CUPRINS

INTRODUCERE.....................................................................................................

1. REPERE CONCEPTUALE REFERITOR LA FORMAREA RELAȚIILOR

INTERPERSONALE LA ELEVII DE VÂRTĂ ȘCOLARĂ MICĂ........................
1.1. Concepte psihopedagogice privitor la formarea relațiilor interpersonale la elevii
de vârstă școlară mică..................................................
1.2. Specificul relațiilor interpersonale la elevii de vârstă școlară mică.........
1.3. Modalități de formare a relațiilor interpersonale la elevii de vârstă școlară
mică .............................................................................................
2. POSEBILITĂȚILE EXCURSIILOR ÎN NATURĂ/ACTIVITĂȚILOR
NONFORMALE ÎN FORMAREA RELAȚIILOR INTERPERSONALE LA ELEVII
DE VÂRTĂ ȘCOLARĂ MICĂ.................................................
2.1. Diagnosticarea nivelului inițial de formare a relațiilor interpersonale la elevii de
vârstă școlară mică.................................................
2.2. Metodologia de formare a relațiilor interpersonale la elevii de vârsta școlară
mică în cadrul excursiilor în natură/activităților nonformale.......................
2.3. Validarea experimentală a metodologiei orientate spre formarea relațiilor
interpersonale la elevii de vârstă școlară mica…………
CONCLUZII GENERALE .................................................................
BIBLIOGRAFIE.................................................................................
ANEXE..................................................................................................
 INTRODUCERE
Actualitatea problemei. Problema relaţiilor interpersonale este abordată în multiple
studii de filozofie, sociologie, pedagogie, economie, management, precum şi de psihologie.
Existenţa umană nu poate fi concepută în afara relaţiilor interpersonale. Poate că şi din acest
motiv problema dată are o gamă largă de cercetare, din mai multe puncte de vedere, ceia ce
permite o combinaţie a acestora. Problema relaţiilor interpersonale la elevii de vârtă școlară
mică este destul de larg studiată de mai mulţi sociologi şi psihologi, care au definit şi studiat
importanţa şi felul de manifestare a relaţiilor interpersonal.
Problema relaţiilor interpersonale ocupă un loc aparte în cadrul cercetărilor
psihologice. Relaţiile interpersonal au constituit dintotdeauna mediul optim de dezvoltare a
oricărei ființe umane. Totodată relațiile interpersonal reprezintă un sistem de montaje,
orientări, stereotipuri, predispoziţii ş.a, prin intermediul cărora membrii clasei ui se percep şi
se apreciază reciproc. Aceste predispoziţii sunt condiţionate de conţinutul, scopurile,
valorile, precum şi organizarea activităţii comune, constituind baza formării climatului
sociopsihologic în colectiv”. În lucrarea dată am încercat de a prezenta care este rolul şi
importanţa căilor de dezvoltare a relaţiilor interpersonale la elevii de vârstă școlară mică, de
asemenea relaţiile acestora dintre elev- părinte și elev – învățător, elev-elev. Am încercat să
punem accentul anume pe felul cum se manifestă elevul într-un grup de două persoane şi
mai mare, la fel de a contura care sunt factorii de manifestare în grup al acestuia şi cum are
loc formarea acestuia, şi anume a imaginaţiei, a gândirii, creativităţii, a limbajului şi felul
său de a se manifesta în grup.
Vârsta şcolară mică este o perioadă prielnică pentru formarea personalităţii şi
socializării elevului. E semnificativ faptul că la elevi în această vârstă au loc schimbări
esenţiale în sfera comunicativă. Şcolarilor mici nu le este indiferent caracterul relaţiilor lor
cu colegii de clasă.Înteracțiunea socială reprezintă modul fundamental de existență și
funcționare a indivizilor și grupurilor umane, mecanismul bazal al structurii grupurilor
sociale și al societății în ansamblu.
Comunicarea este o caracteristică esențială a ființei umane, un sistem de înțelegere
între oameni, un proces de transferare a informației. Relațiile interpersonale se manifestă ca

2
interacțiune între indivizi în urma cărora se realizează un schimb atât material, informațional
dar și sentimental.
Cercetările efectuate de mai mulţi savanţi ( G. S. Filipciuk, K. K. Platonov, L.I.
Umanskii, N. V. Kuzimina, M. V. Lisina, L. Şoitu, M. Zlate, T. Creţu, A. Mudric ş.a) ne
demonstrează că anume particularităţile comunicative ale persoanei asigură reuşita în
activitatea colectivă, în relaţiile interpersonale, determină locul în cadrul clasei ui şi nivelul
de socializare.
De asemenea un studiu destul de larg în acest domeniu are Jacob Levy Moreno,care
în urma cercetărilor efectuate, concluzionează, că între membrii clasei ui se stabilesc relaţii
interumane socio-afective (relaţii de simpatie şi antipatie, de preferinţă şi de respingere),
care influenţează nu numai formarea grupurilor de muncă, ci şi productivitatea muncii. În
această ordine de idei putem să-i menţionăm şi pe autorii Ursula Şchiopu, Steve Duck,
Nicolaie Popescu, care au adus un aport mare şi variat în acest domeniu.
Educaţia ecologică iniţială este concepută ca orientată spre dezvoltarea spiritualităţii
elevilor de vârstă școlară mică, orientarea lor umanistă realizată în baza formării unui sistem
de viziuni şi deprinderi de bunătate, atitudinea plină de menajament faţă de natura plaiului
natal şi reflectată în conştiinţă, activitate, comportament, relaţii cu persoanele din jur, emoţii
şi sentimente (2. p. 172].
În mijlocul naturii elevii îşi îmbogăţesc cunoştinţele despre legile obectivele ale
succcseiunii anotimpurilor, cauzele fenomenelor, structura şi condiţiile de viaţă ale
animalelor şi plantelor, esenţa interacţiunii omului cu natura, devenind fundal pentru
formarea la elevii de vârstă școlară mică ale unor premise ale viitoarei concepţii despre lume
şi viaţă.
Organizat sub formă de excursie de diferit tip, excursiile în natură ,observări tematice
in diferite anotimpuri, activităţi de investigare, de implicare a elevilor de vârstă țcolară mică
în variate lucrări cu caractere practice în natură, lecţiile în natură prin saturarea lor emotivă,
expresivitatea multiplă, constituie o modalitate optimă pentru formarea la elevi a viziunilor
demne de om. Îmbogăţirea valenţelor educative ale activităţilor în natură este accentuată şi
de faptul că ele amplifică motivarea cunoștinţelor şi a muncii accesibile a elevilor în natură
cu aspect de îngrijire, îmulțire şi ocrotire a acesteia.
3
 Toate fenomenele naturii îi farmecă pe elevi, le dezvoltă spiritual de observație, le
dezvoltă capacitatea de a observa frumosul naturii, specificul fiecărui anotimp. Excursiile în
natură nu numai că concretizează conținuturile instructive, dar și ajută elevii să observe
frumusețea peisajelor naturii plaiului natal. Excursiile ne ajută să dezvoltăm multe obiective
instructive, educative și dezvoltative.
Problema cercetării: Care sunt fundamentele teoretice şi metodologice ale formării
relaţiilor interpersonale la elevii de vârstă școlară mică în baza organizării excursiilor în
natură/activităților nonfofmale.
Obiectul cercetării îl reprezintă procesul formării relaţiilor interpersonale la elevii de
vârstă școlară mică.
Scopul cercetării constă în determinarea bazelor psihopedagogice, în elaborarea și
validarea experimentală a unei metodologii de formare a relaţiilor interpersonale la elevii de
vârstă școlară mica prin organizarea excursiilor în natură/activităților nonformale.
Ipoteza cercetării: Excursiile în natură/activitățile nonformale reprezintă un factor
benefic în formarea relaţiilor interpersonale la elevii de vârstă școlară mică dacă:
a) vor fi determinate bazele psihopedagogice a relațiilor interpersonale;
b) vor fi elucidate particularitățile de vârstă și individuale specifice elevilor de vârstă
școlară mică referitor la formarea relațiilor interpersonale;
c) se va elabora și organiza un set de excursii în natură/activități nonformale în
vederea formării relaţiilor interpersonale la elevi.
d) relațiile interpersonale la elevi v-or fi permanent monitorizate.
Obiectivele cercetării:
1. Determinarea bazelor psihopedagogice privitor la formarea relațiilor interpersonal
la elevi.
2. Elaborarea unui set de excursii în natură/activități nonformale orientate spre
formare relațiilor interpersonale la elevii de vârstă școlară.
3. Validarea experimentală a sistemului de activități orientate spre formarea relațiilor
interpersonal la elevi.
4. Analiza comparativă a rezultatelor experimentale obținute.

4
 5. Elaborarea unor recomandări metodice pentru învățătorii claselor primare referitor
la formarea relațiilor interpersonale la elevii de vârstă școlară mică.
Metodele cercetării: analiza, sinteza, generalizarea și sistematizarea, testarea
sociometrică, observația pedagogică, convorbirea, compararea, experimentul pedagogic.

5
 1. REPERE CONCEPTUAL PENTRU DEZVOLTAREA RELAȚIILOR
INTERPERSONAL LA ELEVII DE VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICA
1.1. Concepte și premise în dezvoltarea relațiilor interpersonal la elevii de
vârstă școlară mică
Problemele relaţiilor interpersonale în psihologie ocupă un loc aparte în cadrul
societăţii contemporane. Ea este abordată în multiple studii de filozofie, sociologie,
pedagogie, economie, precum şi de psihologie. Existenţa umană nu poate exista în afara
relaţiilor interpersonale. Conform Dicţionarului de psihologie [8, p.48], relaţiile
interpersonale sunt „legături dintre oameni, subiectiv trăite, obiectiv manifestate în
caracterul uman şi în modalităţile de influenţă reciprocă, exercitate de oameni unul asupra
celuilalt în procesul activităţii comune şi comunicării. Relaţiile interpersonale reprezintă un
sistem de montaje, orientări, expectanţe, stereotipuri, predispoziţii ş.a, prin intermediul
cărora membrii clasei ui se percep şi se apreciază reciproc. Aceste predispoziţii sunt
condiţionate de conţinutul, scopurile, valorile, precum şi organizarea activităţii comune,
constituind baza formării climatului sociopsihologic în colectiv”[8].
Conform dicţionarului de psihologie La Rousse relaţiile umane reprezintă „nişte
raporturi interpersonale în interiorul unui grup” [36]. Prin relaţii interpersonale Paul
Popescu-Neveanu are în vedere „legături de orice fel între două sau mai multe obiecte,
fenomene, însuşiri, termeni”. El susţine că „relaţia anulează izolarea, disparitatea, separaţia
absolută”[ 6, p.38]. Mielu Zlate consideră aceste relaţii „legături psihologice, conştiente şi
directe între oameni”[ 36, p.60]. În primul rând, caracterul psihologic arată că avem două
surse psihice (doi indivizi, parteneri), trăirile psihice ale partenerilor sunt orientate unele spre
altele. În al doilea rând, caracterul conştient evidenţiază faptul că partenerii trebuie să-şi dea
seama de însuşirile personale ale celuilalt, natura relaţiei, scopul raporturilor ce se stabilesc
între ei. În al treilea rând, caracterul direct al legăturii exprimă necesitatea prezenţei „faţă în
faţă” a celor doi parteneri. Iacob Levy Moreno în urma cercetărilor efectuate concluzionează
că între membrii clasei ui se stabilesc relaţii interumane socio-afective (relaţii de simpatie şi
antipatie, de preferinţă şi de respingere), care influenţează nu numai formarea grupurilor de
muncă, ci şi productivitatea muncii. Ele sunt considerate nişte relaţii foarte importante,
6
deoarece acţionează ca un catalizator, ca un factor care are puterea de a dinamiza permanent
comportamentul membrilor grupurilor, introducând direcţii diverse şi uneori imprevizibile
de evoluţie a acestuia. Manifestarea preferinţelor interpersonale are loc în mod spontan şi
creator, spontaneitatea având ca indicator viteza reactivităţii psihice, în timp ce creativitatea
exprimă chiar conţinutul acestei reactivităţi [14].
Dicţionarul de sociologie defineşte relaţiile interpersonale ca „tip de relaţii sociale
caracterizate prin faptul că sunt stabilite între persoane (nu grupuri, instituţii, colectivităţi) şi
sunt regizate într-o măsură semnificativă de logica necesităţilor umane individuale. Multe
necesităţi individuale sunt satisfăcute în relaţiile dintre persoane: suport psihologic, dragoste,
stimă, reducere a incertitudinii şi anxietăţii, afiliere, securitate, statut, prestigiu”[6, p.305].
Ursula Şchiopu tratează relaţiile ca „apropieri şi interese între persoane diferite, mai
ales pe scară ierarhică. Relaţiile umane sunt relativ răspândite, dar sunt şi aspirative, şi sunt
susţinute social împotriva reacţiilor agresive, duşmănoase, încărcate de intrigi, strategii de
demolări dintre oameni şi forme diferite de rejectări sau forme de refuz de afecţiune şi
toleranţă” [31, p. 603-605]. Steve Duck le priveşte ca „asocierea a doi indivizi anterior
independenţi şi, prin alăturarea lor, creează ceva nou, ceva care probabil îşi are rădăcinile în
fiecare dintre cei doi indivizi şi care influenţează modul în care fiecare se va gândi la celălalt
în viitor”[ 31, p.29]. „Relaţiile sunt formate din două sau mai multe persoane care au,
fiecare, un anumit bagaj lingvistic, cultural şi uman individual. „Relaţiile nu numai că unesc
două persoane, dar le şi transformă: pe măsură ce senzorii umani adună informaţia, ei o şi
reorganizează, indiferent dacă este vorba despre informaţii despre alţii, despre sine sau
despre alte aspecte ale experienţei. Astfel, deşi relaţia este o creaţie a doi oameni, aceştia
sunt întru câtva transformaţi de procesul de relaţionare” Svetlana Rusnac le consideră
„interacţiuni directe sau indirecte dintre subiecţii sociali, care decurg în formă de percepere,
înţelegere şi evaluare reciprocă, contribuind prin reciprocitatea lor la influenţă şi schimbare
totală a ambelor părţi care implică în raport aşteptări şi conduite personale [27, p.91]”.
Simona Marica, are în vedere „în sens larg, orice legătură între indivizi sub forma perceperii,
înţelegerii, evaluării şi preferării sau respingerii unei persoane de către o alta. În sens
restrâns, uniunea psihică bazată pe o legătură inversă sau feed-back dezvoltat şi implicând
minimum două persoane. Relaţiile interpersonale se caracterizează prin reciprocitate şi
7
conştiinţa relaţiei. Astfel comportamentul fiecărui participant devine stimul pentru
comportamentul celuilalt, ele reglându-se reciproc. În procesul interacţional, participanţii se
adaptează în permanenţă unul la celălalt (ceilalţi)”[19, p.72].
În cercetările autorilor ruşi constatăm următoarea evoluţie a conceptului de relaţii
interpersonale.
A. Petrovschii fondatorul concepţiei mijlocirii relaţiilor interpersonale prin activitate,
susţine că „relaţiile interpersonale în grup sunt mijlocite de conţinutul şi valorile clasei ui, de
activitatea comună, de nivelul de dezvoltare a clasei ui”, iar „personalitatea poate fi înţeleasă
doar în sistemul relaţiilor stabile interpersonale, care sunt mijlocite de conţinutul, valorile,
sensul activităţii comune pentru fiecare participant al ei”. El propune modelul de structurare
pe niveluri a relaţiilor interpersonale. La primul nivel se fixează atitudinea fiecărui membru
al clasei ui faţă de activitatea de grup, faţă de scopurile, sarcinile, principiile clasei ui,
motivaţia activităţii, semnificaţia socială pentru fiecare participant. La al doilea nivel sunt
prezente relaţiile interpersonale, mijlocite de conţinutul activităţii comune de grup, de
scopurile şi sarcinile clasei ui, de principiile şi valorile clasei ui etc. Nivelul trei reprezintă
stratul superficial al relaţiilor, la care nu se atribuie nici scopurile colective, nici valorile
semnificative pentru colectiv. Cu alte cuvinte, relaţiile acestui nivel sunt libere de influenţele
activităţii comune effectuate [31].
Un aport considerabil în cercetarea relaţiilor interpersonale a adus G. Andreeva. Ea
consideră că relaţiile interpersonale sunt „relaţii specifice, care apar în interiorul fiecărui tip
de relaţii obşteşti, nu în afara lor (mai sus, mai jos sau lateral). Iar relaţiile obşteşti sunt
legături oficiale, întărite formal, obiectivizate, acţionale, care reglează toate celelalte tipuri
de relaţii”[9, p.46]. Aceste două tipuri de relaţii nu pot exista aparte, ele se completează,
coexistă. „Existenţa relaţiilor interpersonale în interiorul diferitelor tipuri de relaţii obşteşti
reprezintă realizarea relaţiilor impersonale în activitatea persoanelor concrete, în
comunicarea şi interacţiunea lor. Concomitent are lor transformarea acestor relaţii”.
„Societatea”,relaţii interpersonale, relaţii obşteşti . Relaţiile interpersonale se deosebesc de
relaţiile obşteşti după natura lor emoţională , cât şi după activitatea comună. Iată de ce
relaţiile interpersonale pot fi analizate ca un factor al climatului psihologic de grup. Relaţiile
obşteşti se construiesc nu pe relaţii ideologice, relaţii politice, relaţii sociale, relaţii
8
economice baza simpatiilor sau antipatiilor, dar pe baza unei anumite poziţii sociale, deţinute
de fiecare în sistemul obştesc. Relaţiile obşteşti au un caracter impersonal. Esenţa lor nu e
interacţiunea persoanelor concrete, dar mai degrabă în interacţiunea rolurilor sociale
concrete. Formarea şi dezvoltarea Eului are loc în situaţiile de interacţiune, în situaţiile în
care persoana se cunoaşte pe sine şi acţionează în comun cu alţii. Astfel acesta fiind
constituit dintr-o componentă socială şi o componentă subiectivă. Sinele reprezintă
interiorizarea atitudinilor sociale, astfel „eul psihologic este reacţia organismului la
atitudinile celorlalţi, iar eul social este ansamblul organizat de atitudini ale celorlalţi pe care
ni le asumăm”[9, p.38].
F. Lazurschii fondatorul concepţiei psihologice a relaţiilor umane în Rusia, susţine că
fundamentul personalităţii îl constituie două tipuri de relaţii: relaţiile dintre personalitate şi
mediul înconjurător şi relaţiile dintre manifestările endo- şi exopsihice (manifestări
endopsihice – totalitatea elementelor şi funcţiilor psihice interdependente; manifestări
exopsihice – atitudinea persoanei faţă de obiectele din exterior, mediu, adică natură, lucruri
materiale, alte persoane, ştiinţă, artă, religie etc.)[31] .
L.Volgotoschii afirmă că natura psihicului uman reprezintă unitatea relaţiilor obşteşti,
transferate în interior, care au devenit funcţii ale personalităţii, părţi dinamice ale structurii
ei. Structurile funcţiilor psihice superioare sunt copia relaţiilor sociale colective dintre
oameni [31, p.276]. A. Leonte declară că în circumstanţe normale relaţiile omului cu lumea
obiectuală sunt întotdeauna condiţionate de relaţiile lor cu oamenii, cu societatea. Practic în
toate acţiunile de grup participanţii apar în două ipostaze: ca executanţi a rolului social
impersonal şi ca personalităţi irepetabile. Aceasta a permis introducerea noţiunii de „rol
interpersonal” ca mijloc de fixare a poziţiei persoanei nu în sistemul relaţiilor sociale, dar în
sistemul relaţiilor de grup în baza particularităţilor individual psihologice ale personalităţii.
Descoperirea trăsăturilor personale în stilul de execuţie a rolului social provoacă la alţi
membri ai clasei ui reacţii de răspuns şi, astfel, în grup apare un sistem întreg de relaţii
interpersonal [31] .
În opinia lui Fritz Perls, relaţia organism – mediu înconjurător e concepută ca o relaţie
de interdependenţă ecologică, care stă la baza sănătăţii persoanei [31]. Relaţiile cu sine şi cu
lumea sunt înţelese din perspectiva experimentării lor, „aici şi acum”, prin focalizare şi
9
descoperire a înţelesului lor autentic. Ulterior aceste relaţii pot fi restructurate în baza
descoperirii noilor înţelesuri şi sensuri şi transformate în noi moduri de comportament, noi
atitudini, noi resurse de adaptare creativă. Pentru ca să se producă integrarea cu sine şi cu
lumea este necesar, pe de o parte, ca omul să-şi construiască şi să-şi cunoască propria
identitate, pe de altă parte, este vital ca el să intre în contact cu mediul, să fie conectat optim,
adică să intre în relaţii de coevoluţie cu mediul său social şi natural. Intrând în contact, omul
învaţă să diferenţieze ceea ce este necesar, „hrănitor” pentru el de ceea ce nu îi este necesar,
„toxic”. Omul preia din mediul său informaţii (sub formă de emoţii, sentimente, atitudini,
scheme de acţiune, relaţii, moduri de comportament).
E. Erikson, fondatorul concepţiei relaţiilor dintre „Eu” şi societate, susţine că
secvenţele dezvoltării stadiale sunt identice pentru toţi oamenii, indiferent de rasă sau de
cultură. Fiecare stadiu conţine intrinsec componente pozitive şi negative. Interacţiunea
socială este determinantă pentru actualizarea uneia sau alteia dintre component [8] .Ca şi
etologii, el consideră că cele mai înalt organizate fiinţe dezvoltă în relaţiile cu ceilalţi un
sistem de acţiuni ritualizate, care servesc drept mijloc de supravieţuire pentru ele . La toate
nivelurile relaţiile umane, în esenţă, sunt acţiuni ritualizate [8, p.233]. Autorul, în capacitatea
de a ritualiza relaţiile proprii şi a elabora noi ritualuri, vede posibilitatea de a crea un nou stil
de viaţă, capabil să conducă la învingerea agresivităţii şi ambivalenţei în relaţiile umane.
După Carl Rogers, la baza dezvoltării umane stau trei condiţii: congruenţa în relaţii,
atitudinea pozitivă şi empatia. El a evidenţiat şase caracteristici ale persoanei
autoactualizate: caracterul deschis, raţionalismul, responsabilitatea, sentimentul propriei
demnităţi, capacitatea de a stabili şi susţine relaţii interpersonale profunde şi modul de viaţă
etic [30]. Relaţiile interpersonale profunde, după părerea lui Rogers, presupun acceptarea
altor persoane ca persoane unice, o înaltă apreciere a altora şi o adresare liberă faţă de ele în
baza trăirii nemijlocite, cât şi prezenţa capacităţii de a comunica altora despre nivelul înalt al
conştiinţei de sine. Ele se caracterizează prin grija reciprocă a ambelor persoane în privinţa
autoactualizării fiecăruia. De asemenea, prin capacitatea de a-l asculta atent pe celălalt cu
autenticitate, se presupune o deschidere corespunzătoare. Rogers consideră, că congruenţa,
autenticitatea sau „realitatea” sunt cele mai importante elemente ale interacţiunii zilnice, iar
empatia e necesară în deosebi în cazurile când celălalt este anxios şi sensibil. Richard Nelson
10
– Jones, fondatorul teoriei deprinderilor de viaţă, consideră că persoana abilă manifestă
deprinderi de viaţă puternice în toate domeniile, care fortifică viaţa psihică: reactivitate,
realism, stabilirea relaţiilor, activitatea-premiu, „bine-şi-rău”. În concepţia autorului
stabilirea relaţiilor presupune deprinderi de comunicare care includ în sine capacitatea de a
începe o discuţie, de a menţine discuţia, de a asculta interlocutorul, de a demonstra interes,
de a colabora, de a susţine încrederea în sine, de a-şi controla sentimentul de furie şi de a
„rezolva” conflictele [8].
Teoria relaţiilor interpersonale denumită de Schaffer “Orientarea fundamentală a
relaţiilor interpersonale”. Autorul consideră că trei factoti ai relaţiilor interpersonale sunt
suficienţi pentru a explica majoritatea situaţiilor de interacţiune umană: includerea, controlul
şi afecţiunea (Affection). Această teorie susţine că relaţiile umane apar şi se destramă din
cauza compatibilităţii sau incompatibilităţii nevoilor interpersonale. Fiecare persoană, pe de
o parte, are nevoia de a oferi şi de a primi controlul, includerea şi afecţiunea, iar pe de altă
parte, nevoile individuale afectează comportamentul persoanei respective faţă de alte
persoane. De aceea la stabilirea şi menţinerea relaţiilor este importantă coordonarea nevoilor
proprii cu nevoile celuilalt [29, p.135-136].
Conform acestei teorii, stabilirea, dezvoltarea şi susţinerea relaţiilor depinde de
măsura în care participanţii acestor relaţii răspund nevoilor interpersonale a fiecăruia în
dragoste, apartenenţă şi control asupra situaţiei, adică depinde de cât de bine fiecare
persoană satisface nevoile interpersonale ale celuilalt [29]. Afecţiunea reflectă dorinţa de a
manifesta şi primi dragoste. Includerea reflectă dorinţa de a aparţine, de a fi în societatea
altor persoane. La fiecare persoană este prezentă într-o măsură sau alta această trebuinţă de a
participa la viaţa socială a societăţii. Unii preferă singurătatea. Uneori le place compania
oamenilor, dar ei nu au nevoia de a interacţiona frecvent cu oamenii pentru a simţi
satisfacţie. Alţii au nevoie permanentă de comunicare cu ceilalţi, simţind frustrare, când
rămân singuri. Controlul asupra situaţiei exprimă dorinţa de a influenţa evenimentele şi
persoanele care sunt alături. Unii evită orice responsabilitate. Alţii tind de a domina şi simt
nelinişte când nu le reuşeşte aceasta. Dar majoritatea persoanelor ocupă o poziţie de mijloc:
uneori sunt lideri, alteori se supun puterii. Pentru fiecare dintre aceşti factori se pot distinge
diferite niveluri de conduită interpersonală exprimate în hiper (exces) sau hipo (deficit): a.
11
excesele – (subiecţii care suportă greu singurătatea – suprasocialii – subiecţi care vor să
domine şi subiecţii care manifestă o sete exagerată de afecţiune şi intimitate –
suprapersonalii); b. deficienţele (subiecţii cu dificultăţi de integrare – subsocialii – cei care
au mereu nevoie de directive şi cei nereceptivi la tandreţe) [27, p.146].
Pe parcursul evoluţiei psihologiei ca ştiinţă relaţiile interpersonale sunt descrise ca:
1) relaţii stabilite între persoane şi decurg în formă de percepere, înţelegere şi
evaluare reciprocă;
2) se caracterizează prin reciprocitate şi conştiinţa relaţiei, prin influenţă şi schimbare
mutuală a ambelor părţi, participanţii adaptându-se în permanenţă unul la celălalt;
3) relaţiile interpersonale se caracterizează prin natura lor emoţională;
4) relaţiile se stabilesc în procesul interacţiunii dintre persoane şi se realizează prin
intermediul comunicării, în partea ei interactivă;
5) stabilirea, dezvoltarea şi susţinerea relaţiilor depinde de satisfacerea nevoilor
personale, de menţinerea echilibrului, de schimbul reciproc de recompense.
Conform modelului, propus de psihologul George Levinger, dezvoltarea naturală a
unei relaţii urmează distinge 5 etape:
Cunoştinţă. A face cunoştinţă depinde de relaţiile anterioare, proximitatea fizică,
primele impresii, şi de o varietate de alţi factori. În cazul în care doi oameni încep să se placă
reciproc, continuarea interacţiunii poate duce la următoarea etapă, dar cunoştinţă poate
continua la nesfârşit.
Acumularea. În această etapă, oamenii încep să aibă încredere şi le pasă de
relaţii.Nevoia de compatibilitate şi de astfel de agenţi de filtrare ca fundal şi obiective
comune va influenţa, fie că sunt sau nu interacţiunea continuă.
Continuarea. Această etapă urmează un angajament reciproc la o prietenie pe termen
lung, relaţie romantică, sau de căsătorie. În general, este o perioadă lungă, relativ stabilă.
Pentru susţinerea relaţiei este importantă încrederea reciprocă.
Deteriorarea. Nu toate relaţiile se deteriorează. Drept cauze pot fi: plictiseala,
resentimentele, precum şi nemulţumirea, comunicarea insuficientă, evitarea autodezvăluirii
etc. Pierderea de încredere şi de trădare pot avea loc într-o continuă spirală descendentă.

12
 Finalitatea. Etapa finală marchează sfârşitul relaţiei, fie prin moarte, în cazul unei
relaţii sănătoase, fie prin separare [27].
Fiecare etapă se caracterizează prin realizarea diverselor scopuri importante pentru
subiect, cărora le corespund anumiţii factori ai atracţiei interpersonale, corespunzătoare
mijloacelor de comunicare interpersonală, formelor de manifestare a emoţiilor şi
sentimentelor.
Teoria prezentată mai sus ne sugerează şi formele, tipurile, în care relaţiile
interpersonale se manifestă: prietenia şi relaţiile apropiate, ataşamentul, afilierea.
Prietenia reprezintă o relaţie de durată dintre două fiinţe umane, caracterizată prin
asocierea voluntară dintre două persoane, asociere care facilitează atingerea unor scopuri
socio-emoţionale. Se bazează pe ajutor reciproc, sprijin afectiv, încredere, susţinere şi
apărare mutuală în procesul de integrare social [27, p.78]. Relaţia de prietenie se sprijină pe
trăirea sentimentului similarităţii în idei, credinţe, apartenenţa social. În opinia lui R.
Blieszner, R.G. Adams relaţia de prietenie presupune: împărtăşirea reciproca a unor opinii,
valori sau trăsături de personalitate; prezenţa respectului reciproc, care în condiţiile
existenţei unor tensiuni, conflicte, ajută la depăşirea lor; satisfacerea unor nevoi sociale sau
personale (de a fi încurajat, susţinut, preţuit, iubit); o atracţie fizică; se manifestă prin nevoia
de apropiere fizică de celălalt (prin acordarea încrederii şi sentimentul de siguranţă ce-l
încearcă în apropierea sa); semnalizează atracţia reciprocă, preţuirea la celălalt a unor calităţi
intelectuale, fizice, morale etc.; dezvoltă un sentiment de plăcere, fericire, o stare de bine.
Relaţiile apropiate presupun interiorizarea unor legături, cunoaşterea profundă a celuilalt.
Ele pot fi stabilite în cadrul cuplurilor de prieteni, îndragostiţi, amanţi şi soţi. Aceste relaţii
apropiate implică trei componente:
1) sentimente de ataşament, afecţiune şi iubire;
2) satisfacerea unor nevoi psihologice;
3) interdependenţa partenerilor, fiecare exercitând o influenţă semnificativă asupra
celuilalt [2].
Afilierea exprimă natura socială a existenţei umane, aceea de a fi cu ceilalţi, nevoia de
a conta pe suportul colectiv, „dorinţa de a stabili contacte sociale cu ceilalţi” .În opinia lui
David G. Myers, trebuinţa în afiliere reprezintă „nevoia de a stabili relaţii, ce garantează
13
interacţiuni pozitive permanente” [9, p.133]. El susţine că relaţiile interpersonale,
caracterizate prin susţinere şi aprobare, sinceritate şi încredere, asigură starea de sănătate şi
fericire a persoanei, iar întreruperea lor conduce la suferinţă. Indivizii diferă în ceea ce
priveşte intensitatea nevoii lor de afiliere. Fiecare dintre noi este motivat să stabilească şi să
păstreze un nivel optim de interacţiuni sociale, alternând clipele şi situaţiile în care dorim cu
ardoare prezenţa celorlalţi şi momentele în care dorim să fim singuri. Omul este dependent
de alţii, iar această interdependenţă se manifestă prin nevoia de afiliere la grupuri, structuri
sociale sau indivizi care ne pot susţine. Contactele sociale ne ajută să depăşim incertitudinea
sau stresul, să controlăm o situaţie care provoacă anxietate, să înlăturăm frica. Ataşamentul
poate fi definit ca o relaţie afectivă între două persoane.
Relaţiile interpersonale sunt extrem de numeroase şi variate. Clasificarea lor poate fi
făcută după mai multe criterii [18]:
I. După tipul de relaţie interpersonală:
1. Autoritară; 2. Egoistă; 3. Agresivă; 4. Suspicioasă;
5. Supusă; 6. Dependentă; 7. Prietenoasă; 8. Altruistă.
II. După natura raporturilor interpersonale:
1. relaţii de simpatie (atracţie),
2. relaţii de antipatie (repulsie),
3. relaţii de indiferenţă
4. relaţii de ignoranţă.
III. După factorii esenţiali ai dinamicii şi evoluţiei personalităţii:
1. relaţii de filiaţiune/de rudenie (3 nivele: nivelul primar, secundar şi terţiar);
2. relaţii şcolare;
3. relaţii profesionale (după criteriul spaţial şi temporar: relaţii directe şi indirecte,
imediate şi aşteptate; după sensul derulării: de tip orizontal şi de tip vertical);
4. relaţii extraşcolare şi extraprofesionale;
5. relaţia erotico-sexuală;
6. relaţii interumane generale (relaţii de prietenie, de dragoste, relaţii între generaţii);
7. relaţii transpersonale (relaţia cu structurile obiectivate ale culturii şi relaţia de
transcendenţă).
14
 IV. După poziţia subiectivităţii:
1. Interacţiune presubiectuală;
2. Interacţiune subiect – obiect;
3. Interacţiune subiect – subiect;
V. După tipul de motiv social dominant:
1. relaţii de afiliere; 2. relaţii de ambiţie, dominanţă – supunere; 3. relaţii de apărare;
4. relaţii de respingere; 5. relaţii de comunicare; 6. relaţii de stimă; relaţii de spirit
ludic;
7. relaţii de ajutorare şi susţinere; 8. relaţii de autonomie; 9. relaţii de realizare
VI. După necesităţile afective implicate în relaţia interpersonală:
1. Grijă; 2. Înţelegere; 3. Respect; 4. Fidelitate; 5. Recunoaştere; 6. Asigurare;
7. Încredere; 8. Acceptare; 9. Apreciere; 10. Admiraţie; 11. Aprobare; 12. Încurajare.
VII. După latura procesuală, dinamică sau modul de influenţă dintre actori
sociali:
a) Relaţii ce determină schimbarea personală:
1. relaţii de acomodare, presupun obişnuirea, ajustarea după ceilalţi.
2. relaţii de asimilare, adică un transfer reciproc de mentalităţi, opinii, atitudini,
comportamente până la nivelul la care subiecţii pot gândi sau acţiona identic;
3. relaţii de stratificare, presupun nişte structurări după anumite ierarhii (roluri,
funcţii, statute sociale);
4. relaţii de alienare: ex. părăsirea mediul şcolar.
b) Relaţii ce nu produc modificări particularităţilor personale (sau după
obiectivul urmărit şi efortul depus de a obţine un beneficiu):
1. relaţii de cooperare (coordonarea eforturilor în vederea realizării unui obiectiv
comun);
2. relaţii de competiţie (bazate pe rivalitatea partenerilor în atingerea unei ţinte
indivizibile);
3. relaţii de conflict (au ca suport opoziţia mutuală raportată la un scop indivizibil).
VIII. După caracterul apropiat – îndepărtat:

15
 1. relaţii în grupuri şi colective: relaţii oficiale şi neoficiale; relaţii de conducere şi de
supunere; relaţii de afaceri şi personale; relaţii raţionale şi emoţionale.
2. relaţii intime: relaţii de prietenie; de ostilitate; dragostea; singurătatea .
IX. După strategia comportamentală:
1. cooperare; 2. evitare; 3. adaptare; 4. concurenţă; 5. Compromise.
X. După nevoile şi trebuinţele psihologice resimţite de oameni:
1. relaţii de intercunoaştere; 2. relaţii de intercomunicare;
3. relaţii socioafective; 4. relaţii de influenţare.
XI. După dinamica dezvoltării relaţiilor:
1. relaţii de cunoaştere; 2. relaţii amicale; 3. relaţii de tovărăşie; 4. relaţii de prietenie;
5. relaţii de dragoste; 6. relaţii conjugale; 7. relaţii de rudenie .
Observăm că spectrul relaţiilor interpersonale este imens şi alcătuieşte o întreagă reţea
de relaţii care, regăsită în toate sferele vieţii umane, contribuie la recunoaşterea importanţei
relaţiilor interpersonale în formarea personalităţii. Complexitatea conceptului de relaţii
interpersonale şi posibilitatea examinării lui din mai multe puncte de vedere şi după criteriul
de alegere permite de a adera la următoarele tipuri de relaţii interpersonale:
1) relaţii în grupuri şi colective (relaţii şcolare) şi relaţii intime;
2) relaţii de intercunoaştere, intercomunicare, socioafective şi de influenţare;
3) relaţii de cooperare, de evitare, adaptare, confruntare, de compromis;
4) relaţii tip autoritar, egoist, agresiv, suspicios, supus, dependent, prietenos şi altruist.
Această pluralitate de relaţii interpersonale ne permite de a susţine rolul major al relaţiilor în
viaţa personalităţii [18].

1.2. Specificul relațiilor interpersonale la elevii de vârstă școlară mică

„ Personalitatea şcolarului mic se distinge modul cum se manifestă în relaţii cu
ceilalţi, el ajunge să înţeleagă mai bine decît preşcolarul ce înseamnă cinste, sinceritate,
corectitudine, curaj, mândrie, modestie. ” MIELU ZLATE
Problemele acestei etape sunt legate de adaptarea şcolară şi de învăţare. Învăţarea
devine tipul fundamental de activitate, solicitând intens intelectul şi determinând dezvoltarea
16
unor capacităţi şi strategii de învăţare. Paralele cu acest proces copilul face achiziţii
importante – deprinderile de scris-citit, care devin condiţia şi instrumentul însuşirii celorlalte
achiziţii.
Dezvoltare fizică general:Între 7-8 ani are loc o încetinire a procesului de creştere,
care ulterior se va intensifica uşor. Tot acum se dezvoltă forţa musculară, paralel cu
dezvoltarea îndemânării.
Dezvoltare cognitivă Intrarea copilului în şcoală, contactul cu specificul activităţii
şcolare creează condiţii noi favorizante pentru dezvoltarea gândirii copilului determinând un
proces important în cunoaşterea lumii înconjurătoare. Copilul îşi însuşeşte pe parcursul
acestei perioade un mare volum de cunoştinţe, dezvoltându-şi concomitent modalităţi noi de
înţelegere. Astfel se dezvoltă o serie de calităţi ale cunoaşterii cum ar fi: observarea atentă,
atenţia, exprimarea în mod desfăşurat a ideilor, imaginaţia.
Dezvoltarea gândirii este condiţionată şi strâns legată de dezvoltarea limbajului, dar şi
de dezvoltarea experienţei cognitive directe – senzaţii, percepţii, reprezentări. Învăţarea sris-
cititului este considerată deschizătoarea tuturor drumurilor elevului către informaţie şi
cunoaştere. Toate aceste achiziţii fac să deosebească semnificativ elevul de 10-11 ani faţă de
cel de 6-7 ani prin modul de gândire, exprimare, învăţare, limbaj, rezolvare de probleme.
Piaget susţine că între 7-11 ani copilul se află în perioada operaţiilor concrete.
Aceasta înseamnă că el începe să înţeleagă principiile logicii atâta timp cât ele se referă la
concretul obiectelor şi fenomenelor. Înţelegerea numeroaselor fenomene din natură se
realizează prin mijlocirea reprezentărilor. Fenomenele observate şi reprezentate devin
mijlocul de explicare a unor fenomene mai complicate. Exemplu: dilatarea corpurilor,
explicată prin diverse exemple din natură, devine punct de plecare în înţelegerea unor
procese geologice – dezintegrarea rocilor sub acţiunea schimbărilor de temperatură.
Reprezentările au un rol foarte important în însuşirea noţiunii de număr – în
activitatea didactică folosindu-se reprezentări ale obiectelor, persoanelor, cum ar fi beţişoare,
bile, păpuşi etc. În însuşirea şi înţelegerea ştiinţelor naturii, biologie, anatomie, geografie
folosirea reprezentărilor ocupă un loc important. Cu alte cuvinte reprezentările devin tot mai
variate şi pot fi treptat desprinse de obiecte, ceea ce îi dă copilului independenţa de a opera
cu obiecte noi. În procesul învăţării copilul operează frecvent cu scheme şi imagini ce
17
facilitează transmiterea unor informaţii. Pe baza acestora se vor forma simbolurile şi
conceptele. Văzută în acest fel reprezentarea constituie veriga de legătură între concret şi
abstract. La această vârstă elevul, aplicând regulile acestui tip de gândire, poate să desprindă
trăsăturile caracteristici, definitorii ale obiectelor, fenomenelor, persoanelor sau situaţiilor.
Legat de această caracteristică gândirea copilului şcolar capătă o calitate nouă –
reciprocitatea. În această perioadă copiii încep să clasifice, să includă obiectele după anumite
însuşiri esenţiale în categorii şi clase (baza formării noţiunilor). Includerea în clase mai
relevă şi ideea că un anumit obiect sau persoană pot aparţine cel mult unei clase [2].
Strâns legat de dezvoltarea intelectuală şi implicate direct în activitatea de învăţare
sunt memoria şi atenţia. Ele capătă noi dimensiuni la această vârstă. Se cunoaşte faptul că
elevii cu probleme de concentrare a atenţiei au dificultăţi în activitatea de învăţare şi mai
ales în fixarea şi reactualizarea cunoştinţelor. În primii 7-8 ani ai vieţii atenţia este definită
ca expresie a orientării şi concentrării activităţii psihice. În general, copilul de 7-8 ani nu
poate fi atent în cadrul unei activităţi mai mult de 25-30 minute. În momentul intrării în
şcoală atenţia este destul de bine dezvoltată (atenţia voluntară este mai puţin conturată).
Stabilitatea şi durata atenţiei urmează să se dezvolte în următorii ani. Educarea atenţiei este
inclusă în procesul instructiv-educativ prin stimularea interesului copilului pentru activităţile
şcolare prin dezvoltarea dorinţei de a duce la bun sfârşit o activitate şi, în general, prin
realizarea unei motivaţii pozitive faţă de întreaga activitate de învăţare. Memoria se referă la
fixarea informaţiilor şcolare, la modul cum elevul recunoaşte şi reproduce oral sau scris ceea
ce a fost memorat. Fixarea, recunoaşterea şi reproducerea sunt legate direct de nivelul
dezvoltării inteligenţei la copil. Tot ceea ce se fixează în memorie fără ca elevul să înţeleagă,
să descopere cauzalitatea se uită repede. În opoziţie cu memorarea mecanică, imitativă se
dezvoltă caracterul logic al memorării – elevul înţelegând ceea ce a memorat. Spre sfârşitul
acestei perioade se dezvoltă exactitatea, promtitudinea şi rapiditatea reproducerii [1].
Putem afirma că imaginaţia elevului mic devine mai complexă, mai bogată, se
bazează pe termeni şi împrejurări din ce în ce mai variaţi. Creşterea impresionabilităţii şi
sensibilităţi micului şcolar contribuie mult la dezvoltarea imaginaţiei reproductive. El se
entuziasmează repede, are o mare admiraţie pentru faptele eroice şi pentru întâmplările
neobişnuite, îi place să aibă roluri în care să interpreteze personajele preferate. Învăţarea
18
cititului îi dă posibilitatea să citească cu plăcere basme şi povestiri, toate acestea stimulându-
i imaginaţia şi interesul pentru tot ceea ce există şi ar putea exista pe lume. În aceste condiţii
imaginaţia devine instrument al cunoaşterii [21].
Dezvoltarea limbajului este remarcabilă, şcoala şi familia stimulând acest proces.
Şcolarul mic se exprimă mult mai bine, în fraze corecte din punct de vedere gramatical,
foloseşte cuvinte de legătura "că", "pentru că", "deoarece". Dezvoltarea vocabularului este
evidentă prin numărul mare de cuvinte folosite – vocabular activ, forma expresivă a
limbajului şi prin diminuarea numărului de cuvinte pe care nu le rosteşte, dar le înţelege. Tot
acum se dezvoltă limbajul interior "pentru sine" (Vîgotski). Dezvoltarea limbajului are loc
odată cu creşterea interesului pentru citit, iar exprimarea se perfecţionează în activităţile de
dezvoltare a vorbirii libere, de compunere [32].
Dezvoltarea psiho-socială Înainte de intrarea în şcoală copilul se caracterizează prin
instabilitate emoţională, predominând afectelor. Dinamica sentimentelor este legată de
creşterea gradelor de conştiinţă a propriei activităţi şi a relaţiei cu ceilalţi. Se dezvoltă
propriile dorinţe şi aspiraţii. În această perioadă are loc creşterea sensului moral - afectiv al
conduitei generale, dezvoltarea sentimentelor şi stărilor afective legate de relaţiile afective
impuse de şcoală şi aprecierea socială a acţiunilor lor. Tot în această perioadă se dezvoltă
sentimentele intelectuale [26].
Sunt semnificative pentru copil relaţiile pozitive cu părinţii sau, dimpotrivă,
atitudinile de renegare, de rejectare a unora din părinţi. Relaţiile afectuoase dintre părinte şi
copil, cât şi relaţiile dintre părinţi conduc la structurarea pozitivă a personalităţii. Şcoala şi
activitatea de învăţare, prin cerinţele specifice determină modificări în toate planurile
activităţii psihice a copilului. În această perioadă, la nivelul personalităţii se structurează
trebuinţele, interesele şi atitudinile. Evoluţia personalităţii se realizează concomitent cu
dezvoltarea interrelaţiilor sociale şi valorificarea noilor experienţe de viaţă. Dezvoltarea
intereselor sociale sunt determinate de viaţa socială, în general şi de viaţa şcolară, în
particular. Armonizarea relaţiilor părinte copil, o viaţă de familie echilibrată şi afectuasă
dezvoltă trăsături de personalitate: copilul are încredere în forţele proprii, se adaptează uşor
vieţii şcolare şi dobândeşte un real echilibru emoţional. Rolul învăţătorului este foarte
important. El devine "model" pentru şcolar, este cel care îl face să înţeleagă mai repede şi
19
mai bine informaţiile transmise. Modul în care el apreciază şcolarul dezvoltă la copii simţul
propriei valori [33].
Dezvoltarea sociabilităţii şcolarului mic se manifestă evident tot în activitatea
şcolară prin relaţiile cu ceilalţi elevi şi se dezvoltă prin joc. La acest nivel de vârstă jocul
capătă valenţe noi. Copiilor le plac jocurile cu subiect, cu roluri. Jocul devine mai bine
organizat, regulile sunt respectate mai riguros, iar spre finalul acestei perioade sporeşte
caracterul competitiv al acestuia. Perioada şcolarului mic se caracterizează, din punct de
vedere social, prin apariţia prieteniilor, copiii devenind mai puţin dependenţi de părinţi şi
mai interesaţi de colegi, de prieteni. Prietenia se leagă prin apariţia unor interese şi activităţi
comune. Ei îşi dezvoltă comportamente asemănătoare, preferă acelaşi gen de literatură, se
exprimă asemănător, au aceleaşi păreri despre anumite persoane. Dezvoltarea socială, spre
sfârşitul acestei etape, pregăteşte terenul pentru cea imediat următoare - pubertatea.
Elevul mic când menţine relaţii reciproce cu copii de aceeaşi vârstă , pe care el îi
cunoaşte, alege singur mijloacele de conduită corectă, îşi apără părerea sa, îşi asumă
responsabilitatea pentru poziţia pe care o ocupă şi-şi manifestă spirit de independenţă când
este nevoit să înfrunte acţiunea provocatoare din partea celor de aceeaşi vârstă cu dânsul.
Însă elevul mai are nevoie de un control binevoitor şi de o apreciere pozitivă din partea
adultului. Necesitatea de a se purta în conformitate cu regulile adaptate devine o trăsătură a
personalităţii lui, sentimentul lui de responsabilitate se manifestă cel mai bine în prezenţa
adultului [5].
În relaţiile interpersonale cu semenii la vârsta şcolară mică predomină evident două
tendinţe: tendinţa spre relaţii şi tendinţa de a fi primit în clasa respectivă . Divergenţele
dintre opiniile şcolarului mic despre sine şi atitudinea faţă de sine, insuccesul în relaţii îl pot
determina pe copil să caute mai târziu clasa, unde el se poate afirma într-o altă calitate.
Acestea pot fi grupele neformale având uneori chiar caracter de asociaţie antisocială.
Relaţiile interpersonale nu depind numai de factorii indicaţi, dar şi în mare măsură de
cum comunică ei, de gradul satisfacerii de către ei a trebuinţelor comunicative ale elevilor
[39].
Kolominskii V.L., care a studiat relaţiile interpersonale ale grupurilor de elevilor şi a
remarcat că comunicarea la copii are anumite particularităţi. Regimul şcolar limitează
20
posibilităţile copiilor de a comunica, şi această activitate se desfăşoară în timpul recreaţiilor.
Noile forme de organizare a activităţii în grup, oferă elevilor noi posibilităţi de comunicare
chiar şi în cadrul lecţiilor. Această comunicare însă nu este liberă. Ea este dictată de sarcinile
de învăţare. V.L.Kolominskii mai atenţionează, că în mica şcolaritate trebuinţa comunicativă
a copiilor cunoaşte o nouă etapă de dezvoltare şi că manifestarea trebuinţei vizate decurge în
mod diferit la copii. Unii din ei desfăşoară cu semenii doar în incinta şcolii şi această
comunicare nu ocupă un loc important în viaţa lor. Comunicarea cu colegii de clasă este
destul de semnificativă. Psihologul român Luminiţa Iacob menţionează, că la vârsta şcolară
mică sunt foarte frecvent certurile, mici conflicte.

1.3. Modalități de dezvoltare a relațiilor interpersonal la elevii de vârstă

școlară mică.
În psihologia dezvoltării au fost idenficate următoarele competenţe fundamentale ce
necesită a fi dezvoltate relaţiile interpersonale la elevii de vârstă școlară mică. [12].
competenţe cognitive: atenţie, memorie, categorizare, limbaj, planificare şi rezolvare
de probleme.
competenţe sociale: se referă la capacitatea elevului de a stabili relaţii sociale
adecvate, de a respecta regulile sociale şi de a rezolva probleme ce pot apărea în relaţiile
personale.
competenţe emoţionale: înţelegerea emoţiilor celorlalţi, exprimarea propriilor emoţii
şi capacitatea de autoreglare emoţională.
competenţă de autonomie personală: capacitatea elevului de a rezolva probleme
cotidiene specifice clasei ui de vârstă din care face parte. Existenţa umană ar fi greu de
conceput în afara relaţiilor sociale, variate, multiforme şi care acţionează în planuri diferite.
Un caz aparte al relaţiilor sociale îl ocupa relaţiile interpersonale, definite de profesorul
Mielu Zlate ca : "... legături psihologice, conştiente şi directe între oameni." Condiţiile de
definire a relaţiilor interpersonale sunt, după opinia aceluiaşi autor:
1. caracterul psihologic atesta faptul ca la înfăptuirea actului respectiv participa
întregul sistem de personalitate al indivizilor implicaţi în vederea obţinerii reciprocităţii;
21
 2. caracterul conştient, presupune implicarea în actul respectiv a persoanei conştientă
de sine şi de celalalt, de nevoile şi de aşteptările reciproce;
3. caracterul direct atestă importanţa sau necesitatea unui minim contact perceptiv
între parteneri, contactul "faţă în faţă" [19].
Toate ramificaţiile relaţionale din clasei de elevi formează în plan psiho-social o
categorie aparte de relaţii interpersonale. Acestea sunt şi în cazul clasei ui clasa o mixtura
între social şi psihologic, între componenta lor obiectivă şi componenta lor subiectivă. în
cazul clasei de elevi relaţiile interpersonale îmbracă şi un nou caracter constitutiv, cel etic,
moral, având în vedere obiectivul educativ implicit al acestora, de a forma, dezvolta şi
consolida componenţa axiologică a personalităţii elevului. Implicit, din exploatarea ultimei
fraze poate fi identificat şi un alt caracter al relaţiilor interpersonale, caracterul formativ,
motivat de aportul major al acestor manifestări sociale în construcţia personalităţii. Elevul, în
condiţiile vieţii de la școală, nu trăieşte izolat, ci într-un angrenaj social, viaţa sa afectivă,
activitatea intelectuala şi nu mai puţin cea profesională desfăşurându-se în interiorul şi în
interdependenţă cu mediul socioal –școala înconjurător sau în condiţiile date de acesta.
Dezvoltarea corectă a personalităţii elevului de vârstă școlară mică constă în crearea unor
astfel de condiţii, în care să poată să fie efectuată cu succes educaţia lui morală, aşa cum am
menţionat şi mai sus. Astfel obiectivele generaleale educaţiei moral, cărora li se va acorda o
atenţie deosebită sunt formarea concepţiilor generalizate şi diferenţiate (ceea ce înseamnă a
fi bun, cinstit, corect, sensibil, echilibrat, onest, politicos, tandru etc.); formarea abilităţilor şi
deprinderilor de conduită morală dezinteresată; dezvoltarea conştiinţei morale şi a calităţilor
volitiv-morale. În acest sens se are în vedere că elevii vor fi obişnuiţi să deosebeasca faptele
bune de cel rele şi să înţeleagă de ce este necesar să procedeze asa şi nu alt fel; să poată
determina ce morale stau la baza fiecărei fapte; să procedeze corect nu numai urmărind
anumite profituri, dar și spre binele altuia. În această ordine de idei ţinem să menţionăm că
prin aceste obiective, generale, se pun bazele dezvoltării relaţiilor dintre elevi, cum să se
manifeste ei în diferite situatii, astfel vom menţiona un şir de modalităţi prin educaţia
morală care stau la baza dezvoltării relaţiilor interpersonale:
- Să se descurce în situaţii de conflict;
- Să nu fie indiferenţi de comportamentul faţă de celor din jur;
22
 - Să nu fie prea categorici faţă de conduita altor elevi ;
- Să se comporte frumos în societate (şi aici trebue de menţionat că
comporamentul lui să nu depindă de prezenţa celor adulţi ori temîndu-se de pedeapsă).
Elevii de vârstă școlară mică trebuie să ştie:
- Că bunătatea lor îi bucură pe cei din jur;
- Faptele bune te bucură pe tine însuşi;
- Minciuna e respingătoare, din cauza ei poţi rămîne fără prieteni;
- Trebue să fii respectuos şi niciodata să nu te supra apreciezi;
- Să fii indulgent faţă de semeni, să ai multă răbdare;
- Părerea personală contează dar nu trebue impusă şi celorlalţi [7].
O modalitate destul de eficientă care joacă un rol foarte important în dezvoltarea
relaţiilor interpersonale este comunicarea. În sine comunicarea este o interacţiune socială
între oameni care are ca scop transmiterea experinţei, a informaţiei, de a organiza o
activitate. Totuşi în relaţiile interpersonale comunicarea are un rol deosebit de important asa
ca următoarele funcţii:
- Informativ comunicativă – care include strict primirea şi transmiterea
informaţiei,
- Reglator comunicativă – organizarea interacţiunii într-o activitate comună,
- Perceptiv efectivă – perceperea oamenilor ca obiecte sociale, acţiunea sferei lor
emoţionale,
- Afectiv expresivă – autoafirmarea emoţională a omului.
Totuşi comunicarea la școlari este una dintre cele mai de bază modalitate care face ca
elevii să interacţioneze unul cu celălalt, desigur că acesta se manifesta prin joc, diverse
activități, dialoguri, în care ei îşi exprimă emoţiile, părerile faţă de ceia ce fac, sau încearcă
să comunice ce a făcut deja. Aici atît învățătoarea cît şi părinţii au un rol decisiv de a
dezvolta vocabularul elevului care este în strînsă legătură cu gîndirea, creativitatea şi în
deosebi dezvoltarea acestuia ca personalitatea, iar ceia ce face ca acestă componentă o face
să aibă o importanţă majoră este că datorită comunicării elevul se încadrează în societate, se
dezvoltă relaţiile de prietenie de colaborare cu ceilalţi elevi şi cu adulţii [15].

23
 Educaţia morală se va realiza în strînsă legătură cu educaţia estetică, în baza legii
etice, care susţine: “Purtaţi-vă cu oamenii aşa cum a-ți dori să se comporte ei cu voi”.
Acestă legătură se va realiza prin intermediul celor patru arte: arta cuvântului, a sunetelor, a
culorilor şi a gesturilor, astfel elevilor li se va cultiva, compasiunea, generozitatea şi
cordialitatea [31].
Semnificative în dezvoltarea intelectuală a elevului, el reprezentând mecanismul
fundamental al gândirii.
Se intensifica: funcţia cognitivă şi reglatorie a limbajului. Expresivitatea limbajului şi
bogăţia să se manifesta atât în sporirea caracterului explicit al vorbirii, cât şi în creşterea
lungimii propoziţiei. De asemenea acestea duce la dezvoltarea gândirii, a inteligentei
școlarului, anume în intereacțiunea cu ceilalți elevi.
O alta modalitate de dezvoltare a relaţiilor interpersonale la elevi este educaţia prin
munc, care de asemenea este o parte componenta a educatiei morale. Prin aceasta la elevul
se va dezvolta nu numai dragostea faţă de muncă, dar şi respectul faţă de oamenii muncii,
altoirea deprinderilor de a munci conştiincios, a îndeplini însărcinări colective, a însuşi
perceperi elemntare de colaborare cu adulţii şi cu semenii lor. Iar aceasta se poate de realizat
şi de motivat elevul prin aceia ca repartizarea însărcinărilor să aiba loc după preferinţe şi
posibilităţi de a îndeplini lucrul început. În acestă ordine de idei nu putem trece peste una din
cele mai importante care este educaţia intelectuală. Cu toate că mai degraba am putea spune
că acestă particularitate este accentuată pe dezvoltarea personalităţii, totuşi datorită acestui
tip de educaţie are un rol deosebit de important în dezvoltarea relaţiilor dintre elevi.
Punându-se un accent deosebit pe formarea abilităţilor intelectuale, deprinderea de a
observa, de a sesiza, a compara, a analiza sau de a trage concluzia, totusi aceasta, se
realizeaza în cadrul jocurilor, al unor activităţi, în care important este colaborarea, discuţia
dintre ei [7].
În strînsă legătură cu această modalitate este prietenia, iar care în literatura de
specialitate find caracterizată ca nevoia de afiliere. Oamenii nu pot trăi izolati unul de
altul. Nevoia de afiliere se referă la nevoia oamenilor de a avea contacte relative frecvente
cu ceilalti. Ea stă la baza formarii relaţiilor interpersonale. Unii elevi au tendinţa să dezvolte
un comportament timid, introvertit din cauza lipsei socializării sau din cauza faptului că au
24
fost foarte protejaţi de către părinţi. Școala este locul în care elevii îşi fac prieteni şi în care
descoperă ce înseamnă prietenia. Un astfel de comportament, îl vor obişnui pe elev să se
poarte foarte natural, degajat şi să nu întâmpine probleme de timiditate [7].
Relaţiile elevului cu grupurile sociale în care se va integra de-a lungul existentei se
vor exercita o importanta deosebita, atât asupra evoluţiei sale, ca persoana în permanentă
devenire, cât şi asupra randamentului activităţii desfăşurate. Coloratura afectivă a relaţiilor
educaţionale este determinată, în mod firesc, de faptul că viaţa colectivă în mediul clasei ui
de elevi, dezvoltă, treptat şi gradat, valori, norme, convingeri, care exercită atât influențe cât
şi constrângeri asupra indivizilor. În acelaşi timp, raporturile funcţionale şi de comunicare
dintre copii în momentul îndeplinirii unor sarcini comune conturează o ierarhie de status-uri
de care se leagă aprecierile diferenţiate ale membrilor clasei lui [9].
În acest sens la elevi apare ca o reuniune de indivizi cu personalitate proprie, angajaţi
în activităţi cu scopuri comune şi care dezvoltă în interiorul său o întreagă reţea de simpatii,
antipatii şi raporturi de indiferenţă care odată conturate, exercita o influenta puternica asupra
vieţii colective. În primul rând faptul că personalitatea elevului se conturează şi se manifestă
în interdependenţă cu viaţa clasei ui din care el face parte, cu normele şi valorile pe care
acesta le dezvoltă, constituie un argument definitoriu al covârşitoarei importante a clasei ui
pentru rolul de multiplu fundal al relaţiilor interpersonale dezvoltate aici [9,].
Excursiile în natură la fel sunt o modalitate eficientă în formarea relațiilor
interpersonale. Excursia reprezintă un mijloc didactic de mare importanță în raport cu
dezvoltarea cognitivă și afectiva a elevului, ofera elevilor posibilitatea să observe, să
cerceteze, să cunoasca în mod direct o mare varietate de aspecte din natură, de ordin biologic
despre mediul natural și factorii de mediu. Contribuie la educarea și dezvoltarea simțului
estetic, trezește dragostea pentru natură și respectul pentru frumusețile ei, stimulează
curiozitatea și spiritul de echipă al copiilor, aceștia întipărindu-și în memorie unele aspecte
care poate vor fi de neuitat pentru ei, și le vor întipări în memorie pentru tot restul vietii.
Excursia este una dintre cele mai atractive, plăcute si utile activități de recreere si odihnă
activă, facilitând contactul direct cu mediul, aceasta presupunând o percepere activă a unor
zone geografice, peisaje, acționând direct asupra acestora. Prin aceste acțiuni elevii
dobandesc informații, iși formează reprezentări, trăiesc experiente de învățare [4, p.173].
25
 În mijlocul naturii elevii își îmbogățesc cunoștințele despre legile obectivele ale
succeseiunii anotimpurilor, cauzele fenomenelor, structura și condițiile de viață ale
animalelor și plantelor, esența interacțiunii omului cu natura, devenind fundal pentru
formarea deja la elevi a unor premise ale viitoarei concepții despre lume și viață.
Asigurarea influențelor educative complexe asupra copiilor a impus urmărirea și
realizarea variatelor forme de integrare cu alte genuri de activitate: de dezvoltare a vorbirii,
artă plastic aplicativă, cultura fizică etc.
Verbalizarea celor percepute nemijlocit, convorbirile după lecție, modelajul, a
floristicii îmbogațesc simturile reprezentările despre realitatea înconjurătoare, dezvoltă
sensibilitatea față de cultura limbii și măestria artistică, fantezia elevilor, educă gustul pentru
frumos, stimulează forțele de creație ale copiilor, voința inițiativa [4, p.2-3].
Excursiile posedă posibilități large pentru educația ecologică, educația atitudinii
grijulii pentru natură la elevii de vârstă scolară mică. În timpul excursiilor se întăresc
cunoștințele elevilor și se formează priceperi și deprinderi de-a comporta corect în natură.
Este recomandat de utilizat unele situații de problemă cu caracter ecologic, care apar mereu
în viața colectivului de elevi. Elevii trebuie atrași cât mai mult la ocrotirea și îmbunătățirea
mediului ambiant. Familiarizarea cu natura în clasele primare trezește o mare satisfacție,
pentru că ei văd unitatea lor cu natura, își manifestă sentimentul de grijă și alarmă pentru
ocrotirea și înmulțirea bogățiilor naturii. Încă V.A.Suhomlinski spunea că în timpul excursiei
și în general la fiecare contact al elevului cu natura, trebuie să le arătăm lumea, pentru că ei
să reflecteze asupra adevărului că natura este o parte din noi înșine, că indiferența față de
natură este indiferența față de propriul nostru destin. Trebuie ca cele văzute să se reflecteze
și asupra educației ecologice, estetice, morale, intelectuale etc., să se îmbogățească bagajul
de cunoștințe, vocabularul, imaginația etc [3].
Avantajul excursiilor constă în ceea că asigură comunicarea directă a elevilor cu
natura în diferite anotimpuri.

26
 2. IMPACTUL EXCURSIILOR ÎN NATURĂ ASUPRA DEZVOLTĂRII
RELAȚIILOR INTERPERSONALE LA ȘCOLARII MICI

Excursia este forma activă de cunoaștere a naturii. La elevii de vârstă școlară mică
excursiile au o mare însemnătate educativă și formativă. Cu părere de rău nu toți pedagogii,
chiar și părinții acordă o atenție cuvenită excursiilor în natură [4, p.176].
Excursiile în pădure, în câmpie, la lac sunt necesare elevilor pentru a se familiariza cu
plantele, animalele caracteristice unei sau altei biosisteme.Astfel de excursii au o mare
influență educativă. Ele contribuie la dezvoltarea atenției elevilor, curiozitatea de a cunoaște
natura plaiului natal, le formează unele deprinderi de investigare. O mare însemnătate au
excursiile și în educarea estetică a școlarilor [4, p.176-177].
Toate fenomenele naturii îi farmecă pe elevi, le dezvoltă spiritual de observație, le
dezvoltă capacitatea de a observa frumosul naturii, specificul fiecărui anotimp. Excursiile în
natură nu numai că concretizează conținuturile instructive, dar și ajută elevii să observe
frumusețea peisajelor naturii plaiului natal. Excursiile ne ajută să dezvoltăm multe obiective
instructive, educative și dezvoltative. Cu elevii de vârstă școlară mică putem organiza
excursii în orce anotimp în pădure, în câmpie, la lac etc. Pe parcursul excursiilor la elevii de
vârstă școlară mică le putem forma reprezentări concrete despre realitatea înconjuratoare.
Metoda de bază în procesul familiarizării elevilor cu natura la excursii este observarea.
În mijlocul naturii elevii își îmbogățesc cunoștințele despre legile objective ale
succesiunii anotimpurilor, cauzele fenomenelor, structura și condițiile de viață ale
animalelor și plantelor, esența interacțiunii omului cu natura, devenind fundal pentru
formarea deja la elevi ale unor premise ale viitoarei concepții despre lume și viață.
27
Organizarea excursiilor de diferite tipuri implică elevii în variate lucrări cu caractere
practice în natură. Prin săturarea lor emotivă, expresivitatea lor multiplă elevii se cunosc cu
unele legi de responsabilitatea civică pentru activitatea în sânul naturii [4, p.178].
În timpul excursiilor în natură elevii deseori duc observări asupra muncii omului
îndreptată spre ocrotirea și curățirea mediului ambient. În pădure elevii nu numai se
familiarizează cu lumea vegetală și animal, dar și obsevă cum adulții sădesc tineri puieți,
cum stâng și cutrăță pădura de uscături, hrănesc animalele sălbatice etc.
Excursiile la obiectele agricole, livadă, grădină sunt efectuate cu scopul nu numai de
a-l cunoaște cu munca livădarului sau grădinarului, dar și de a observa cum cresc plantele,
care e varietatea lor.
Obiectivele majore ale studierii naturii în şcoala primară prevăd cunoaşterea şi
înţelegerea naturii, autocunoaşterea şi determinarea locului omului în lume, influenţa
mediului asupra „eu”-lui şi invers, la nivel calitativ asigurîndu-se astfel formarea culturii
ecologice elementare.
Fiecare activitate didactică efectuată în natură (plimbări, alei ecologice, excursii
tematice) trebuie să cuprindă, de rînd cu diverse însărcinări de cunoaştere a naturii şi
fenomene legate de ea, probleme ce ţin de educaţia elevilor în ceea ce priveşte atitudinea
grijulie faţă de natură, al cărei component este formarea culturii ecologice corespunzătoare.
Elevii, astfel, conştientizează nu numai necesitatea protecţiei naturii, dar şi necesitatea unei
atitudini grijulii faţă de componentele ei. Excursiile au o mare importanță instructiv
educativă. Pe parcursul excursiilor elevii cunosc natura în toată diversitatea sa.
Prin activitatea de educație ecologică dorim să sensibilizăm elevii, că protejarea
mediului este o necesitate imperioasă generată de certitudinea că oamenii sunt parte integrată
din natură și nicidecum superioară acesteia.

2.1. Nivelul iniţial al relaţiilor interpersonale la elevii investigaţi

Reieşind din problema, scopul, obiectul şi obiectivele cercetării, am elaborat metodica
etapei de constatare a experimentului la care am urmărit scopul: determinarea nivelului
iniţial al relaţiilor interpersonal la elevii de vârstă școlară mică.

28
 Experimentul pedagogic a fost organizat în Liceul Ion Suruceanu din satul Suruceni,
raionul Eloveni.
Eşantionul pe care s-a desfăşurat experimentul include 19 de elevi (10 băieţi şi 9 fete),
la clasa a II-a A
Obiectivele etapei de constatare:
 Selectarea eşantionului de subiecți;
 Elaborarea şi aplicarea metodicii experimentului de constatare în scopul
determinării nivelului relaţiilor interpersonale la elevii investigaţi;
 Analiza comparativă a rezultatelor experimentale.
Pentru realizarea obiectivelor propuse am utilizat mai multe metode de cercetare ca:
observările asupra comportamentului şi atitudinilor reale ale elevilor faţă de colegi,
manifestate atât în cadrul lecțiilor, cât şi în afara lor: în timpul plimbărilor, conversaţia,
chestionarea, metoda sociometrică, analiza documentaţiei pedagogice ş.a.
Observaţiile asupra relaţiilor interpersonale între elevi au avut ca obiectiv
evidenţierea particularităţilor comunicării elevilor cu semenii în timpul lecțiilor , jocurilor,
pauzelor . Datele se înregistrau în registrul caracteristic al clasei de elevi: cine cu cine
comunică; numărul adresărilor, conţinutul şi tonul emotiv al adresării, liderii în aceste lecții.
Fiind în permanență alături de elevi, am observat că ei manifestă respect faţă de
colegi în prezenţa adulților, se poartă frumos unul cu altul, se ajută reciproc, se adresează
corect unul altuia, însă când adultul lipseşte elevii manifestă alt comportament. Observaţia
nu mi-a fost suficientă ca să stabilesc principalele motive care îi determină pe elevi să se
comporte diferenţiat, de aceia am recurs la metoda conversaţiei. Atunci când citeam și
analizam cu elevii diferite povestioare cu conţinut moral şi încercam să comentăm împreună
cele auzite, ei erau foarte corecţi în argumentarea lor morală. De exemplu citirea și
povestirea a istorioarei ‘‘Cei doi vecini ”, care ajută copii să distingă lauda de faptele reale
şi să aleagă cum doresc să fie ei. La începutul istorioarei am adresat câteva întrebări:
Cine a procedat corect ? Cum ai fi tu procedat în acest caz ?
Întrebări în baza textului :
V-a plăcut povestioara? Ce calități trebuie să posede un copil bine crescut? Care
din cei doi vecini este ascultător și bun? Cum înțelegeți prin cuvântul bun, bine crescut ?
29
 La întrebarea dacă au întâlnit în viaţă aşa oameni, unii au menţionat că da, iar alţii
au strâns din umeri.
Cum aţi dori să fiţi voi?
Desigur la această întrebare au răspuns că trebuie să muncească pentru a fi lăudați să
se ajute reciproc. Am mai dezbătut cu elevii diverse istorioare interesante cu conţinut moral
ca: ”Albina și porumbelul”,(anexa 4),,Broasca cea făloasă”,(anexa 5),,Iepurele și
potârnichea”,(anexa 6 ),,Gândul cel bun ”(anexa 8). Conversând cu elevii în baza acestor
întâmplări am constatat că ei argumentează fără echivoc comportamentul pozitiv şi negativ
al personajelor, adică ei cunosc ce este bine şi ce este rău,cum e corect şi cum nu este corect.
Cu părere de rău însă ei nu mereu procedează aşa cum cunosc că trebuie să facă,ci
acţionează conform propriilor dorinţe egoiste, uitând de alţii şi gândindu-se numai la ei.
Metoda sociometrică.
Următoarea modalitate şi cea mai obiectivă de constatare iniţială asupra formăriii
relaţiilor interpersonale a fost metoda sociometrică.
În orice grup există două tipuri de relaţii între membrii clasei ui: relaţii funcţionale şi
relaţii interpersonale. Relaţiile interpersonale sunt bazate pe emoţii, pe selectivitatea
simpatiilor şi antipatiilor unui elev în raport cu alţi elevi. Aceste relaţii exercită o influenţă
puternică atât asupra fiecărui elev în parte cât şi asupra întregului grup. Relaţiile
interpersonale determină „confortul emoţional” al fiecărui membru al clasei ui şi starea
emoţională predominantă, adică climatul psihologic în grup.
Poziţia elevului în structura relaţiilor interpersonale poate fi favorabilă şi elevul este
acceptat, simpatizat de colegi atunci când calităţile lui comunicative sunt mai bine
dezvoltate. Poziţia nefavorabilă în structura relaţiilor interpersonale o are acel elev, care nu
are dezvoltate particularităţile comunicative, fiind în felul acesta neacceptat, nesimpatizat, şi
în sfârşit ignorat trăind mai multe emoţii negative în cadrul clasei ui de elevi.
Unul dintre colectivele care are o contribuţie esenţială asupra formării personalităţii
elevului este clasei de elevi. Pentru elevi e tipică o atitudine emoţional-personală faţă de
colectiv. Un rol deosebit se acordă coeziunii colectivului, prieteniei dintre membrii lui.
Relaţiile interpersonale la elevi se diferenţiază. Dacă pe de o parte, se măreşte cercul de

30
comunicare, creşte numărul prietenilor din alte grupe, atunci , pe de altă parte, apare o
diferenţiere evidentă a relaţiilor interpersonale, chiar, în cadrul colectivului grupei.
Mai multe studii de specialitate cât şi ale noastre ne demonstrează că fiecare elev are
un microgrup, un microcolectiv, cu care comunică deosebit de intens. Acest „micromediu”
determină într-o măsură foarte mare şi dezvoltarea particularităţilor comunicative, şi
dezvoltarea întregii personalităţi. Aşa dar, fiecare elev ocupă un loc aparte în structura
relaţiilor interpersonale a clasei, având „mediul” său specific [1;16].
Orice cadru didactic trebuie să dispună de o informaţie cât mai precisă despre
aptitudinile comunicative şi relaţiile interpersonale, ce s-au stabilit în colectivul de elevi,
trebuie să cunoască bine poziţia fiecărui elev în structura acestor relaţii şi să corecteze, în
caz de necesitate aspectele nefavorabile.
La baza metodei sociometrice stă un fapt binecunoscut şi incontestabil: simpatia
unui elev în raport cu altul ce manifestă dorinţa de a fi alături de obiectul simpatiei , de a
face ceva împreună cu el şi alături de el.
În cadrul aplicării metodei sociometrice, elevii nu li s-au pus întrebări directe de
tipul: „Cine-ţi este mai simpatic” „ Care e atitudinea ta faţă de acel, sau alt coleg?” etc.
Elevul era întrebat doar despre dorinţa sa de a face ceva împreună cu un coleg sau altul.
Considerăm că este o mare diferenţă între aceste două modalităţi de a formula întrebarea.
Întrebările despre dorinţa de-a participa cu cineva la o activitate comună, se numesc criterii
de alegeri. Criteriile pot fi puternice şi slabe . Cu cât mai importantă pentru elev activitatea,
pentru care el îşi alege partener, cu cât mai intensivă şi mai de lungă durată va fi
comunicarea, cu atât e mai puternic criteriu de alegere. Aşa de exemplu, pentru elev
întrebarea: „ Cu cine din clasă ai prefera să-ți faci temele ?” este mult mai importantă decât
întrebarea: „ Cu cine ai vrea să pleci azi la bibliotecă?”. Deci prima întrebare constituie un
criteriu puternic, cea de-a doua, un criteriu slab. Criteriile puternice relevă cele mai profunde
şi trainice relaţii interpersonale în grup. Ele sunt alese în aşa fel ca să fie studiată dorinţa
elevului de a comunica cu colegii în diferite activităţi fie şcolare, fie extraşcolare.
În cercetarea noastră numărul de alegeri a fost limitat. Experienţa ne demonstrează că
e suficient de a efectua trei alegeri ( nu mai puţin de 3 alegeri). De aceea toţi elevii au numit

31
unul şi acelaşi număr de parteneri. Trebuie de menţionat că pentru unii elevi numărul fixat
de alegeri era insuficient , ei doreau să numească mai mulţi colegi.
Modelul fişei cu întrebări propus elevilor este următorul:

În primul rînd În al doilea În al treilea

1 rînd 2 rînd 3
1. Cu cine ai prefera să-ți faci
lecțiile împreună?
2. Cu cine din colegii tăi de clasă
ai prefera să te joci în recreație?
3. Cu cine din colegii tăi ai dori
să îți petreci vacanța?

Modelul care l-am propus elevilor ne-a permis să obţinem informaţia despre
preferinţele elevilor în diferite activităţi ( instruire, odihnă , joc). Numărul total de alegeri
indică poziţia elevului în sistemul de relaţii interpersonale sau, conform terminologiei
sociometrice, indică „statutul sociometric”.
Răspunsurile primite au fost analizate şi comparate.
Rezultatele experimentului sociometric le includem într-un tabel special.
Pentru a alcătui acest tabel elevii din clasa experimentală au fost repartizaţi în ordine
alfabetică ( reieşind din numele de familie) atribuindu-le un număr de ordine.
Pătrăţelele de pe diagonală care apar la intersecţia unui rînd orizontal cu rîndul
vertical, ce are acelaşi număr au fost haşurate, deoarece elevul nu se poate alege pe sine
însuşi.
În Tabelul 1, liniile orizontale sunt fixate alegerile efectuate de elevul cu numărul de
ordine egal cu numărul de ordine al rândului. Coloniţele verticale conţin în sine alegerile, pe
care le-a primit elevul cu numărul de ordine egal cu cel al coloniţei.
Tabelul determină şi reciprocitatea alegerilor.
Clasa experimentală (matricea sociometrică)
Tabelul 1

32
N Numele 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2
r prenumele 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 1 2 3
1 Gabriela A. 1 1 3 1 3
2 Daniel A. 1 1 1 1 1 1 1 1 1
3 Marcel B. 2 1 2 1 1 1 1
4 Dumitrița B 3 1 2 3
5 Vasile B. 2 1 1 2 3
6 Renat C. 2 3 1 1 2
7 Lilia C. 1 3 1 1 1 2
8 Victor C. 2 1 1 1 1 1 1 1
9 Dumitrița E. 2 1 2 1 3
10 Jaclin G. 3 1 2 1 1 1
11 Andriana H 1 2 1 1 1 1 1 1
12 Sandu I. 1 2 2 1 1 1 1
13 Allen L. 1 1 1 1 1 1 2 1
14 Dragoș L. 3 3 1 2
15 Denisa M. 2 1 1 2 1 2
16 Marius O. 2 1 1 3 1 1
17 Mădălin O. 2 1 2 1 1 1 1
18 Mădălina O. 3 2 1 1 2
19 Sergiu P. 2 3 1 3
20 Zinaida P. 1 3 3 2
21 Victor S. 2 1 2 3 1
22 Alexandrina S. 1 1 1 1 2 1 2
23 Elena T. 1 1 2 2 1 2
Numărul total de 9 6 7 5 1 2 4 6 5 1 0 4 1 1 5 3 3 9 7 9 3 2 0 137
alegeri 3 2 3 0
1 5 1 5 4 6 1 3 4 2 4 0 3 1 9 5 3 3 6 4 5 2 0 0
0
2 2 5 2 0 3 1 1 2 1 6 0 1 1 0 0 0 0 2 3 1 1 2 0
3 2 0 0 1 4 0 0 0 2 2 0 0 2 1 0 0 0 1 0 3 0 0 0
Numărul de 4 3 4 4 4 1 3 3 3 6 0 2 6 3 2 1 1 3 4 2 2 1 0 62
alegeri reciproce

2
CI = *100%=8,69% (COEFICIENTUL IZOLĂRII)
23

62
CRR= *100%=45,25% (mediu) (COEFICIENTUL RELAŢIEI RECIPROCE ÎN GRUP)
137
CRB = 21/2=11% (COEFICIENTUL RELAŢIEI BINEVOITOARE)
După rezultatele obţinute din tabel putem identifica elevii ce sunt preferaţii clasei şi a
liderului. În această clasă sunt trei lideri care sunt sub numărul 5,10, 13. Ei au avut cele mai
33
multe alegeri din partea colegilor de clasă. Elevii preferaţi ai acestui clase sunt elevii care au
acumulat (10, 9, 7, 6, 5, alegeri). Ei sunt elevii sub numerele 1, 2, 3, 4, 8, 9, 14, 15, 19, 18,
20. Elevii acceptaţi ai acestui clase au acumulat între 4-2 alegeri ei sunt sub numerele 6, 7,
12, 16, 17, 21, 22. Elevii a căror incluziune socială este mai redusă sunt cei care nu au
acumulat nici o alegere, aceştia sunt cei cu numărul 11, 23 care de fapt sunt şi izolaţii.

34
3*100/23 =13,04% (coeficientul elevilor cu statut de lideri în clasă)
11*100/23 = 47,82% (coeficientul elevilor preferaţi în clasă)
7*100/23 = 30,43% (coeficientul elevilor acceptaţi în clasă)
2*100/23 = 8,69% (coeficientul izolării în clasă)
Sociograma de mai sus evidențiază gradul de legătură, de unitate și de înțelegere reciprocă
între membrii clasei .
Clasa experimentală

90.00% 47.82%
60.00% 30.43%
13.04% 8.69%
30.00%
0.00%
să să să să
cla cla cla cla
i în i în i în ii în
er r aţ taţ lăr
lid fe ce
p o
td
e
pre ac l iz
tu r r n tu
sta v ilo v ilo cie
u ele ele efi
rc tu
l
tu
l co
iv lo n n
ele ficie cie
tu
l
co
e
oefi
c
ic en
efi
co
Procent

Figura 2.Rezultatele clasei experimental

Din rezultatele obținute putem deduce că în clasa experimentală avem 47,82% coeficientul
elevilor preferați din clasă, 30,43% coeficientul elevilor acceptați și 8,69% coeficientul
izolării în clasă. Conform acestor rezultate putem deduce că în clasa experimentală există
un număr mai mare de elevi izolați ajungând la 2 elevi. Cu acestă clasă va trebui să lucrăm
35
 pentru a reduce numărul elevilor izolați din această clasă și pentru a putea crește numărul
elevilor preferați sau acceptați. Vom lucra cu toții, având 23 de elevi în această clasă.

Clasa de control (matricea sociometrică)

Tabelul 2
Nr Numele 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2
Prenumele 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 1 2 3
1 Ionela B. 2 3 1 1 1 1
2 Maria-Magd B. 3 2 1 3
3 Vlad B. 2 1 1 1 1 2 1
4 Ion Marin C. 1 2 1 3 2
5 Alexandru C. 2 1 3 3
6 Mirela C. 3 3 3
7 Laura E. 2 3 2 1 1
8 Anatol G. 3 2 2 2
9 Vlad G. 1 3 1 1 1 2
10 Nina H. 1 3 3 2
11 Alexa L. 1 1 2 3 2
12 Dumitru M. 3 3 3
13 Ionela N. 2 1 1 2 2 1
14 Ion P. 2 1 1 1 1 2 1
15 Ian P. 3 1 3 2
16 Mădălina R. 1 1 2 3 2
17 Ana Maria S. 1 3 3 2
18 Bogdan S. 3 3 3
19 Liviu S. 1 2 2 1 3
20 Maria Mădăl S. 1 1 1 1 3 1 1
21 Cristi S. 3 3 3
22 Tudor S. 1 1 1 1 1 1 1 1 1
23 Andrei U. 2 2 1 1 1 2
Numărul total de 3 2 7 8 2 5 8 4 2 4 0 1 3 6 9 5 1 4 1 7 5 3 6 115
alegeri 1 0
1 1 1 2 4 2 1 2 2 1 3 0 0 2 4 5 2 6 2 4 4 2 2 2
2 2 0 3 2 0 3 2 1 1 1 0 0 0 0 1 1 0 2 4 3 2 1 3
3 0 1 2 2 0 1 4 1 0 0 0 1 1 2 3 2 5 0 2 0 1 0 1
Numărul de 2 1 4 4 1 2 5 1 0 1 0 0 0 3 2 3 2 2 2 2 1 0 4 42
alegeri reciproce

36
 1
CI = *100%=4.35% (COEFICIENTUL IZOLĂRII)
23
42
CRR= ∗100 %=36,52 % (COEFICIENTUL RELAŢIEI RECIPROCE ÎN GRUP)
115
CRB = 18/5=3,6% (COEFICIENTUL RELAŢIEI BINEVOITOARE)
După rezultatele obţinute din tabel putem identifica elevii ce sunt preferaţii clasei şi a
liderului. În această clasă sunt doi lider care sunt sub numărul 17, 19. Ei au avut cele mai
multe alegeri din partea colegilor de clasă. Elevii preferaţi ai acestui clase sunt elevii care au
acumulat (9, 8, 7, 6, 5, 4, 3 alegeri). Ei sunt elevii sub numerele 3, 4, 6, 7, 14, 15, 16, 20, 21,
23. Elevii acceptaţi ai acestui grup au acumulat între 4-1 alegeri ei sunt sub numerele1, 2, 5,
8, 9, 10, 12, 13, 18, 22. Elevii a căror incluziune socială este mai redusă este sub numărul
11 care este şi izolatul.

37
2*100% /23 = 8,69% (coeficientul elevilor cu statut de lideri în clasă)
10*100% /23 = 43,50% (coeficientul elevilor preferaţi în clasă)
10*100% /23 = 43,50% (coeficientul elevilor acceptaţi în clasă)
1*100% /23 = 4,35% (coeficientul izolării în clasă)
Sociograma de mai sus evidențiază gradul de legătură, de unitate și de înțelegere
reciprocă între membrii clasei ui.
Clasa de control

90.00%
75.00%
47.82%
60.00%
45.00% 30.43%
30.00% 13.04% 8.69%
15.00%
0.00%

Procent

Figura 4.Rezultatele clasei de control

Din rezultatele obținute putem deduce că în clasa experimentală avem 43,50% coeficientul
elevilor preferați din clasă, 43,50 % coeficientul elevilor acceptați și 4,35% coeficientul

38
izolării în clasă. Conform acestor rezultate și luând rezultatele de la clasa experimentală
deducem că în clasa de control sunt mai puțini elevi izolați în comparație cu clasa
experimentală.

60.00% 52.17%
50.00% 43.50% 43.50%
40.00% 30.43%
30.00%
20.00% 13.04% 8.69% 4.34%4.35%
10.00%
0.00%
să să să să
cla cla cla cla
i în i în i în r ii
în
d er r aţ taţ lă
li fe ep o
t de pre acc u l iz
tu or or nt
sta levil levil fi cie
u le le e
rc tu tu co
iv lo ie n ie n
l ele e fic e fic
tu co co
cien
efi
co

% Clasa experimentală % Clasa de control

Figura 5.Rezultatele clasei experimentale și al clasei de control la etapa de constare.

Această diagramă ne permite să comparăm cele două clase pentru a vedea numărul elevilor
izolați și numărul elevilor lideri.

2.2 Mijloace de formare a relațiilor interpersonale în cadrul excursiilor în

natură
Excursiile în natură presupun cunoştinţe, atitudini, conduite care se dobândesc într-un
timp îndelungat ce se pot realiza prin toate activitaţile instructive care se desfăşoară în
școală: observări dirijate şi spontane, lecturi după imagini, convorbiri, memorizări,
experimente la colţul naturii, jocuri didactice si jocuri de rol. În clasă de elevi, liderul
formal este învățătorul, el angajează şi dirijează în acţiuni comune tot colectivul. Dacă dorim
ca « seminţele«  educaţiei ecologice să dea roade, trebuie ca publicul-ţintă să fie alcătuit din
elevi, în primul rând, deoarece, precum spune şi un proverb mai vechi, « pomul când e mic
se-ndreaptă« , trebuie să le formăm elevilor principalele noţiuni, priceperi şi deprinderi de

39
educaţie ecologică, trebuie ca ei să manifeste interes încă de mici, pentru a putea fi adevăraţi
ecologişti în timp. Educaţia ecologică lipseşte din păcate din planul de învăţământ, ceea ce
face ca elemente ale educaţiei ecologice să fie predate în cadrul orelor de știință ,sau în
cadrul altor activităţi extracurriculare. Este extrem de important ca problemele de mediu să
fie transmise cât mai interesant, mai accesibil, să se desfăşoare ca o sărbătoare, elevii să
simtă că au contribuit cu adevărat la protecţia mediului care ne înconjoară. De exemplu,
orele organizate în aer liber sunt mult mai interesante, oferă elevilor posibilitatea de a
cunoaşte direct elementele despre care învaţă. Iar atunci când iau parte la un proiect care îi
implică direct în îmbunătăţirea calităţii mediului, elevii se ajută pe ei, dar şi pe ceilalţi,
asigură o coeziune a clasei ui care va duce la descoperirea unor lucruri noi, trăind experienţe
comune.
Reeşind din rezultatele obţinute în urma experimentului de constatare, problema, scopul
şi obiectivele cercetării am elaborat metodica etapei formative a experimentului, scopul căreia
a urmărit dezvoltarea relaţiilor interpersonale la elevii din clasei experimental prin prizma
excursiilor ecologice.
Obiectivele etapei de formare:
-elaborarea metodologiei dezvoltării relaţiilor interpersonale la elevi;
-aplicarea metodologiei elaborate în cadrul excursiilor ecologice pentru dezvoltarea
relaţiilor interpersonale la elevi ;
-verificarea potenţialului excursiilor ecologice în realizarea scopului etapei formative.
Experimentul formativ a cuprins mai multe etape:
La prima etapă a experimentului a fost elaborată metodologia dezvoltării relaţiilor
interpersonale la elevii investigaţi şi prevedea:
În scopul integrării sociale a copiilor izolaţi, adică a copiilor care nu au acumulat nici
o alegere, sunt cei cu numărul 11, 13 –Andrian H., Elena T., şi elevii acceptaţi care au
acumulat doua alegeri sunt cei cu numărul 6, 22 – Renat C., Alexandrina S., pentru aceşti
elevi au fost organizate mai multe forme de activităţi.
Spre exemplu: La etapa experimentului formativ am organizat o lecție la ora de
științe cu tema ,,Ce este natura ”, care ne-a permis să realizăm scopul etapei formative, astfel

40
unul din obiectivele de referinţă urmărea dezvoltarea relaţiilor interpersonale la elevi . Apoi
prin obiectivele operaţionale ca:
O1-să manifeste spirit de colaborare în realizarea originală a desenului;
O2-să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical;;
O3- să aprecieze lucrăriile propriii şi ale altor copii motivîndu-le opinia.
O4-să descrie natura patriei – Republica Moldova; 
O5-Să comunice despre importanţa îngrijirii naturii din propria localitate;
Pe parcursul activităţii au fost aplicate unele strategii didactice ca: demonstrația ,
observația, conversația, povestirea, explicarea, exercițiu, munca în echipă, cubul, turul
galerieie, iar forma de organizare a fost frontal și individual.
Ca scop la această activitate mi-am propus ca să integrez copiii izolaţi anume prin
diferite jocuri mobile, să descrie imaginea pe care a extrasă din cutiuța fermecată, la fel am
organizat jocul ,,Cubul ” , unde fiecare copil trebuia să alcătuiască o propoziție cu cuvîntul
care denumește obiectul din imagine. Copiii izolaţi care întâmpinau greutăţi erau ajutaţi de
colegi.
O altă lecției cu tema „PĂDUREA-izvorul sănătăţii noastre ”a urmărit unele din
obiectivele de referinţă ca:
- Să indentifice căi prin care pot contribui la menţinerea unei vieţi sănatoase a
plantelor şi animalelor din pădure ;
-Să acorde ajutor reciproc în realizarea anumitor sarcini colective.
Apoi prin obiectivele operaţionale socio-afective ca :
O1- să fie respectuoşi în luarea deciziilor colegilor;
O2- să manifeste interes de cooperare între colegi.
Astfel în continuare, în procesul realizării obiectivelor au fost aplicate diverse
strategii didactice ca: conversaţia, joc, situaţie de problemă, cuvânt artistic, experimentul,
exersarea, explozia stelară, şi altele, iar forma de organizare a fost frontală şi în grup. Pe
parcursul activităţii m-am străduit să acord atenţie elevilor izolaţi în scopul integrării sociale
şi a dezvoltării relaţiilor interpersonale.
Iar la ungheraşul clasei noi facem observări, descrierea plantelor și realizăm
îngrijirea plantelor . În timpul îngrijirii plantelor din ungheraşul clasei la elevi le-am format
41
deprinderi ca: dragostea de muncă, atitudinea grijulie faţă de tot ce este viu,
responsabilitatea pentru lucrul încredinţat. Am examinat împreună cu elevii plantele, ce-i
place, dacă este capricioasă, cum se udă, cum se stropeşte. Făcând observări zi de zi, elevii
izolaţi aveau o atitudine pozitivă faţă de plante.
Un set de activităţi extracurriculare orientate spre dezvoltarea relaţiilor interpersonale
la elevi am organizat activităţi de educaţie ecologică.
Excursiile în natură manifestă anumite valenţe formative precum dezvoltarea
capacităţii analitice, de analiză şi sinteză, a interelaţiilor dintre om şi mediul de viaţă,
dezvoltarea gândirii, a capacităţii de analiză şi de rezolvare de probleme, a creativităţii, a
capacităţii de comunicare, a muncii în echipă, a simţului estetic, capacitatea de exprimare in
limbaj ecologic, capacitatea de investigare experimentală, capacitatea de transfer, de
valorificare a unei experienţe.
La fel noi cu elevii am derulat o lecți ,,Protejarea mediului înconjurător” unde elevii
au luat ca învăţăminte că natura trebuie ocrotită, că natura este prietena fiecăruia din noi, să
fie prietenoşi, să se încurajeze reciproc și să se ajute atunci cînd au nevoie.
Prin obiectiv cadru mi-am pus ca scop dezvoltarea capacităţii de a-şi exprima
sentimentele, stimularea creativității și a expresivității prin munca pe care a realizato în
folosul naturii. .La această activitate am urmărit obiective de referinţă ca:
-să analizeze propriul comportament în raport cu situațiile de viață ce presupun
protecția mediului;
-Să exprime în cuvinte propriul mesaj cu conținut ecologic;
Apoi prin obiectivele operaţionale
O1- să manifeste dragoste fata de natură
O2- să se bucure de succesele personale şi ale colegilor.
În procesul realizării acestor obiective am aplicat strategii didactice ca: demonstrația ,
observația, conversația, explicarea,exercițiu, ş.a. La această oră au participat şi elevii izolaţi,
care la sfârşit au primit plăcere şi pe viitor vor spune și altor colegi, prieteni că natura
necesită dragoste.
La fel ca scop al integrării copiilor izolaţi şi celor acceptaţi care au obţinut câte o
alegere m-am străduit să-i integrez şi în cadrul activităţilor, observărilor, muncii la
42
ungheraşul naturii. Observările pe care le facem cu elevii în timpul ce vin la ore și
schimbările pe parcursul zilei.
Activitatea de bază a elevilor este învățarea prin joc.
La lectie cu tema ,,Suntem Prietenii naturii ”, am organizat o excursie pe terenul
școlii noastre astfel am colectt deșeurile din curtea școlii care au fost orientate spre formarea
şi dezvoltarea relaţiilor interpersonale. Prin obiectivele mi-am propus:
O1-să manifeste atitudini pozitive faţă natură și de munca adulților ;
O2-să fie prietenoşi, respectuoşi în activităților.
În procesul realizării obietivelor au fost aplicate diferite strategii didactice ca:
demonstrația ,observația, conversația, explicarea, exercițiu, moment de surpriză, şi altele, iar
forma de organizare a fost frontală şi în grup.
Pe parcursul acestei activităţi m-am străduit să acord atenţie elevilor izolaţi în scopul
integrării relaţiilor interpersonale. La sfârşitul lecției am organizat jocul ,,Dacă aș fi....” unde
la fel au fost implicaţi, integraţi elevii izolaţi unde elevii s-au bucurat de faptele pe care le-au
făcut pentru a ajuta natura.
Am organizat o excursie imaginară cu tema ,,Anotimpurile” .
La această activitate am urmărit unele din obiectivele de referinţă: manifestând
interes şi tendinţă de participare activă; acordarea ajutorului reciproc în realizarea anumitor
sarcini colective. Apoi prin obiectivele socio-afective să comunice impresii, idei pe baza
observațiilor efectuatre. În procesul realizării obiectivelor am aplicat diverse strategii
didactice ca: demonstrația, observația, conversația, povestirea, explicarea, iar forma de
organizare a fost frontală, individuală. La această elevii elevii izolaţi au primit plăcere, o
satisfacţie deosebită pentru că au participat. Elevii care sunt lideri și preferații au comunicat
cu toții sau ajutat reciproc și au realizat și tablouri în grup.
Deasemenea în scopul realizării excursiilor ecologice pentru dezvoltarea relaţiilor
interpersonale şi eficientizarea integrării sociale a elevilor din clasa experimentală a fost
implicați și părinții la participarea şi desfăşurarea diferitelor activităţi extracurriculare ca:
,,Sunt prietenul naturii ”, unde mi-am propus să participe elevii izolaţi şi elevii care au
acumulat câte o alegere să alcătuiască propoziții pe tema: „Ce mi-a plăcut în această
excursie și ce am aflat nou”.
43
 Cu elevii aam pregătite şi organizate un set de activităţi și excursii cu conținut
ecologic orientate spre formarea şi dezvoltarea relaţiilor interpersonale. Desigur că tot ce se
petrecea în clasă era cunoscut de către părinţi. Ei erau la curent cu lecțiile, excursiile
petrecute la care s-au implicat și ei.
Putem concluziona că în urma acestor excursii elevii au învățat multe lucruri.
Am observat o legătură mai strînsă între elevi, erau dispuşi să-se ajute reciproc unii
pe alții. Excursiile realizate, în parcuri, în pădure au fost necesare pentru a se familiariza cu
plantele animalele caracteristice unei sau altei biosisteme. Astfel de excurii au avut o mare
influență educativă. Ele au contribuit la dezvoltarea atenției elevilor , curiozitatea de a
cunoaște natura plaiul natal, formarea relațiilor interpersonale și formează o comunicare,
expunere de idei.

2.3.Validarea experimentală a sistemului de excursii în natură orientate spre

formarea relațiilor
Rezultatul muncii în cadrul excursiilor în natură , dar și a muncii pe terenul școlii,
devine evident, pentru elevi , atunci când are loc avansarea nivelului de educaţie şi atingerea
lui prin prisma propriei lumi interioare a elevului , autoanalizei relaţiilor interpersonale, el
trebuie să fie integrat în permanenţă în activităţi, jocuri pentru a nu fi izolat, de aceea
trebuie să existe contactul elevului cu natura.
Excursiile sunt menite să ofere elevilor oportunităţi multiple de recreere, să le
dezvolte spiritul de competiţie, să le valorifice potenţialul intelectual şi aptitudinile, să le
stimuleze imaginaţia, creativitatea şi iniţiativa.
Reeşind din problema etapei de formare a experimentului, scopul şi obiectivele
cercetării am elaborat metodica etapei de control a experimentului, scopul căreia a urmărit
analiza comparativă a rezultatelor experimentale.
Obiectivele etapei de control:
-determinarea nivelului relaţiilor interpersonale la elevii investigaţi în urma aplicării
programului experimental;

44
 -elucidarea impactului excursiilor în natură în dezvoltarea relaţiilor interpersonale la
elevii clasei experimentale;
-analiza comparativă a rezultatelor experimentale .
La etapa de control a experimentului au fost utilizate aceleaşi metode de cercetare
analog etapei de constatare. Reeşind din scopul şi obiectivele enumerate mai sus a fost
aplicat testul ,,Cu cine din clasă ai prefera să îti faci lecțiile?”. Dacă la început clasa
experimentală era la un nivel scăzut de dezvoltare a relaţiilor interpersonale la elevi în urma
experimentului această grupă este la un nivel ridicat, răspunsurile la etapa de control sunt
pozitive, deoarece s-au desfăşurat o serie de activităţi care au fost înzestrate prin excursii,
muncă, joc pentru integrarea elevilor izolaţi unde au participat toți elevii , iar în clasa de
control nu au fost organizate excursiile in natură.
Rezultatele experimentului sociometric le includem în tabelul de mai jos.

Clasa experimentală (matricea sociometrică)

Tabelul 3
N Numele 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2
r prenumele 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 1 2 3
1 Gabriela A. 1 1 3 1 3
2 Daniel A. 1 1 1 1 1 1 1 1 1
3 Marcel B. 2 1 2 1 1 1 1
4 Dumitrița B 3 1 2 3
5 Vasile B. 2 1 1 2 3
6 Renat C. 2 3 1 1 2
7 Lilia C. 1 3 1 1 1 2
8 Victor C. 2 1 1 1 1 1 1 1
9 Dumitrița E. 2 1 2 1 3
10 Jaclin G. 3 1 2 1 1 1
11 Andriana H 1 2 1 1 1 1 1 1
12 Sandu I. 1 2 2 1 1 1 1
13 Allen L. 1 1 1 1 1 1 2 1
14 Dragoș L. 3 2 1 1 2
15 Denisa M. 2 1 1 2 1 1
16 Marius O. 2 1 1 1 2 1 1
17 Mădălin O. 2 1 1 1 1 1 1 1
18 Mădălina O. 3 2 1 1 1
19 Sergiu P. 2 3 1 3
45
20 Zinaida P. 1 3 3 2
21 Victor S. 2 1 2 3 1
22 Alexandrina S. 1 1 1 1 2 1 1 1
23 Elena T. 1 1 2 2 1 2
Numărul total de 9 6 7 5 1 2 4 6 5 1 3 4
1 1 5 3 3 9 7 9 3 2 1 141
alegeri 3 2 3 0
1 5 1 5 4 6 1 3 5 2 4 3 3
1 9 5 3 3 8 4 6 2 0 1
0
2 2 5 2 0 3 1 1 1 2 6 0 1 2 0 0 0 0 2 0 1 1 2 0
3 2 0 0 1 4 0 0 0 1 2 0 0 1 1 0 0 0 1 0 3 0 0 0
Numărul de 4 3 4 4 4 1 3 3 3 6 0 2 6 3 2 1 1 3 4 2 2 1 0 62
alegeri reciproce

CI =1/23*100% =4,35% (COEFICIENTUL IZOLĂRII)

CRR = 62/141*100% = 43,97 %(COEFICIENTUL RELAŢIEI RECIPROCE ÎN GRUP)
CRB = 22/1 = 22% (COEFICIENTUL RELAŢIEI BINEVOITOARE)
După lucrul cu copiii şi după aplicarea trainingului de dezvoltare a relaţiilor
interpersonale putem observa uşoare modificări în ceea ce ţine de relaţiile din clasa dată.
Putem observa creşterea gradului de coeziune şi a comunicării elevilor. Ceea ce ar
semnifica că a scăzut numărul elevilor izolaţi şi a crescut numărul elevilor preferați. După
rezultatele obţinute din tabel putem identifica elevii ce sunt preferaţii clasei şi a liderului. În
această clasă sunt trei lideri care sunt sub numărul 5,10, 13. Ei au avut cele mai multe alegeri
din partea colegilor de clasă. Elevii preferaţi ai acestui clase sunt elevii care au acumulat
(10, 9, 7, 6, 5, alegeri). Ei sunt elevii sub numerele 1, 2, 3, 4, 8, 9, 14, 15, 19, 18, 20, 16.
Elevii a căror incluziune socială este mai redusă sunt cei care nu a acumulat o alegere, este
acel cu numărul 23 care de fapt este şi izolatul.

46
47
3*100/23 =13,04% (coeficientul elevilor cu statut de lideri în clasă)
12*100/23 = 52,17% (coeficientul elevilor preferaţi în clasă)
7*100/23 = 30,45% (coeficientul elevilor acceptaţi în clasă)
1*100/23 = 4,34% (coeficientul izolării în clasă)
Sociograma de mai sus evidențiază gradul de legătură, de unitate și de înțelegere
reciprocă între membrii clasei .

90.00% 52.17%
60.00% 30.43%
13.04% 4.34%
30.00%
0.00%
să să să să
cla cla cla cla
în i în i în în
er
i
r aţ taţ lăr ii
lid fe ep o
t de pre acc u l iz
tu or r nt
sta levil ev ilo
fi cie
rc
u le el co
e
iv lo ntu tul
ele fic
ie ien
l e efic
tu co co
cien
efi
co
Procent

Figura6. Rezultatele clasei exerimentale la etapa de control

Din rezultatele obținute putem deduce că cele mai bune şi mai prielnice activităţi
pentru elevi sunt excursiile în natură.
În urma conversațiilor realizate în carul excursiilor, activităților elevii au devenit mai
prietenoși, mai sociabili, mai comunicabili, își acordau ajutor unul altuia încercau să facă
careva corectări atunci când făceau unele lucruri,comunicau mai mult unii cu alții.
Observările pedagogice au confirmat rezultatele obținute prin testarea sociometrică.

48
 60.00% 52.17%
50.00% 43.50% 43.50%
40.00% 30.43%
30.00%
20.00% 13.04% 8.69% 4.34%4.35%
10.00%
0.00%
să să să să
cla cla cla cla
n n n n
er
iî ţi
î
ţi
î ii î
il d e ra pta lăr
ef ce o
t de pr ac u l iz
tu or or nt
sta levil levil fi cie
u le le e
rc tu tu co
iv lo ien ien
l ele e fic efic
tu co co
cien
efi
co

% Clasa experimentală % Clasa de control

Figura 7. Compararea rezultatelor a ambelor clase la etapa de control.

Dacă la început clasa experimentală era la un nivel scăzut de dezvoltare a relaţiilor
interpersonale la elevi în urma experimentului această clasă este la un nivel ridicat.
Toate rezultatele, bune sau mai puțin bine, sunt în cele din urmă bune, deoarece
acestea ne furnizează feedback-ul, care ne poate ghida, indicându-ne cum să acţionăm în
continuare şi modalităţile prin care putem fi mai eficienţi.

49
 CONCLUZII GENERALE

Cercetarea realizată cu privire la potenţialul excursiilor în natură în formarea relaţiilor

interpersonale la elevii de vârstă școlară mică a permis să formulăm următoarele concluzii:
Actualmente, evenimentele socioculturale şi cele educaţionale demonstrează tot mai
insistent necesitatea de a organiza diverse serbări sau excurii în natură pentru a putea
comunica , de a putea expune părerile, și a da unele idei pentru alții elevi.
1. Relaţiile interpersonale reprezintă un sistem de montaje, orientări, expectanţe,
stereotipuri, predispoziţii ş.a, prin intermediul cărora membrii grupului se percep şi se
apreciază reciproc.
2. Relațiile interpersonal sunt legătura dintre oameni, subiectiv trăite, obiectiv
manifestate în caracterul uman și în modalitățile de influență reciprocă, exercitate de oameni
unul asupra celuilalt în procesul activitășii commune și comunicării.
3. Excursiile reprezintă o formă de organizare a elevilor care permite dezvoltarea
cognitivă și afectivă, oferă posibilitatea observării, cercetării, dar și dezvoltării relațiilor
interpersonale la elevii de vârstă școlară mică.
4. Atelierul de excursii, care a inclus variate activităţi de educaţie, contribuind la
educarea și dezvoltarea simțului estetic, stimulează curiozitatea și spiritul de echipă al
elevilor, fapt care contribuie la dezvoltarea relațiilor interpersonale și creșterea nivelului de
integrare socială a elevilor.
Fiecare excursie, fiecare activitate executată în natură dezvoltă la elev dragostea de a
crea și păstra frumosul din jurul lui.
Cercetarea realizată deschide perspective noi de investigare a coordonatelor,
conţinuturilor, tehnologiilor desfăşurării excursiilor în natură privind construirea relaţiilor
interpersonale înșcoală.

50
 BIBLIOGRAFIE

1. Albu G., În căutarea educaţiei autentice, Editura Iri, Bucureşti, 2003.

2. Allport G. W., Structura şi dezvoltarea personalităţii, Editura Didactică şi
Pedagogică,
Bucureşti, 1981.
3. Burlea E.,Teoria și metodologia științelor în învățământul primar, Chișinău, 2006.
4. Constantin Andon , Teoria și metodologia familiarizării cu natura , Editura Chișinău
2000.
5. Cosmovici A.., Iacob L. Psihologia şcolară. Iaşi: 1998.
6. Cristea S., Dicţionar de termeni pedagogici, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1998.
7. Cucoş C., Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi, 2000.
8. Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucureşti, 1991.
9. Gavreliuc A. De la relațiile interpersonale la comunicarea socială: psihologia socială
și stadiile progresive ale articulării sinelui. Iași: Polirom, 2007. 272 p.
10. Galben-Panciuc Z., Educația ecologică, Ghid pentru învățători1-4, Editura ARC,
Chișinău, 2014.
11. Galben-Panciuc Z., Științe. Editura Prut Internațional, Chișinău, 2011.
12. Golu M. Dinamica personalităţii. Bucureşti:1993.
13. Ghidul ecologic pentru cei mici. Colecția Natura, Chișinău, 2002.
14. Iacob L., Comuniacarea didactică, Pedagogia preşcolară şi a şcolarităţii mici, Editura
Polirom, Iaşi , 1991.
15. Iacob L. Repere psihogenetice. Caracterizarea vîrstelor şcolare. Iaşi: 1998.
16. Iluţ Petru. Sinele şi cunoaşterea lui (Teme actuale de psihosociologie), Editura
Polirom
17. Iucu R, „Instruirea şcolară”, Iaşi, Ed. Polirom. (2001).
18. Milcu M., Psihologia relatiilor interpersonal. Editura Polirom, Iași, 2005
19. Modalităţi de studiere şi reglare a relaţiilor interpersonale în grupurile de elevi
( indicaţii metodice). Chişinău: 1990.
51
20. Neculau A., Manual de psihologie social. Editura Polirom, Iași, 1996.
21. Nicola G., Stimularea creativităţii elevilor în procesul de învăţământ, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1991.
22. Niculea T., Educația moral-spirituală. Lyceum, 2003.
23. Pînişoară Ion – Ovidiu. Comunicarea eficientă: metode de interacţiune educaţională.
24. Planchard E., Pedagogie şcolară contemporană, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti , 1992.
25. Poenaru R., Sava F., Didactogenia în şcoală, Aspecte deontologice, psihologice şi
pedagogice, Editura Danubius, Bucureşti, 1998.
26. Prelici V., A educa înseamnă a iubi, Pedagogia preşcolară şi a şcolarităţii mici,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1997.
27. Rusnac S., Preocupările contemporane ale psihologiei sociale, Editura Chișinău ,
2006
28. Salade D., Educația și personalitatea. Editura Cărții de Știință, Cluj Napoca,1995.
29. Sălăvăstru D. Psihologia educaţiei. Bucureşti: Editura Polirom, 2004.
30. Sillamy N., Dicţionar de psihologie, Editura Univer Enciclopedic, Bucureşti, 1996.
31. Şchiopu U., Dicţionarul de psihologie, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1997.
32. Șoitu L. Comunicare şi educaţie, Iaşi ,1996.
33. Turcu F., Turcu A. Dicţionar de psihologie şcolară. Bucureşti: Editura Eficient, 2000.
34. Vangheli V., Natura prietena mea . Editura Lyceum, Chișinău, 2017.
35. Verza E., Psihologia vârstelor, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 2002.
36. Zlate M. Introducere în psihologie. Iaşi: Editura Polirom, 2000.
37. Zlate M., Psihologia socială a grupurilor. Editura Polirom, București, 1975.
38. Аникеева Н. П. Учителю о психологическом климате в коллективе. Москва:
1983.
39. Аникеев Н. П. Психологический климат в коллективе. Москва: 1989.

40. Лисина М.И. Общение детей с взрослыми и сверстниками. Москва: 1980.

52
 ANEXA 1
TESTUL SOCIOMETRIC

TESTUL SOCIOMETRIC APLICAT ATÂT LA GRUPA EXPERIMETALĂ CÂT ȘI LA GRUPA

DE CONTROL A CUPRINS 3 ÎNTREBĂRI.
JACOB LEVY MORENO.

Modelul fişei cu întrebări propus elevilor este următorul:

În primul În al doilea În al treilea
rînd 1 rînd 2 rînd 3
1. Cu cine ai prefera să-ți faci lecțiile
împreună?
2. Cu cine din colegii tăi de clasă ai
prefera să te joci în recreație?
3. Cu cine din colegii tăi ai dori să îți
petreci vacanța?

Grupa experimentală:Dumitrița E. În primul În al doilea În al treilea

rînd 1 rînd 2 rînd 3
1. Cu cine ai prefera să-ți faci lecțiile Zinaida Gabriela Jaclin
împreună?
2. Cu cine din colegii tăi de clasă ai Zinaida Gabriela Dumitrița
prefera să te joci în recreație? B.
3. Cu cine din colegii tăi ai dori să îți Mădălina Jaclin Zinaida
petreci vacanța?

Grupa de control:Ion M. În primul În al doilea În al treilea

rînd 1 rînd 2 rînd 3
1. Cu cine ai prefera să-ți faci lecțiile Cristi Liviu Ian
împreună?
2. Cu cine din colegii tăi de clasă ai Cristi Bogdan Andrei
prefera să te joci în recreație?
3. Cu cine din colegii tăi ai dori să îți Bogdan Andrei Cristi
petreci vacanța?

53
 ANEXA 2
ALBINUȚA ȘI PORUMBIȚA
În timp ce zbura spre stup, încărcată cu nectarul florilor, o albină căzu în apă. Vai de
ea! Îşi umezise aripioarele şi nu mai putea zbura. Valurile o duceau la vale. Sărăcuţa albină
era cât pe ce să se înece!
O porumbiţă stătea pe ramura unei sălcii de pe malul râuleţului. Zări albina şi i se făcu
milă de ea. A rupt repede cu ciocul o frunză şi a dus-o, în zbor, pînă înaintea albinei. Cu
ultimele puteri, albina a urcat pe frunză, salvându-se de la înec. Aripile i s-au uscat şi ea a
zburat, mulţumită că a rămas vie.
În altă zi, un vânător venise și el pe malul râulețului. Se pregătea să doboare
porumbiţa care, neştiutoare, stătea pe ramurile aceleiaşi sălcii. Trecând în zbor pe-acolo,
albina a înţeles primejdia care-o ameninţa pe porumbiţă. Plină de siguranţă, s-a repezit la
vânător şi l-a înţepat de mână. Mâna omului a tremurat şi glonţul a ricoşat. Porumbiţa a
rămas neatinsă.
Bine faci bine găsești. (Parabolă)

ANEXA 3
BROAS CA CEA
FĂLOASĂ
În fiecare vară, pe
marginea unei bălţi, era adus să pască un taur mare. Broaştele ce vieţuiau în acea baltă nu-i
dădeau nici o atentie. Într-una din zile, în baltă veni o broască tânără. Văzând taurul, ea se
miră foarte mult de înfăţişarea lui.
- M-aş putea face şi eu tot atât de mare! se făli noua locatară a băltii.
-Nu te credem, orăcăiră în cor celelalte broaşte
Broasca începu să se umfle tare, tot mai tare şi le întrebă:
- Nu-s cumva mai mare decât taurul?
- Eşti tot atât de mică ca şi înainte.
Supărându-se foc, broasca îşi adună toate puterile şi se umflă atât de tare, încât crăpă.
Broscoiul cel bătrân, uimit de încăpăţânarea tinerei broaşte, spuse celorlalte:
-Vedeţi ce-a păţit? Aşa păţesc toţi cei care nu se mulţumesc cu ce le-a dat Dumnezeu
şi caută să se schimonosească în fel şi chip. Să vă fie, deci, de învăţătură!

(parabolă)

54
 ANEXA 4
IEPURELE ȘI POTÂRNICHEA
Un iepure, rănit de vânător, se târa cu greu spre vizuina sa. Corpul îi era ciuruit de
alice. Văzându-1, o potârniche răutăcioasă începu să-şi bată joc de el.
- Aha! zise potârnichea. Domnişorule iute de picioare, ai păţit-o? Unde ţi-e proverbiala
repeziciune iepurească?
Nişte câini de vânătoare au adulmecat urma păsării. Potârnichea zbură iute, salvându-
se de câini. Dar, odată scăpată de primejdie, veni iarăşi lângă iepure, râzând cu răutate de
bietul urecheat. Şi tocmai în clipa în care râdea cu poftă de soarta iepurelui rănit, un uliu se
repezi şi-o înşfăcă cu ghearele. Astfel fu pedepsită potârnichea pentru răutatea ce o
manifestase faţă de
necazul iepurului.

Să nu râzi de nimeni, niciodată.

Să-i ajuţi pe cei ajunşi în primejdie

ANEXA 5
CEI DOI VECINI
Vaca unui ţăran foarte cumsecade a intrat odată pe păşunea unui vecin. Mânios,
acesta, după ce a bătut fără nici o milă animalul, l-a dus înapoi, spunându-i vecinului său:
—Dacă mai găsesc vreodată vaca ta la mine-n grădină, o bat şi mai rău.
A doua zi, ţăranul găsi şi el, în bătătura sa, două oi de-ale vecinului său care trecuseră
printr-o spărtură de la gard. A reparat omul gardul le-a dat oilor să bea şi le-a dus vecinului,
spunându-i:
Am găsit la mine-n curte două dintre oile dumitale. Le-am adăpat și ţi le-am adus
acasă. Dacă le mai găsesc şi altă dată în curtea mea, să n-ai nici o grijă: le voi aduce acasă.
-Îți mulţumesc, i-a răspuns ruşinat vecinul. Puteai să faci ca și mine. Îmi dau seama
că am greşit.
Când vrei să-i arăţi cuiva că a greşit, nu trebuie s-o faci cu răutate, ci cu blândeţe şi
răbdare şi atunci, cu siguranţă, vei reuşi. (Parabolă)

55
 ANEXA 6
CEL CE ÎNŞEALĂ
Cu mult timp în urmă, trăise pe aceste locuri un boier tare bun la suflet. Într-o zi,
boierul l-a chemat la el pe un ţăran vecin şi i-a spus:
- Ştiu că familia ta o duce destul de greu, de aceea aş vrea să te ajut. Îţi ofer un loc de
muncă şi te plătesc bine. Vrei să lucrezi pentru mine?
- Sigur, boierule, a răspuns omul. Ce trebuie să fac?
- Să-mi construieşti o casă la marginea pădurii.
Ţăranul a plecat bucuros şi, chiar în acea zi, s-a apucat de muncă. Boierul îi dădea
bani pentru tot ce trebuia să cumpere.
- Ce-ar fi să-l înşel? se gândi în sinea sa ţăranul. E atât de bogat că nici n-o să-şi dea
seama.
Şi, în loc să facă totul pe cinste, a început să cumpere lucruri ieftine şi să cheltuiască
în alte scopuri banii ce-i rămâneau. Casa construită arăta frumos pe dinafară, dar ţăranul ştia
că ea nu e destul de trainică şi că se va dărâma destul de repede.
Când a isprăvit munca, boierul i-a spus:
- Ştiu că tu şi familia ta locuiţi într-o cocioabă mică. Această casă e darul ce vi-1
ofer.
Şi-a dat seama omul de greşeala comisă. A vrut să-l înşele pe altul şi, de fapt, s-a
înşelat pe sine. Dacă ar fi fost onest şi şi-ar fi văzut cinstit de treabă, şi-ar fi făcut un bine lui
şi familiei sale. Acum, însă, părerile de rău nu mai puteau repara nimic.
În sinea lui, omul s-a jurat să nu mai înşele pe nimeni, niciodată.
(Parabolă)

56
 Grupul experimental (matricea sociometrică)

Tabelul 1

N Numele 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2
r prenumele 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 1 2 3
1 Gabriela A. 1 1 3 1 3
2 Daniel A. 1 1 1 1 1 1 1 1 1
3 Marcel B. 2 1 2 1 1 1 1
4 Dumitrița B 3 1 2 3
5 Vasile B. 2 1 1 2 3
6 Renat C. 2 3 1 1 2
7 Lilia C. 1 3 1 1 1 2
8 Victor C. 2 1 1 1 1 1 1 1
9 Dumitrița E. 2 1 2 1 3
10 Jaclin G. 3 1 2 1 1 1
11 Andriana H 1 2 1 1 1 1 1 1
12 Sandu I. 1 2 2 1 1 1 1
13 Allen L. 1 1 1 1 1 1 2 1
14 Dragoș L. 3 3 1 2
15 Denisa M. 2 1 1 2 1 2
16 Marius O. 2 1 1 3 1 1
17 Mădălin O. 2 1 2 1 1 1 1
18 Mădălina O. 3 2 1 1 2
19 Sergiu P. 2 3 1 3
20 Zinaida P. 1 3 3 2
21 Victor S. 2 1 2 3 1
22 Alexandrina S. 1 1 1 1 2 1 2
23 Elena T. 1 1 2 2 1 2
Numărul total de 9 6 7 5 1 2 4 6 5 1 0 4 1 1 5 3 3 9 7 9 3 2 0 137
alegeri 3 2 3 0
1 5 1 5 4 6 1 3 4 2 4 0 3 1 9 5 3 3 6 4 5 2 0 0
0
2 2 5 2 0 3 1 1 2 1 6 0 1 1 0 0 0 0 2 3 1 1 2 0
3 2 0 0 1 4 0 0 0 2 2 0 0 2 1 0 0 0 1 0 3 0 0 0
Numărul de 4 3 4 4 4 1 3 3 3 6 0 2 6 3 2 1 1 3 4 2 2 1 0 62
alegeri reciproce
57
58
 Grupul de control (matricea sociometrică)

Tabelul 2

Nr Numele 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2
Prenumele 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 1 2 3
1 Ionela B. 2 3 1 1 1 1
2 Maria-Magd B. 3 2 1 3
3 Vlad B. 2 1 1 1 1 2 1
4 Ion Marin C. 1 2 1 3 2
5 Alexandru C. 2 1 3 3
6 Mirela C. 3 3 3
7 Laura E. 2 3 2 1 1
8 Anatol G. 3 2 2 2
9 Vlad G. 1 3 1 1 1 2
10 Nina H. 1 3 3 2
11 Alexa L. 1 1 2 3 2
12 Dumitru M. 3 3 3
13 Ionela N. 2 1 1 2 2 1
14 Ion P. 2 1 1 1 1 2 1
15 Ian P. 3 1 3 2
16 Mădălina R. 1 1 2 3 2
17 Ana Maria S. 1 3 3 2
18 Bogdan S. 3 3 3
19 Liviu S. 1 2 2 1 3
20 Maria Mădăl S. 1 1 1 1 3 1 1
21 Cristi S. 3 3 3
22 Tudor S. 1 1 1 1 1 1 1 1 1
23 Andrei U. 2 2 1 1 1 2
Numărul total de 3 2 7 8 2 5 8 4 2 4 0 1 3 6 9 5 1 4 1 7 5 3 6 115
alegeri 1 0
1 1 1 2 4 2 1 2 2 1 3 0 0 2 4 5 2 6 2 4 4 2 2 2
2 2 0 3 2 0 3 2 1 1 1 0 0 0 0 1 1 0 2 4 3 2 1 3
3 0 1 2 2 0 1 4 1 0 0 0 1 1 2 3 2 5 0 2 0 1 0 1
Numărul de 2 1 4 4 1 2 5 1 0 1 0 0 0 3 2 3 2 2 2 2 1 0 4 42
alegeri reciproce

59
60
 Clasa experimentală (matricea sociometrică)
Tabelul 3
N Numele 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2
r prenumele 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 1 2 3
1 Gabriela A. 1 1 3 1 3
2 Daniel A. 1 1 1 1 1 1 1 1 1
3 Marcel B. 2 1 2 1 1 1 1
4 Dumitrița B 3 1 2 3
5 Vasile B. 2 1 1 2 3
6 Renat C. 2 3 1 1 2
7 Lilia C. 1 3 1 1 1 2
8 Victor C. 2 1 1 1 1 1 1 1
9 Dumitrița E. 2 1 2 1 3
10 Jaclin G. 3 1 2 1 1 1
11 Andriana H 1 2 1 1 1 1 1 1
12 Sandu I. 1 2 2 1 1 1 1
13 Allen L. 1 1 1 1 1 1 2 1
14 Dragoș L. 3 2 1 1 2
15 Denisa M. 2 1 1 2 1 1
16 Marius O. 2 1 1 1 2 1 1
17 Mădălin O. 2 1 1 1 1 1 1 1
18 Mădălina O. 3 2 1 1 1
19 Sergiu P. 2 3 1 3
20 Zinaida P. 1 3 3 2
21 Victor S. 2 1 2 3 1
22 Alexandrina S. 1 1 1 1 2 1 1 1
23 Elena T. 1 1 2 2 1 2
Numărul total de 9 6 7 5 1 2 4 6 5 1 3 4 1 1 5 3 3 9 7 9 3 2 1 141
alegeri 3 2 3 0
1 5 1 5 4 6 1 3 5 2 4 3 3 1 9 5 3 3 8 4 6 2 0 1
0
2 2 5 2 0 3 1 1 1 2 6 0 1 2 0 0 0 0 2 0 1 1 2 0
3 2 0 0 1 4 0 0 0 1 2 0 0 1 1 0 0 0 1 0 3 0 0 0
61
Numărul de 4 3 4 4 4 1 3 3 3 6 0 2 6 3 2 1 1 3 4 2 2 1 0 62
alegeri reciproce

62
 Proiect
Clasa: a II – D
Disciplina de învăţământ: Ştiinţe
Subiectul lecţiei :” Ce este natura?”
Tipul lecţiei : Predare-învăţare-evaluare
Resurse temporale: 45 de minute
Resurse umane: 23 de elevi
Experienţa elevilor:
 Cunoştinţe empirice despre natură
 Utilizarea noţiunilor elementare din cadrul subiectului
 Achiziţiile din treapta preşcolară:poezioare,cântece,jocuri.
Subcompetenţe:
1.1. Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a termenilor-cheie: natură, mediu
înconjurător, corp, natural/ artificial, ocrotire.
1.2. Descrierea unor caracteristici observabile ale diferitor corpuri din natură.
Obiective operaţionale. Elevul va fi capabil:
 să definească noţiunea de natură , în baza cunoştinţelor empirice dobândite în familie, la
grădiniţă, la şcoală;
 să descrie natura patriei – Republica Moldova;
 să comunice despre importanţa îngrijirii naturii din propria localitate;
 să aprecieze frumuseţea plaiului natal, în baza celor observate;
 să enumere reguli de protecţie a naturii,motivînd importanţa respectării acestora;
 să exemplifice situaţii de manifestare a grijei faţă de natură.

Tehnologii şi strategii didactice

a) Metode,tehnici: conversaţia euristică,lectura imaginii, asaltul de idei, problematizarea,
diagrama Venn, jocul de rol, analiza, sinteza.
b) Mijloace instrucţionale:imagini cu secvenţă din natură, foi pentru desen, cariocă.
c) Forme organizaţionale: frontal, în echipe, în pereche.
Vocabular:natură,viaţă, a ocroti, om de ştiinţă.
Suport bibliografic:
1.Curriculumul şcolar,clasele I-IV.Chişinău,2010.
2.Galben-Panciuc Z.,Galben S.,Diaconu S.,Botgros I., ”Ştiinţe”, Manual pentru clasa a 2-a.
Chişinău:Ed.Prut Internaţional,2011.
3.Internetul: www.didactic.ro.

63
4.Galben-Panciuc Z.,Diaconu S., Galben S., “Ştiinţe”, Caietul elevului.Clasa a 2-a.
Chişinău: Ed. Prut Internaţional, 2000

Etapele lecţiei Activitatea Învăţătorului/elevului Strategii

Didactice
1 2 3

64
  Se asigură condiţiile necesare pentru o bună
desfăşurare a lecţiei

CAPTAREA
ATENŢIEI  “Sînt un copac” Activitate
Elevii sînt solicitaţi să închidă ochii .Se include frontal
o melodie lină,elevul îşi imaginează că este un
copac.Picioarele îi sunt rădăcinile,trunchiul
prezintă tulpina,mâinele – crengile, degetele –
frunzele. Elevul execută tot ce ar executa
copacul din textul citit:
“ Imaginaţi-vă că sunteţi un copac care creşte
pe o stâncă de pe malul mării.Sunteţi viguros,
frumos,puternic.Ramurile voastre se înalţă către
seninul cerului.Frunzele de un verde vernal
lucesc sub razele soarelui.Vântuleţul uşor ce
vine dinspre mare mişcă încetişor frunzele
clătinându-le uşor. Dintr-o dată cerul se acoperi
cu nori negri,vântul se înteţi,frunzele se lovesc
una de alta,crengile se rup de la puterea
vântului aplecându-se până la
pământ.Rădăcinele abia de se mai ţin în sol.Dar
ai învins,vântul a dus norii grei deasupra ta şi
FAZA I- iată că apare soarele,iar frunzuliţele s-au
EVOCAREA apropiat de creştet mângâindu-l”.
Evaluare secvenţială.Elevii sânt solicitaţi să
deseneze pe o foaie de hârtie ce subânţeleg prin
cuvântul natură.(din desene putem face o
expoziţie).
 Enunţarea obiectivelor şi a subiectului orei
I.1.Contemplarea imaginii Un colţ din
natură:
a) Ce este imaginea (un desen,o fotografie)?
b) Ce redă ea (un colţ din natură,un eveniment
etc.)? Conversaţia
c) Care sânt elementele (obiectele)imaginii? euristică
d) Ce mesaj transmite imaginea?
I.2.Rubrica Aminteşte-ţi!
Natura
În cutia fermecată sînt ascunse următoarele
obiecte: un pahar cu apă, sol, o plantă, un Evocarea
animăluţ. Copiii le identifică prin metoda
întrebărilor deschise.
Numiţi printr-un singur cuvînt aceste lucruri?

65
 Natura
Ce ştiu despre natură?
I.3.Rubrica Descoperă singur!(Învăţarea prin Problematizarea
FAZA II – descoperire dirijată).
REALIZAREAa) Raportarea imaginii(p. 6) la subiect, la realitate
SENSULUI (la viaţa şi experienţa copilului)
b) Formularea răspunsurilor la întrebările: Ce Lectura
reprezintă imaginea? Unde se află copiii? imaginii
Compară natura din imagine cu cea din
localitatea ta. Evaluarea orală

Diagrama Venn

FAZA III –
REFLECŢIA
II.Însuşirea temei noi
 Se prezintă imagini ce reprezintă: dealuri, ape,
plante, animale, oameni, Soare, Luna, stelele
etc.
Întrebări complementare:
Ce formează toate acestea?
Cum este natura patriei noastre – Republica
Moldova?
 Studiul textului ştiinţific.Joc de rol. Roluri:
EXTENSIE reporter,interlocutor.
Algoritmul de lucru:
1.Lectura independentă a primei informaţii.
2.Adresare de întrebări. (reporterul adresează
întrebări interlocutorului)
3.Completarea expunerilor Jocul de rol
(Similar se va lucra şi asupra următoarelor
fragmente) Perechi mobile
Evaluare secvenţială:Prezentarea
informaţiilor în pereche la alegere sau indicat
de învăţător.
Evaluare
 Rubrica Exersează şi reflectează!(Manual p. reciprocă

66
 7)
1. Lucrul independent: Ex.1(a,b) Conversaţia
2. Lucrul în perechi: Ex. 2
3. Lucrul în echipe :Rubrica Acţionează!
Echipa 1:Alcătuiţi un plan de acţiuni pentru a Lucrul
stabili ordinea din jurul şcolii. independent
Echipa 2: Alcătuiţi un plan de acţiuni pentru a Lucrul în
stabili ordinea casei. pereche
Echipa 3: Alcătuiţi un plan de acţiuni pentru a Lucrul în echipă
stabili ordinea străzilor din localitate.

 Găseşte cuvintele ascunse:

ĂAP, RAE, MINĂLU, RĂCĂLDU, HNĂRA

Ce reprezintă cuvintele descoperite?

 Scrie denumiri de: Anexa 1

Plante Animale Activitate
frontală
 Activitate independentă:

Reprezintă protejarea naturii printr-un simbol

 Temă pentru acasă:Observarea naturii din

jurul şcolii.Descrierea şi relatarea neregulilor ce
le-au observat.

SINTEZA OREI
 Declaraţii orale la subiect:
Mi-am dat seama de ...
Îmi pare rău de faptul ...
Voi ajuta şi eu ... Sinteza
 Calificativele lecţiei.

PROIECT DIDACTIC
Clasa: a II-a
Aria curriculara: Matematica si stiintele naturii
67
 Disciplina: Cunoasterea mediului
Tema : ,,PĂDUREA-izvorul sănătăţii noastre ”
Rolul pădurii în conservarea şi protejarea mediului înconjurător
Tipul lectiei: mixta
Invatatoare: Onica Elena
Durata: 45 minute
SCOPUL: formarea unei atitudini pozitive faţă de pădure, prin stimularea interesului faţă de
păstrarea unui mediu echilibrat şi exersarea unor deprinderi de îngrijire şi ocrotire a
acestuia ;
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ :
1.1 Să descrie caracteristici ale pădurii;
3.1 Să indentifice căi prin care pot contribui la menţinerea unei vieţi sănatoase a
plantelor şi animalelor din pădure ;
3.2 Să participe la acţiuni de îngrijire şi protejare a vieţuitoarelor ;
OBIECTIVE OPERAŢIONALE :
 să recunoască caracteristicile şi importanţa pădurii de foioase şi de conifere ;
 să identifice activităţi prin care omul poate proteja pădurea ;
 să recunoască în imagini zone afectate de unele acţiuni ale oamenilor ;
 să observe şi să denumească efectele unor acţiuni de îngrijire şi protejare a
vieţuitoarelor care trăiesc în pădure ;
STRATEGIA DIDACTICA
1.Metode si procedee: observatia, demonstratia, conversatia, explicatia, problematizarea,
ciorchinele
2.

68
Etapele lectiei CONTINUT INFORMATIONAL STRATEGIA DIDACTICA
Activitatea invatatoarei Activitatea elevilor Metode si Mijloace Forma de
procedee didactice organizare
1.Moment -pregatirea materialului didactic
organizatoric necesar defasurarii lectiei.
2. -Ce reprezintă pădurea? -o suprafata intinsa
alcatuita din arbori si
Reactualizarea Conversatia Frontala
animale, pasari;
cunostintelor -Unde intalnim padurile?
-in zonele de campie, deal
si munte
-Din ce arbori este formata -teiul, salcâmul, Problemati
padurea din zona de campie? mesteacănul;
zarea
-Ce arbori intalnim in padurile
Individuala
din zonele de deal si munte?
-fagul şi stejarul, bradul,
-Care sunt animalele pe care le pinul molidul;
intalnim in padurile din zonele
-rozatoare
de campie?Dar in zonele de deal
si munte - vulpea, cerbul, ursul,
lupul, ciocănitoarea, capra
neagră, cocoşul de munte
3. -Le voi citi elevilor o poezie -asculta poezia citita
prezenta in Anexa 1.
Captarea si Conversatia Anexa 1 Frontala
orientarea -Vom discuta pe baza acestei
atentiei poezii punand accent pe
protejarea padurii de catre

69
 oamenii.
4. -Astazi, vom vorbi despre -asculta Conversatia
“Padurea- izvorul sanatatii
Anuntarea Frontala
noastre.Rolul padurii in
temei
conservarea si protejarea
mediului inconjurator.
5. -Vom completa ciorchinele -completeaza ciorchinele Ciorchinele Fise
PADUREA Padurea
Dirijarea Frontala
invatarii -Vom discuta pe baza celor
precizate.
Conversatia Imagini
-Le voi arata imagini din zone
-discuta pe baza imaginilor
afectate de unele actiuni ale
prezentate
oamenilor.
Problemati
-Discutarea pe baza acestor
zarea Rebus Individuala
imagini -rezolva rebusul
Explicatia
Le voi propune spre rezolvare un
rebus.(Anexa 2)
6. -Scrieti cate un indemn pentru ca -scriu cate un indemn Problemati Coli Individuala
in viitor padurea sa fie cu
Obtinerea zarea Carioci
adevarat un izvor al sanatatii
performantei
noastre. Culori
7.Incheierea -Voi face aprecieri asupra -asculta aprecierile facute Conversatia Frontala
lectiei modului de desfasurare al lectiei

PROIECT DE LECŢIE
70
 Clasa: a II-a
Aria curriculară: Matematică şi ştiinţe ale naturii
Disciplina: Cunoaşterea mediului
Titlul lecţiei: Sunt prietenul naturii.
Tipul lecţiei: de dobândire de noi cunoştinţe
Obiective de referinţă:
3.1.: Să identifice căi prin care poate contribui la menţinerea unei vieţi sănătoase a plantelor şi animalelor;
3.2.: Să participe la acţiuni de îngrijire şi protejare a vieţuitoarelor şi plantelor.
Obiective operaţionale:
Oc1: Să recunoască faptele care dăunează mediului înconjurător;
Oc2: Să exemplifice modalităţi de protejarea sănătăţii mediului înconjurător;
Oc3: Să identifice acţiunile care dăunează mediului înconjurător;
Oc4: Să realizeze un afiş „Salvează natura!”;
Oa: Dezvoltarea interesului pentru protejarea mediului înconjurător prin participarea la îngrijirea lui.
Strategii didactice:
Metode : - conversaţia - discuţia colectivă- explicaţia - povestirea orală
- observarea dirijată - observaţia independentă - exerciţiul - excursie - generalizarea
Mijloace:
- Sacoșe pentru deșeuri
- Mănuși

71
-
Strategii didactice
Nr Momentele Elemente esenţiale de conţinut
crt lecţiei Metode Mijloace
1. Evocare Moment organizatoric M1
 Cercetez locul
 Studiez informații despre obiectele date
 Planul și jocurile pentru aceasta perioada
 Alegerea materialului
 Anunț elevii, parintii
 Îmbogățirea vocabularului
 Voi verifica materialele necesare desfăşurării excursiei.
Captaraea atenției:
Elevilor li se propane să continue gândul: Natura este.......
Natura trebuie protejată, deoarece.....
-Voi adresa următoarele întrebări:
 Ce este mediul înconjurător?
 Ce acţiuni ale oamenilor dăunează mediului înconjurător?
 Cum crezi că afectează aceste acţiuni mediului natural şi sănătatea
oamenilor?
 Ce înseamnă a proteja?
Anunţarea temei
Elevii primesc o invitație din partea autorităților locale de a
M2
participa la concursul ”Învăț să îngrijesc natura ”. Pentru acest concurs
vor trebui să participe la curățirea unui mic parc de deșeuri și vor
72
trebui să găsească soluții pentru combaterea poluării.
 Astăzi, în cadrul acestei ore vom vorbi cum pot elevii să ajute la
protejarea mediului înconjurător?
Enunţarea scopului şi a obiectivelor:
- Voi anunţa elevii că până la sfârşitul orei vom încerca să descoperim
cât mai multe lucruri interesante despre protejarea mediului
înconjurătorşi cum pot cotribui ei la menţienrea sănătăţii Pământului
 Haideţi să privim imaginea naturii din jurul nostru şi să observăm
ce se întâmplă .
- se vor purta discuţii în legătură cu imaginea din parcul școlii .
- se va explica noul cuvânt „poluare”.
Poluarea reprezintă modificarea componentelor naturale prin prezenţa
unor componente străine, numite poluanţi, ca urmare a activităţii
omului, şi care provoacă prin natura lor, prin concentraţia în care se
găsesc şi prin timpul cât acţionează, efecte nocive asupra sănătăţii,
creează discomfort sau împiedică folosirea unor componente ale
mediului esenţiale vieţii.
 Ce se poate face pentru a opri efectele poluării?
 Cum trebuie să se comporte fiecare dintre noi pentru a proteja
natura?
 Ce alte acţiuni ale omului aduc daune mediului înconjurător?
 Voi aţi poluat vreodată mediul înconjurător?
 Cum pot proteja copiii sănătatea mediului înconjurător? M3
 Ce faceţi voi pentru ocrotirea plantelor şi animalelor, pentru
curăţenia mediului?
Semaforul naturii:

73
 Activitate realizată în 3 echipe :
I echipă (roșu)-vor enumera stările negative ale mediului;
II echipă (galben)-vor nota unele preântâmpinări;
III echipă (verde)-acțiuni ecologice;
- Ce credeţi că am putea face să protejăm natura?
-La ce crezi că ar putea fi folosite aceste deşeuri?”
-Cum crezi că ar trebui să se comporte oamenii, copiii, pentru a ocroti
natura?
Bravo elevi va trebui să strângem aceste gunoaie și să îndemnăm și
alți oameni să participe alături de noi la strângerea deșeurilor și să le
venim cu o rugăminte către alți oameni ca să nu arunce gunoaiele în M4
parcuri, pe străzi, lângă plante, lângă pomi etc dar să le arunce la
coșurile cu gunoi.
Haideți împreună să ocrotim natura, să păstrăm frumusețea pe care o
avem.
Astfel formând 6 grupe a câte 4 elevi vom avea misiunea de a
strânge deșeurile de pe acest mic teren. La fiecare echipă li se oferă câte
un pachet pentru a pune gunoaiele si fiecarui copil i se oferă o pereche
de mănuși. Înainte de a începe anunț copii ca să fie atenți pentru că pe
teren se află și flori să nu rupă să și nu le calce. Vom lucra cu toții
astfel protejând natura. La finele lucrului vom duce sacii la gunoi
pentru a fi siguri că am lăsat curat din urma noastră.
Se iniţiază o discuţie colectivă cu privire la rezultatele evaluării.

74
 - Formulaţi câte un mesaj pentru a preveni poluarea naturii!
Se formează 3 echipe. Echipele vor face relatări în baza enunțului dar:
I echipă-Dacă aș fi aer......
II echipă – Dacă aț fi apă.....
III echipă – Dacă aș fi sol..... M4

-Ce schimbări ai face pentru ca localitatea ta să aibă cât mai multe zone
ecologice?
Tema pentru acasă
- Voi cere elevilor să deseneze un afiş prin care îndeamnă la pretejarea
mediului înconjurător.
Aprecieri finale
-Voi face câteva aprecieri finale asupra modului de lucru.
8. Evaluarea - Voi verifica oral, cu sprijinul elevilor, fişa de lucru. M1
performanţei - elevii vor primi câte o fişă individuală pe care o vor m4
M2
Rezolva

10. Tema pentru - Voi cere elevilor să deseneze un afiş prin care îndeamnă la pretejarea M3
acasă mediului înconjurător.

11. Aprecieri -Voi face câteva aprecieri finale asupra modului de lucru. M1 M2
finale

75
 PROIECT
Învăţător: Onica Elena
Clasa: a II-a D
Aria curriculară: Matematică şi Ştiinţe ale naturii
Dsciplina: Ştiinţe
Subiectul lecţiei: Anotimpurile
Tipul lecţiei: dobândire de noi cunoştinţe
Temporale: 45 minute
Umane: 23 elevi
Spaţiale: sala de clasă
Subcompetențe: 2.7.Interpretarea schimbărilot care se produc în lumea vie;
4.3.Ordonarea unor fenomene, evenimente pe baza unor criterii date.
Obiectivele operaționale:
O1-să descrie fiecare anotimp;
O2-să relateze despre schimbările sezoniere produse în natură;
O3-să perceapă influența schimbărilor sezoniere asupra vietăților;
O4-să denumească activitățile oamenilor în diverse anotimpuri;
O5-să lucreze în grup la realizarea sarcinilor propuse.
Strategia didactică:
Metode şi procedee:
experimentul, conversaţia, jocul didactic, explicaţia, exerciţiul, conversaţia exeminatoare,
munca independentă, învăţarea prin descoperire, problematizarea, metoda
Mijloace de învăţământ:
tablă magnetică, simboluri ale zilei şi nopţii,caiete, prezentare Power Point, calculator,
videoproiector, fişe de lucru, fişe de lucru - „Ştiu/ Vreau să ştiu/ Am învăţat/Impresii”,
desene, imagini, jetoane cu lunile anului, jetoane cu sărbătorile anului şi caracteristicile
anotimpurilor.
Forme de organizare:
activitate frontală, activitate individuală, activitate pe grupe
Bibliografice:
 Curriculum-ul la clasele primare,
 Ghidul la științe clasa a II-a,Zinaida Galben-Panciuc,Prut Internațional 2011
 “Ştiinţele naturii” – Manual pentru cls a II-a

76
 Eşalonarea conţinutului Strategii didactice
Momentele Metode şi Mijl. de Evaluare
lecţiei Activitatea învăţătoarei Activitatea elevilor procedee învăţământ
I. Moment Asigur condiţiile necesare Se pregătesc pentru
organizatoric desfaşurării optime a lecţiei. începerea lecţiei.

II. Reactuali- Propun copiilor un joc didactic. Receptează mesajul ce explicaţia

zarea Descrierea jocului: conţine tematica şi regulile
cunoştinţelor Pe o tablă jocului, după care conversaţia tablă aprecieri verbale
magnetică se află primse mai desfăşoară comportamentul examina- magnetică,
multe simboluri ale zilei şi nopţii. solicitat prin intermediul toare simboluri ale
Pe spatele acestor simboluri se jocului. zilei şi nopţii
află întrebări referitoare la jocul didactic
cunoştinţele dobândite în cadrul
orelor de ştiinţe, precum şi din
experienţa lor de viaţă. Elevii aleg
simboluri şi răspund la întrebări.
(anexa1)

Pentru realizarea acestui

III. Captarea moment voi folosi o prezentare în Observă prezentarea şi
atenţiei Power Point – „Cu poze diverse răspund la întrebările prezentare
ale anotimpurilor”. adresate. Power Point,
Iniţiez o discuţie pornind de la calculator,
anotimpul în care ne aflăm. conversaţia videopro-
Propun un joc pentru pregătirea iector
activităţii care va urma.
Descrierea jocului:
Fiecare elev trebuie să conversaţia aprecieri
completeze propoziţia: jocul observa-rea siste-
„Dcă aş fi un anotimp, aş matică
77
 fi............................. pentru Îndeplinesc sarcina dată.
că...................................”
(descoperă un alt îndiciu)

Anunţ tema lecţiei ce se află in

curs de desfăşurare. Comunic
elevilor tipurile de sarcini pe care
propun să le realizăm pe parcursul Elevii receptează
IV. Anunţa-rea activităţii. mesajul transmis de explicaţia
temei şi a Scriu pe tabla data şi titlul lecţei. învăţător. caiete
obiectivelor Notează în caiete data şi
noii lecţii Înmânez elevilor fişe de tipul – titlul lectiei.
„Ştiu/ Vreau să ştiu/ Am
învăţat/Impresii”. Propun
completarea primelor două rubrici
pe baza cunostinţelor pe care le au
şi pe baza a ceea ce vor să afle. Îndeplinesc sarcina dată. aprecieri
V. Prezenta-rea (anexa2) conversaţia verbale
optimă a Iniţiez o discuţie pentru a afla exerciţiul fişe de lucru
noului dacă copii îşi pot răspunde explicaţia - „Ştiu/
conţinut şi reciproc la unele întrebări. Vreau să
dirijarea ştiu/ Am
învăţării Explic elevilor cum se învăţat”
formează anotimpurile şi expun o
prezentare în Power Point.
Propun identificarea lunilor;
caracteristicilor; modificărilor din
viaţa plantelor, animalelor, aprecieri verbale
omului; sărbătorilor specifice
fiecărui anotimp, pe baza
expunerii. (o prezentare Power Elevii receptează
78
 Point) mesajul transmis de explicaţia
Înmânez elevilor fişe cu spaţii învăţător.
lacunare şi propun completarea prezentare
acestora pe baza înformaţiile învăţarea prin Power Point, aprecieri verbale
dobândite. (anexa3) descoperire calculator,
VI. Fixarea (descoperă un alt îndiciu) problemati- videopro-
cunoştinţelor Elevii îndeplinesc zarea iector
Propun completarea ultimelor sarcina propusă.
rubrici din fişa „Ştiu/ Vreau sa explicaţia aprecieri verbale
ştiu/ Am învăţat/ Impresii”. exerciţiul

Impart elevii pe grupe şi

înmânez grupelor fişele de lucru. Rezolvă sarcina propusă fişe de lucru
Explic care sunt criteriile după de învăţător.
care vor lucra elevii. exerciţiul aprecieri verbale
1.scrierea semnelor caracteristice
anotimpului
2.Schimbările în viața plantelor și Îndeplinesc sarcina dată. observa-rea siste-
a animalelor matică
3.Activități ale oamenilor explicaţia fişe de lucru aprecieri verbale
4.Evenimente ale anotimpului. exerciţiul - „Ştiu/
5.Curiozități din lumea naturii. Elevii receptează
Vreau să
VII. Obţinerea 6.Mesaje de protejare și îngrijire mesajul transmis de
ştiu/ Am
performanţei amediului învăţător.
învăţat”
-Crearea proiectului pe panou
Fiecare grup va avea de
caracterizat un anotimp.
Grupa 1 – Vara
Grupa 2 – Primăvara
Grupa 3 –Iarna orală
Grupa 4 –Toamna Elevii îndeplinesc aprecieri verbale
79
 Precizez timpul de lucru pe care sarcina.
îl au şi propun începerea
VIII. Evaluarea rezolvării sarcinii.
performanţei
După finalizarea sarcinilor,
solicit elevilor să afişeze planşele Receptează mesajul aprecieri verbale
la tablă pentru a se realiza corector emis de elevul
evaluarea lor cu ajutorul întregii solicitat.
clase.
IX. Asigura-rea Pe un panou se asamblează conversaţa
retenţiei şi a produsele realizate, grupate pe explicaţia
transfe-rului anotimpuri. planşele
(descoperă un alt îndiciu)

Propun elevilor să-şi noteze tema explicaţi

X. Aprecieri pentru acasă. conversaţia
şi recoman-dări Elevii notează tema
pentru acasă.
Emit aprecieri generale referi-
toare la modul de participare al
elevilor la activitate, evidenţiez Elevii receptează mesajul
activitatea câtorva elevi şi fac transmis.
anumite recomandări, după caz.

80
 PROIECT DE LECŢIE
Clasa: a II-a
Tema: Toamna
Subiectul: Culorile toamnei
Tipul lecţiei: sistematizare şi consolidare de cunoştinţe
Obiective:
O1: să selecteze expresiile carcateristice anotimpului toamna în funcţie de
reprezentarea în timp;
O2: să citească corect, conştient, în ritm propriu propoziţiile şi textul dat
O3: să enumere reguli de protecţia mediului
O4: să reconstituie poezioara...
O5: să rezolve corect exerciţiile propuse
O6: să structureze ciorchinele respectând cerinţele
O7: să construiască un cvintet,
O8: să lipească pe posterul grupei elementele necesare realizării acestuia;
Condiţii prealabile:
- elevii au cunoştinţele necesare şi capacitatea de a folosi procesele de gândire şi
învăţare propuse
- din perspectivă interdisciplinară tema face apel la cunoştinţe din aria curriculară
limba română, matematică şi ştiinţe, arte şi tehnologii, consiliere şi orientare
Evaluare:
-pe parcursul lecţiei elevii vor fi îndrumaţi să fie autoreflexivi, să se autoevalueze;
cvintetul şi munca independentă ajutând în evaluare
Metode şi procedee:
- conversaţia -muncă independentă -brainstormingul
- explicaţia -observaţia -ciorchine
- exerciţiul -probematizarea -cvintet
- joc
Resurse materiale:- planşă cu copacul - imagini despre toamnă- ghicitori - fructe,
legume - fişe- lipici, foarfecă
Forme de activitate – frontal - individua - grupal

81
Nr Etapele lecţiei Ob Conţinutul instruirii Resurse Evaluare
.
Procedurale Materiale Umane
crt
.
1. Evocare -Elevii se împart în 4 grupe a 6 Conversaţia Jetoane pt.
elevi fiecare în funcţie de jetoane Împărţirea
Explicaţia Elevi
(frunze ruginii, fructe, crizanteme, pe grupe
păsări călătoare) institutor
-Joc pt „spargerea gheţii” „Ce se
Fişe pt. Joc
vede, ce se aude, cum mă face să
Joc didactic Evaluare
mă simt” (ce simt)
frontală
Muncă
Se citesc fişele
independentă Observaţia
-La calculator se prezintă câteva sistematică
brainstormin
imagini despre toamnă şi se
g Calculator
anunţă subiectul lecţiei „Culorile
toamnei”
Un elev recită poezia „Toamna”
O. Goga iar altul cântă la vioară
-Li se prezintă sarcinile de lucru
în funcţie de cuvintele cheie:
G1: Eu îţi dau oxigenul
Frunze
G2: Fructe => sănătate
2. Realizarea
Conversaţia Lipici
sensului G3: Şi eu pot
Explicaţia
82
 G4: Vreau să ştiu Muncă
independentă
I. Selectaţi expresiile
caracteristice anotimpului Citirea în
toamna; lipiţi aceste gând
frunze în copacul toamnei
II. Realizarea coşului cu
fructe şi reconstituirea Fructe/jeto
Ciorchine
poeziei a ne
Analiza
III. Florile toamnei
Fişă poezie produselor
-rezolvaţi exerciţiile de pe
petale Crizanteme
IV. Pe baza textului suport Conversaţia
copiii vor alcătui un
ciorchine în funcţie de Explicaţia
3. cerinţele date: Natura,
Exerciţiul
Activitatea oamenilor,
Reflecţia
Animale/Păsări, Problematiza
Fenomene ale naturii rea
Fiecare grupă îşi prezintă posterul
realizat. Se enumeră reguli de
protecţia mediului, se completează Explicaţia
chestionarul:”Prietenul naturii”
Cvintet
Moment de relaxare „Ghicitori la Text suport
calculator”
După prezentarea grupei a III-a se va
completa un calendar al naturii
Grupele vor realiza o poezie fără rimă
(cvintet) după model
Forme de
organizare:
83
Toamna- un cuvânt substantiv Activ.
frontală,
.... -2 cuvinte adjective
grupală,
.... -3 cuvinte verbe Posterele
individuală realizate
.... -4 cuvinte- o propoziţie
.... -1 cuvânt esenţa, concluzia Autoevaluare
Se citeşte poezia, se fac aprecieri
Fiecare elev va primi o frunză pe care
o va colora în funcţie de starea de
spirit.

84
 PROIECT DIDACTIC

Clasa: a II
Aria curriculară: Matematică şi ştiinţe

Disciplina: Cunoaşterea mediului

Unitatea de învăţare: Plantele

Subiectul: De ce au nevoie plantele?

Tipul lecţiei: mixtă

Scopul: Dobândirea de către elevi a unor cunoştinţe referitoare la plante şi factorii de mediu
necesari pentru a trăi.

Obiective cadru:

1. Dezvoltarea capacităţilor de observare, explorare şi înţelegere a realităţii din

mediul înconjurător.

2. Cunoaşterea, înţelegerea şi utilizarea în comunicare a unor termeni specifici, pentru

a descrie fenomene observate în mediul înconjurător.

Obiective de referinţă:

1.3 – să observe şi să denumească efectele unor fenomene din natură asupra

vieţuitoarelor;

2.1 – să utilizeze un limbaj specific ştiinţelor naturii în descrierea unor vieţuitoare,

fenomene din mediul înconjurător;

2.2 – să formuleze întrebări în legătură cu fenomenele observate.

Obiective operaţionale :

La sfârşitul orei elevii vor fi capabili să:

O1 - să observe plantele şi părţile lor componente;

O2 - să precizeze părţile componente ale plantei, completând corect ciorchinele;

85
 O3 - să  descopere influenţa factorilor de mediu asupra plantelor;

O4 - să explice importanţa factorilor de mediu;

O5 - să rezolve cerinţele exerciţiilor.

Strategii didactice :

Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, observaţia, experimentul, problematizarea,

ciorchinele, munca independentă.

Mijloace didactice: laptop, video-proiector, prezentare power-point, plante, fişe de lucru,

caiet special, manualul.

Forme de organizare: frontală, individuală, în grup

86
 Momentele O.O Elemente esenţiale de conţinut Strategii didactice Evaluare
lecţiei . Metode Mijloace Forme de
organizare
1. Moment Se asigură climatul unei bune
organizatoric desfăşurări a lecţiei.

Se pregătesc materialele
Plante
necesare desfăşurării
experimentului.
2. Captarea Voi spune câteva ghicitori al
atenţiei căror răspuns să fie diferite specii de
Conversaţia Ghicitori Frontală
plante. (Anexa 1)
3. Elevii vor primi fişe de lucru pe
Reactualizarea care le vor rezolva individual. Pe
Explicaţia Fişe de Individuală Alegerea
cunoştinţelor fişele de lucru trebuie să noteze cu A
lucru corectă a
sau F propoziţiile date. Vor avea de Exerciţiul
valorilor de
O2 completat şi un ciorchine cu părţile Ciorchinele adevăr
componente ale unei plante. (Anexa
2)

87
4. Anunţarea „Astăzi, la ora de Cunoaşterea
temei şi a mediului, vom învăţa despre factorii
Explicaţia Frontală
obiectivelor de mediu de care au nevoie plantele
pentru a se dezvolta (apă, aer,
lumină, caldură). La sfârşitul orei
veţi putea spune dacă plantele pot
trăi sau nu în lipsa unor anumiţi
factori de mediu.

88
5. Dirijarea Elevii observă plantele din
învăţării O1 cadrul experimentului. Vor compara
plantele care au fost îngrijite
corespunzător cu plantele cărora le-a Plante care Observarea

lipsit un factor de mediu. Pe fiecare au dus lipsă sistematică

Frontală
bancă se vor afla câteva plante de un factor
Experimentul de mediu
cărora le-a lipsit un factor de mediu
(lumină, apă, căldură, aer). Plante bine
Observând planta cu pământul uscat dezvoltate
se va concluziona că plantele, pentru
a trăi şi a se dezvolta, au nevoie de
apă.
O3
Analizând o plantă pe a căror Observaţia În perechi
frunze s-a pus staniol se va observa
că plantele nu pot trăi fără lumină.

Elevii vor compara o plantă

învelită în folie de plastic cu o plantă
O4
viguroasă şi vor observa că plantele Manual
au nevoie de aer pentru a trăi.

Se va distribui fiecărei perechi Caietul

câte o plantă luată din grădină şi se
89
 va concluziona că plantele nu pot special
trăi fără căldură.
Exerciţiul
Se vor observa şi imaginile din
O5 manual şi se va discuta pe baza lor.

Pe baza observaţiilor prezentate,

se va realiza schema lecţiei în caietul
special.

Se va rezolva exerciţiul 2 din

caietul special, unde elevii vor
colora caseta corespunzătoare
fiecărei plante.
6. Asigurarea Se va urmări un material power-
point cu întrebări din lecţia nou
feed-back-ului Exerciţiul Prezentare Frontală
învăţată, iar elevii vor răspunde
power-point
cerinţelor. (Anexa 3)

7. Tema pentru O5 Voi cere elevilor să rezolve Explicaţia Frontală

acasă exerciţiul 3, de la pagina 17, din
caietul special
8. Încheierea Voi face aprecieri pozitive Conversaţia Frontală Aprecieri
lecţiei generale şi individuale asupra verbale

90
 modului de lucru şi a gradului de Explicaţia
participare activă la oră.

PROIECT DIDACTIC
Clasa: a II – a
Aria curriculară: Matematica şi Ştiinţe ale naturii
Disciplina: Cunoaşterea mediului
Unitatea de învăţare: Mediul înconjurător şi protejarea lui
Subiectul lecţiei: Protejarea mediului înconjurător de către copii
Tipul lecţiei: Predare-învăţare
Obiective de referinta:
3.1. - să identifice căi prin care poate contribui la menţinerea unui mediu
sănătos;
3.2. – să participe la acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului;
Obiective operationale:

O1. – să definească noţiunea de mediu înconjurător;

O2. – să explice fenomenul de poluare şi tipurile de poluare;
O3. – să identifice acţiuni ale copiilor care protejeaza mediul;
O4. – să precizeze acţiuni ale copiilor care distrug mediul înconjurător;
O5. – să identifice surse de poluare;
O6. – să analizeze materialele găsind soluţii pentru situaţiile prezentate;
O7. – să recunoască activităţi pozitive / negative ale omului asupra mediului
înconjurător;
91
O8. – sa rezolve sarcinile fisei de evaluare
O9. – să soluţioneze ghicitorile propuse descoperind simbolurile echipelor;
O10. – să aplice cunoştinţele dobândite în exerciţii cu sarcini de învăţare;
O11. – să evidenţieze efectele negative ale intervenţiei omului în natură.
Strategii didactice:
Metode şi procedee: conversaţia, observaţia, explicaţia, expunerea exerciţiul,
problematizarea, joc de rol, metoda ciorchinelui, metoda cubului,
brainstorming, icebreaking, munca independentă şi în echipă.
Resurse materiale: videoproiector, fişe de lucru, diplome, imagini despre mediu,
însemne cu protejarea mediului, manualul, ecusoane, jetoane,
casetofon, CD.
Forme de organizare: frontal, individual, pe echipe.

92
 Secventele
lectiei
Ob. Continutul instructiv – educativ Strategii Evaluar
op. didactice e

1. Moment Pregatesc cele necesare pentru Conversaţia Frontal

organizatoric inceperea orei.
Elevii se pregătesc pentru activitate.

2. Captarea O Captarea atenţiei se va face prin

atenţiei @introducerea unui personaj surpriză numit
Curăţel, care se prezintă prin următoarele
versuri: Conversatia
“Vă salut! Sunt Curăţel,
Unii îmi spun chiar Voinicel.
Am venit acum la voi, Frontal
Să găsim soluţii noi Observaţia
La o problemă destul de mare
Ce v-o propun în scrisoare :
Mediul ce ne înconjoară Icebreaking
Este un mediu sănătos, oare?” Planşă cu
personajul
surpriză
Elevii citesc versurile, identifică
personajul.
Plansa cu
Cum se numeşte personajul care ne
imagini din Frontal
vizitează? (… Curatel)
mediul
Ce exprimă faţa lui Curăţel? (… inconjurator
tristeţea)
Să citim scrisoarea adusă de Curăţel şi
Conversaţia
vom afla motivul tristeţii lui.
Vom analiza impreuna imaginile pe care
93
 Curatel le-a pregatit pentru noi. observatia
Elevii participa cu pareri proprii legate
de imaginile observate.
O2 Scrisoarea lui
Se va citi de către un elev scrisoarea Curăţel
O5
adusă de Curăţel. ( Anexa 1)

3. Anunţarea Astăzi, la cunoaşterea mediului,

temei şi a vom vorbi despre “Protejarea mediului
obiectivelor Frontal
înconjurător de către copii”.
Conversaţia Individu
Se anunţă obiectivele urmărite pe
al
timpul lecţiei.
Se scrie titlul pe tablă şi pe caiete.
Elevii ascultă, reţin şi îşi notează titlul
lecţiei pe caiete.

4. Dirijarea Pe caiete şi la tablă se vor scrie

învăţării câteva date pe parcursul lecţiei.
Conversaţia Frontal
- Ce aflăm din scrisoarea lui Curăţel?
(... că planeta este în pericol din cauza
poluării).
- Ce este mediul înconjurător? Brain-
(… reprezintă natura înconjurătoare) storming
- La ce vă gândiţi când spuneţi
cuvântul mediu? (… aer, apa, sol …)
Metoda
O1
(Anexa 2) ciorchinele
Individu
al
Elevii răspund la întrebările puse, Explicaţia
participă la discuţii si completează la
tablă ciorchinele.

94
 - Ce înseamnă poluare? (… acţiuni
ale omului prin care se produc daune
mediului înconjurator)
Frontal
Observaţia
Copiii işi notează pe caiete cateva date
despre informaţiile primite. Individu
al
Conversaţia
- Câte tipuri de poluare există? (…
poluarea aerului, apei, solului)
- Cum contribuim la diminuarea
poluării atunci când suntem acasă, la
O2 şcoală, în excursie, pe stradă?

Elevii ascultă şi participă la discuţii. Conversaţia

Frontal
O3
Elevii vor analiza fiecare imagine şi vor Planşe
comenta situaţiile prezentate. didactice,
manual
Acestia sunt atenţi şi completează fişa.

Explicatia
Se poartă o discuţie despre
acţiuni ale copiilor care dăunează
mediului şi acţiuni care protejează
mediul.
Problemati-
Se vor analiza imagini expuse pe un
zarea
panou şi imaginile din manual de la pag.
54.
Se împarte elevilor o fişă de
lucru menţionând ca, dacă vor realiza
O4 corect sarcinile cerute, vor primi o
legitimaţie de mic ecologist. Fişe de lucru
(Anexa 3)

Se defineşte noţiunea de ecologist: Muncă

95
 persoana care are grijă de sănătatea Ecusoane indepen-
mediului. denta

Se vor împărţi ecusoane elevilor

care au rezolvat corect cerinţele de pe Individu
fişă. (Anexa 4) al

5. Obţinerea Anunţ desfăşurarea unui joc sub

performanţei formă de concurs. Clasa este împarţită în
3 grupe. Fiecare grupă va alege un plic în
care se află o ghicitoare. O vor citi Fişe
împreună şi vor găsi răspunsul. In funcţie
de acesta vor primi numele grupei.
Fiecare grupă va primi o fişă cu 2 imagini
referitoare la acţiunea omului în mediul
înconjurător (acţiuni benefice,
O9 dăunătoare).
(Anexa 5) Metoda Frontal
cubului
Elevii lucrează şi colaborează cu colegii
pentru rezolvarea sarcinei.

După metoda cubului, elevii vor

completa fişa grupei: descrie – compară –
asociază – analizează – aplică –
argumentează. Munca în
O11 Individu
grup
(Anexa 6) al
Fiecare lider al grupului va
prezenta fişa şi se vor face aprecieri
asupra modului de completare. Va câştiga
echipa care a rezolvat în timpul cel mai
scurt şi cât mai complet.
O Liderii expun modul de rezolvare al
Expunerea
9 fişei

96
6. Asigurarea Asigurarea retenţiei şi a transfe- Conversaţia Frontal
retenţiei şi a rului se face prin jocul:
transferului
„Aşa DA, aşa NU”

Joc de rol Individu

Se notează pe tablă şi în caiete că: al
„Planeta noastră, Pământul, este în
pericol!
Şi noi, copiii, putem participa la
însănătoşirea lui!”

Se prezintă elevilor doi copaci, unul

O6
vesel, iar celălalt trist. Li se cere să-şi
O7 imagineze un dialog cu copacul trist.
Jetoane
Fronta
Se împart apoi mai multe jetoane, elevii
având ca sarcina să analizeze şi să aşeze
Observaţia
jetonul în copacul care se potriveşte.

Elevii ascultă indicaţiile, analizează

O jetoanele, apoi le aşează în copacul
6 potrivit.

7. Incheierea Incheierea activităţii se face

activităţii prin readucerea lui Curăţel, dar acesta are
Conversaţia Frontal
alta expresie a feţei (veselie, mulţumire)

O8
„Viaţa ne va fi frumoasă
De vom păstra planeta sănătoasă!!
O10
Am încredere în voi
Ca aceste reguli noi
Le veţi aplica cum bine ştiţi

97
 Mult succes, mici ecologişti!”

Elevii privesc planşa şi citesc mesajul

transmis de Curăţel.
Evaluare
Curatel ne roaga sa rezolvam individu
urmatoarea fisa individual pentru a putea al
observa in ce masura ati inteles cum Fisa de lucru
putem proteja mediul inconjurator.

Fac aprecieri individuale şi

colective, evidenţieri, recomandări.

Casetofon CD
A.T. – intonarea cantecului
„Imnul ecologistului

8. Tema Realizaţi, pe grupe, un afiş cu Explicaţia Frontal

pentru acasa tema: ”Salvaţi pământul”.
Elevii îşi notează tema în caiet.

98
 PROIECT

Clasa: a II-a
Aria curricularǎ: Matematicǎ şi Şiinţe
Disciplina: Cunoaşterea mediului
Unitatea de învǎţare: Plantele
Subiectul : În livadă
Tipul lecţiei: Dobândire de noi cunoştinţe
Stimularea interesului pentru naturǎ şi protejarea acesteia.
Obiective de referinţǎ:
1.1. sǎ descrie caracteristici ale mediului natural;
1.2. sǎ identifice asemǎnǎri şi deosebiri între vieţuitoare/ plante din mediul apropiat;
2.2. sǎ utilizeze un limbaj specific ştiinţelor naturii în descrierea unor elemente,
fenomene din mediul înconjurǎtor.
Obiective operaţionale:
O1 – să recunoască pomii fructiferi din livadǎ;
O2– să compare fructele dupǎ formǎ, aspect, densitate şi gust;
O3 – să identifice pǎrţile componente ale plantelor cultivate în livadǎ;
O4 - să precizeze importanţa pomilor fructiferi în viaţa oamenilor;
Strategii didactice:
a) Metode şi procedee:
►euristic-expozitive: explicaţia, conversaţia euristică, conversaţia,
observaţia, lucrul în grup;
►de tip algoritmizat: exerciţiul, ,,Ciorchinele’’
b) Mijloace de învǎţǎmânt:
►informativ- demonstrative: manual, video-proiector, P.C., C.D.
cu prezentare în Power Point, planşă cu imagini,
ghicitori , aritmogrif, puzzel.
c) Forme de organizare a activitǎţii: frontal
individual pe grupe

99
 Strategii didactice Evaluar
Momentele Elemente de conţinut e

lecţiei Metode Mijloace de Formǎ de

procedurale organizare
învǎţǎmânt
a activitǎţii
1 3 4 5 6 7
● Asigur condiţiile necesare desfăşurării
orei, iar elevii îşi pregătesc manualul,
1. Moment -manual;
instrumentele de scris şi creioane colorate.
organizatoric
-caiete;
● Împart efectivul de elevi în 5 grupe a câte
(1 minut) conversaţia
5 elevi, prin tragere la sorţi. -cǎţelul -pe grupe
mascotǎ;

●Acest moment îl realizez cu ajutorul unei

2. Captarea mascote, Patrocle, cǎţelul Lizucǎi din
lectura Dumbrava minunatǎ.
şi menţinerea
,,-Copii, ştim de la ora de românǎ cǎ
atenţiei
Patrocle este un cǎţel curajos şi iubitor. Nu
ştiaţi, însǎ, cǎ este foarte curios. Doreşte sǎ explicaţia
vadǎ ce am învǎţat la Cunoaşterea mediului.
Îl primim la ora noastrǎ?’’ ( ,,Patrocle”va
sta pe scaunul de la catedrǎ’).

-oralǎ
3.Reactualizarea ● Momentul reactualizǎrii cunoştinţelor se (chestionar)
-activitate
100
cunoştinţelor realizeazǎ cu ajutorul unei planşe ce frontalǎ
reprezintǎ cerealele de care au aflat în ora
însuşite anterior -exerciţiul -tema de
anterioarǎ. Elevii recunosc şi numesc
(8 minute) cerealele. (vezi Anexa1). Apoi vor de -planşǎ lucru în
rǎspunde unui set de întrebǎri: reactualizare
clasǎ
- Unde se cultivǎ grâul? La ce foloseşte ?
- Dar porumbul?
- Ce se face din floarea-soarelui ?
- Ce alte plante mai cunoaştem ?
(Din fiecare grupǎ numesc un elev pentru a
rǎspunde)

Fac aprecieri verbale pe grupe.

● Prezint în faţa clasei o planşǎ cu un
-oralǎ şi
aritmogrif. Elevii aflǎ cǎ dezlegând corect
vor descoperi pe verticala A-B titlul lecţiei
scrisǎ
noi (vezi Anexa 2).
(chestionar)
-activitate
Definiţii: frontalǎ
1.Din seminţele de floarea- soarelui se
obţine...........(ulei) .
2.Din fǎina de grâu
101
 facem....................................... (pâine). -aritmogrif
3.Din boabele de porumb
obţinem............................(mǎlai).
4.Cerealele se cultivǎ mai ales
la............................(câmpie).
5.Plantele ,,crescute”de om pe câmp se
numesc plante........ -exerciţiul
de
(cultivate).
reactualizare
6.Formǎ de relief potrivit da
înaltǎ............................ (deal).
7.Parte componentǎ care susţine şi hrǎneşte
planta(rǎdǎcinǎ) -oralǎ
8.Grâul, secara, porumbul şi floarea- -activitate
(enumerare
soarelui sunt......(plante).
-caiet frontalǎ
descriere,
-planşǎ
►Fiecare rǎspuns este scris pe planşǎ de un comparare)
4. Anunţarea
elev. Definiţia pentru deal va fi scrisǎ cu
temei şi culoare roşie.
enunţarea ●,,-Ce am descoperit pe coloana A-B?’’( ÎN
obiectivelor LIVADĂ) -manual
,, Ştim ce este o livadǎ?’’( Livada este o

102
 (2 minute) grǎdinǎ cu pomi fructiferi.) -planşǎ -activitate
Fac aprecieri verbale pe grupe. -explicaţia frontalǎ -oralǎ
(enumerare
,,- Astǎzi vom afla câteva lucruri despre descriere,
5. Dirijarea livadǎ. Dacǎ sunteţi atenţi, veţi fi reuşi sǎ
-conversaţia
recunoaşteţi pomii fructiferi din livadǎ, să comparare)
învǎţǎrii: identificaţi părţile componente ale plantelor euristicǎ -caiet

(25 minute) cultivate în livadǎ, sǎ comparaţi fructele

-observaţia -planşǎ
dupǎ formǎ, aspect şi gust şi sǎ precizaţi
importanţa pomilor fructiferi în viaţa -pe grupe
oamenilor. Sǎ scriem împreunǎ titlul temei -manual
de astǎzi: ÎN LIVADĂ
-tema practicǎ

►Voi aţi vǎzut o livadǎ? Ce plante cresc

a) Dobândirea acolo ?
noilor cunoştinţe -fişa grupei
● enumerǎm şi scriem pomii fructiferi din
livadǎ (meri, peri, pruni, cireşi, vişini, caişi, -puzzel
nuci, gutui, piesici);
►Prezint elevilor o planşǎ cu fructe pe -conversaţia
fondul unei livezi, asemǎnǎtoare imaginii euristicǎ
din manual, p.18 (vezi Aneza 3).
● elevii recunosc şi numesc fructele;
● observǎ şi descriu fructele dupǎ anumite
103
 criterii (formǎ, aspect, densitate şi gust, fǎrǎ
terminologie specificǎ);
-pe grupe -tema practicǎ

-P.C.; -frontalǎ
►Putem consuma fructe în orice anotimp?
-explicaţia
Sunt importante fructele pentru om? De ce?
-C.D.; prezentarea
( Fructele se pot consuma proaspete sau
conservate.Sunt importante pentru --exerciţiul -video- produsului
vitaminele ce le conţin.) proiector
►Pomii fructiferi sunt la fel ? Prin ce se -caiete;
deosebesc? ( Se deosebesc prin forma şi
b) Sistematizarea culoarea frunzelor, a florilor şi a fructelor.) -tabla şcolarǎ
şi consolidarea
cunoştinţelor ►Fiecare grupǎ primeşte de la Patrocle un
plic-surprizǎ care conţine piesele unui
puzzel (vezi Anexa 4)Cerinţǎ:
-Asamblaţi corect piesele şi veţi descoperi
un fruct care va da numele grupei voastre. -activitate -tema de
●fiecare grupǎ îşi aflǎ ,,numele”: Prune,
frontalǎ lucru în
Gutui, Mere, Pere şi Nuci.
●fiecare grupǎ descrie sumar fructul şi clasǎ
utilitatea acestuia;
Fac aprecieri verbale pe grupe.
-aprecieri
104
►,,-Patrocle are o surprizǎ pentru voi. Mi- verbale
a spus cǎ sunt imagini cu dumbrǎvile pe
-exerciţiul
unde a colindat el cu Lizuca. Sǎ vedem
dacǎ este adevǎrat.’’
- Prezint elevilor, în Power Point,
diferite livezi, comentând împreunǎ.
- ,,Ce spuneţi, a avut Patrocle
dreptate? Ce am vizionat? ‘’ - fişe de
( Am vizionat diferite tipuri de livezi şi
lucru; -activitate
importanţa lor.)’’
- Dupǎ prezentare scriem schema lecţiei - caiet; individualǎ
folosind metoda ,,Ciorchinelui”(vezi Anexa
5)
- De titlul lecţiei ,,prindem”, sub forma - fişe de
unor boabe de strugure, ideile principale
lucru
care denumesc pomii fructiferi, fructele
acestora, culoarea, aspectul, modul de pentru acasǎ
consum, zona unde se cultivǎ cel mai mult
pomii fructiferi). -caiet;

-Ce este o livadǎ ? -creioane

colorate;
(Livada este o grădină cu pomi fructiferi.)
Fac aprecieri verbale generale.
-exerciţiul
►Patrocle este mulţumit de voi dar doreşte
sǎ rezolvaţi şi cerinţa din plicul pe care vi-l
105
 voi da. Fiecare elev are o fişǎ. (vezi Anexa -exerciţiul
6)
-conversaţia
Cerinţǎ:
6. Asigurarea
feed-beck-ului - scrieţi pǎrţile componente ale
copǎcelului;
(7 minute)
- deseneazǎ un fruct în pomul tǎu fructifer.
-aprecieri
●un elev va scrie pe fişa de la tablǎ pǎrţile
verbale
componente ale copacului.
-Despre ce am discutat astǎzi? recompensǎ

( Astǎzi am discutat despre livadǎ.) -tema-fişǎ

7. Aprecieri
Fac aprecieri verbale pe grupe. pentru
finale
►Fac aprecieri verbale la modul general acasǎ
(1 minut) despre cum s-au comportat în timpul lecţiei
şi menţionez grupa cea mai activǎ
►Fiecare elev primeşte o fişǎ pe care vor
recunoaşte pomii fructiferi şi fructele lor
8. Tema pentru scriindu-le denumirea, apoi le coloreazǎ
acasǎ corespunzǎtor (vezi Anexa 7).

(1 minut) Fiecare elev primeşte un ,,Coş cu fructe”-

stimulent(vezi Anexa 8)

106
107
108
109
110
111
112