite
din istoria României.

Trăsăturile morale ale poporului nostru se întrepătrund cu regulile cotidiene de viață,

împreună ducând la formarea bazei unei conduite moral-civice ale copiilor.

Educația religioasă constituie o axă de rezistență a sistemului educativ sau le insuflă

copiilor dorința de a fi mai buni, mai cinstiți, mai iubitori.

Interferându-se și completându-se, activitățile de educație moral-civică oferă ocazii

pentru aprecieri și reflecții morale pregătind astfel formarea ulterioară de judecăți morale, care
pot fi considerate, ca cele dintâi începuturi ale fiecarui caracter.

Alegerea temei pentru lucrarea metodico-științifică a avut ca motiv principal

importanța educației în viața și evoluția copilului. Acestui motiv i s-au asociat altele, motive
personale și motive profesionale:

 calitatea de părinte a unui copil și preocuparea mea pentru educarea

acestuia;

 experiența pedagogică acumulată pe parcursul anilor;

 caracteristica lumii în care trăim, care este plină de provocări cărora trebuie să le facă
față copiii.

2
INVESTIGAȚIE ASUPRA EDUCAȚIEI MORALE LA
VÂRSTA PREȘCOLARĂ
1. Scopul cercetării
Investigarea valenţelor fomative ale aplicării proiectului educaţional pentru dezvoltarea
abilităţilor socio-emoţionale, privind formarea, dezvoltarea relaţiilor de grup şi creşterea
indicelui de coeziune al grupului și doresc să dezvolt și educația morală a copiilor având în
vedere că grădinița este situată în mediul rural și majoritatea familiilor sunt de etnie rromă.

2. Obiectivele cercetarii
O1. Identificarea metodelor şi tehnicilor de lucru care pot fi utilizate cu succes prin
activităţi extracurriculare, pentru formarea clasei ca grup;

O2. Stabilirea modalităţilor de intervenţie pentru diminuarea conflictelor şi

îmbunătăţirea relaţiilor care se formează în cadrul grupului, prin intermediul metodelor şi
tehnicilor de coeziune a grupei;

O3. Evidenţierea efectelor produse de activităţilor extracurriculare prin utilizarea

jocurilor pentru dezvoltare socio-emoţională, a metodelor şi tehnicilor de învăţare prin
cooperare, a poveştilor terapeutice şi lecturilor raţionale:
3. Ipoteza de lucru
Pornind de la ideea că proiectul educaţional de stimulare a abilităţilor socio-emţionale
exercită o influenţă deosebită sub aspectul formării relaţiilor de grup, se naşte întrebarea:

Dacă programul este aplicat intensiv, la începutul anului şcolar prin activităţi
educaţionale suplimentare, atunci creşte :

 Nivelul de formare a relaţiilor pozitive dintre copii, prin dezvoltarea

sentimentelor favorabile a apartenenţei la grup;
 Gradul de coeziune al grupului.
Pornind de la ipoteza generală am conturat următoarele ipoteze secundare:
· Dacă se vor desfăşura jocuri pentru dezvoltarea socio-emoţională, preşcolarii
vor putea să-şi exprime mai uşor opiniile ;
· Poveştile vor ajuta preşcolarii să analizeze, să compare, să identifice
corespondenţii cu personajele şi comportamentele acestora din lumea reală;
· Activităţile proiectului vor sprijini dezvoltarea sentimentelor favorabile
apartenenţei la grup.

3
 4. Eșantionul

Verificarea ipotezei de lucru şi realizarea obiectivelor, activităţilor proiectului

„Educația , are prioritate!” au fost aplicate pe un eşantion reprezentând grupa de
preşcolari cu vârsta de 4-6 ani de la Grădiniţă cu Program Normal Ciuta , Măgura în anul
şcolar 2022-2023.

Tab. 1. - Structura eşantionului de copii

NR NUMELE SI Sex Varsta Pregatirea prof. a

PRENUMELE parintilor
MF

Stud. Sc. Stud.

medii prof sup

1 C. R. X 5 ani

2 S. D. X 5

3 G. I. X 4 X

4 M. C. X 5

5 T. G. X 4 X

6 V. D. X 6

7 D. A. X 5 X

8 P. M. X 4 X

9 C. A. X 5 X

10 V. I. X 4 X

După cum se observă, grupa nu este echilibrată în ceea ce priveşte vârsta, este un
colectiv neomogen. Cei mai mulţi dintre copii au vârsta de 5-6 ani, prezența este destul de
scazuta datorită faptului că grădinița se află în mediul rural și dintr-un numar de 23 de copii
eșantionul l-am făcut pe 10 copii , absenţele sunt de natură obiectivă (condiţii climatice,
probleme de sănătate), în cadrul grupei există copii de vârstă de 4 ani care vin pentru prima
dată la grădiniţă.

4
 Grupa de preşcolari nou formată pe nivele de varstă diferite prezintă un indice de
coeziune mai scazut, deoareace copii de 3-4 ani s-au adaptat mai greu mediului gradiniţei,
datorită acestui aspect important inregistrandu-se conflicte mai ales între copii de varsta mică.
Nivelul de exprimare verbală şi noverbală al dorinţelor şi trăirilor este scăzut nu numai în
cazul acestora . Preşcolarii de nivel II manifestă un comportament adecvat varstei, au format
sentimentul apartenenţei la grup; la nivelul grupului există un copil cu comportament
conflictual, agresiv care este respins de majoritate, iar doi copii sunt izolaţi datorită
timidităţii.
Din numărul total al părinţilor, se observă că 3 dintre părinţi au studii medii,2 școală
profesionlă, 1 au studii superioare, și restul părinților nu au terminat sau nu au fost deloc la
școală ; din păcate nu toţi au o deschidere spre cunoaştere și nu doresc să asigure copiilor o
cât mai bună educaţie ; majoritatea famiilor fiind de etnie rromă.
Cercetarea a fost realizată pe parcursul anului şcolar 2022-2023, la grupa
combinată ,,Buburuzele", pe un eşantion de 10 copii cu vârsta eterogenă.

5. Metodele de cercetare utilizate

În alegerea metodelor de cercetare s-a ţinut cont de necesitatea observării, monitorizării,

măsurării şi evaluării activităţii copiilor, sub aspectul comportamental al reacţiilor
preşcolarilor la acţiunea directă şi indirectă a diferiţilor stimuli externi.
S-a folosit experimentul psihopedagogic, metoda observaţiei, probele de cunoştinţe (în
grădiniţă, metoda testelor s-a aplicat sub forma de fişă individuală şi jocuri exerciţiu). În
funcţie de cerinţele cercetării, s-au utilizat şi alte căi şi mijloace de informare, observarea
copiilor în timpul activităţilor desfăşurate, analiza lucrărilor şi materialelor realizate de copii.
Un aport deosebit în ceea ce priveşte gradul de coeziune al grupei l-a costituit testul
sociometric.
Ca metodă de cercetare, metoda observaţiei constă în urmărirea intenţionată şi
înregistrarea exactă şi sistematică a diferitelor manifestări comportamentale ale individului
(sau grupului) ca şi a contextului situaţional al comportamentului.
Observaţia s-a utilizat înainte şi pe parcursul aplicării proiectului educaţional; s-a avut
în vedere urmărirea în permanenţă a modului de relaţionare în cadrul grupului, nivelul de
adaptare la cerinţele grădiniţei, respectiv recunoaşterea emoţiilor după diferitele forme de
manifestare şi asocierea acestora cu diferite sentimente trăite în experienţe similare sau
diferite. Datorită particularităţilor sale, observaţia este mai accesibilă şi poate fi aplicată cu
succes de o serie de factori: de claritatea problemei de studiu, a scopului cercetării, de

5
cunoştinţele şi documentarea teoretică referitoare la fenomenele ce urmează să fie observate,
de priceperea de a analiza şi sintetiza materialul, de a desprinde elementele esenţiale de cele
neesenţiale, etc.

În cadrul cercetării efectuate, observaţia a urmărit următoarele aspecte:

1. Nivelul de cunoaştere şi respectare a normelor necesare integrării în
viața socială precum şi reguli de igienă personală;
2. Gradul de adaptare a comportametului la cerinţele grupului în care
trăieşte (grădiniţa);
3. Modul de apreciere în situaţii concrete ale unor comportamente şi
atitudini în raport cu norme prestabilite, cunoscute;
4. Modalitatea de interacţiune între membrii grupului din care fac parte;
capacitatea de gestionare a conflictelor;
5. Gradul de manifestare a sentimentelor de prieteneie, de toleranţă,
armonie, concomitent cu autocontrolul.
Aceste aspecte au fost urmărite pe baza unei fişe de observaţie completată prin
observarea directă a copiilor pe parcursul activităţii zilnice, fără vreo intervenţie din partea
observatorului, care a fost educatoarea, care lucrează zilnic cu preşcolarii şi îi observă în
diferite ipostaze ale zilei.
FIŞĂ DE OBSERVARE a comportamentului preşcolarilor în cadrul Proiectului Educaţional

„Să ne cunoaştem mai bine!”

Data:_ _/_ _/ _ _ _ _

• Grădinița : ...................................... ....................

• Activitatea ....................................................

• Grupul de lucru .............................................

• Numărul preșcolarilor: .........................................

• Numele persoanei care asistă şi observă activitatea:

• Legendă: 1=niciodată; 2=rar; 3=des; 4=totdeauna

6
 Tab. 2. - indicatori de observare

Nr. Indicatori de observare 1 2 3 4

crt

1 Preșcolarul acceptă și respectă regulile de conviețuire în grup

2 Preșcolarul colaborează la realizarea unei teme, activități de

grup

3 Preșcolarul ascultă și respectă păreri

4 Preșcolarul acceptă și oferă sprijin

5 Preșcolarul își cunoaște responsabilitățile în microgrupul din

care face parte

6 Preșcolarul își apreciază propriul comportament în raport cu

persoane, personaje și situații cunoscute

7 Preșcolarul își manifestă dezacordul față de atitudini negative

de distrugere, de dezordine, de neglijență

• Metoda observaţiei nu poate rezolva singură problemele puse; de aceea trebuie să

provocăm observările pentru ca fenomenele să se petreacă atunci când avem nevoie de
ele.
• O astfel de metodă este experimentul, prin experiment înţelegând metoda prin care
investigatorul provoacă fenomenul care urmează să fie studiat. Experimentul are două
forme; experimentul de labolator şi experimentul natural care are o largă aplicare în
cercetare şi care se efectueaza în condiţii naturale ale vieţii subiecţilor, de exemplu în
condiţii de joc, de învăţare, etc.
• Experimentul se deosebeşte de celelalte metode de investigare, în primul rând de
observaţie, prin faptul că experimentatorul participă direct şi activ la producerea
fenomenelor studiate, în cazul cercetării de faţă, intervenindu-se prin aplicarea
activităţilor proiectului educaţional.
7
 În prima fază s-a realizat testarea nivelului de însuşire a comportamentelor socio-
emoţionale specifice vârstei preşcolarilor, comportamente vizate de fişa de caracterizare
psiho- pedagogică, ca fiind comportamente însuşite, comportamente în dezvoltare sau
comportamente absente.
După aplicarea testărilor iniţiale, se trece la implementarea propriu-zisă a activităţilor
proiectului, acestea constând în jocuri cu caracter socio-emoţional, poveşti terapeutice,
activităţi artistico-plastice, ca modalitate de exprimare şi identificare a unor emoţii, după care
se aplică evaluările finale, pentru a se constata progresul sau regresul aplicării activităţilor
proiectului educaţional.
Primul pas în realizarea efectivă a cercetării a constat în observarea comportamentelor
copiilor pe o perioadă de două săptămâni, înainte de aplicarea activităţilor proiectului
educaţional, perioadă în care fiecare copil a fost observat în cadrul activităţilor zilnice, pentru
a vedea modul în care copiii relaţionează, se acceptă, îşi cunosc responsabilităţile, în cadrul
grupului sau dimpotrivă au comportamente de respingere a altor copii, de distrugere a
produselor activităţii altora, de neglijenţă, de dezordine.
În acest sens, jocurile şi activităţile didactice liber-alese au oferit cea mai largă paletă de
observare, deoarece copiii sunt lăsaţi să aleagă locul de joacă preferat, interacţionează unii cu
alţii fără a fi condiţionaţi sau constrânşi de reguli impuse de un adult.
În cadrul activităţilor desfăşurate pe domenii experienţiale, se poate observa modul în
care preşcolarii respectă regulile de convieţuire în grup sau sunt cazuri în care unul din copii
vrea să răspundă numai el, nu acceptă să colaboreză cu grupul ales de educatoare în realizarea
unei teme comune.
Fişa întocmită pentru fiecare copil a cuprins zece indicatori de observare care au fost
consemnaţi într-un tabel de date, în funcţie de frecvenţa în care indicatorii s-au regăsit pe
parcursul perioadei de observare, conform legendei din fişa de observare.
Indicatorii au vizat comportamente dezirabile, pe care preșcolarul trebuie să le
achiziționeze până la vârsta de șase ani.
Tab. 3. Comportamen dezirabile

Preșcolarul acceptă și respectă regulile de conviețuire în grup

Preșcolarul colaborează la realizarea unei teme, activități de grup

Preșcolarul ascultă și respectă păreri

Preșcolarul acceptă și oferă sprijin

Preșcolarul își cunoaște responsabilitățile în microgrupul din care face parte

8
 Preșcolarul își apreciază propriul comportament în raport cu persoane, personaje și
situații cunoscute

Aceste comportamente ar trebui să şi le însuşească preşcolarii până la vârsta de şase ani.

Din tabelul de mai jos se poate observa că aceste comportamente vizate se întâlnesc ca fiind
însuşite cu frecvenţă de ,,des” sau ,,întotdeauna” la copiii mai mari, care au mai frecventat
colectivitatea şi cu frecvenţă mai mare ,,niciodată” şi ,,rar”, pentru copiii cu vârste mai mici
(3-4 ani) Sunt totuşi doi copii de 5 ani care nu au comporamentele dezirabile însuşite conform
perioadei de vârstă, sunt copii asupra cărora trebuie să se intervină cu un plan de intervenţie
personalizat.

Tab. 4. - Centralizator indicatori de observare – observări iniţiale

Nr Nume Vârsta 1 2 3 4
crt. prenume copil Niciodata rar des Totdeauna

1 C. R. 5 ani x xxxx xxxx x

2 S. D. 5 xx xxx xxxx x

3 G. I. 4 xx xxxx xxx x

4 M. C. 5 xxx xxx xxx x

5 T. G. 4 xx xxx xxx xx

6 V. D. 6 xxx xxx xxx x

7 D. A. 5 x xxxx xxx xx

8 P. M. 4 xxx xxxx xxx

9 C. A. 5 x xxx xxxx x

10 V. I. 4 xxx xxx xxx x

Tot în perioada testării iniţiale s-a aplicat o altă probă care a vizat consemnarea
comportamentelor copiilor pentru a vedea în ce măsură, lumea poveştilor audiate din
programul instructiv-educativ, planificate anterior, le-a oferit exemple de comportare, fapte
pozitive, negative, le-a provocat atitudini și le-a generat sentimente .
9
 S-a aplicat proba cu tema: „Găseşte şi potriveşte!”.
Obiective vizate:
· Descrierea personajelor, a faptelor acestora;
· Stabilirea legăturii „cauză-efect” (comportamente-consecinte);
· Analizarea corectă a conduitei poprii şi judecarea faptelor altora.
· Gruparea personajelor pozitive, negative;
· Asocierea personajului cu trăsătură morală corespunzătoare (ex: fata
babei- bunătate, înţelepciune, hărnicie)
Material: imagini şi jetoane cu personaje şi aspecte din poveşti cu morală cunoscute de
copii după cum ar fi: Scufiţa Rosie, Fata babei şi fata moşneagului, Capra cu trei iezi,Cei trei
purceluși.
Pentru a evalua comportamentele copiilor, activitatea s-a desfăşurat iniţial sub forma
jocului didactic. Preșcolarii, împărţiţi în doua grupe (echipe) au prezentat cât mai convingător
personajul/ personajele.
În complicarea jocului am folosit analogia dublă (personaje pozitive-negative), sarcinile
au fost diferenţiate: primul grup a analizat persoanele pozitive, cel de-al doilea pe cele
negative.
Varianta jocului a presupus receptarea legăturii „cauză-efect” (comportament-
consecinţe), fiecare grup (câte un copil pe rând) adresa unui copil din celălalt grup întrebări ce
vizau trăsăturile morale care îşi aflau corespondent în fiecare dintre personaje.
S-a notat reuşita sau nereuşita fiecărui copil în funcţie de cum a grupat personaje
pozitive, negative şi de cum a asociat personajului trăsătura morală corespunzătoare.
Tab. 5. Tabel sintetic al rezultatelor la proba descrierii personajelor şi
stabilirea legaturii “cauza-efect”( comportament-consecinţe).

TABEL SINTETIC AL REZULTATELOR

CALIFICATIV FRECVENŢA PROCENT

Foarte bine 4 40%

Bine 2 20%

10
 Suficient 3 30%

Insuficient 1 10%

TOTAL 10 100%

Proiectul Educaţional „ Să ne cunoaştem mai bine!” oferă oportunităţi diverse în ceea

ce priveşte modul de antrenare al copiilor în activităţi de grup, deoarece copii mai mici vor
fi sprijiniţi de cei mai mari şi in acest fel relaţiile de colaborare vor creşte simţitor.
Toate informaţiile obţinute prin testul sociometric, alături de teste şi observaţii au
oferit informaţii pentru:
- Cunoaşterea poziţiei fiecarui copil şi a relaţiilor interpersonale (evoluţia acestora,
distribuţia grupei pe subgrupuri, schimbările succesive ale structurii);
- Elaborarea unei strategii de intervenţie în vederea imbunatăţirii relaţiilor în colectiv;
- Prevenirea unor trasaturi de personalitate indezirabile şi a unor atitudini neadecvate ;
- Consolidarea coeziunii grupului şi intervenţia asupra procesului de disociere.
În continuare se vor prezenta activitățile derulate în proiect, aplicate experimental cu
scopul de a forma şi consolida capacitatea de cooperare şi relaţionare în cadrul grupului de
preşcolari.

ETAPELE urmărite în cadrul activităților lunare desfășurate de copii și cadre didactice:

 Recunoașterea și exprimarea emoțiilor;

 Înțelegerea emoțiilor celorlalți și empatia;
 Respectul pentru părerea și preferințele fiecăruia;
 Reacția sănătoasă față de emoțiile trăite;
 Autoreglarea emoțională în cazuri de tristețe, frică și furie;
 Rezolvarea situațiilor conflictuale provocate de exprimarea necorespunzătoare
a unor emoții.

Activități lunare

Activitatea nr. 1: Frumos, dar diferit! (cum să fim apreciativi?)

Scop: Cultivarea sentimentului de respect pentru el și pentru aproapele lui.

• Obiective:

11
 Să conștientizeze faptul că fiecare e unic și este identificat printr-un nume;

Să recunoască faptul că preferințele oamenilor sunt diferite;

Să exprime opinia personală în raport cu opinii diferite ale colegilor;

• Descrierea activității:

Activitatea pentru cadre didactice și părinți:

Materialul dedicat celor mari prezintă importanța discuției despre emoții cu copiii,
etapele de dezvoltare emoțională și modalitatea prin care copiii pot fi susținuți și îndrumați
corect înspre o dezvoltare echilibrată.

Activitatea pentru preșcolari: Copiii sunt rugați să spună care e culoarea lor preferată,
sau care e activitatea lor preferată. Bazându-se pe răspunsurile lor, dar și pe povestea
terapeutică, copiii observă faptul că părerile lor pot fi și diferite. Rolul cadrului didactic este
acela de a încuraja exprimarea opiniei personale, fără a forţa o calificare a acestora, și de a
sublinia mereu faptul că fiecare poate avea o părere diferită.

• Modalități de evaluare:

Pasul 1: Copiii stau în cerc pe scăunele și fiecare se prezintă și spune câteva dintre
preferințele lui. Ceilalți copii încearcă să spună ce au reţinut despre preferințele colegilor de
grupă în comparație cu preferințele lor, să argumenteze propria alegere.

Pasul 2: Copiii colorează cum doresc un desen identic. La final observă că fiecare a
utilizat culori diferite, dar toate desenele sunt frumoase, chiar dacă sunt diferite!

Activitatea nr. 2: Cum mă simt? (Dicţionarul emoţiilor)

Scop: Identificarea stărilor emoționale și a diferitelor momente din viața reală când
acestea apar;

• Obiective:

Să recunoască emoțiile pe baza componentei nonverbale (expresia facială, postura și

modificările fiziologice);

Să descrie diferite momente când au simțit stări bucurie, supărare, furie, etc.

• Descrierea activității:

Activitatea pentru cadre didactice și părinți:

12
 Materialul dedicat celor mari precizează unele particularități ale dezvoltării emoționale
ale copiilor pe perioade de vârstă și enumeră modalități concrete prin care aceștia pot sprijini
dezvoltarea emoțională a copiilor.

Activitatea pentru preșcolari: În cadrul acestei activități copiii vor afla despre faptul că
este natural ca orice om să aibă emoții, este natural să îți exprimi emoțiile într-o manieră
sănătoasă și că aceste emoții se observă, de cele mai multe ori, din figura/mimica și
comportamentul omului.

Activitatea nr. 3: Medalia pentru curaj! (Ce facem când ne este frică?)

• Obiectiv: Să aplice modalități concrete de autoreglare emoțională în cazuri de frică.

• Descrierea activității:

Activitatea pentru cadre didactice și părinți:

Copiii învață să facă față emoțiilor de frică și teamă cu ajutorul adulților. Aceștia nu
trebuie să minimizeze emoția copilului. Materialul de față prezintă specificul fricii în copilărie
și prezintă etapele prin care adulții pot exersa cu copiii abilitatea de gestionare a fricii și a
temerilor.

Activitatea pentru preșcolari:

Copiii sunt rugați să numească lucrurile de care le este frică, și apoi să le deseneze și
coloreze. Urmează ca educatoarea să le așeze pe două table: una dintre ele e rezervată
lucrurilor/evenimentelor reale (care au posibilitatea să se întâmple), iar cealaltă tablă este
pentru cele imaginare (monștri, personaje din filme etc.).

Cadrul didactic discută despre fricile reale și cele imaginare, și caută împreună cu copiii
modalități prin care fricile reale pot fi depășite sau măcar minimizate.

• Modalități de evaluare:

Pasul 1: Copiii rup hârtiile desenate de ei, ca simbol al dorinței de a depăși acea frică.

Pasul 2: Copiii trebuie să povestească o întâmplare în care ei au manifestat un

comportament curajos. Aceștia primesc o medalie pentru curaj.

Concluziile cercetării
Corelând datele proprii cu cele cunoscute în literatura de specialitate consultată se
poate susţine că ipoteza de lucru a fost pe deplin justificată, că într-adevar, la vârsta
preşcolară jocurile pentru dezvoltare socială, poveştile şi povestirile cu conţinut etic,
13
metodele de învăţare prin cooperare şi activităţile extracurriculare au un rol deosebit în
formarea grupului.
În urma activităţii de cercetare s-au constatat urmatoarele: pentru obţinerea datelor se
pot folosi metode şi procedee care asigură abordarea complexă a copilului, adică studierea
personalităţii, în procesul principalelor forme ale activităţii şi relaţiilor ce se creează la nivelul
grupului, însuşirea regulilor şi formarea comportamentelor pozitive cu ajutorul activităților
proiectului educațional; desfăşurarea activităţilor sub forma jocurilor asigură cadrul propice
manifestării libere a copiilor . Sentimentul apartenenţei la grup se va accentua în condiţiile în
care activităţile vor fi desfăşurate sub forma jocului, pe grupuri etc., în cadrul unei forme mai
atractive, mai interesante.
Prin aplicarea jocurilor pentru dezvoltare socio-emoțională, a activităţilor de povestire
prinse în proiect s-au îmbunătăţit relaţiile de grup şi a crescut gradul de coeziune al grupului.
În cadrul cercetării, s-au identificat metode şi tehnici de lucru care pot fi utilizate cu
succes în activităţile cu preşcolarii pentru formarea clasei ca grup.

CONCLUZII FINALE
Se poate concluziona că dascălii pot influenţa demersul educaţional, printr-o adaptare la
noua înfăţişare a educaţiei, prin integrarea propriei personalităţi, a propriului caracter într-o
reţetă de succes, cu un final educaţional arhitectural grandios, care are ca bază de pornire
imaginaţia nelimitată.
Sarcina cadrului didactic este de a-i stimula pe copii să dezvolte relaţii de cooperare, să
înveţe să se manifeste ca grup, nu numai să-i îndrume pe calea ,,cunoaşterii”, trebuie să-i
încurajeze să depăşească dificultăţile de relaţionare cu blândeţe şi profesionalism. Copilul
trebuie pus în situaţia de a şti că aparţine unui grup pe tot parcursul vieții, iar de relațiile în
cadrul grupului va depinde dezvoltarea cetățeanului de mâine.
Integrarea copilului în colectivitate presupune un prim efort de adaptare la viaţa
socială, subordonarea unui program, unor reguli, stabilirea de noi relaţii cu adulţi, integrarea
într-un anumit tip de comunitate și adaptarea la această comunitate vine ca o necesitate a
vieţii cotidiene şi face parte din activitatea de formare a viitorului ,,om”. Este foarte
important să-i ajutăm pe copii să devină o fereastră deschisă spre societatea umană, să ştie să
se comporte cu cei din jur, să-i respecte şi să ia atitudine.

Cât de bun cetăţean va fi un copil ? Măsura o vom avea peste ani.

14
Bibliografie :
1. Barbu H., Popescu E., Șerban F. (1994) . Activităţi de joc și recreativ-distractive,
București : Editura Didactică și Pedagogică.
2. Cristea S. (2006) . Curriculum Pedagogic, București: Editura Didactică și Pedagogică.
3. Curriculum pentru educația timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani, 2008.
4. Golu, P. , Verza, E. , Zlate, M. (1994) . Psihologia copilului- manual pentru cls. a XI-
a Școli Normale, București: Editura Didactică și Pedagogică R.A.
5. Golu, P. (1985) . Învăţare și dezvoltare, București: Editura Științifică și
Enciclopedică.

15